comentarii

dictionar aroman


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
ajutor - de sj88 la: 28/12/2007 20:17:40
(la: Aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii, istro-romanii)
cum reusesc sa fac rost de un dictionar aroman?inteleg cand aud vorbindu-se aromana ,dar nu ma pot exprima.ajutati-ma va rog.adresa mea este sj8@yahoo.ca.
#268951 (raspuns la: #40920) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
superb dictionar, explicit, m - de ratusca la: 01/10/2003 03:23:17
(la: "Sunt foarte buna la pat" (Dictionar de afaceri ))
superb dictionar, explicit, mai mult de atat nu se putea
Adevaratii aromani - de daniel la: 02/12/2003 15:26:46
(la: Aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii, istro-romanii)
Ai mei bunici, erau oieri din muntii Pindului (firseroti), care au fost fortati de catre autoritiile grecestii, ale epocii, sa-si paraseasca tinutul natal. Si asa, mare parte din familia adevaratiilor aromani, din acea zona, au ajuns in Romania, concentrati in general in zona Durostor si Caliacra (astazi teritoriu bulgaresc). Fac poate acest comentariu, poate ca din lipsa de informatii multi romani nu cunosc istoria acestui, ca sa spunem asa "caz particular". Dar culmea, si din aceste locuri familia mea a fost izgonita de catre bulgari cu sprijinul guvernului rominesc al epocii, ma refer la cedarea clor 2 judete Bulgariei (1939-1940). In acea, epoca foarte multi aromani au luat calea armelor luptind contra "comitagiilor", un unchi de-al meu a participat in acele evenimente. Singurul motiv al acestui comentariu, este ca ar fibine ca acest trecut al istotiei Aromanilor sa nu dispara. Tot timpul mi-au ramas in memorie cuvintele bunicii mele, cind eram mic si suparat pe ea ii ziceam "grecoaica zgircita", cind ii ceream 2,5 lei sa ma duc la film, raspunzindu-mi ca nu avea (comunismul!!!), si ca ea era arominca, in nici un caz grecoaica, si din contra, din cauza greciilor familia noastra a suferit mult.
Loveste furia unitar! Daca ne unim ai rade. - de Daniel Racovitan la: 16/12/2003 03:47:12
(la: Codex Rohonczi)
Traducerile lui Viorica Enachiuc sunt CRI-MI-NA-LE!... :))))
Merita sa cititi articolul pana la capat.

Un articol din Observatorul Cultural:

"
Nu trageti in ambulanta

Dan UNGUREANU


Viorica ENACHIUC
Rohonczi Codex: descifrare, transcriere si traducere
Editura Alcor, 2002, 400.000

Autoarea

Viorica Mihai, casatorita Enachiuc, a absolvit in 1966 Facultatea de Filologie, Romana-Istorie, la Iasi. A lucrat ca arheolog. A primit o bursa la Roma, in 1983, pe probleme de arheologie si lingvistica istorica. In 1982 a auzit de existenta Codexului [Rohonczi]. Directorul Institutului de studii istorice si social-politice (de pe linga CC al PCR) Ion Popescu-Puturi, (ideolog de sinistra memorie) i-a facut o copie dupa codex si i-a „incredintat-o“ spre studiu.
Dupa cercetari preliminare, Viorica Enachiuc a publicat un articol despre codex in Analele de Istorie (ale Institutului de studii istorice si social-politice de pe linga CC al [PCR]) in numarul 6/1983. Arata ea acolo ca a fost scris codexul in [latina] vulgara, in sec. XI-XII, cu caractere mostenite de la [dac]i. Si da si citeva pagini traduse.

Pina aici am parafrazat continutul paginii de garda a cartii. Parantezele imi apartin.
Am citit respectivul articol. Inghesuit intre unul despre miscarea muncitoreasca interbelica si unul despre rolul conducator al PCR in lupta etc. s.a.m.d., articolul cuprinde citeva pagini traduse din codex. Practic, autoarei nu i-a luat nici un an descifrarea scrierii si a limbii. Publicarea intregii carti n-a fost decit o chestiune de timp. Si a aparut cartea – 850 de pagini in octavo, cu coperta, supracoperta si finantare de la Ministerul Culturii. Publicarea ei a fost recomandata de barbati cu titluri academice, profdirdoci: Ariton Vraciu prof. univ. dr. lingvist din Iasi, in 1983, unu’ Ioan Chitimia prof. univ. dr. doc., si unu’ Pandele Olteanu, slavist, Universitatea Bucuresti, prof. univ. dr. doc., prin 1990. Cele trei recomandari apar in postfata cartii. Nici un cunoscator de latina, de prisos s-o spunem, printre cei care gireaza cercetarile doamnei Enachiuc.


Manuscrisul

Autoarea e suficient de onesta sa-l descrie. Codex Rohonczi e scris pe hirtie, al carei filigran, o ancora incadrata intr-un cerc, sub o stea cu sase raze, a permis si datarea: conform catalogului de filigrane al lui Briquet, e vorba de hirtie din Italia de nord, produsa intre 1529-1540. Cartea are 224 foi de 12/10 cm, cu text intr-o scriere necunoscuta, cu 150 de semne diferite, de la dreapta la stinga, si citeva miniaturi destul de primitive. Manuscrisul isi face aparitia abia in 1838, cind Gusztav Batthyany il doneaza Academiei de stiinte a Ungariei – cum de nu e pomenit in nici un catalog, timp de trei secole dupa presupusa sa scriere? E scris dupa 1500 – cine sa-l fi copiat, intr-un alfabet nefolosit, intr-o limba necunoscuta? Autoarea depaseste apoi orice limita cind afirma ca e scris de jos in sus. Or, bunul-simt insusi ne spune ca nu se poate scrie astfel, fiindca mina care scrie ar sterge rindurile deja scrise, minjindu-le. Nu exista in toata istoria scrisului vreun scris de jos in sus. Alfabetul, „dac“ desigur, are 150 de semne – totusi, autoarea nu foloseste nici 20 de sunete in transcrierea fonetica. Manuscrisul e frust, cu desene rizibile, in alb si negru1 – si asta, intr-o epoca in care copistii lui [Stefan cel Mare] si cei ai lui Matei Corvinul rivalizau in rafinament.


Limba manuscrisului

Limba in care e scrisa cartea ar fi latina vulgara din secolele XI-XII – pe atunci se vorbea deja romana comuna, stim asta comparind romana si aromana, fondul lor comun seamana bine cu limba care va fi fost vorbita in secolul al XI-lea. Autoarea ofera un ingrijorator „[dictionar] latin vulgar-roman“ la finele cartii – latina vulgara din secolul XII, care n-are nici un cuvint comun cu [romana] din secolul XV, pe care o cunoastem!
Faptul ca a lucrat la manuscris si la traducere 20 de ani, intre 1982, cind primeste manuscrisul, si 2002, cind apare cartea, e inexact: articolul aparut in 1983 demonstreaza ca inca de pe atunci avea autoarea idei clare despre scrierea si limba codexului. In schimb, nu i-au ajuns cei 20 de ani de [munca] pentru ca sa ofere o echivalenta a numitului alfabet si o gramatica minimala a inchipuitei „latine vulgare“. Dam mai jos citeva mostre de traducere:
„Prielnic in traire, din nou sa strigi datator! Iubire aleasa, matur de a merge cu cavaleria, sa traiesti plecarea!“ (p. 7); „Departezi blestemul nereidei catre iad.“ (p. 35); „Cu adevarat a arata brazdare.“ (p. 37); Ater iris imiuoi nectani = „curcubeu spaimintator patrunde spre a ucide“ (p. 143); „Pe acei unguri sa spadasesti.“ (sic! p. 143); „Fie ca am spalat lovind, sprijinul sporind, lupta am unit!“ (p. 57)
Fie ca am spalat lovind, sprijinul sporind – fie ca am lovit spalind, sporul sprijinind – tot aia este...
Restul cartii e cam la fel.

Totul se petrece intr-o tara ipotetica, condusa de unul Vlad: singurele localitati ale tarii lui sint Ineul, Aradul, Olbia si Dridu (exista un sat cu acest nume, linga Bucuresti, pe unde a facut sapaturi Viorica Enachiuc); mai figureaza Nistrul si Tisa, apoi Raraul. Dar cel mai frecvent figureaza Raraul si Ineul. Si Dridu. Alea trebuie aparate, cam asta e ideea textelor din carte.
Textul manuscrisului e neintrerupt. Autoarea simte insa nevoia de a pune subtitluri: unele sint discursuri ale acestui Vlad, altele, solii ale lui Alexie Comnenul adresate primului, ale lui Robert al Flandrei, ale lui Constantin Ducas. Nu conteaza ca in Alexiada, biografia lui Alexie Comnenul, Ana Comnena nu pomeneste nicidecum de asemenea solii adresate vreunui Vlad ; ca nici in documentele referitoare la Robert de Flandra, Ducas, si nicaieri in alta parte nu e pomenit vreun Vlad. El exista, si gata. Nu conteaza ca n-are capitala, ca localitatile cele mai frecvent pomenite sint Ineul si Dridu. Vlad e puternic.

Ce-i cere Constantin Ducas lui Vlad? „Er sibid irarau rar rad tisa = mergi la Rarau, mai ales rade la Tisa“ (p. 259). Cam mare teritoriul stapinit de Vlad acesta !
Apar si diverse popoare daunatoare – uzii, cumanii, ungurii – si gotii, despre care stiam ca disparusera deja in secolul al VI-lea. Ei, nu-i asa: gotii ii trimit o solie numitului Vlad, in 1101. Mai apar si niste oameni galbeni: „ikter eua = oamenii galbeni striga“; „a glivi reden = pe cei galbeni stapinind“; „liviso ala iucet iustis = pe cei galbeni ii bate cavaleria cu dreptate“. Anii, in manuscris, sint numarati dupa Christos, fara ca autoarei sa-i pese ca in epoca se folosea cronologia de la facerea lumii.


Concluzii

Nimic nu se potriveste din cele avansate de autoare. Manuscrisul e cu siguranta o contrafacere tirzie. Autoarea nu publica nici regulile folosite de ea in transliterare, nici gramatica ipoteticei sale „latine vulgare“. Ofera in schimb facsimilul manuscrisului si un ingrijorator vocabular latin vulgar-roman. Textul traducerii ar fi facut deliciul dadaistilor, caci aduce cu dicteul automat visat de Tristan Tzara.
Ei, si ce-i cu asta?, veti spune. Nu e nici prima, nici ultima apucata de la noi, si sint sute adeptii – era sa spun „tovarasii de boala“ – ai lui Napoleon Savescu, animatorul unui halucinant Congres international de dacologie; emulii din salonul lui Pavel Corut sint la fel de numerosi. Ambuscati „e“ peste tot...

Alarmante sint, insa, vocile care cautioneaza aceasta patologica impostura. Alde Ariton Vraciu, Chitimia si Pandele Olteanu au murit, mi se pare, cam o data cu orinduirea care le daduse titluri academice si statut social; cu atit mai bine pentru ei, fiindca ar fi trebuit sa dea seama in fata respectivelor Universitati pentru aiurelile pe care le-au girat.
Impostura dacomaniei si [paranoia] protocronismului n-au disparut, din pacate, o data cu funestul regim. G. C. [Paunescu] a sustinut, din banii lui, fantasmagoricele congrese ale lui Savescu; iar televiziunea i-a facut, desigur, propaganda. Acum, cu acest aiuritor Rohonczi Codex, Ministerul Culturii este cel care finanteaza publicarea unei carti atinse de paranoia, iar [televiziune|Televiziunea] nationala acorda doua lungi ore de interviu autoarei. E de crezut ca atit generozitatea Ministerului Culturii, si cea a Televiziunii vor fi fost puse in miscare de vechi retele securiste, la fel de eficiente acum ca inainte. E gretos ca CNA-ul n-a gasit nimic de spus impotriva emisiunilor; si, mai ales, ca banii care se puteau da pentru publicarea unor carti de istorie cinstite s-au risipit pe publicarea acestei maculaturi.
Asemenea deliruri sistematizate exista in toata lumea. Insa numai la noi sint sustinute de retele influente si bogate, care pot crea o legitimitate factice, scurt-circuitind consensul specialistilor, fie istorici, fie lingvisti, fie paleografi. E destul ca cineva sa flateze frustrarea talimba a unora ca fratii Paunescu, finantatorii lui Napoleon [Savescu]. Celalalt mare magnat al economiei romane, Iosif Constantin Dragan, e si el un corifeu al tracomaniei. Trecutul securist, averile vechi/recente si dacomania sint legate intre ele si se sprijina. Acesti oameni influenti polueaza cu banii lor pina si riurile linistite ale dezbaterii stiintifice.

P.S. Romanticul secol XIX e celebru pentru gustul sau medieval: atunci cind oamenii n-au gasit antichitati, le-au facut singuri; de la cintecele lui Ossian la „ruinurile“ factice de la curtile printilor rusi, veacul e plin de falsuri pioase. [Ungaria] e o tara in care contrafacerile au fost numeroase: un anume Kálman, in secolul al XIX-lea, a produs el singur un numar de documente medievale din care o parte, pare-se, trec si azi drept autentice. Din fericire, tot in Ungaria a aparut reactia opusa, spiritul ironic: Istoria prostiei omenesti a fost scrisa de un maghiar, Rath-Vegh István.
Departe de mine sa neg interesul intrinsec al cartii: deschisa la-ntimplare, citita de-a-ndoaselea, pe luna plina, la trei rascruci, ea vindeca de bubat, de gilci, de nabadai, de buba-neagra. De deochi, de dambla, de orbu-gainii, de trinji si de opaceala e buna mai ales aia cu: „Identi uzia iu eta ereuai. Ik ira as. Si anecti iradires. Iuniki usus visti imikn. Ercisca siccin. Imudir goti venot = Adesea uzii merg si naruie. Loveste furia unitar! Daca ne unim ai rade. Mergi mai ales folositor, ai vazut pe aceia lovind. Secarea impartirii. Fara stapinire gotii sa vina!“."


Sursa: http://www.observatorcultural.ro/arhivaarticol.phtml?xid=8266

Engleza din dictionar - de Dantimis la: 12/02/2004 11:18:44
(la: Sunt supraponderal! De ce ma alunga lumea?)
Faceam doar aluzie la faptul ca anul trecut in Illinois li se indica politistilor sa nu mai foloseasca anumite expresii in contactul cu oamenii sau in rapoartele pe care le intocmesc (si care ajung sa fie citite in salile de tribunal). Li se recomanda sa nu foloseasca expresii de genul fat man ci large man, nu old man ci older man, etc. Asta in scopul de a nu leza orgoliul persoanei respective, pt ca s-au depus plangeri impotriva politiei de catre persoane lezate de astfel de expresii, expresii bazate pe aprecieri personale care la urma urmei sunt subiective.

Large man in romaneste cred ca s-ar traduce mai bine ca si barbat mare (nici intr-un caz barbat larg). Iar large man este o expresie mai politicoasa, pt ca de exemplu un jucator de american football, sau Mike Tyson, este large dar nu e fat.

In legatura cu termenul older man, nu pt ca ar avea legatura cu subiectul discutiei ci mai mult cu orgoliul meu: engleza din dictionar nu se potriveste intotdeauna cu engleza vorbita. "You are an older lady!" nu as traduce cu "Sunteti o doamna mai batrana!, caci sunt convins ca as primi o palma daca dansa ar fi un pic mai sensibila. Cred ca ar suna mult mai politicos "Sunteti o doamna mai in varsta!". Iar oldest este doar un termen comparativ, ca si in romaneste dealtfel. O traducere mai adecvata ar fi cel mai in varsta. Cum s-ar traduce "My kid is the oldest one in his class!"? Poate: "Copilul meu este cel mai batran din clasa lui!"? Nu prea cred...

Scuze ca am deviat de la subiectul discutiei dar sunt un caracter slab, ma las usor provocat.

Bafta,

Dan

#9506 (raspuns la: #9476) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
DICTIONAR DE MARKETING - de SB_one la: 10/05/2004 15:22:39
(la: Femeia)
DICTIONAR DE MARKETING

Vezi un tip superb la o petrecere. Te duci la el si ii
spui: "Sunt foarte buna la pat". Asta e MARKETING.

Vezi un tip superb la o petrecere. Una din prietenele
tale se duce la el si, aratand spre tine, ii spune:
"Este foarte buna la pat". Asta e ADVERTISING.

Vezi un tip superb la o petrecere. Te duci la el si ii
ceri numarul de telefon. A doua zi il suni si ii spui:
"Sunt foarte buna la pat". Asta e TELEMARKETING.

Vezi un tip superb la o petrecere. Te ridici si iti
aranjezi rochia. Te indrepti spre el si ii torni o
bautura. Spui: "Imi dai voie?" si te apleci usor sa-i
indrepti cravata, lipindu-ti piepul de bratul sau.
Apoi il privesti dulce si spui: "Apropos, sunt foarte
buna la pat". Astea e PUBLIC RELATIONS.

Vezi un tip superb la o petrecere. Se ridica, vine la
tine si iti spune: "Am auzit ca esti foarte buna in
pat". Asta e BRAND RECOGNITION.

Vezi un tip superb la o petrecere. Il convingi sa
mearga acasa cu una dintre cele mai bune prietene ale
tale. Asta e SALES REPRESENTATIVE.

Te indrepti spre o petrecere unde stii ca vor fi niste
tipi superbi. Totusi, gandul ca in casele pe langa
care treci sunt o multime de alti tipi superbi pe care
ai vrea sa-i cunosti te innebuneste, asa ca te urci pe
cel mai apropiat acoperis si strigi: "Sunt foarte buna
la pat". Asta e SPAM.

SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#15217 (raspuns la: #14816) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
vlahii aromani - de florin u la: 25/06/2004 11:11:07
(la: Aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii, istro-romanii)
Vreau sa va spun ca am ramas surprins cand am fost in Macedonia greceasca si oamenii de acolo, cand auzeau ca sunt roman aratau spre ei si isi ziceau "vlach", "vlah" (n. roman). Si discutam; chiar daca nu intelegi tot, sa stiti ca se poate tine o "conversatie" romano-aromana. Mai vreau sa adaug ca am avut placerea sa aud la Discovery Civilisation dialectul histro-roman (croatia), seamana izbitor cu romana (inima=inima samd.) fapt ce ma face sa cred ca teoria dacica este veridica.
ai dreptate - de django la: 25/06/2004 12:00:40
(la: Aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii, istro-romanii)
sunt o groaza de situri, dar cu multi nu pooti discuta dintre reprezentantii lor.
Este dictionar roman/aroman de Papahagi parca, si o buna carte, extraordinara de Theodor Capidan, din 1941 parca, Aromanii. Acolo vb de Moscopole, de toti aromanii care au contribuit la diferite evenimente, de legendarul Gheorghe Sinna, contemporanul lui Brancoveanu care avea palat pe Cannale Grande din Venetia, de aromanii care au invatat pe macaronari arta bijuteriilor, care au inventat posta in Balcani, despre bancile lor, despre cum au finantat imperiul Austro Ungar, cum e celebrul Pod cu Lanturi de la Budapesta, de Emanoil Gojdu, etc.
Bineinteles ca multi au facut parte in perioada interbekica din Grda de Fier, dar urmasii lor de acum nu/s la fel de viteji, vezi cazul Becali..
#16743 (raspuns la: #5851) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
aromanii - de (anonim) la: 03/08/2004 20:22:51
(la: Aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii, istro-romanii)
Incearca sa scrii totul ce stii despre trecutul aromanilor..Si trimite in cat mai multe locuri..
Noi provenim , majoritatea, din populatia pelasga (pelasgii), ce a locuit aceste zone inca de acum peste 3-6.000. de ani..
#18902 (raspuns la: #5851) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dictionar de arta moderna - de LMC la: 01/10/2004 19:06:49
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Eu as fi foarte interesata sa fiu in posesia unui dictionar de felul acesta, dar mi se pare ca 1982, si 1976 sint niste dati care nu mai corespund cu secolul XXI. Nu s-au mai publicat alte carti de-atunci, sau inca sintem nevoiti sa citim cartile publicate de comunisti?
#23923 (raspuns la: #23863) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Matilda Caragiu Marioteanu - de Simeon Dascalul la: 21/01/2005 11:04:53
(la: Aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii, istro-romanii)
A scos acum cativa ani un dictionar macedo-vlah (aroman). Dar n-am vazut decat primul volum. Stie cineva daca au aparut si urmatoarele?
In dictionar gasesti cuvantul - de RSI la: 01/05/2005 21:37:55
(la: Biblia musamalizata de papalitate sau nu?)
In dictionar gasesti cuvantul, rasfoiesti pana la litera C ! Si afli ! E simplu, nu ?! ;) :)
Deci poti gandi si logic cand vrei...
==============
"- Cum putem face imposibilul?"
"- Cu entuziasm!"
Paulo Coelho-Al 5-lea Munte
#46596 (raspuns la: #46076) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Buna Gilles - de Cassandra la: 22/08/2005 19:22:28
(la: Limba aromâna)
Te felicit pentru ca ai invatat limba romana, nu e o limba usoara. Cumva studiezi limbile romanice? Am sa incerc sa-ti fiu de folos.

Aici poti sa citesti prota padzina (prima pagina) din Uichipedia in limba aromana:

Plirufurii ligati di armâneashti

Aista easti Uichipedia pi armâneaşti. Armâneaşti easti unâ limbă dit gruplu est di limbi romanici. Unii lingviştsâľ dzic că armâneaşti easti un dialectu a româńei. 500.000 di armâńi dit Gârţii, Albanii, FYROM, Serbii, România şi Bulgarii azburăscu armâneaşti.

Informaţii despre limba aromână

Aceasta este Wikipedia în limba aromână. Aromâna este o limbă din grupul estic al limbilor romanice. Unii lingvişti consideră că aromâna este un dialect al limbii române. 500.000 de aromâni din Grecia, Albania, FYROM, Serbia, România şi Bulgaria vorbesc aromâna.

http://roa-rup.wikipedia.org/wiki/Main_Page

Se spune ca este o limba asemanatoare limbii romane, dar cum vezi are si deosebiri importante:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_arom%C3%A2n%C4%83
http://en.wikipedia.org/wiki/Aromanian_language

Poate gasesti ceva interesant pe acest link:

http://www.armanami.org/

http://www.geocities.com/armaneasca/ (revista de informatie si cultura a aromanilor de pretutindeni; din pacate nu e tradusa in romaneste)

Se pare ca s-a mai discutat in cafenea despre tema asta:

http://www.cafeneaua.com/node/view/185

Exista un dictionar, poti gasi informatie la:

http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1997/current9/mi57.htm

Sper sa-ti fie de folos, daca mai gasesc ceva o sa-ti mai trimit. Mult noroc. :)
Limba aromana - de LUCIUS 666 la: 22/08/2005 21:33:42
(la: Limba aromâna)
Cred ca nu trebuie neaparat sa te duci in Grecia ca sa intalnesti aromani. Sudul Dobrogei, incorporat acum la Bulgaria, era locuit de aromani naturalizati din Macedonia, Albania si Grecia. In momentul cand am fost atacati de Bulgari in timpul celui de-al doilea razboi mondial si au anexat sudul Dobrogei, care se chema Cadrilater, aromanii au fost mutati in teritoriul actual al Dobrogei, ramas la Romania, iar asta s-a intimplat pentru ca ei s-au considerat latini ca si romanii, limba lor fiind inrudita cu limba romana, multe cuvinte fiind identice sau asemanatoare. Fireste exista si diferente, asa cum exista intre limbile romanice si asta din cauza izolarii unora dintre limbi care si-au pastrat, in acest mod, caracterul arhaic.
Deci e suficient sa mergi chiar in Romania ca sa intalnesti aromani. Cu placere, LUCIUS 666
aromanii - de Giaca Nicu la: 17/10/2005 09:00:49
(la: Aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii, istro-romanii)
io hiu arman ,am 16 da stiu sa vorbesc armaneste si vreau sa nu se piarda folcloru sio traditiile noastre si istoria,chiar am facut parte dintr-un grup armanescu care a mers in `96 la freiburg si am cantat si am dansat armaneste in fata consiliului europei.eu unu incerc sa fac tot ce se poate ca limba noastra sa supravietuiasca.eu am invatat aromana inainte sa vorbesc romaneste.am gasit intr-o carte urmatoarea fraza"dupa cate au facut armanii va dati seama ce felie din pepenele istoriei ni s-ar fi cuventi ,dar nu am primit nici samburii".shim tu numir
#79251 (raspuns la: #5948) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Romanii nu inteleg aromana." - de Daniel Racovitan la: 29/12/2006 13:26:52
(la: Limba aromâna)
"Romanii nu inteleg aromana."

Te contrazic. Eu inteleg cel putin 90% din text.
Totul le sa stii cum sa citesti.

"Sunt multe cuvinte care se aseamana, dar un roman descifreaza franceza e mai usor decat aromana."

Este adevarat daca te referi la romana contemporana_, in care 70% din vocabular este importat din franceza si italiana.

Incearca sa citesti un text in aromana cautand cuvinte romanesti arhaice sau invechite (cum se foloseau acum 100 de ani), adaugand un accent modovenesc, si vei vedea ca intelegi tot. Daca te uiti doar la aromana contemporana (in care abunda importurile din greaca si macedoneana), evident ca nu vei intelege mare lucru.

Probabil ca limba romana vorbita pe timpul lui Stefan cel Mare are vocabularul cel mai apropiat de limba aromana 'clasica', sa zic asa.
#165665 (raspuns la: #66735) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Aromanii din Grecia - de kihaielu` la: 22/01/2008 13:37:30
(la: Limba aromâna)
Am citit discutiile de pe forum si pot afirma ca parerile sunt impartite ,asa cum si era normal sa se intample...asa si eu,cu unele lucruri sunt de acord,cu altele nu...ma rog....Tocmai m-am intors din Grecia ,din Saruna(Salonic) ,unde pot spune ca am fost abordat pe strada de o domnisoara careia i s-a parut ca intelege limba pe care o vorbeam noi in grupul nostru, vorbeam limba romana !Noi stiind motivul pentru care ne abordeaza ,am inceput o conversatie cu ea in dialectul aroman.Atunci a exclamat ca ne intelege perfect.Fireste,vorbeam aceeasi limba!Aveam accente diferite dar ne intelegeam perfect.Cu aceeasi ocazie am vizitat si oraselul Aminciu(Metsovo)care este situat in muntii Pindului,in regiunea Ianina.Acolo am constat cu enorma bucurie ca absolut toata lumea vorbeste aromana.Cei in varsta vorbesc cursiv iar cei tineri inteleg destul de bine dar vorbesc cu greutate,nu au exercitiu.Un lucru care nu mi-a picat bine a fost faptul ca cei de acolo ,nu par entuziasmati ca si-au gasit niste semeni,ca vorbim absolut aceeasi limba,marea majoritate sunt destul de pasivi vis a vis de acest lucru.Isi dau seama imediat dupa primul schimb de cuvinte ca suntem din Romania dar raman insesibili la acest lucru.Unii dintre ei mi-au spus ca au fost in Romania si ca au vorbit in limba lor si nu au fost intelesi,normal ca nu!In Romania se vorbeste limba romana moderna,literara si ei au vorbit in dialectul aroman arhaic.Mi-au spus ca pe mine ma inteleg dar pe cei pe care i-au intalnit in Bucuresti,nu!Poate habar nu au ca eu am vorbit cu ei in aromana sau dupa cum spun ei in vlaha si ca pe teritoriul Romaniei se vorbeste o alta limba pe care ei nu o inteleg,care este romana.Intentionez sa mai merg odata in Metsovo ,sa stau cateva zile ca sa pot simti adevaratul puls aroman de acolo,poate imi voi schimba impresia despre aromanii de acolo...si daca nu voi reusi asta,ma voi multumi sa iau masa zilnic la una din tavernele de acolo,fac niste cotlete de miel BESTIALE!!!
#277339 (raspuns la: #277187) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cum sa format aromana - de loredannagabriella la: 20/02/2009 16:18:22
(la: Aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii, istro-romanii)
de ce ne intrebam cum sa format aromana, probabilsa format cum se formeaza acest limbaj al internetului pe care multi il folosesc, nop=no, dap=da,atzi=aţi, aksa=acasă,k=că, si asa mai departe, ca sunt foarte multe cuvinte, aproape fiecare cuvant este distorsionat, este un limbaj aparte pentru care cei care nu il cunosc este cam dificil sa il inteleaga si sa comunice.Si poate peste generatii si generatii limba romana se va modifica si ea cine stie.
Incerc sa comentez fara fraze - de Budai la: 24/09/2003 11:26:57
(la: Cel mai mare defect al francezilor)
Incerc sa comentez fara fraze prea lungi pentru ca am multe de spus :
1)Sf.Petru a pierdut intr-o zi cheile de la Portile Raiului. Dumnezeu l-a pedepsit astfel: timp de trei zile sa pazeasca lacurile in adancul carora se aflau sufletele
unor popoare, in asa fel incat apele sa nu fie deloc tulburate. Sf.Petru
In prima zi Sf.Petru a pazit lacul chinezilor. A muncit enorm, intrucat chinezii erau numerosi si scoteau des capul la suprafata, tulburand apele.
Sf.Petru nu mai prididea sa-i infunde inapoi in lac.
In a doua zi Sf. Petru a pazit lacul rusilor. Iar a muncit enorm pentru ca rusii, desi mai putini, erau caposi: scoterau capul la suprafata de cate doua-trei ori.
In ultima zi Sf.Petru a pazit lacul romanilor.
Unde s-a odihnit cat a vrut. De fiecare data cand un roman scotea capul deasupra apei se gaseau alti doi care il trageau la fund.
Cam asta e bancul.
2)Bucataria franceza e cea mai buna din lume
3)Turismul francez nu e cel mai bun, dar daca nu-ti convine ai posibilitatea sa comentezi si sa-ti ceri banii inapoi
4)Francezii in general vorbesc foarte frumos, bine si corect, dar de fapt stau prost cu culture generala, dar nu toti
Dictionarul Larrousse spune ca Bracusi este un sculptor roman, Eliade un scriitor si istoric roman, Cioran un filozof francez de origine romana, iar Ionesco un scriitor francez de origine romana.
Trebuie sa acceptam ca ultimii doi au trait si scris cam in parti egale in cele doua limbi. Ir daca-ii intrebi pe francezi de cei patru, cel putin jumatate nu au auzit niciodata de ei.
5)Francezii din echipa de atletism sint francezi din departamentele de dincolo de mare, Guadelupa si Martinica foarte francezi chiar daca sint negri (sinteti rasisti?)
6)In orice tara se poate obtine cetatenia pentru merite deosebite, sportul si banii figurind printre meritele deosebite in capul listei.
7)De americani sa nu vorbim, prefer pozitia Frantei pentru razboiul din Iraq decit cea a Americii
8)Romani capabili si incapabili sint peste tot, la fel si francezi si tigani.
Cordialement,

Une française d'origine roumaine
Brancusi e coborat cu harzobul din ceruri - de Daniel Racovitan la: 24/09/2003 16:54:41
(la: Cel mai mare defect al francezilor)
"5)Francezii din echipa de atletism sint francezi din departamentele de dincolo de mare, Guadelupa si Martinica foarte francezi chiar daca sint negri (sinteti rasisti?)"

Sunt francezi in acte. In fond si in cultura sunt guadeloupieni si martinicani, nu francezi. Francezii nu sunt acolo decat un ocupant colonial. Nu sunt rasist: nu m-am legat de faptul ca sunt negri, ci am scos in evidenta ca sunt de fapt antillezi.

"Dictionarul Larrousse spune ca Bracusi este un sculptor roman"

O fi zicand, dar la muzeul Brancusi din inima Parisului nu scrie NICAIERI ca e originar din Romania.
Toti vizitatorii muzeului care nu sunt romani, daca ii intrebi la iesirea din muzeu iti vor spune ca Bracusi e francez.
#419 (raspuns la: #406) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: