comentarii

dictionar armanesc


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Armanii sunt adevaratul neam a lui Alexandru Macedon - de yota la: 29/06/2007 16:53:01 Modificat la: 29/06/2007 17:24:21
(la: Limba aromâna)
Armaneasca nu seamna aproape deloc cu limba romana stiu sigur pentru ca m-am uitat pe un dictionar si am observat ca armaneasca este mai grea decat franceza si decat engleza.Daca vreti sa va lamuriti cautati un dictionar arman-roman si cuvintele din limba armaneasca care seamana cu cele din limba romana, seamana exact cu cele din franceza,italiana,spaniola pentru ca toate sunt limbi latine exemple : italiana-occhi,armaneste-ochi si romana-ochi. Exemplu italiana-nipot,armaneste-nipot,romana-nepot si restul cuvintelor care se aseamana cu cele din limba romana care sunt putine , majoritatea sunt din latina si se gasesc si la cele trei limbi mentionate mai sus.Si romanii intodeauna au auzit doar variantele romanilor ce ar fi sa ia o carte despre originea armanilor scrisa de armani sau chiar de autori straini si o sa vedeti ca noi suntem neamul lui alexandru macedon si asta explica faptul ca armanii stau in muntii pindului de peste 2000 de ani , unde in muntii pindului a fost si nascut alexandru macedon, si multe alte motive si dovezi istorice, si inca ceva in legatura cu limba, sa stiti ca,cuvinetele astea mai noi ca : deputat ,parlament,comisiesie, si multe multe altele ,armanii din romania folosesc si aceste cuvinte pentru ca in limba noastra aceste cuvinte nu exista pentru ca noi nu avem o tara proprie ca sa luam cuvinte din alte limbi si sa le transformam cum au facut romanii si din cauza asta un roman intelege o mare parte din text dar sa ia dictionaru sau niste carti cu povesti pe limba armaneasca si o sa vada ca nu poate intelege cam nimic si nici macar no sa poata fi in stare sa citeasca pentru ca nu intelege aproape nimic si se scrie si putin diferit si ar sta cam 3 min sa traduca o propozitie din armana in romana.
superb dictionar, explicit, m - de ratusca la: 01/10/2003 03:23:17
(la: "Sunt foarte buna la pat" (Dictionar de afaceri ))
superb dictionar, explicit, mai mult de atat nu se putea
Engleza din dictionar - de Dantimis la: 12/02/2004 11:18:44
(la: Sunt supraponderal! De ce ma alunga lumea?)
Faceam doar aluzie la faptul ca anul trecut in Illinois li se indica politistilor sa nu mai foloseasca anumite expresii in contactul cu oamenii sau in rapoartele pe care le intocmesc (si care ajung sa fie citite in salile de tribunal). Li se recomanda sa nu foloseasca expresii de genul fat man ci large man, nu old man ci older man, etc. Asta in scopul de a nu leza orgoliul persoanei respective, pt ca s-au depus plangeri impotriva politiei de catre persoane lezate de astfel de expresii, expresii bazate pe aprecieri personale care la urma urmei sunt subiective.

Large man in romaneste cred ca s-ar traduce mai bine ca si barbat mare (nici intr-un caz barbat larg). Iar large man este o expresie mai politicoasa, pt ca de exemplu un jucator de american football, sau Mike Tyson, este large dar nu e fat.

In legatura cu termenul older man, nu pt ca ar avea legatura cu subiectul discutiei ci mai mult cu orgoliul meu: engleza din dictionar nu se potriveste intotdeauna cu engleza vorbita. "You are an older lady!" nu as traduce cu "Sunteti o doamna mai batrana!, caci sunt convins ca as primi o palma daca dansa ar fi un pic mai sensibila. Cred ca ar suna mult mai politicos "Sunteti o doamna mai in varsta!". Iar oldest este doar un termen comparativ, ca si in romaneste dealtfel. O traducere mai adecvata ar fi cel mai in varsta. Cum s-ar traduce "My kid is the oldest one in his class!"? Poate: "Copilul meu este cel mai batran din clasa lui!"? Nu prea cred...

Scuze ca am deviat de la subiectul discutiei dar sunt un caracter slab, ma las usor provocat.

Bafta,

Dan

#9506 (raspuns la: #9476) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
DICTIONAR DE MARKETING - de SB_one la: 10/05/2004 15:22:39
(la: Femeia)
DICTIONAR DE MARKETING

Vezi un tip superb la o petrecere. Te duci la el si ii
spui: "Sunt foarte buna la pat". Asta e MARKETING.

Vezi un tip superb la o petrecere. Una din prietenele
tale se duce la el si, aratand spre tine, ii spune:
"Este foarte buna la pat". Asta e ADVERTISING.

Vezi un tip superb la o petrecere. Te duci la el si ii
ceri numarul de telefon. A doua zi il suni si ii spui:
"Sunt foarte buna la pat". Asta e TELEMARKETING.

Vezi un tip superb la o petrecere. Te ridici si iti
aranjezi rochia. Te indrepti spre el si ii torni o
bautura. Spui: "Imi dai voie?" si te apleci usor sa-i
indrepti cravata, lipindu-ti piepul de bratul sau.
Apoi il privesti dulce si spui: "Apropos, sunt foarte
buna la pat". Astea e PUBLIC RELATIONS.

Vezi un tip superb la o petrecere. Se ridica, vine la
tine si iti spune: "Am auzit ca esti foarte buna in
pat". Asta e BRAND RECOGNITION.

Vezi un tip superb la o petrecere. Il convingi sa
mearga acasa cu una dintre cele mai bune prietene ale
tale. Asta e SALES REPRESENTATIVE.

Te indrepti spre o petrecere unde stii ca vor fi niste
tipi superbi. Totusi, gandul ca in casele pe langa
care treci sunt o multime de alti tipi superbi pe care
ai vrea sa-i cunosti te innebuneste, asa ca te urci pe
cel mai apropiat acoperis si strigi: "Sunt foarte buna
la pat". Asta e SPAM.

SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#15217 (raspuns la: #14816) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dictionar de arta moderna - de LMC la: 01/10/2004 19:06:49
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Eu as fi foarte interesata sa fiu in posesia unui dictionar de felul acesta, dar mi se pare ca 1982, si 1976 sint niste dati care nu mai corespund cu secolul XXI. Nu s-au mai publicat alte carti de-atunci, sau inca sintem nevoiti sa citim cartile publicate de comunisti?
#23923 (raspuns la: #23863) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
In dictionar gasesti cuvantul - de RSI la: 01/05/2005 21:37:55
(la: Biblia musamalizata de papalitate sau nu?)
In dictionar gasesti cuvantul, rasfoiesti pana la litera C ! Si afli ! E simplu, nu ?! ;) :)
Deci poti gandi si logic cand vrei...
==============
"- Cum putem face imposibilul?"
"- Cu entuziasm!"
Paulo Coelho-Al 5-lea Munte
#46596 (raspuns la: #46076) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Incerc sa comentez fara fraze - de Budai la: 24/09/2003 11:26:57
(la: Cel mai mare defect al francezilor)
Incerc sa comentez fara fraze prea lungi pentru ca am multe de spus :
1)Sf.Petru a pierdut intr-o zi cheile de la Portile Raiului. Dumnezeu l-a pedepsit astfel: timp de trei zile sa pazeasca lacurile in adancul carora se aflau sufletele
unor popoare, in asa fel incat apele sa nu fie deloc tulburate. Sf.Petru
In prima zi Sf.Petru a pazit lacul chinezilor. A muncit enorm, intrucat chinezii erau numerosi si scoteau des capul la suprafata, tulburand apele.
Sf.Petru nu mai prididea sa-i infunde inapoi in lac.
In a doua zi Sf. Petru a pazit lacul rusilor. Iar a muncit enorm pentru ca rusii, desi mai putini, erau caposi: scoterau capul la suprafata de cate doua-trei ori.
In ultima zi Sf.Petru a pazit lacul romanilor.
Unde s-a odihnit cat a vrut. De fiecare data cand un roman scotea capul deasupra apei se gaseau alti doi care il trageau la fund.
Cam asta e bancul.
2)Bucataria franceza e cea mai buna din lume
3)Turismul francez nu e cel mai bun, dar daca nu-ti convine ai posibilitatea sa comentezi si sa-ti ceri banii inapoi
4)Francezii in general vorbesc foarte frumos, bine si corect, dar de fapt stau prost cu culture generala, dar nu toti
Dictionarul Larrousse spune ca Bracusi este un sculptor roman, Eliade un scriitor si istoric roman, Cioran un filozof francez de origine romana, iar Ionesco un scriitor francez de origine romana.
Trebuie sa acceptam ca ultimii doi au trait si scris cam in parti egale in cele doua limbi. Ir daca-ii intrebi pe francezi de cei patru, cel putin jumatate nu au auzit niciodata de ei.
5)Francezii din echipa de atletism sint francezi din departamentele de dincolo de mare, Guadelupa si Martinica foarte francezi chiar daca sint negri (sinteti rasisti?)
6)In orice tara se poate obtine cetatenia pentru merite deosebite, sportul si banii figurind printre meritele deosebite in capul listei.
7)De americani sa nu vorbim, prefer pozitia Frantei pentru razboiul din Iraq decit cea a Americii
8)Romani capabili si incapabili sint peste tot, la fel si francezi si tigani.
Cordialement,

Une française d'origine roumaine
Brancusi e coborat cu harzobul din ceruri - de Daniel Racovitan la: 24/09/2003 16:54:41
(la: Cel mai mare defect al francezilor)
"5)Francezii din echipa de atletism sint francezi din departamentele de dincolo de mare, Guadelupa si Martinica foarte francezi chiar daca sint negri (sinteti rasisti?)"

Sunt francezi in acte. In fond si in cultura sunt guadeloupieni si martinicani, nu francezi. Francezii nu sunt acolo decat un ocupant colonial. Nu sunt rasist: nu m-am legat de faptul ca sunt negri, ci am scos in evidenta ca sunt de fapt antillezi.

"Dictionarul Larrousse spune ca Bracusi este un sculptor roman"

O fi zicand, dar la muzeul Brancusi din inima Parisului nu scrie NICAIERI ca e originar din Romania.
Toti vizitatorii muzeului care nu sunt romani, daca ii intrebi la iesirea din muzeu iti vor spune ca Bracusi e francez.
#419 (raspuns la: #406) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
este atata de ridicol incat s - de papadie67 la: 25/09/2003 22:32:07
(la: Garcea si biserica romaneasca)
este atata de ridicol incat s-ar potrivi ca insesi definitia-n Dictionar pentru aceasta notiune.
Portugheshu' - de Ingrid la: 05/10/2003 06:35:42
(la: Portugheshu')
Eu am un dictionar electronic portabil care traduce in 12 limbi, inclusiv romana si portugheza.Ori de cate ori trebuie sa traduc un cuvant romanesc, in daneza sa spunem, il trec , din curiozitate si in alte limbi.
Intradevar cea mai asemanatoare traducere este cea in portugheza, incomparabil cu franceza, italiana sau spaniola.
Problema insa, in portugheza , este pronuntia!
Pif Gadget - de gabi la: 20/10/2003 00:11:07
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
N-au fost carti, dupa cum bine stim, ci comic-books.
Nu ne-au "marcat" existenta, e-adevarat.
Dar pentru unii au reprezentat practic unica "fereastra" catre lumea "de dincolo", din spatele cortinei, precun si cel mai drag dictionar de franceza.

O lume intrezarita, mai mult ghicita si ce parea atat de fabuloasa (mi-amintesc de o reclama la un concurs rezervat - cat am urat cuvantul asta! - a la France Metropolitaine, unde premiul era un voyaj la proaspat-inauguratul Disneyland din Florida...)

O lume plina de culoare, de umor bun si jocuri de cuvinte (Supermatou), uneori sec (Gay-Luron, Hercule), de eroi nobili (Rahan, Dr. Justice, Robin des bois), science-fiction si ironie puerila sau chiar si fina insa niciodata rautacioasa, indecenta sau meschina.

O lume-n care mi-amintesc ca plonjam de pe la sapte ani fara sa stiu sa-not, in speranta ca n-am sa mai emerg niciodata...nu-l citeam, Pif-ul, ci il sorbeam pur si simplu, traducandu-mi cand nu mi-era prea lene si mai adesea doar imaginandu-mi traducerea.
In Bucuresti fiind, un timp s-au mai gasit prin anticariate si stiu ca-mi adunam banii necheltuiti pe Eugenii, pana la suma de cinci lei, pretul fericirii absolute: Pif-ul.
Evrika! - de Alice la: 20/10/2003 11:02:16
(la: Codex Rohonczi)
Am citit tot ce-am gasit cu "google".
M-am invartit mai bine de vreo juma’ de ora in jurul "codexului" cu strania senzatie ca-l mai vazusem undeva, desi recunosc ca habar nu aveam de el!
Ei, ia duceti-va nitel la linkul lui Ingrid la "Tablitele de la Tartaria" sa vedeti ce asemanare!!!

Desenele urmaresc o calatorie initiatica, e un talmes-balmes de simboluri pagane si crestine. Unele imi sunt vag familiare: pocalul (cel in care s-a strans sangele lui Isus, Sf. Graal) logosul ( Dumnezeu a creat lumea cand a ZIS "sa fie lumina!")lumina insasi (ca purificare), ritualul sacrificarii, apa Styxului, lotusul originar...Am remarcat si "aura" din jurul capului personajului asa-zis "central". Aura si mai ales aripile ar putea sugera foarte bine ca e vorba de trupul spiritual nu de cel fizic.

Franchement nici ca-mi pasa daca-i trucat!
Merci pentru joc, Daniel!
N-are cineva la indemana un dictionar de simboluri?
Si inca: - de Ingrid la: 21/10/2003 11:32:05
(la: A existat holocaust in Romania?)
Eisenberg, Josy, O istorie a evreilor, Bucuresti, Humanitas, 1993.
Eliade, Mircea si I. Culianu, Dictionar al religiilor Bucuresti, Humanitas, 1993.
Harlaoanu, Alfred, Istoria universala a poporului evreu, Bucuresti, Zarkony, 1992. Hasefer, 1999.
Josephus, Flavius, Istoria razboiului iudeilor impotriva romanilor, Bucuresti, Hasefer, 1997
Josephus, Flavius, Antichitati iudaice, vol. I si II, Bucuresti, Hasefer, 1999, 2001.
#1791 (raspuns la: #1778) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
A uita limba - de ninel la: 29/10/2003 14:47:18
(la: In strainatate, vorbesti romaneste stricat;unii te ataca;e OK?)
Si eu sunt pe continentul nord-american de aproape 14 ani (de la varsta de aproape 18 ani) si am uitat a ma exprima usor si cu dezinvoltura in romana (daca m-am exprimat vreodata asa). Eu visez in engleza de multi ani, gandesc in engleza si doar cu oarecare efort pot comunica clar doar in romana. E ca si cum cuvintele romanesti sunt ascunse intr-un "black box" din care pot sa le scot doar unul cate unul pe dibuite cu manusi scortoase si unsuroase c-un deget. Chiar folosesc dictionarul din cand in cand pentru a traduce cuvinte din engleza in romana, pe cand, in engleza, cuvintele curg ca Dunarea dupa dezghet.

It sucks even more (sic), in special cand descoper ca o dau pe engleza prea usor si prea des chiar in discutii cu consoarta de aceeasi sorginte (desi a plecat cu parintii din Romania de la 13 ani)...

Din curiozitate, ai facut facultatea in Romania?
referitor - de athos la: 19/11/2003 06:41:26
(la: Ce este antisemitismul?)
la subiect:
Antisemitism=atitudine ostila fata de evrei,intemeiata pe discriminare rasiala sau religioasa

sursa:Dictionar Enciclopedic Ilustrat,editura Cartier,pagina 60
#4707 (raspuns la: #4702) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dictionar - de papadie67 la: 22/11/2003 08:38:47
(la: Poveste.)
..n-avea nici cai si nici macar telegutza!

Si nu-nhama pe nimeni la nimic, in special pe nimeni cu aripi: se-ncapatzana sa viseze ca "fluturii sunt liberi".

N-a dus banul la politie deoarece ii era sila de politie si nu voia sa aiba de-a face cu ea; n-avea motive sa aiba incredere in Politie.

Numai bine (:
Oh boy, o discutie despre hom - de relu la: 14/12/2003 23:20:55
(la: Viata gay...romaneasca!)
Oh boy, o discutie despre homosexuali intre romani? Si ramine intre limite decente? I'm impressed.

Hai sa-mi dau si eu cu parerea. Crescind macho in Ro, bineinteles am avut parerea omului de rind cind era vorba de "gay." Apoi, cresti in virsta, mai inveti ceva despre oameni, mai cunosti pe careva care dupa vreo doi ani ti se spune ca e homosexual... si-ti schimbi parerea, daca ai un pic de umanitate ramasa in tine. Cel putin mi s-a intimplat mie.

Raspunsul #1 care mi s-a dat de catre romani pe acest subiect a fost: boala. Dictionarul Oxford zice: boala este o stare a corpului, sau a parte din corp, in care functia ei normala este deranjata... in special cind este o schimbare a structurii (translatia mea). Pai cind zicem ca homosexualii (HOS) sint bolnavi, care parte a corpului lor nu mai are functia normala. Se pare ca acea parte a corpului care este cel mai mult sub reflector functioneaza mai tare decit altora multi dintre noi, heterosexualii (HES). Vorbesc de partea de sub centura. Daca vorbim despre partea din craniu, adica creierul, atunci trebuie sa fim atenti. Este problema psihologica, sau neurologica? Acum citiva ani a fost peste tot in "news" ca HOS au un creier diferit decit HES, si se vede concret in CAT scans si MRI. Aha! Deci aici e partea din corp careia i s-a schimbat structura. Apoi intrebarea vine: cu structura asta schimbata, creierul nu mai functioneaza normal? Oxford English Dictionary: normal -- ceea ce se conforma, nu este diferit, de tipul, standardul comun, folosit in mod regular (din nou translatia mea a rubricii 2). Deci in ce fel creierul lor nu functioneaza normal? Am locuit in Toronto vreo 5 ani intr-o zona "trendy" unde tot felul de artisti, avocati, tipi din industria de cinema locuiau. Mergeam cu ciinele la plimbarea zilnica seara in parcul de linga casa, si bineinteles intilnesti pe altii cu ciini. Mai vorbesti, despre ciini si vreme la inceput, si apoi incepi sa-ti faci cunostiinte, si vorbesti despre tot felul de alte chestii. Dupa un timp ti se spune (asa intr-o doara) ca Jack este gay. Are 70 ani, si locuieste cu un tip de 35. Hmmm, ma gindesc, dupa comportarea lui n-as fi ghicit niciodata. Tipul era extra-cult. Foarte tolerant. Niciodata o aluzie la sexualitate. Inalt, sanatos, manierat, "very english." Mie personal mi s-a parut ca creierul lui functiona in toate categoriile care sint importante mai bine decit multi heterosexuali pe care i-am intilnit in viata mea (badarani, idioti, golani care au luat fete tinere cu japca, etc.). Pur si simplu un om decent, din toate punctele de vedere. Ce face el in dormitor? None of my business!

What's my point? Nu cred ca sintem inca echipati cu cunostiintele necesare sa judecam ca altii sint bolnavi si anormali. Poate in vreo 2 sute de ani... cind codul genetic este decodificat.

Celor care spun ca homosexualitatea e impotriva naturii. Pai, din punctul de vedere al "homo sapiens" poate ca e adevarat. Dar ati citit vreodata Biblia Porcului? In care porcul spune ca omul este dusmanul lui ca il taie de craciun? Si ca e impotriva naturii porcului ca omul sa procreeze? Si, deci, din punctul de vedere al porcului (si al altor animale care sint parte din natura noastra) homosexualii sint mai normali, ca nu procreeaza, nu?

Ma abtin sa raspund celor credinciosi. Va respect credinta! Dar nu va e teama ca Biblia a fost scrisa de un rauvoitor? Hei, e posibil. Cind vine Isus, daca zice: "Pai nu v-ati dat seama ca era propaganda diavolului?" No proof whatsoever.

Si-acum sa inchei cu o gluma proasta: de ce ne cheama pe noi "homo sapiens" si nu "hetero sapiens" daca normalul e sa nu fii "gay?"

Numai bine si sanatate la toti, fara cont de culoarea pielii, IQ, orientare sexuala, religie, numar la pantofi, dinti de aur, tara de bastina, stare civila, stare mintala, orientare politica, lungimea parului, limba materna, ...
Relu
Loveste furia unitar! Daca ne unim ai rade. - de Daniel Racovitan la: 16/12/2003 03:47:12
(la: Codex Rohonczi)
Traducerile lui Viorica Enachiuc sunt CRI-MI-NA-LE!... :))))
Merita sa cititi articolul pana la capat.

Un articol din Observatorul Cultural:

"
Nu trageti in ambulanta

Dan UNGUREANU


Viorica ENACHIUC
Rohonczi Codex: descifrare, transcriere si traducere
Editura Alcor, 2002, 400.000

Autoarea

Viorica Mihai, casatorita Enachiuc, a absolvit in 1966 Facultatea de Filologie, Romana-Istorie, la Iasi. A lucrat ca arheolog. A primit o bursa la Roma, in 1983, pe probleme de arheologie si lingvistica istorica. In 1982 a auzit de existenta Codexului [Rohonczi]. Directorul Institutului de studii istorice si social-politice (de pe linga CC al PCR) Ion Popescu-Puturi, (ideolog de sinistra memorie) i-a facut o copie dupa codex si i-a „incredintat-o“ spre studiu.
Dupa cercetari preliminare, Viorica Enachiuc a publicat un articol despre codex in Analele de Istorie (ale Institutului de studii istorice si social-politice de pe linga CC al [PCR]) in numarul 6/1983. Arata ea acolo ca a fost scris codexul in [latina] vulgara, in sec. XI-XII, cu caractere mostenite de la [dac]i. Si da si citeva pagini traduse.

Pina aici am parafrazat continutul paginii de garda a cartii. Parantezele imi apartin.
Am citit respectivul articol. Inghesuit intre unul despre miscarea muncitoreasca interbelica si unul despre rolul conducator al PCR in lupta etc. s.a.m.d., articolul cuprinde citeva pagini traduse din codex. Practic, autoarei nu i-a luat nici un an descifrarea scrierii si a limbii. Publicarea intregii carti n-a fost decit o chestiune de timp. Si a aparut cartea – 850 de pagini in octavo, cu coperta, supracoperta si finantare de la Ministerul Culturii. Publicarea ei a fost recomandata de barbati cu titluri academice, profdirdoci: Ariton Vraciu prof. univ. dr. lingvist din Iasi, in 1983, unu’ Ioan Chitimia prof. univ. dr. doc., si unu’ Pandele Olteanu, slavist, Universitatea Bucuresti, prof. univ. dr. doc., prin 1990. Cele trei recomandari apar in postfata cartii. Nici un cunoscator de latina, de prisos s-o spunem, printre cei care gireaza cercetarile doamnei Enachiuc.


Manuscrisul

Autoarea e suficient de onesta sa-l descrie. Codex Rohonczi e scris pe hirtie, al carei filigran, o ancora incadrata intr-un cerc, sub o stea cu sase raze, a permis si datarea: conform catalogului de filigrane al lui Briquet, e vorba de hirtie din Italia de nord, produsa intre 1529-1540. Cartea are 224 foi de 12/10 cm, cu text intr-o scriere necunoscuta, cu 150 de semne diferite, de la dreapta la stinga, si citeva miniaturi destul de primitive. Manuscrisul isi face aparitia abia in 1838, cind Gusztav Batthyany il doneaza Academiei de stiinte a Ungariei – cum de nu e pomenit in nici un catalog, timp de trei secole dupa presupusa sa scriere? E scris dupa 1500 – cine sa-l fi copiat, intr-un alfabet nefolosit, intr-o limba necunoscuta? Autoarea depaseste apoi orice limita cind afirma ca e scris de jos in sus. Or, bunul-simt insusi ne spune ca nu se poate scrie astfel, fiindca mina care scrie ar sterge rindurile deja scrise, minjindu-le. Nu exista in toata istoria scrisului vreun scris de jos in sus. Alfabetul, „dac“ desigur, are 150 de semne – totusi, autoarea nu foloseste nici 20 de sunete in transcrierea fonetica. Manuscrisul e frust, cu desene rizibile, in alb si negru1 – si asta, intr-o epoca in care copistii lui [Stefan cel Mare] si cei ai lui Matei Corvinul rivalizau in rafinament.


Limba manuscrisului

Limba in care e scrisa cartea ar fi latina vulgara din secolele XI-XII – pe atunci se vorbea deja romana comuna, stim asta comparind romana si aromana, fondul lor comun seamana bine cu limba care va fi fost vorbita in secolul al XI-lea. Autoarea ofera un ingrijorator „[dictionar] latin vulgar-roman“ la finele cartii – latina vulgara din secolul XII, care n-are nici un cuvint comun cu [romana] din secolul XV, pe care o cunoastem!
Faptul ca a lucrat la manuscris si la traducere 20 de ani, intre 1982, cind primeste manuscrisul, si 2002, cind apare cartea, e inexact: articolul aparut in 1983 demonstreaza ca inca de pe atunci avea autoarea idei clare despre scrierea si limba codexului. In schimb, nu i-au ajuns cei 20 de ani de [munca] pentru ca sa ofere o echivalenta a numitului alfabet si o gramatica minimala a inchipuitei „latine vulgare“. Dam mai jos citeva mostre de traducere:
„Prielnic in traire, din nou sa strigi datator! Iubire aleasa, matur de a merge cu cavaleria, sa traiesti plecarea!“ (p. 7); „Departezi blestemul nereidei catre iad.“ (p. 35); „Cu adevarat a arata brazdare.“ (p. 37); Ater iris imiuoi nectani = „curcubeu spaimintator patrunde spre a ucide“ (p. 143); „Pe acei unguri sa spadasesti.“ (sic! p. 143); „Fie ca am spalat lovind, sprijinul sporind, lupta am unit!“ (p. 57)
Fie ca am spalat lovind, sprijinul sporind – fie ca am lovit spalind, sporul sprijinind – tot aia este...
Restul cartii e cam la fel.

Totul se petrece intr-o tara ipotetica, condusa de unul Vlad: singurele localitati ale tarii lui sint Ineul, Aradul, Olbia si Dridu (exista un sat cu acest nume, linga Bucuresti, pe unde a facut sapaturi Viorica Enachiuc); mai figureaza Nistrul si Tisa, apoi Raraul. Dar cel mai frecvent figureaza Raraul si Ineul. Si Dridu. Alea trebuie aparate, cam asta e ideea textelor din carte.
Textul manuscrisului e neintrerupt. Autoarea simte insa nevoia de a pune subtitluri: unele sint discursuri ale acestui Vlad, altele, solii ale lui Alexie Comnenul adresate primului, ale lui Robert al Flandrei, ale lui Constantin Ducas. Nu conteaza ca in Alexiada, biografia lui Alexie Comnenul, Ana Comnena nu pomeneste nicidecum de asemenea solii adresate vreunui Vlad ; ca nici in documentele referitoare la Robert de Flandra, Ducas, si nicaieri in alta parte nu e pomenit vreun Vlad. El exista, si gata. Nu conteaza ca n-are capitala, ca localitatile cele mai frecvent pomenite sint Ineul si Dridu. Vlad e puternic.

Ce-i cere Constantin Ducas lui Vlad? „Er sibid irarau rar rad tisa = mergi la Rarau, mai ales rade la Tisa“ (p. 259). Cam mare teritoriul stapinit de Vlad acesta !
Apar si diverse popoare daunatoare – uzii, cumanii, ungurii – si gotii, despre care stiam ca disparusera deja in secolul al VI-lea. Ei, nu-i asa: gotii ii trimit o solie numitului Vlad, in 1101. Mai apar si niste oameni galbeni: „ikter eua = oamenii galbeni striga“; „a glivi reden = pe cei galbeni stapinind“; „liviso ala iucet iustis = pe cei galbeni ii bate cavaleria cu dreptate“. Anii, in manuscris, sint numarati dupa Christos, fara ca autoarei sa-i pese ca in epoca se folosea cronologia de la facerea lumii.


Concluzii

Nimic nu se potriveste din cele avansate de autoare. Manuscrisul e cu siguranta o contrafacere tirzie. Autoarea nu publica nici regulile folosite de ea in transliterare, nici gramatica ipoteticei sale „latine vulgare“. Ofera in schimb facsimilul manuscrisului si un ingrijorator vocabular latin vulgar-roman. Textul traducerii ar fi facut deliciul dadaistilor, caci aduce cu dicteul automat visat de Tristan Tzara.
Ei, si ce-i cu asta?, veti spune. Nu e nici prima, nici ultima apucata de la noi, si sint sute adeptii – era sa spun „tovarasii de boala“ – ai lui Napoleon Savescu, animatorul unui halucinant Congres international de dacologie; emulii din salonul lui Pavel Corut sint la fel de numerosi. Ambuscati „e“ peste tot...

Alarmante sint, insa, vocile care cautioneaza aceasta patologica impostura. Alde Ariton Vraciu, Chitimia si Pandele Olteanu au murit, mi se pare, cam o data cu orinduirea care le daduse titluri academice si statut social; cu atit mai bine pentru ei, fiindca ar fi trebuit sa dea seama in fata respectivelor Universitati pentru aiurelile pe care le-au girat.
Impostura dacomaniei si [paranoia] protocronismului n-au disparut, din pacate, o data cu funestul regim. G. C. [Paunescu] a sustinut, din banii lui, fantasmagoricele congrese ale lui Savescu; iar televiziunea i-a facut, desigur, propaganda. Acum, cu acest aiuritor Rohonczi Codex, Ministerul Culturii este cel care finanteaza publicarea unei carti atinse de paranoia, iar [televiziune|Televiziunea] nationala acorda doua lungi ore de interviu autoarei. E de crezut ca atit generozitatea Ministerului Culturii, si cea a Televiziunii vor fi fost puse in miscare de vechi retele securiste, la fel de eficiente acum ca inainte. E gretos ca CNA-ul n-a gasit nimic de spus impotriva emisiunilor; si, mai ales, ca banii care se puteau da pentru publicarea unor carti de istorie cinstite s-au risipit pe publicarea acestei maculaturi.
Asemenea deliruri sistematizate exista in toata lumea. Insa numai la noi sint sustinute de retele influente si bogate, care pot crea o legitimitate factice, scurt-circuitind consensul specialistilor, fie istorici, fie lingvisti, fie paleografi. E destul ca cineva sa flateze frustrarea talimba a unora ca fratii Paunescu, finantatorii lui Napoleon [Savescu]. Celalalt mare magnat al economiei romane, Iosif Constantin Dragan, e si el un corifeu al tracomaniei. Trecutul securist, averile vechi/recente si dacomania sint legate intre ele si se sprijina. Acesti oameni influenti polueaza cu banii lor pina si riurile linistite ale dezbaterii stiintifice.

P.S. Romanticul secol XIX e celebru pentru gustul sau medieval: atunci cind oamenii n-au gasit antichitati, le-au facut singuri; de la cintecele lui Ossian la „ruinurile“ factice de la curtile printilor rusi, veacul e plin de falsuri pioase. [Ungaria] e o tara in care contrafacerile au fost numeroase: un anume Kálman, in secolul al XIX-lea, a produs el singur un numar de documente medievale din care o parte, pare-se, trec si azi drept autentice. Din fericire, tot in Ungaria a aparut reactia opusa, spiritul ironic: Istoria prostiei omenesti a fost scrisa de un maghiar, Rath-Vegh István.
Departe de mine sa neg interesul intrinsec al cartii: deschisa la-ntimplare, citita de-a-ndoaselea, pe luna plina, la trei rascruci, ea vindeca de bubat, de gilci, de nabadai, de buba-neagra. De deochi, de dambla, de orbu-gainii, de trinji si de opaceala e buna mai ales aia cu: „Identi uzia iu eta ereuai. Ik ira as. Si anecti iradires. Iuniki usus visti imikn. Ercisca siccin. Imudir goti venot = Adesea uzii merg si naruie. Loveste furia unitar! Daca ne unim ai rade. Mergi mai ales folositor, ai vazut pe aceia lovind. Secarea impartirii. Fara stapinire gotii sa vina!“."


Sursa: http://www.observatorcultural.ro/arhivaarticol.phtml?xid=8266

masoneria - de Catalina Bader la: 13/01/2004 03:37:23
(la: Romania e in rahat pan' la gat. Solutia?)
o varianta pentru ce?
si pentru cine?

La Giurgiu, s-a oficiat de curind primul pas al initierii in tainele masoneriei, pentru trei pesedisti de frunte din sectorul 4 Bucuresti. Primarul Vasile Mihalache, seful sau de cabinet, Sorin Ionescu, si viceprimarul Dan Delegeanu si-au atirnat sortuletele de ucenici peste costumele cu staif si au intrat astfel in cea mai cunoscuta societate initiatica secreta. Importantul moment trait de cei trei a fost imortalizat - ca orice nunta sau botez - in fotografii, una dintre ele ajungind in redactia noastra.

Cindva deosebit de respectata, masoneria a devenit doar un titlu scos la mezat, asemeni locurilor din listele parlamentare. Tot felul de agramati, oameni de afaceri controversati sau chiar urmariti de lege si-au “tras” pe cartile de vizita blazonul unei loji masonice si etaleaza pe birouri, alaturi de poza presedintelui de partid, fotografii in care, sub simbolurile Templului, zimbesc larg, ca-n afisele electorale.

Masoneria “etilista”!
Vechii masoni, cei initiati in perioada interbelica, au deplins adesea degradarea ce a cuprins societatea in anii postdecembristi. In fata ofensivei vulgului, multi intelectuali de marca, deveniti masoni dupa 1990, s-au retras “in adormire”, nedorind sa devina “frati” cu un Gheorghe Florea, de exemplu, patronul societatii “Fulgerul” Bragadiru, firma scoasa la licitatie de catre AVAB pentru o datorie de peste 11 milioane de dolari de pe vremea defunctei “Bancorex”. La ce mari adevaruri ale universului si la ce revelatii poate aspira o persoana pentru care cuvinte simple din dictionar (elitist si etilist) au ramas un adevarat mister? Si ce francmason este acela care nu stie ca masoneria are 33 de grade si nu trei? Dar iata cum explica viceprimarul Primariei Sectorului 4 legatura sa cu masoneria:
Domnule viceprimar Delegeanu, ati fost preocupat de multa vreme de domenii din acestea, esoterice?
Da, bine, m-a interesat, sa zic, ramura asta si, ma rog, am citit destul de mult despre masonerie, in general. Insa, ce sa va spun, mai pe la inceput asa, cind ma interesa, nu ma gindeam ca o sa ajung.
V-ati implinit un vis?
E greu spus, vis. E mult spus, vis.
Imi spuneti, va rog, cite grade are masoneria?
Aaa... Trei grade.
Trei grade?
Da. Acuma, ma rog, e mult de discutat.
Este interesant ca, in ultimul timp, tot mai multi politicieni intra in francmasonerie...
Bine, peste tot in lume, francmasoneria este o ... nici nu stiu cum sa-i spun, miscare, organizatie, etilista.
Cum? Etilista?
Adica etilista.

Al. Paleologu: “Li se pare o mare procopseala”
Alexandru Paleologu este unul dintre masonii vechi ai Romaniei. Situatii de genul “masoneriilor de sector” l-au facut sa se retraga. In opinia sa, in lojile masonice s-au inmultit cei care nu urmaresc altceva decit sa parvina.
Domnule Paleologu, a devenit masoneria prea accesibila, in ultimii ani?
Inainte, daca te remarcai prin ceva, prin atitudini aprobate de masoni, ti se propunea sa intri in masonerie. Acum, unii vor ei sa intre si vin sa spuna: “Ba, vreau sa fiu mason!”. Li se pare ca e o mare procopseala, ca te ajuta la afaceri, ai sprijin si aprobare, te ajuta sa reusesti in viata, te scoate din incurcatura. Aiurea, complet.
Intrarea unor astfel de oameni in loji masonice nu dauneaza societatii?
Ba da, sigur ca da. Dupa ce m-am intors de la Paris, am fost cooptat Mare Maestru al celor trei Mari Loji Romanesti, si am vazut ce fel oameni voiau sa intre in masonerie. Oameni care ziceau: “Aaa, foarte bine, sa ai un sprijin in viata”. Eu, vazind cum merge treaba, nu m-am mai dus, nu m-a mai interesat.

Elitist = care favorizeaza elita (grup de persoane care reprezinta ceea ce este mai bun, mai valoros, intr-o comunitate, societate etc.)
Etilism = alcoolism
(Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, editia a II-a, aparut la Editura Univers Enciclopedic, anul 1998)

• Sorin Ionescu, fost realizator la Antena 1 si actual sef de cabinet al primarului Vasile Mihalache, nu a negat intrarea in masonerie, dar a refuzat sa ne ofere amanunte. “Subiectul aceste este unul personal si nu are legatura cu serviciul meu”, ne-a declarat Ionescu, oferindu-se sa ne raspunda la orice subiect ce tine de activitatea sa profesionala.

• Am incercat sa aflam si opinia primarului Vasile Mihalache, despre recenta sa initiere in masonerie, insa ne-a fost imposibil pina la inchiderea editiei; primarul sectorului 4 avea telefonul inchis si nu a raspuns mesajelor transmise prin intermediul robotului telefonic.

• Intrebat daca exista vreo asemanare de “dogma” care sa explice intrarile acestea in grup, ale unor membri PSD, in francmasonerie, purtatorul de cuvint al PSD, Bogdan Niculescu Duvaz, ne-a declarat: “Nu e vorba numai de partidul nostru. Si nu numai despre masonerie. Acelasi lucru se poate spune despre organizatii ceva mai noi. S-a dat libertatea de a face parte din anumite cluburi, ca sa le numesc asa, si, probabil ca exista o anumita moda. Sentimentul ca “Dom’le, daca nu sint, parca...”. Confreriile astea, interzise in comunism, probabil ca reprezinta o anumita tentatie”.
n-am reusit sa raspund la intrebarea asta - de zabriski la: 15/01/2004 14:27:50
(la: De ce ai decis sa nu emigrezi?)
Am sesizat demult o usoara indulgenta a unora dintre cei care au plecat fata de noi, cei ramasi. Daniel Racovitan, in comentariul lui, are trei paragrafe de circumstante atenuante si pe toate trei le incheie cu “nu sunt de condamnat”. In unul dintre ele vorbeste de comoditate - “e mai simplu sa stai la mamica acasa si sa mananci cartofi prajiti cu salata” decat sa-ti iei inima-n dinti si sa pleci. E drept si asta.

Personal, nu ma deranjeaza cei care ma judeca, gandind ca a ramane in Romania e o greseala fundamentala. Eu cred doar ca e o optiune strict personala care nu ar trebui judecata - la fel ca si aceea de a pleca. Fara indoiala ca in multe cazuri, la cei care raman e vorba de comoditate, de frica, de fel si fel de inertii. De asemenea, fara nici o indoiala, a pleca e fara discutie un act de curaj - as zice unul temerar, chiar. Intotdeauna i-am admirat pe cei care si-au gasit loc intr-o lume straina cu degetul pe harta si cu dictionarul in mana, invatand umiliti, la 30 de ani, cum se umbla cu cardul sau cum se trage apa la WC, strangand din dinti si castigand, cu truda multa, respectul celor din jur.

Eu n-am ramas, cum zice Radu Herjeu despre unii romani, pentru ca m-ar interesa mai mult “binele societatii decat de numarul masinilor pe care si-l pot permite”. Or fi si unii care raman din patriotism, desi ma indoiesc - patriotismul lor are probabil fel de fel de reprezentari concrete. Ar fi, in ce ma priveste, o ipocrizie sa-i dau cu “binele societatii” si mi se pare, de altfel, ca schema care opune binele societatii (adica o chestie profund morala si inaltatoare, vezi bine) materialismului si consumerismului (plec sa traiesc mai bine, ma doare undeva de patrie) e cel putin la fel de artificiala si de nenuantata ca si cea care-i opune pe toti cei care pleaca (curajosii) tuturor celor care raman (lasii si nevrednicii).

M-am saturat si eu de toate mizeriile pe care Romania ni le serveste, de la gunoiul de pe strada pana la functionarii publici nesimtiti, de politica asta infecta, de multe altele - dar nu pentru binele societatii am ramas, asta e sigur.

E greu de spus de ce am ramas, totusi, in cateva cuvinte. Meseria mea e legata de limba romana, de exemplu. Am parinti aici. Am prieteni care-mi umplu viata si fara de care nu mi-ar fi asa bine. Am si prieteni care au plecat si-mi tot scriu mail-uri: unii sunt multumiti si fericiti si-si adora patriile adoptive, altii scriu mesaje sentimentale, de dor si jale, vorbind de-o Romanie idilica, cu oameni vrednici si prietenosi, nu ca occidentalii imputiti care n-au suflet, bla, bla. De obicei, acestia din urma vin in vacanta la neamuri si pleaca inapoi impuscati - si-au luat doza de Romanie, le ajunge macar un an, dupa care incep din nou sa lacrimeze. Dintre prietenii care-au plecat, unii s-au intors. Am de exemplu un prieten care a stat in Statele Unite 3 ani, a muncit cu acte in regula in publicitate, castiga 3000 de dolari net “pentru inceput”, si s-a intors, cu tot cu nevasta. Poate pleca oricand inapoi, dar ezita. Inca nu l-am intrebat de ce, - mi se pare ca am inteles, oarecum.

Nu stiu de ce nu plec, de fapt. Cred ca pentru ca nu-mi doresc asta. Unii isi doresc, au curaj si pleaca. Unii isi doresc, dar n-au curaj, nu-s calificati, etc. si raman. Si mai sunt o categorie, din care cred ca fac si eu parte, care sunt instruiti, s-ar descurca, dar nu-si doresc - si astia raman. Inca mai am, de exemplu, viza de Statele Unite pe pasaport - expira in 2008. N-am obligatii, copii etc., nu ma sperie chiar asa greutatile, foame am facut - n-ar fi nimic nou - despre Romania n-am o parere prea buna, si totusi nu plec. Nu e vorba nici de comoditate, nici de lasitate. Nici de resemnare mioritica - una dintre putinele si jalnicele noastre contributii la spiritualitatea omenirii. Bani de-un avion si de trait o vreme as gasi - vand casa si o iau de la capat, la urma-urmei.

Nu cred, de fapt, ca-mi doresc sa traiesc in alta parte - nu trebuie sa intelegeti insa ca mor de dragul Romaniei, nici pe departe. Mi-a placut pe unde-am fost - si in Europa, si in America. M-am simtit bine. Fac parte dintre cei care n-au fost socati la revenirea in Romania - probabil pentru ca n-am uitat nici o clipa cum e, de fapt, tara asta - cat de insuportabila si de nedigerabila poate fi, de cele mai multe ori. Ce caraghiosi putem fi, cateodata! Ce stupizi si ridicoli sunt reporterii care prind cate-un strain venit cu cine stie ce treaba si-l intreaba repejor: “Ce parere aveti de Romania?“. Ce complex specific romanesc, de om trait in fundul unui catun, care vede vreun trecator pe bicicleta si-l intreaba fuga-fuga ce parere are de satul lui! Ii place? Si daca ii place, ce anume ii place? Si din toate lucrurile care-i plac, ce anume ii place cel mai mult si mai mult? Nu-i asa ca oamenii sunt ospitalieri? Ca branza e buna? Ca cerul e albastru? Ca padurile, raurile, dealurile, florile si toate bunatatile din jur sunt nemaipomenit de frumoase, ca nicaieri in lume?

Ei, si cu toate astea stau aici, in tara asta necajita, proasta si ticaloasa, care e ca un sat din care cei rasariti pleaca sa invete carte la oras si nu se mai intorc niciodata. Sau se intorc cu pantofi de lac si costum bine croit si privesc cu duiosie casa parinteasca, intrebandu-se de ce oare acum li se pare asa de mititica si inghesuita.

E oare de condamnat? Daca voi credeti ca e, atunci condamnati-ma. Nu-i nici o suparare. E optiunea mea si, asa inexplicabila cum va poate parea, mi-o asum. Poate o sa mi-o schimb - nici asta nu-i exclus, catusi de putin. As vrea sa-mi doresc si eu, asa cum v-ati dorit voi, sa plecati - mi-ar fi mai simplu sau, oricum, mai limpede.

Daca mi-ar sta in putere, i-as pune intrebarea cu plecatul lui Andrei Plesu, de exemplu. Eu nu plec pentru ca nu mi-e clar pe ce lume traiesc. Altii ca nu stiu sa faca nimic folositor. Altii ca se tem de esec, ca au parinti bolnavi, ca n-au putere s-o ia de la capat. Dar de ce nu pleaca unul ca Andrei Plesu? L-ar primi, fara nici o indoiala, orice universitate occidentala. Vorbeste limbi straine de-i da pe spate pe nativi. Are de toate: e destept, instruit, are farmec, har, tot ce-i trebuie.

Noi suntem niste oameni obisnuiti, cu micile noastre meschinarii si neputinte. Dar desteptii nostri, ei de ce nu pleaca? De ce stau si inghit porcarii, intr-o cultura marginala, si-si consuma nervii urmarind la TV panaramele agramate care le fac legi si lor, putinii romani care-ar face senzatie prin Europa?



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...