comentarii

dialog intre copil si un prieten


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Dagoste cu sila nu se poate, mon cher - de david la: 05/02/2004 11:46:05
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Daniel,

Inteleg ca acasa nu mai iti este Romania. Cand ajungi acolo te simti "foarte inconfortabil". Explici si de ce: spagi, veceuri care put, chelneri obraznici, taximetristi marlani, hahalerismul general. Asta este. Nu-i nici o drama. Inteleg ca "supravietuiesti" fara probleme mai ales ca avionul aterizeaza finalmente pe pista de la CDG...

Ce nu inteleg?
1.Candva, odata, pentru tine "acasa" era Romania (din moment ce acum nu "mai" iti este). Sunt curios sa aflu cum erau veceurile, chelnerii, taximetristii pe vremea aia si daca acestea sunt lucrurile care pe atunci iti dadeau sentimentul de acasa.
2.Te cred cand spui ca Franta a devenit "acasa" pentru tine. (Cum as putea sa te contrazic?) Ma indoiesc, insa, ca situatia din Ro (oricat de mizerabila ar fi) esta cea care te face sa simti astfel. Am auzit ca sunt veceuri curate, chelneri si taximetristi corecti si prin alte parti (sa zicem Norvegia) dar tu doar in Franta te simti acasa, nu? Bref, sentimentul tau de acasa in Franta n-are a face cu situatia din Romania. Alte mecanisme sufletesti sunt la mijloc, nu crezi?
3.Iei in discutie notiunea de acasa si nu spui nimic de casa (cea in care te "vezi" copil fiind), familie, prieteni, chipuri cunoscute si necunoscute, sarbatori, copaci, strazi, mare, munte, muzici...Nu crezi ca puse in cumpana cantaresc mult mai mult decat hibele unei societati.
4.Poti sa ne spui de ce mergi "de 1-2 ori pe an" in Romania? Trebuie ca este o situatie nefericita sa fii nevoit sa mergi destul de des intr-o tara (straina) in care sa te simti foarte inconfortabil si abia sa astepti sa te intorci acasa.

Numai bine
#8949 (raspuns la: #2264) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
No!It's not your imagination!Pt. LMC - de Little Eagle la: 22/06/2004 21:04:56
(la: APELEZ LA MINTILE SI INIMILE ROMANE)
Dear sister,

I wish I could write you in english,but...avand poate mai multe de spus,sa scriu un text complet in engleza,as risca sa nu fie publicat de Admin(a.k.a Daniel).
Nu, imaginatia ta nu a luat-o deloc razna.
Nu stiu de ce te-ai mira?Si nu crede ca ar fi o iluzie ca putem sa avem uneori un numitor comun in subiectele din cafenea(cerc,cum il numesc eu).

Eu personal nu am nimic impotriva nimanui,pe toti din cerc ii consider fratii si surorile mele,a avea unele discutii contradictorii uneori eu zic ca e bine pt. fiecare,caci invatam mereu cate ceva de la unii la altii.
A critica cu rautate asta nu accept,sa zicem ca-mi spun parerea la o tematica si apoi sunt pus la zid si criticat,accept asta dar sa fie ceva constructiv,nu de dragul de a ma lovi cu cuvinte rele,inseamna lasitate in ochii mei si la fel nesinceritate si m-as simti trist,pt. ca eu te iubesc(generally speaking)si sunt onest cu tine,dar tu ma injuri pe la spate.
Si chiar daca faci asta eu tot te voi iubi.Nu-mi pot ura fratele sau sora.

Asa am fost crescut sa gandesc de fratii mei indieni.
Odata cu zile in urma am scris cum este ritualul indian de discutii,pe stilul traditional vechi.Toti stau in cerc turceste si fiecare vorbeste pe rand tot ce are pe suflet si cu sinceritate si fara rusine chiar discutand anume intimitati sexuale.Este un cleansing al sufletului,o purificare.
Asa am gandit si eu ca trebuie sa fiu si in cafenea si desigur ca ai citit destule ce am scris despre viata mea,inclusiv cea sexuala si nu imi este rusine deloc de trecutul meu.

Uneori,I'm tesing some brothers&sisters and I did it with you too,so please forgive me,dar nu cu intentii rele ci asa cum fratii si surorile au felul lor de a se purta unii cu altii,tu stii bine avand 2 frati.
De ce oare nu am avea unele lucruri in comun?De ce ar fi atat de surrealist?
Eu inca de mic copil am fost prieten cu tot soiul de oameni,si nici mai tarziu nu mi-a cazut nasul,eu consider pe toti ca au ceva bun in ei,chiar si cei considerati rai.
Am fost cu hotii,cu batausii,cu vagabonzii,eu insumi la un moment dat am fost ca ei,dar am fost si cu intelectuali,oameni f. educati,am intrat in cocioabe de o camera in care traiau mama+tata+fiica la un loc...si fost in super vile cu 3-4 etaje
si lift interior.Am condus trabant dar condus si Porsche,uneori am fost f. sarac alteori plin de bani de dadeam in stanga si dreapta si nu-mi pasa.

Am avut sex cu prostituate si call girls de lux dar si cu manechine de mode sau fete obisnuite si modeste dar crede-ma ca niciodata nu am avut femei care sa nu arate f. bine,asa mi-a fost soarta si pe undeva sarmul ce am avut in tinereti.
Am vrut mereu sa cunosc cat mai multe din viata,orice,citind romane de scriitori mari,ori carti de filosofie,dar uneori si citind rahaturi politiste,pt. ca mintea are nevoie de o relaxare,de ceva stupid,altfel inebunesti.

E la fel si cu filmele,nu mereu vei vedea filme de avangarda sofisticate si filosofice,franceze,ori italiene etc.Uneori te uiti si la ceva usor sa te deconectezi sa nu ceara sa-ti folosesti mintea prea mult.
Nu-mi plac acei oameni care se cred sofisticati si ..intelectuali,se mint pe ei insisi.
La fel am facut si cu religia.De ce sa ma ancorez doar intr-una?Sunt atatea credinte in lume de studiat si toate in final spun acelasi adevar unic.Ca unele popoare il vad pe Dumnezeu ca Rama sau Krishna sau Allah sau Abraham sau Jesus sau Zoroaster ori Meher Baba,pt. mine toti sunt acelasi Dumnezeu cu nume diferite.La fel Great Spirit numit de indieni sau Wakan Tanka(in limbajul Lakota).

Mereu am fost avid de cunoastere si am citit destule si uneori chiar participat la unele ceremonii indiene,sa vad cum se fac si cum cred acei oameni(vorbesc de indieni din India),am studiat si Tantra si apoi studiat orice despre Diavol pt. ca trebuia sa cunosc cat mai multe.
Credinta ce am in Dumnezeu e de neclintit,dar nu am fugit sau mi-a fost teama sa studiez black magic si sa cunosc cativa satanisti in shop-urile lor din Manhattan pline de skulls,lumanari negre,pentagrame etc. Chiar am avut sex cu o fata ce lucra la un astfel de shop,mereu imbracata in negru si unghii negre ruj pe buze negru,dar atat de frumoasa ca nu-mi venea sa cred ca statea deasupra mea si picura ceara de la lumanare pe pieptul meu,f f.f. focoasa.

Dar a stiut ca nu-s material pt. secta lor,asa ca n-a durat decat poate 2-3 luni relatia dar sex..in prostie si f. bun!
Am vrut sa stiu cat mai multe,nu am avut sex cu barbati...as fi vrut din curiozitate,am cunoscut si avut multi prieteni gay,mi-a fost teama de aids,deh odata in viata am fost las.

Vezi Magdalena cum am fost demult?Asa mi-a fost scris de soarta.
hai sa-ti zic una interesanta,numele fiind o simpla coincidenta.
Cand aveam 7 ani dormeam in pat noptile cu ...o papusa si o numisem...Magdalena...Alti baieti dormeau cu ursuleti,eu cu...o papusa!!!
Dar zic sa inchei aici deocamdata,vezi insa ca asa sunt eu,spun adevarul si nu-mi e rusine de nimic.
And don't worry,you're not alone.

Te sarut mult de pe cealalta coasta,
Love&peace,
Ozzy(Little Eagle Who Cries)
................................................................
"Love is something you and I must have.We must have it because our spirit feeds upon it.We must have it because without it we become weak and faint.Without love our self-esteem weakens.Without it our courage fails.Without love we can no longer look out confidently at the world.We turn inward and begin to feed upon our own personalities,and little by little we destroy ourselves.
With it we are creative.With it we march tirelessly.With it,and with it alone,we are able to sacrifice for others."

Chief Dan George












































































#16584 (raspuns la: #16548) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mimi, adolescenta e pana la m - de zaraza la: 25/06/2005 02:33:21
(la: adolescenta....)
mimi, adolescenta e pana la max 17 ani, si e chestie de hormoni. din ce povestesti, cred ca nu mai esti adolescenta.
nu stau sa-ti fac morala, stii si tu ca nu e bine ce faci. iti fac doar o mica predictie: tu cu el peste 2-3 ani, cu un copil, si o prietena zglobie in zona.
intrebare: crezi ca vei dormi linistita noptile?
raspunde-ti sincer, si vei gasi calea.

zaraza

ps: nu ajuta sa nu ai prietene zglobii, e asa o abundenta pe lume, ca nici nu mai conteaza daca iti sunt sau nu prietene...
ps1: stiu ca nu ajuta, dar am incercat :)
#56673 (raspuns la: #56541) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
zaraza, maan, - de Intruder la: 18/12/2008 00:14:13
(la: "4 luni 3 saptamani 2 zile")
am vazut filmul, mi s-a parut exagerat dar am primit asigurari de la oameni care au trait vremurile alea ca-i foarte realist.
una peste alta, regimul nu dadea omului dreptul la f**ai! la dracu', e un drept primordial...daca nici asta, atunci ce?
coitus intreruptus nu-i sigur, mai ales la doi tineri cu cas la gura - asta apropo de un dialog intre cealalta fata si prietenul ei!
la gabitza aia ii gasesc cateva circumstante atenuante...era din provincie, nu cunostea pe nimeni de incredere care sa provoace avort ilegal in Bucuresti, era prima data cand i s-a intamplat...la disperare nu stii cum reactioneaza omul.
tipul care l-a jucat pe Bebe a fost exceptional. a avut un rol ingrat dar a facut toti banii.
#374216 (raspuns la: #374211) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Knulp_2 - de dorele la: 16/02/2010 20:57:38
(la: Autismul se poate trata?)
speram ca da! copilul unui bun prieten sufera de ADHD... acum pe copil nu-l mai intereseaza decat muzica; sta ore intregi si asculta muzica!
#525901 (raspuns la: #525897) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de goeteri la: 18/08/2010 21:04:26
(la: Dorință fără temei)
Nu încerc decât să fac o trecere de ștafetă, între ieri, azi și speranța unei râvnite reînvieri, în fața mormântului părinților, într-un închipuit dialog cu copilul... Dialog de emoție, pe care nu-l porți în alte ocazii și în câteva cuvinte.
Așa a ieșit, e prima și trebuie să trăiesc cu ea.
Mulțumiri !
#563712 (raspuns la: #563552) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de wwwhttps la: 19/01/2011 20:29:25
(la: Modelul elitist de educatie)
Tanarul acela, copil sarac fiind, cu parinti modesti, fara scoala, a stiut din timp ca singura lui sansa de a razbate in viata este sa invete, sa fie cel mai bun si sa obtina o bursa. A pornit chitit pe asta.
Ceea ce s-a si intamplat.

Copilul unui alt prieten de al meu, tot din SUA, dar plin de bani, a fost insa o pramatie de mic. La 9 ani l-a adus Politia acasa fiindca furase o masina impreuna cu un prieten. La 14 ani l-a dus tatal sau la spital in coma alcoolica.
La 17 ani a fost prins incercand sa falsifice bani. De fiecare data a fost insa iertat de parinti si a scapat relativ usor si de autoritati.
Ba mai mult, si-a amenintat parintii ca nu se va cuminti pana nu ii cumpara un Camaro in V8 nou-nout, ceea ce s-a si intamplat. A primit la majorat un Camaro Red Diablo. I-am spus prietenului meu ca e o prostie sa il pupe atata in fund pe acel copil.
Astazi e la puscarie. A fost prins acum cativa ani falsificand cecuri guvernamentale.
Era student in anul I, tot la Engineering, ca si astuia ii placeau masinile.
Si banii.
#592826 (raspuns la: #592812) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Copilul crescut doar de mama - de (anonim) la: 30/10/2003 02:06:46
(la: Casatorie sau concubinaj?)
Un copil crescut doar de mama nu cred ca este un handicap pentru copil. Mai mare este handicapul daca copilul creste de ambi parinti intr-un mediu cu certuri, batai si atmosfera incarcata.
Eu imi cresc sigura copilul de la varsta de 6 luni. Acum are 11 ani, este un copil educat cum ar fi face sport, picura mergem impreuna la teatre , concerte si la noi in casa este numai veselie si o atmosfera foarte placuta. Copilul meu este constient ca trebuie sa lupte in viata, sa invete sa demonstreze ca poate si singura. L a scoala la fetita, in casa sunt cam 8 copii din 20 care traiscu numai cu mama, ei discuta foarte mult pe aceasta teme, intre ei prieteniile sunt mai puternice si chiar ii compatimesc pe copii la care tatal lor este un betiv sau un puturos care nu munceste.
#2643 (raspuns la: #2530) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Din fericire, un copil nu est - de Radu63 la: 24/03/2004 08:43:38
(la: Cei din occident, va invatati copiii romaneste ?)
Din fericire, un copil nu este un recipient care, odata umplut, refuza ulterioare adugiri raspunzind cu datul pe afara a continutului. In acest sens consider ca tot ce stim, ca parintzi, ca tot ce simtzim, ca oameni, se poate da mai departe copiilor. Nu indesa, ci oferi. In cazul particular al limbii romane, cunoasterea ei ushureaza intzelegerea altor limbi, fiind ea un incredibil cocktail, si deschide mintea, precum orice alta limba. In ceea ce ne priveste (cuplu ro - ro), a insista putin in privintza invatzatului limbii materne a sfirsit prin a ne penaliza, fiind acum obligatzi sa recurgem la engleza pentru a discuta argumente pe care fetitza noastra, nascuta in occident in urma cu 10 ani, nu trebuie sa le capteze :) Asta ca sa nu mai vorbim de o sumedenie de carti din biblioteca pe care sper sa le poata aborda intr-o zi, de comunicarea cu bunicii din Romania care ne viziteaza regulat, de prietenii romani cu care vorbim doar romaneste, etc. Fara a recurge la ore dedicate limbii, fara carti de gramatica, dar mentzionind in raspunsul la fiecare intrebare "ce inseamna cuvintul X" (X fiind in italiana) ca in romaneste X se spune Y, in franceza Z s.a.m.d., ceva se zideste, zi cu zi.
Felicitari pentru dialogul/ imaginar...dinisor - DESTIN, - de Denysa la: 12/09/2004 07:26:08
(la: Despre prietenie)
Urmaresc de ceva timp si chiar am avut o unda de regret ca s-a intrerupt acel dialog/imaginar.

Au fost cateva interventii poate mai putin inspirate,ce nu se inscriu in tema.

Prietenia ca tema in discutie actuala si de dezbatut...

Fiind mai noua pe acest forum ma multumesc sa privesc pentru inceput.

Felicitari dinisor pentru tematica si dialog cu DESTIN ce se pare ca isi "joaca"bine rolul.

#21847 (raspuns la: #21736) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
tehnici de propaganda, persuasiune si manipulare... - de cosmacpan la: 30/09/2004 19:33:40
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura)
Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura
Publicat de admin la 26/11/2003 - 17:29

« cine n-aude, nu vede si tace, traieste o suta de ani in pace »
parca aceasta era omerta, sau legea suprema (a nu se confunda cu prima si cea mai importanta lege, cea a iubirii ….).
Nu vorbi, nu privi, nu scrie!" - un concept pe care Radu Herjeu nu vrea sa-l accepte.
Dintre sute de catarge care lasa malurile, cate oare or sa le-nece, vanturile, valurile…
Am intrat in acest port ca sa vad ce activitati se desfasoara si marturisesc ca lipseste ceva « munca patriotica ». Plecand de la supararea domnului Jay si trecand prin nedumerirea domnului Admin ma opresc la domnul Dinu si la domnul Radu. De ce ? pentru ca subiectul pus in discutie este deosebit de fierbinte. Recunosc cu toata sfasiala ca nu am reusit sa parcurg reusitele festivalului si ale centrului de resurse pt tineret (sincer vorbind daca in Constanta exista o sucursala, sunt direct interesat sa ajung si el acolo ca sa-mi expun punctele de vedere si parerelile - daca este nevoie de experiente traite - intr-un dialog cu tinerii constanteni pt ca eu traiesc cu sentimentul ca ei ne sunt nadejdea). Se spune : cainele moare de drum lung si prostul de grija altuia. De multe ori ma trezesc ca sufar « de prostie » pentru ca ma doare sa vad ce se intampla in tara. Ma doare pentru ca nu ma duce capul sa fac ceva ca sa schimb putin din mentalitatea celor din jur : imi place folclorul ( simpatii si antipatii ca orisicine) dar nu ma usuc de dorul manelelor, imi place umorul dar e prea multa « vacanta »  la acest capitol ca parca iti vine sa te intrebi (unde ni sunt visatorii ?), imi plac stirile calde dar in ultima vreme prea avem parte numai de : crime, sinucideri, violuri, bestialitati, nebunie, droguri, proxeneti, prostitutie, inundatii, furtunii, spargeri, tigani, sedinte parlamentare, sedinte de guvern dar din ce in mai putine stiri despre fericire, bucurie, copii si bunuri de valoare pe care le avem. Pavlov a demostrat, iar ceilalti aplica astfel incat din lipsa de altceva « salivam » (sa fie si asta o forma de manipulare sau numai pervertirea voita prin desfiintarea frumosului si a bunului din noi ?). De ce imi aduc aminte ca prostul de mestesugarii « fenomenului pitesti » cand se urmarea reeducarea ? (asistam oare la o noua reeducare ?) (si ne mai miram ca suntem priviti de toti vecinii de bloc (ma refer bineanteles la UE si la europenism) Sa fie dorinta lor de a avea si rude sarace la masa sau numai a logofetilor de la noi (sau poate ciocoi)?
Indiferent daca stim sau nu toate descoperirile stiintifice din domeniu (« sunt nenumarate modalitati de "amprentare" de genul cookies & etc ») ramane intrebarea : mai are farmec un bal mascat fara masti ? Daca tot ne-am dat intalnire aici de ce sa nu traim fantezia fara frustari si suparari ? caci intr-o cafenea pot intra sa deguste aerul si un « erudit » si un « prapadit » si un « domn » si « un tigan cu mertan » si o « rasata » si o « nespalata », caci vorba lui nenea Iancu «  eu cu cine votez ? » suntem aici, sper, ca intr-o antica academia unde erau rostite adevaruri traite dar (spre rusinea mea, n-am ajuns pana acum acolo) banuiesc ca existau si fluieraturi. Eu nu cred ca rosiile si salatele sau merele stricate sau ouale clocite sa se fi inventat doar la sfarsit de secol 19 (ca forma de protest anonim la adresa vorbitorului). Spiritele elevate suporta coloratura de vocabular, noi de ce n-am incerca sa intelegem durerea adunata scapata, exprimata in astfel de replici mai colorate ? Deci Romania este Romania romanilor de toate categoriile, de la profesori universitari, la manelisti, a fetelor de la « Apaca » la a celor de la « Capalna », a olimpicilor la informatica si a minerilor, a lui Coposu si a lui Barladeanu, a presedintelui din legislatia trecuta si celui actual sau viitor (tot o apa si-un pamant ?).
Chinezul (bata-l vina sa-l bata ca a lasat mai multe vorbe scrise decat romanul) spune : daca vrei sa schimbi lumea, incearca sa schimbi un om de langa tine. Dar ca sa pot schimba pe altul in primul rand incerc sa ma schimb pe mine insumi. Se poate povesti o multime despre schimbare (Schimbarea la fata a Romaniei) sau despre « reconstructie » caci de fapt telul meu este sa ma « recladesc », sa ma « reconstruiesc » (« Daramati templul acesta si-l voi ridica in trei zile » - iarta Doamne nerusinarea mea). Asa inteleg eu sa nu « accept conceptele ». Poate ca voi reusi sa fiu un exemplu si voi reusi sa schimb ceva in preajma dar de exemplu mi-as dori mai mult sa fiu prietenul copilelor mele si nu exemplul lor – daca e sa fim sinceri – de ce ? pentru ca citeam undeva ca prietenia este acea strare fata de o persoana sau mai multe in preajma carora te poti exprima liber fara sa-ti fie teama de admonestare si suspiciune, deci prietenia inseamna iubire, intelegere, respect. De ce toata aceasta vorbarie fara rost ? poate pentru ca sunt « statut si nevorbit » ? poate ca imi caut prieteni care incearca si ei sa schimbe ceva in jurul lor ? nu stiu dar cu siguranta pentru ca aici nu este nimeni care sa-mi inchida microfonul, sa puna scaunele pe masa, sa stinga lumina de trei ori la rand (hai ca-i timpul sa mai si plecam…). Ca de obicei glume proaste si sare amara (purgative…purgative….) (din partea mea bineanteles) dar aduc in discutie si parerea unei participante (dintr-o alta conferinta) transpusa de mine «  ce s-ar face lumea fara noi, bufonii ? »
Astept interventiile legate de subiect (conceptele si acceptarea sau neacceptarea lor – conditii minimale de rezistenta la manipulare, motivare, automotivare, delasare, declasare etc….), caci imi doresc sa privesc, sa scriu, si daca mai este cineva treaz sa….vorbesc….
Qvo vadis Domine ? (incotro duc pasii nostri Doamne ?)


prietenie fara pret - de anisia la: 02/11/2004 13:47:51
(la: Prietenia si prietenii)
Draga Anca,

uite cit de putin trebuie unui om pentru a zimbi din suflet...mesajul tau mi-a adus intr-adevar un zimbet! multumesc.
tu spui ca esti considerata "prieten demonstrativ". eu as numi genul de prietenie despre care discutam (cea dintre noi, virtuala, verbala , de la suflet la suflet, lipsita de interese de orisice fel) ca fiind prietenie fara pret. aici sensul cuvantului pret poate fi citit si propriu si figurat...asta pentru ca tot am pornit dialogul nostru mai demult de la ideea ca la varsta adulta lumea isi bazeaza "prieteniile" pe interese comune. ceea ce s-ar putea foarte bine spune ca prieteniile acelea sunt pretuite, li se da valoare in functie de avantajele ce decurg. o prietenie fara pret este deosebita si rara in zilele noastre.
hm...cit de mult se poate discuta despre asta. pe mine ma fascineaza natura umana. si din lumea mea de aici este foarte interesant sa observi omul si manifestarile lor. cind esti asa ca mine, lumea nu prea te ia in seama. de multe ori te ocoleste. si atunci e usor a fi nevazuta. si asta ajuta enorm in a observa.

iti multumesc Anca, pentru prietenia ta fara pret.
#27313 (raspuns la: #27053) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
prietenie - de Grettel la: 11/01/2005 13:14:57
(la: Cum recunoastem un prieten adevarat?)
Hmmm... si eu m-am gandit de multe ori la acest lucru. Cum as putea discerne intre ipocriti si oamenii sinceri? intre oportunisti si prieteni, intre amici sau tovarasi de diverse activitati si cei care indiferent de ce s-ar intampla imi vor fi alaturi...
O prietena imi spunea ca prieteneia adevarata se demonstreaza in durabilitatea sentimentelor de respect si incredere in timp. O cunosc de 12 ani si daca in primii 5 vorbeam de 3 ori pe zi, acum ne vedem o data la 6 luni si ne sunam doar de sarbatori. Dar, de fiecare data, ma prezinta ca cea mai buna prietena a ei, desi am tecut prin perioade foarte dificile. Eram foarte tinere atunci, si intre timp ne-am schimbat amandoua. Atunci puteam sa jur ca orice s-ar intampla ma va ajuta si o voi ajuta. Acum sunt sigura doar pe mine. Viata noastra s-a schimba, preocuparile noastre acum sunt diferite, lafel si atitudinea si telurile. Este cea mai buna prietena a mea? Sau este amintirea celei mai une prietene si recunostinta pe care i-o port pentru prietenia activa? Dar si acum cand ne sunam de sarbatori simt ca se bucura sincer sa ma auda, sa i se confirme ca ma gandesc la ea... cred ca daca eu simt ca-i sunt buna prietena este suficient ca sa o consider ca atare mai departe.
Cu alta, pe care o stiu doar de 6 ani, am avut o relatie mult mai stransa, in care au am dat enorm si ea lafel. De cand s-a logodit iar cariera a adus-o la acelasi nivel economic ca mine am iesit din campul intereslor ei, nu asa cum e normal cand esti casatorita, pur si simplu nu ma mai sprijina, nu ma mai cauta, nu mai are nevoie de mine... ceea ce inseamna ca relatia noastra a fost cam asa: eu aveam nevoie de o prietena, ea de sustinere. Nu consider ca este prietena mea, chiar daca mi-a fost si prietena, copil si sora nu cu mult timp in urma. Acum este o veche cunostinta.
Un bun prieten al meu (si pe el il am de 10 ani) mi-a explicat ca dezamagirea vine in urma unei amagiri: adica singur te-ai amagit ca cineva este intr-un anumit fel, iar cand se intampla ceva care te face sa vezi adevarul, te simti dezamagit. E greseala noastra, e visul nostru si proiectia noastra, de ce sa dam vina pe ei? In concluzie, lucrurile trebuie asezate la locul lor: e doar un amic, nu un prieten. Ideea este ca acest "cel mai bun prieten al meu" m-a ajutat enorm, dar mi-a si gresit enorm. A facut niste lucruri impardonabile. Dar mi-a oferit altele pe care nimeni altcineava nu mi le-a oferit vreodata. Se cheama asta compromis? Ne mai putem numi prieteni? Eu cred ca in masura in care mi-e dor sa il aud si sa ne povestim, ma intereseaza parerea lui iar el simte lafel, atat timp cat intalnirile noastre rare se sfarsesc asa de greu si cu ideea ca : ar tebui sa ne vedem mai des, sa-ti povestesc si aia, si aia, dar de cealalta ai auzit?... ei bine, cred ca mi-e prieten cu adevarat, caci ma bucur si ma onoreaza sa ma sune si sa-mi ceara parerea si totdeauna imi raspunde cand eu am nevoie de el.
Si mai am o prietena inca din clasa a 9-a (adica 16 ani), ea e mai nesigura ca mine, mereu ma "bazaie" cu o gramada de probleme. Are optiuni si viziuni diferite asupra lumii decat mine. Nu o simt nici la acelasi nivel intelectual, dar e foarte sentimentala si asta imi place la ea. Stiu ca orice nevoie am imi va fi alaturi, si eu, chiar daca ma irita cu "dilemele" ei copilaresti, incerc sa o ajut sa se simta mai bine. Tin foarte mult la ea chiar daca nu as avea incredere sa o recomand unui eventual angajator. Mi-e draga. Nu stiu daca asta se cheama prietenie, dar daca ii spun ca am nevoie sa vina sa-mi hraneasca pisica, in Dristor, o va face, asta stiu precis. iar daca nu-si va putea plati chiria, n-am sa o las sa plece din Bucuresti, am sa o gazduiesc la mine pana isi rezolva problema. Ma oboseste uneori cu stilul ei si secretomania sa, dar o consider prietena de nadejde.
Si mai sunt cei pe care i-ai imbracat, hranit, adaposti, si apoi te-au uitat, sunt cei care te-au ajutat pe tine apoi s-au indepartat (insa mereu te rogi pentru ei), cei pe care-i iubesti chiar daca sunt atatd e diferti de tine, pentru ca simti ca te completeaza... si cei de la care inveti si te schimba, si cei care invata de la tine si de aceea te frecventeaza.
Prietenia e ca o rudenie aleasa? Sau culmea relatiilor umane? ti-e prieten cel care te sprijina neconditionat sau cel pe care tu il sprijini neconditionat?
Crapiscum, - de rangi la: 11/01/2005 16:40:46
(la: FILOSOFUL)
Hmmmm,eu acum! ma-ntreb ce zodie oi fi? E gluma.In ce priveste furia ta,nu ma intristeaza caci stiu ca va trece.
Subiectul despre care zici,nu l-am citit,e drept.Dar daca si el a fost scris la furie,pot sa-mi imaginez.Furia asta care te incearca,am convietuit si eu cu ea,ani de-a randul.Si are radacini mai vechi,caci ,cum spune Osho


"In this vast one-fourth of humanity, for ten thousand years it was believed that the woman had no soul, she was as soulless as your furniture. Hence, if a husband killed his wife, there was no crime, he had simply destroyed his property. It was nobody else's concern to come into it. Thousands of women were killed by their husbands, but the court, the law, did not accept it as killing, because how can you kill somebody who has no soul? "
http://www.osho-holics.com/osho.html

Iti dau aici un link (nu e un link pt femei :)),daca nu cumva ai cartile lui,si poti sa citesti de exemplu la Ask Osho,raspunsuri la multe intrebari puse de oameni obisnuiti,care poate te vor ajuta si pe tine cateodata invreun fel
Cat despre drama mea personala,multumesc lui Dumnezeu,nu este,insa multe femei o au si,mi-am pus intrebari caci observ ca alegerile lor deasemenea se indreapta catre cariera
Este cum a fost la tine,ai fi preferat sa asa zis te sacrifici in cazul unui copil,cand eu consider a fi un privilegiu pentru femeie,de a putea trai in acest fel in familia ei
Ce cred altii despre mine,nu prea m-a interesat ,sau mai degraba nu a influentat deciziile mele.

Ai putea vorbi despre tine,mai mult,stiind ca vorbesti cu cineva care nu asteapta nimic de la tine,ci doar prietenie!
Asa ceva nu strica nimanui,nu-i asa? Mai ales ca sunt mai mare decat tine poate,si ,cine stie,chiar daca ti se pare ca bat campii,este o parere
dictata de stresul pe care-l traiesti acum,spre deosebire de linistea pe care o traiesc eu.Insa si eu sunt plecata de acasa de foarte muti ani acum,si multe intamplari inedite si surse de furie ,umilinta,singuratate,neintelegere, am trait pe drumul meu.Poate iti pot fi de vreun ajutor pana chiar si eu!
Sa sti ca laude meriti,talentul tau in versuri il apreciez,spontaneitatea si sinceritatea sunt foarte pretuite de mine in orice caz.
Probabil ca iti este greu acolo unde te afli,din diferite motive,insa oricum,in momentele tale libere,cit de mici ar fi ele,ar trebui sa renunti la a mai fi judecator al tau,caci nimeni de fapt altcineva nu te judeca.Pe mine cititul m-a ajutat enorm,si multi sunt autorii care m-au ajutat sa gasesc raspuns la intrebari.
Ei si in final,este un simplu dialog intre doi oameni oarecare,care a inceput din intamplare,si care nu trebuie neaparat sa continue,nici n-are importanta poate.Viata are prioritatile ei,nu?
Exista situri romanesti unde ai putea publica cu mai multa atentie din partea confratilor,unde te-ai destinde poate,caci versurile tale merita citite.
Nimeni nu-i mai breaz decat celalat,asa ca cu sentimentele de vinovatie,nu ajungi departe.Budismul aici spune o gluma buna,
despre gresala care este deja in trecut.Doar sa invatam din el e bun trecutul,in rest el deja nu mai e,dupa cum nimele-i o spune.
dar banuiesc ca firea-ti este sa treci totusi repede peste judecati si sa intri-n actiune.
Pe oricand ,cu placere
#33160 (raspuns la: #33123) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Gigi200? - fereste-ma Doamne de prieteni ca de dusmani ma apar s - de horiatu la: 27/06/2005 00:21:32
(la: adolescenta....)
E usor sa dai cu barda, dar raspunzi unui suflet chinuit care ti-a cerut ajutorul si nu s-o pui la zid sa sa o bati cu pietre!
Despre ce hormoni vorbesti la un barbat cu nevasta, copil si amanta?!?
Sau e vorba de amanta? Nu - fata e indragostita lulea si nu o catea in calduri. Accidente se mai intampla...
"Nu esti prima si nu vei fi ultima cu care isi insala nevasta" - prima nu e, caci e prietena ei! Important e ca n-a ajuns si n-ar trebui sa ajunga in lantul de mai sus, ba poate isi ajuta si prietena sa nu fie un cap de lantz asa de nenorocit.
Nu e nimic grav cand o femeie fura barbatul alteia - e competitie. Iar la femei, competitia e mai acerba intre prietene. Stiintific se cunoaste destul de putin si ramane o mare enigma ce le opreste pe prietene sa nu-si scoata ochii una la alta. Probabil cauta metode mai subtile...
Si nici n-avem date suficiente sa-l infieram pe sotul necinstit - poate ar avea si el avocatul lui.
E grav insa cand la misloc este un copil. De-a lungul anilor, tatal va uita din ce in ce mai mult dragostea oarba (poate adevarata acum), si in el se va re-naste dragostea pentru fiul sau. Vor fi lupte lungi intre mama si tatal despartiti, iar intrusa nu va putea lupta decat de pe margine cu sentimente fatarnice si necredibile. Nu va fi bine pentru nimeni, si pacatul de a desparti copilul de tata si de mama nu trebuie sa si-l asume nimeni!
#56879 (raspuns la: #56875) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
De ce mi-e teama sa mai cred in poeti - de cico la: 13/07/2005 06:14:07
(la: Confesiunea unui om obisnuit)
Am cautat raspunsul si nu l-am gasit. Am gasit doar invitatia de-a scrie pozitiv despre prietenie, poate asa ajutam si poetul sa-si recapete increderea in ea. Ceea ce n-am putut sa fac (nu ca n-as fi vrut). Si, cerindu-mi de fapt iertare, poate am facut greseala unei invitatii prea familiare la o halba de bere (virtuala, desigur).

Nu imi voi cere insa iertare ca n-o sa pot aprecia omul pentru curriculumul sau, ci-l voi aprecia pentru ceea ce este. Ca prea multi respectam de fapt o carte sau o imagine pe ecranul televizorului, si uitam ca poetul, dramaturgul, eseistul, e in cele din urma om, cu durerile, slabiciunile, greselile si framintarile sale proprii.

In cautarea "raspunsului", am petrecut ceva timp pe sit, citind si marea parte a "Scrisorilor catre prieten" si cautind sa-l descopar pe Radu-omul. Am descoperit un om lucid, poate prea bun analist, si m-am intrebat fara sa vreau daca invitatia laconica de-a gasi raspunsul n-a fost ceva de genul cutiei (Pandorei?) din Scrisoarea 1, in care poetul n-a insistat prea mult ca sa nu-mi pierd imaginatia si sa nu ma las pagubas in a-i descoperi opera.

Luciditate si poezie, cel mai periculos amalgam... Fereastra spre imaginea lumii ideale, a ce "ar trebui" sa fie, nu a ceea ce este... Durerea inerenta a constientizarii de mai tirziu ca universul paralel e de fapt utopic...

Am mai citit eseurile despre iubire, si m-a mirat ca n-am regasit aceeasi insistenta asupra reciprocitatii si-n textele privitoare la prietenie. Daca iubirea cere cel putin doi, de ce despre prietenie poetul "ne vorbeste" (sau "vorbeste") singur? Cum poti vorbi altora despre prietenie? In loc sa vorbesti cu acestia despre prietenie? Sa fie defectul profesional al mentorului ce uita sa mai coboare de la catedra si sa isi mai aminteasca uneori de postura de elev? Cind raspunsurile cele mai sincere, clare si izbitor de lucide despre lume si viata (cu toata simplitatea si naivitatea lor) le afli de la copilul de 5-6 ani, de la fiinta ce n-a intrat inca in ciclul prihanitor al existentei noastre alterate.

Am citit apoi "Scriitorul, intre el si ceilalti", si am privit intristat la cit i s-au rarit comentariile si dialogul in anul ce-a trecut de la publicarea acelui eseu. "Nu cred in utilitatea 'artei pentru arta'. Asa cum nu cred in viabilitatea literaturii facute de dragul literaturii. Oricat de frumos si mestesugite ar fi cuvintele, oricat de seducatoare si lin curgatoare ar fi impreunarea lor, daca singurul scop al crearii lor a fost doar un test cu oglinda hartiei, rareori vor avea 10% din impactul creatiilor scrise din inima, pentru oameni."

De ce m-a pierdut atunci pe undeva poetul? Chiar daca stiu prea bine ca-s doar una din neinsemnatele furnici cititoare, pe care, chiar cind le privesti prin microscop, nu le poti distinge de restul musuroiului...

Am cautat sa-nteleg ce s-o fi intimplat in scurtul rastimp dintre atit de analiticele scrisori catre prieten si trista confesiune de fata. Sa fie oare ca medicul ce a prescris o vreme buna medicamente altora isi da seama ca n-au nici un efect asupra lui?

..........
Sa nu fiu inteles gresit. Nu te cunosc dinainte, Radule, dar poate tocmai acest lucru mi-a permis sa privesc mai cu detasare acum, pentru prima oara, modul in care se leaga cele cu care ne-ai incintat pe acest sit. Talentul tau e cert si nu mai are nevoie de confirmare, eu insa m-am trezit fara sa vreau cautind omul in framintarea lui dincolo de strofe si fraze. Nu omul civic, acea prezenta din cartea de telefon sau persoana joviala ce da pesemne binete pe ton conventional colegilor in fiece dimineata. Ci fiinta interioara, prin care veridicitatea celor scrise poate sa se adevereasca sau nu. Inca ma-ntreb daca orice fiinta cinstita si sincera (cum sint convins ca esti) nu devine inerent afectata de schimbare de cum capata intelegerea lucida a mecanismelor psihologice umane sau sociale.

Nu as indrazni vreodata sa te judec, dar cel cu pretentia incurajarii "comunicarii" ar trebui sa aibe in vedere mai mult dialogul, nu doar monologul de la catedra sau din inaltimea "textelor personale".

Cu stima sincera si fara asteptari...

ps Nu stiu cum arati, dar din personalitate, sensibilitate si din cum scrii imi amintesti oarecum de George Sovu, pe care l-am avut demult profesor :)
#59277 (raspuns la: #59082) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
aveam un prieten in State car - de cico la: 20/07/2005 10:41:40
(la: Copii din flori! Aveti sau v-ati trezit cu ei? Ce parere aveti?)
aveam un prieten in State care umbla sa se insoare. Ori cu o americanca, ori s-aduca o romanca din tara. Cu romancele trebuia sa-si deschida portofelul si sa-si prezinte cit mai bine ...asset-urile :) Dupa mai multe experiente cu americancele, tot la romance a revenit. Motivul? Americancele de care-a dat mureau toate sa i se-arunce in pat, sa li se toarne un copil si-apoi sa traiasca ele (single!) din pensia alimentara.
prietenia incotro? - de daniela_sorina_albeanu la: 21/10/2005 12:00:48
(la: Despre prietenie)
cata dreptate ai si n-ai! Sa ma explic! Ai dreptate cand spui ca prietenia e un lucru important,nu chiar vital sa stii! dar trebuie sa invatam sa traim si fara fara prieteni si sa apreciem singuratatea (sa vedem partea plina a paharului)de cate ori n-am investit suflet intr-o prietenie! si a disparut undeva la orizont intr-un final(mi-am dat seama ca investitia mea era nula nu merita)! Se pare ca in vremurile sau mediul cum spui tu, nu cred ca nu mai avem calitatile ci cred ca oameni nu mai sunt aceiasi! Un poet spunea "vremurile vremuiesc"! Intrebarile astea mi le-am pus si eu ma gandeam ca sunt eu prea selectiva,si prea pretentioasa am invatat sa apreciez singuratatea atunci cand sunt singura si sa investesc suflet numai in familia si copilul meu, adica acolo unde merita! prieteni numai foarte putini si sa nu uitam vorba "fereste-ma doamne de prieteni ca de dusmani.....etc.de servici sa nu mai vorbim!nu cauta prieteni intre colegi de servici!
#80459 (raspuns la: #32596) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
imi invat copilul romaneste, dar si engleza - de loredana tudor la: 17/11/2005 13:04:49
(la: Cei din occident, va invatati copiii romaneste ?)
eu ii vorbesc copilului romaneste, in engleza insist doar pe "comenzile" care sunt f utilizate in dialogul de la gradinita, educator/copil (ex: wash your hands, pick it up, go sit down, plese, thank you, we have to share, take turns etc). In casa , eu si sotul meu vorbim, evident, romaneste. Dar il invat cuvinte noi si-n engleza, spunandu-i intotdeauna (si insistand) si pe echivalentul in limba romana. Pt ca e intr-o faza de dezv f puternica a limbajului (are 2 ani si 10 luni), achizitioneaza zilnic cuvinte din limba engleza(de la gradinita si de la emisiunile tv pt copii, pe care i le selectez f atent), asta l-a facut sa renunte la a mai folosi cele cateva cuinte romanesti pe care le stie. Dar intelege cand ii vorbim romaneste si voi gasi si o metoda sa-l motivez/co-interesez sa invete/vorbeasca limba romana.De exemplu, ori de cate ori va face ceva f bun, frumos, il voi lauda in limba romana, toate recompensele i le voi insoti de comentarii in limba romana, tot ceea ce ii voi vorbi de bine, va fi in limba romana, chiar daca asta inseamna ca va trebui sa intensific, pe de alta parte folosirea lb engleze in casa(ca sa aiba efect strategia compensatorie cu limba romana).Sper ca ti-e de folos comm-ule meu, daca nu, e bine fie si numai pt ca mi-ai dat prilejul sa spun si eu 2 vorbe aici:-)
"eu ii vorbesc copilului roma - de Daniel Racovitan la: 17/11/2005 13:13:15
(la: Cei din occident, va invatati copiii romaneste ?)
"eu ii vorbesc copilului romaneste, in engleza insist doar pe "comenzile" care sunt f utilizate in dialogul de la gradinita, educator/copil (ex: wash your hands, pick it up, go sit down, plese, thank you, we have to share, take turns etc)"

de ce? eu ii dau toate "comnezile" doar in romana si copilul nu are nici un fel de problema, nici acasa nici la gradinita.

cel mai sigur mod de a motiva un copil sa vorbeasca o limba este s-o utilizezi cu el cat mai mult. nici un copil nu va fi motivat sa invete o limba daca nu simte ca ii este utila.

arata-i ca si alti copii vorbesc romaneste (la TVRi de exemplu). arata-i ca exista o cultura in limba romana, da-i sa asculte cantece pentru copii in romaneste, citeste-i povesti in romaneste.

___________________________________________________________________
"aceste cuvinte ne doare" (sic).
#88264 (raspuns la: #88245) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: