comentarii

dictionar farmece facute cu par de om


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Inaintarea frontierei NATO si UE si criza din Republica Moldova - de belazur la: 24/03/2004 19:01:54
(la: Adevarata sursa de anti/americanism este Rusia)
În statul multinational al Imperiului sovietic, tendinta ruseasca în directia statului centralizat a intrat în coliziune cu renasterea constiintei nationale a mai mult de o suta de minoritati din republicile autonome. În cazul Republicii Moldovenesti, raportul dintre crearea statului si crearea natiunii era chiar mai complex, deoarece atât identitatea nationala, cât si cea statala, erau creatii artificiale. Natiunea moldoveneasca fusese inventata de rusi pentru a preveni (re)nasterea unei constiinte nationale românesti la populatia basarabeana. Statul moldovean fusese creat în Imperiul sovietic în 1924.”
Wilhelmus Petrus Van Meurs,1
„Ideea ca moldoveni sunt o natiune distincta, în sensul obisnuit al cuvântului, e problematica astazi. Limba pe care o vorbesc ei este româna, chiar daca a fost numita mult timp moldoveneasca de locuitorii din zonele rurale si este în continuare numita astfel în constitutia republicii post-sovietice. Istoria Moldovei moderne este o parte ce nu poate fi ignorata a istoriei mai largi a latinitatii rasaritene, regiune ce se întinde de la padurile Transilvaniei si dealurile Bucovinei, în nord, pâna la Câmpia Dunarii si Marea Neagra, în sud, si pâna la dealurile rotunde si stepele ce se întind de-a lungul Nistrului, în est. Toate aceste regiuni, incluzând teritoriul de astazi al Republicii Moldova, au apartinut României Mari aparute dupa primul razboi mondial si distruse de cel de-al doilea. Moldovenii de astazi nu au reusit sa se afle în acelasi stat cu românii mai mult de câteva decenii, dar cultura, limba si traditiile folclorice provin incontestabil din aceleasi radacini. Eroii nationali si marile personalitati dintr-o regiune sunt, cu siguranta, recunoscute si în cealalta. În acest sens, din punct de vedere cultural, sunt astazi doua state 'românesti’ în Europa de Est, chiar daca ambele adapostesc si multe alte minoritati etnice – unguri, ucraineni, rusi, romi si turci.”
Charles King 2

„Cei care încearca sa dezvolte o constiinta moldoveneasca ar putea sa revina, astfel, la interpretarile sovietice de alta data privitoare la istoria si cultura Basarabiei. Prin urmare, putem fi martorii unei renasteri a unor pareri comuniste cu privire la trecutul Moldovei si ai unei reactii concomitent a românilor fata de ele.”
Denis Deletant3

Preambul. Republica Moldova – spatiu de frontiera euro-atlantica

Acest text va vorbi despre asa numita Conceptie a politicii nationale de stat a R. Moldova si Dictionarul moldovenesc-românesc a lui Vasile Stati încercând sa le aseze pe fundalul geopolitic adecvat. Nu doar informatia legata de aceste chestiuni lipseste astazi în România, dar si cadrul geopolitic just în care aceste evolutii sa fie plasate si citite. Caci, dincolo de amprenta locala pe care aceste evenimente o au neîndoielnic, ele sunt parte a unor evolutii politice si geopolitice mai ample care nu pot fi ignorate în nici o analiza. De prea multe ori aspectele legate de Republica Moldova sunt abordate într-o grila provinciala, în care actorii principali sunt personajele politice de la Chisinau iar evenimentele majore - alegerile locale sau parlamentare (vag, este pomenita si Rusia). În realitate, toate evenimentele de la Chisinau poarta, mai mult sau mai putin, amprenta unor evolutii geopolitice globale. Mai concret, ele sunt determinate de înaintarea frontierei NATO si UE spre Republica Moldova, de decizia acestor institutii de a fixa granita pe Prut si de reactia pe care aceste evolutii le genereaza.4

Frontiera ar însemna, în cadrul teoretic utilizat aici, aspectul dinamic al unei evolutii geopolitice, respectiv totalitatea proceselor prin care se manifesta o expansiune istorica, un popor, o civilizatie sau un imperiu etc. Frontiera, ca aspect dinamic, declanseaza si întretine o gama larga de procese spirituale sau institutionale, pe care le denumim procese ale frontierei. Granita este aspectul static, stabil (stabilit) al înaintarii unei frontiere. Înaintarea unei frontiere se fixeaza (este fixata) undeva, pe o granita. Dar asta nu înseamna, automat, ca, o data fixata granita, dinamica procesului de înaintare a frontierei dispare sau ca este suspendata. Dimpotriva. Atunci când avem de a face cu o fixare artificiala (politica, geo-strategica) a unei granite vom asista la perpetuarea manifestarilor de frontiera, iar spatiul în care asemenea evolutii se petrec îl numim spatiu de frontiera 5 . Aceste spatii de frontiera6 sunt, geopolitic vorbind, de multe ori, spatii de criza, de turbulenta geopolitica, care nu pot fi decriptate sau întelese just fara a lua în considerare aceste aspecte7.

Un asemenea spatiu de frontiera este astazi Republica Moldova. Nimic nu se poate întelege acolo daca se ignora înaintarea frontierei euro-atlantice si consecintele pe care aceasta înaintare – si, mai ales, fixarea granitei artificiale pe Prut - le genereaza. Republica Moldova este astazi un spatiu de frontiera euro-atlantic. Decizia politica (geo-strategica) de a fixa granita înaintarii frontierei euro-atlantice pe Prut, cuplata cu refuzul majoritatii populatiei din Republica Moldova de a accepta aceasta decizie sunt responsabile de evenimentele care au loc acolo. Razboiul din Transnistria, refuzul Moscovei de a retrage armata si armamentul de acolo, proiectul de federalizare, manifestarile din Piata Marii Adunari Nationale sau din fata Ambasadei Ruse, Conceptia presedintelui Voronin, chiar si Dictionarul lui Stati etc. sunt consecinte directe sau indirecte ale acestei decizii8.

Acesta este cadrul în care momentele punctate mai jos trebuie citite si percepute.

„Conceptia politicii nationale de stat a Republicii Moldova”

„Proiectul Conceptiei politicii nationale de stat a R. Moldova, inclus pe agenda de lucru a parlamentului R. Moldova, este un document politic, în esenta provocator, ce îsi propune, în ansamblul sau, sa anuleze Declaratia de Independenta din 27 august 1991, ca act juridic de nastere a celui de al doilea stat românesc, si sa-i confere R. Moldova o noua identitate etno-culturala, istorica, lingvistica si politico-juridica. El reprezinta suma tentativelor ideologice privind crearea unei doctrine nationale de stat si ideologizarea fortata a întregii societati. Axul respectivei doctrine îl constituie preceptele false din punct de vedere stiintific, cultural si istoric al existentei unui asa-numit popor moldovenesc si a unei limbi moldovenesti, camuflate inabil si de o maniera totalitara cu notiuni la moda, precum ‘multiculturalismul’, ‘multilingvismul’, ‘polietnicismul’ - toate amalgamate si ambalate sub drapelul tolerantei’, ‘pacii interetnice’ si ‘concordiei civice’”.9

Într-o ancheta a publicatiei Contrafort pe tema asa-zisului Dictionar moldovenesc-românesc, academicianul Mihai Cimpoi facea urmatoarea constatare: „Ma întristeaza atât aparitia, sustinuta oficial, a Dictionarului cât si atentia extraordinara pe care i-o acorda posturile TV din România (o ora la Pro TV, doua ore la Realitatea) fapt care nu s-a întâmplat cu nici o carte a vreunui scriitor basarabean” 10.

Naduful reputatului academician trebuie înteles corect: nu doar dezamagire fata de liderii de opinie din România care se întrec în a neglija si uita performantele culturale autentice ale carturarilor de peste Prut (supararea ar fi fost justificata fie si numai din aceasta pricina!), dar si deceptie fata de cecitatea vadita a acelorasi personaje care, lipsite de perspectiva si viziune, au transformat un eveniment minor, totusi, în eveniment de presa ignorând vinovat ca gestul ridicol al lui Stati – „renumit criminal al culturii noastre, plastograf si plagiator de cea mai joasa speta” cum numeste academicianul pe autorul acestei „monstruozitati” – este numai vârful de aisberg, expresia rizibila a unei evolutii politice mai profunde care se petrece în Republica Moldova si care, ea, ar fi trebuit sa se afle în colimatorul presei sau a societatii civile de la Bucuresti. O evolutie politica si geopolitica inedita, ale carei expresii reale si consistente sunt, pe de-o parte, asa numita Conceptie a politicii nationale a Republicii Moldova – document programatic complet ignorat, cu rarisime exceptii, în România! - si, pe de alta, dezbatere în jurul problemei federalizarii (incluzând aici chestiunea transnistreana). Aparitia Dictionarului lui Stati nu este decât partea cea mai putin consistenta a acestor evolutii ce se desfasoara astazi si despre care asa zisa „societatea civila” din România (analistii, jurnalistii si „purtatorii ei de cuvânt”) sau politicienii de la Bucuresti se încapatâneaza sa nu vorbeasca sau sa nu stie nimic. Ciudata reactie a celor chemati sa ghidoneze opinia publica a unei societati care sta sa se integreze în NATO si UE, adica institutiile a caror granita viitoare va fi, într-o prima instanta, tocmai Prutul...

Proiectul legii numit Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova a fost publicat pe 25 iulie în oficialul guvernamental, Moldova Suverana. Este un proiect de lege initiat de presedintele Voronin. Cum se va vedea mai departe, exista o legatura evidenta între aceasta conceptie si Dictionarul moldovenesc-românesc al lui V. Stati, publicat, în aceeasi zi, în ziarul partidului de guvernamânt, Comunistul. Validarea lui de catre guvernul de la Chisinau s-a facut recent, fara a stârni, nici de data asta, o discutie atât de necesara la Bucuresti.

Textul este aproape necunoscut publicului din România, astfel ca remarcile si comentariile vor fi flancate de ample apeluri la text .11

Axul definitoriu al documentului este indicat în deschidere: „Conceptia politicii nationale de stat a Republicii Moldova, denumita în continuare conceptia, reprezinta totalitatea principiilor, obiectivelor si sarcinilor prioritare privind integrarea si consolidarea poporului unic multicultural si multilingv al Republicii Moldova prin armonizarea intereselor nationale generale cu interesele tuturor comunitatilor etnice si lingvistice din tara”. Baza juridica este si ea sugerata din plecare: „Conceptia se bazeaza pe prevederile Constitutiei Republicii Moldova, pe normele legislatiei nationale si ale dreptului international, inclusiv ale: Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, Pactului International cu privire la drepturile civile si politice, Pactului International cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ale altor acte internationale referitoare la drepturile omului si ale persoanelor apartinând comunitatilor etnice si lingvistice la care a aderat Moldova”. Temeiul elaborarii proiectului este acesta: „Actualitatea elaborarii si adoptarii conceptiei este determinata de necesitatea de a stabili principiile si sarcinile politicii nationale de stat, orientata spre consolidarea independentei si suveranitatii tarii noastre, crearea unor conditii favorabile pentru dezvoltarea libera a tuturor comunitatilor etnice si lingvistice, spre integrarea lor în poporul unic al Republicii Moldova”. Despre importanta textului vorbeste limpede un paragraf întreg: „Conceptia este documentul de baza pentru autoritatile publice la promovarea politicilor social-economice si culturale în domeniul dezvoltarii si consolidarii independentei si suveranitatii tarii, a poporului multietnic, multicultural si multilingv al Moldovei. Tot de aceste principii trebuie sa se conduca organele de stat ale Republicii Moldova în activitatea de sustinere a eforturilor de edificare a unei societati civile”.

Urmeaza apoi cinci sectiuni care cuprind: I. Dispozitii generale; II. Principiile politice nationale de stat; III. Scopurile politicii nationale de stat; IV. Sarcinile politicii nationale de stat; V. Asigurarea politicii nationale de stat.

Sa vedem însa ce spune, în detaliu, acest text, dincolo de protocolarele declaratii de intentii.

O declaratie explicita de politica interna si externa

Atmosfera textului este data deja de paragrafele citate. Înainte de a intra însa în substanta (!) lui, sa sesizam contextul în care se lanseaza documentul: momentul aparitiei proiectului coincide, practic, pe plan intern, cu demararea campaniei electorale în Republica Moldova (este vorba de alegerile parlamentare din primavara lui 2005), proiectul servind, implicit, drept platforma electorala pentru Partidul Comunistilor aflat la guvernare. Cel putin al acelei factiuni din acest partid care va merge neconditionat cu actualul presedinte, Vladimir Voronin, chiar daca, pentru asta, va fi necesara o scindare a partidului între linia dura si cea „moderata”, capabila sa faca o alianta cu partide necomuniste de genul Partidului Democrat al lui Diacov. Proiectul initiat de presedintele Voronin este un semnal clar si o conditie explicita pentru viitorii sai suporteri.

Pe plan extern, aparitia proiectului vine în consonanta cu presiunile pe care Rusia le face din ce în ce mai insistent asupra republicii, presiune „stimulata” tot mai mult de dorintele exprimate insistent în ultima vreme de catre UE de implicare a acestui organism în solutionarea conflictului din Transnistria, deci într-o chestiune care afecteaza direct interesul Rusiei în zona. Proiectul este, din acest punct de vedere, o declaratie de politica externa, cel putin prin atentia si grija deosebite care se acorda limbii ruse în document sau încapatânarii de a ignora organismele europene în care Moldova ar putea nazui sa fie parte12 .

Un text nul din punct de vedere academic

Conceptia este în primul rând un text politic, dar „argumentatia” sa deriva însa dintr-o perspectiva ce se vrea „stiintifica” asupra proceselor de formare si dezvoltare a natiunilor.

În primul rând, textul este parte a unui proces mai amplu de „nation building” (demarat însa în Basarabia de ocupantul sovietic si continuat astazi de Partidul Comunistilor). Ideea care fundamenteaza argumentatia este una de tipar modernist (inventionist, instrumentalism etc.) dupa care natiunile se nasc prin proiect (by design), ca o creatie de sus în jos si în care un rol crucial trebuie sa revina statului si institutiilor acestuia. Agresivitatea cu care este promovata o asemenea perspectiva în document este cel putin stranie, mai cu seama ca este vorba despre un teritoriu care, vreme de mai bine de 60 de ani a fost supus de catre puterea sovietica, cu sistem si încrâncenare, unui proces de nation building (asta este, în esenta, moldovenismul), respectiv de creare a unei Republici Moldovenesti de limba, traditie si istorie rusesti. Procesul a esuat, dupa cum evenimentele de la 1989 au demonstrat-o cu prisosinta. Acest esec trebuie sa faca pe cei care pariaza fara rest pe asemenea abordari mult mai circumspecti.

Cert este însa ca perspectiva constructivista a demersului – „Am creat Moldova, acum sa-i cream pe moldoveni...” –, lipsita de minimale precautii sau spirit critic, sfideaza ridicolul când încearca sa justifice tentativa.

În al doilea rând, frapeaza în text confuzia (voita sau nu) si inconstienta cu care autorii textului se joaca cu vorbele si conceptele. Un text care nu urmareste decât sa „legitimeze” un stat, o limba si o etnie nu gaseste de cuviinta decât sa.... vitupereze „nationalismul”. Iata o mostra inclusa în „Expunerea de motive la proiectul Conceptiei politici nationale de stat a Republicii Moldova”: „Însa evenimentele de la sfârsitul anilor ‘80 si începutul anilor ‘90 ai secolului trecut, inspirate, în republica de fortele politice radicale de orientare nationalista, au dus le dezintegrarea statului si societatii moldovenesti, la confruntarea interetnica si la scindarea teritoriala a tarii, scindare care mai persista. Din aceiasi perioada dateaza tentativele, care continua si astazi, de a nega existenta natiunii moldovenesti si a limbii moldovenesti, de a discredita istoria Moldovei - bazele politico-juridice si national culturale ale statului moldovenesc”13.

Prin urmare, tot ce s-a petrecut în perioada indicata este manifestarea fortelor „de orientare nationalista” împotriva carora Conceptia îsi propune sa lupte. Sofismul este aici la ele acasa: caci Conceptia, care îsi propune, cum spuneam, explicit, sa impuna un stat, o limba, o etnie, o limba etc. reprezinta, dupa toate normele sociologiei natiunii si nationalismului, chintesenta unui proiect sau program nationalist, în ciuda lipsei de consistenta si a falsului pe care se bazeaza argumentatia. Pentru autorii conceptiei, a fi nationalist moldovean nu e nationalism, dar a sustine limba, natiunea si etnia româna... da! Utilizarea atributului cu conotatii negative - nationalist – doar pentru ceea ce înseamna „românesc” nu este, în fond, decât o tehnica de propaganda sau proba unei confuzii majore care fundamenteaza acest document.

În al treilea rând, documentul se bazeaza pe o manipulare grosolana a textelor si conceptiilor europene privind drepturile omului sau ale comunitatilor etnice. În pofida filosofiei de la care pretinde ca se revendica, Conceptia nu face decât sa impuna de sus o carcasa identitara unei comunitati (populatia Republicii Moldova), ignorând nepermis dreptul individual la optiune al fiecarui cetatean. Altminteri spus, în loc sa plece de la drepturile omului pentru a ajunge la drepturile colective (multiculturalismul), textul le decreteaza pe cele din urma neglijându-le sistematic pe cele dintâi! În ciuda retoricii, este exact invers decât traseul european pe care documentul îl invoca cu obstinatie. Cum bine a sesizat un comentator de la Chisinau: „...atât actele privind drepturile si libertatile fundamentale ale omului, cât si actele referitor la drepturile minoritatilor etnice si nationale, vizeaza doar individul si autonomia sa ireductibila. Drepturile culturale si lingvistice sunt considerate drepturi individuale, dar care se exercita în mod colectiv. Ceea ce înseamna ca unui grup etnocultural i se acorda drepturi nu pentru a pastra si perpetua cu orice pret existenta acestui grup, indiferent de optiunile membrilor grupului. Dimpotriva, grupului i se acorda drepturi deoarece pentru persoanele respective apartenenta la acest grup este plina de sens si importanta pentru exercitarea libertatii lor”. În opozitie, cum sugeram deja, Conceptia, dimpotriva, propune o viziune si un sistem de valori care ar trebui împartasite de catre toti cetatenii. Autorii Conceptiei considera drept scop strategic: "afirmarea unui sistem de valori nationale la baza carora se afla constientizarea de catre toti cetatenii tarii noastre a apartenentei lor la poporul unic al Republicii Moldova" (partea IV, Sarcinile politicii nationale de stat)”14.

În esenta, este vorba despre „un proiect totalitar”, cum îl numea academicianul Cimpoi, care nazuieste sa impuna, de sus în jos, o unica identitate tuturor cetatenilor Republicii moldova, indiferent de optiunile sau dorintele lor. Indiferent, adica, de ceea ce comunitatea internationala numeste „drepturile omului”...

Mitul „fondator” al Republicii Moldova: moldovenismul

Axul principal al textului este ideologia modovenismului. Documentul vizeaza, în esenta, impunerea „moldovenismului” ca ideologie de stat. Cu vorbele unor reprezentanti ai societatii civile de la Chisinau: „Moldovenismul ca doctrina a asa-zisului specific national al ‘poporului moldovenesc’, cu istorie, cultura si limba diferite de cele ale poporului român, este, precum se stie, o fabricatie a regimului tarist de ocupatie si, în special, a ideologiei sovietice staliniste, menita sa justifice anexarea provinciei românesti Basarabia de catre Rusia tarista si, ulterior, prin aplicarea prevederilor Protocolului aditional secret la Tratatul sovieto-german din 23 august 1939 (Pactul Ribbentrop-Molotov) de catre Uniunea Sovietica”15.

Nu avem spatiu suficient pentru a descrie evolutia acestei ideologii relativ la teritoriul dintre Prut si Nistru (dar nu numai). Genealogia aceste idei indica limpede emitentul: Moscova si Kominternul, iar aparitiile ei pe scena istoriei – dupa cum sugereaza un comentator de la Chisinau - nu este lipsita de semnificatii: „De fapt, aceasta teza conceptie cominternista a mai fost formulata în aceiasi termeni si în noiembrie 1988, când au aparut faimoasele teze ale Comitetului Centra al PCM si cuvântarea lui N. Bondarciuc, la acea vreme secretar al CC al PCM, azi fruntas al aceluiasi partid, care se încheia cu celebrul ‘niet, niet I niet’. Anume acele teze au catalizat miscarea de emancipare nationala a românilor basarabeni si procesul de acordare a limbii române a statutului de limba de stat si de revenire la alfabetul latin”16.

Fenomenul moldovenismului a fost resuscitat în Republica Moldova mai ales dupa venirea la putere a Partidului Comunist, dar el nu este, în nici un caz, apanajul acestei formatiuni politice, caci versiunile în care acesta este livrat pe piata sunt diferite (cazul Partidului Democrat Agrar si a reuniunii acestora din 1994 – „Casa Noastra – Republica Moldova” – este primul care vine în minte). Recent, fenomenul a beneficiat de o analiza pertinenta sub forma unei teze de doctorat si care merita tata atentia. Una dintre concluziile lucrarii merita reluata: „ ... moldovenismul nu este ‘minciuna întreaga’, ci o semiminciuna. De aceea, demontarea acesteia nu este un lucru usor: a afirma ca basarabenii nu sunt moldoveni ar fi la fel de gresit cu a afirma ca ei nu sunt români. Într-o eventuala disputa privind tezele moldoveniste, este foarte important a nu se ataca partea asa-zis pozitiva a moldovenismului – faptul de a fi moldovean nefiind o contradictie cu a fi român. Pe de alta parte, faptul existentei statului Republica Moldova implica recunoasterea politonomului ‘moldovean’, care nu este o emanatie a moldovenismului, ci o realitate geopolitica. În calitatea lor de cetateni ai Republicii Moldova, si românii basarabeni si minoritarii sunt moldoveni. Speculând însa pe chestiunea identitara, moldovenistii comit în mod deliberat tot felul de confuzii, mizând pe deruta si ignoranta. (...) Astfel, moldovenismul se prezinta ca o manifestare a crizei identitare în Republica Moldova (urmare a politicilor de rusesti de deznationalizare si rusificare), dar si ca o continuare a acestor politici”17.

Miturile fondatoare ale Republicii Moldovenesti (2)

Proiectul de constructie se bazeaza pe câteva „axiome” repetate obsesiv. „Republica Moldova constituie continuarea politico-juridica a procesului multisecular de statalitate continua a poporului moldovenesc. Moldovenii - nationalitatea fondatoare a statului, împreuna cu reprezentantii altor etnii: ucrainenii, rusii, gagauzii, bulgarii, evreii, românii, belorusii, tiganii (romii), polonezii si altii constituie poporul Moldovei, pentru care Republica Moldova este Patria lor comuna”.

Textul este uluitor. În primul rând, prin acreditarea ideii ca actuala Republica Moldova ar fi succesoarea de drept a Principatului Moldova, principat al Tarilor Române care a participat la fondarea României moderne în 1859. Mai mult, acreditarea unui „proces secular de statalitate” este rizibila când implica un teritoriu (actual Republica Moldova) care nu a participat, de fapt, nici la unirea din 1958 (se afla atunci sub ocupatia Imperiului Rus). A doua chestiune, contradictorie, se refera la compozitia etnica a populatiei: acreditarea unui „melanj etnic” într-o republica care are, conform recensamântului în vigoare, o majoritate clara de circa doua treimi, nu face decât sa reia o ideea mai veche, de sorginte cominternista, referitoare la acest spatiu.

Românii ca „minoritate etnica”

O alta intentie clara a autoritatilor de la Chisinau este transformarea românilor într-o minoritate etnica. Plasarea „românilor” undeva între evrei si belorusi în textul Conceptiei sugereaza clar unul dintre obiectivele strategice ale Chisinaului. Unul dintre instrumentele cu care se va realiza acest obiectiv este recensamântul din 2004, unde confuzia etnie/cetatenie – se spera – va transforma „românii” într-o minoritate etnica, covârsita de... „moldoveni”. Textul Rezolutiei este relevant la acest punct: „Beneficiarii respectivei conceptii vor fi Rusia si diaspora rusa din R. Moldova: Rusia îsi va asigura astfel, pentru decenii înainte, dominatia sa în regiune si realizarea intereselor geostrategice în raport cu Uniunea Europeana si NATO. Pentru mentinerea statutului de mare putere în afacerile europene, Rusia impune R. Moldova, prin intermediul actualilor guvernanti comunisti de la Chisinau, un plan de deznationalizare definitiva a românilor basarabeni, de creare a unui "popor unic" în care elementul românesc majoritar va fi "dizolvat" în asemenea masura încât va putea fi ignorat. Diaspora rusa, care are la ora actuala suprematia economica si mediatica, va dobândi oficial si suprematia cultural-lingvistica si îsi va prezerva toate drepturile politice necesare pentru realizarea scopurilor geopolitice ale Rusiei. Astfel, R. Moldova i se pregateste, prin aceasta conceptie funesta si prin tentativa de federalizare, statutul de enclava rusa la frontiera Uniunii Europene si NATO, dupa modelul regiunii Kaliningrad”.

Aceasta idee ca românii sunt o minoritate etnica nu este noua în Republic Moldova, dar, odata cu recensamântul, va capata o confirmare „stiintifica”. Cu voie sau fara, aceasta ideea a mai fost invocata la Chisinau chiar de gazetari aflati în tabara democratica . Cea mai importanta „contributie” la impunerea acestui sofism periculos apartine însa lui Renate Weber, Valentin Stan si Gabriel Andreescu cei care, în studiul „Relatia României cu Republica Moldova”19 sustineau acelasi lucru: optiunile cetatenilor care se declara români sau a celor care se declara moldoveni trebuie respectate deopotriva etc., etc. Nu e de mirare ca textul a fost republicat rapid de catre publicatiile guvernamentale de la Chisinau!

Consecintele unei asemenea evolutii sunt extrem de grave si periculoase, pe termen scurt, iar pe termen lung insolubile. Pe termen scurt va exista atunci „baza legala” pentru impunerea limbii ruse ca a doua limba de stat – limba româna va deveni a limba a minoritatilor – a eliminarii cursului de „istoria românilor” sau chiar a... etnicizarii Mitropoliei Basarabiei prin transformarea ei într-o biserica româneasca, deci minoritara. Pe termen lung, însa, acest multiculturalism extrem – caci pulverizeaza bazele consensuale ale oricarui stat - nu are nici o solutie, pentru ca intra într-o serie de contradictii din care nu se mai poate iesi. Inutil sa spunem ca acest mod de gândire nu este acreditat de nici un document european si, mai ales, nu este practicat (caci este imposibil!) de nici un stat de pe continent20.

Multiculturalismul sau noul „marxism-leninism”

Socheaza aproape, în textul Conceptiei, abundenta termenului „multiculturalism”, „multicultural”, „multilingv”. În primul rând, e ciudata aceasta strategie pentru un text care vrea sa promoveze unitatea unui stat si a unei „natiuni”. Se vadeste însa în acest document – veritabila struto-camila din acest punct de vedere – dorinta de a pune cap la cap tezele mai vechi si mai noi ale internationalismului proletar, pe de-o parte ideologia moldovenismului, pe de alta, cea a multiculturalismului. Dupa cum comenta un ziarist de la Chisinau: „Daca în perioada sovietica politica de deznationalizare si rusificare a popoarelor ocupate se desfasura sub acoperirea ideologica a internationalismului proletar, iar temelia doctrinara o asigurau Marx, Engels si Lenin, astazi politica de asimilare, promovata de Rusia prin intermediul comunistilor, utilizeaza terminologia împrumutata din limbajul occidental despre societatea civila multinationala, stat polietnic, popor multicultural si multilingv”21.

Este limpede însa ca aceasta incoerenta doctrinara nu poate pretinde pretentii de document fondator.

O limba, doua limbi...

O alta contradictie ce brazdeaza textul se refera la limba. Iata textele: „Limba moldoveneasca, având statutul de limba de stat, se foloseste în toate sferele vietii politice, economice, sociale si culturale. Una din prioritatile nationale ale Republicii Moldova este asigurarea însusirii limbii moldovenesti”. Dar si: „Limba rusa care, în conformitate cu legislatia în vigoare, are statutul de limba de comunicare interetnica, se aplica si ea în toate sferele vietii statului si societatii. Pentru Moldova este caracteristic bilingvismul moldo-rus si ruso-moldovenesc statornicit istoriceste, care, în actualele conditii, este necesar sa fie dezvoltat si perfectionat”. Pe de-o parte: „crearea neîntârziata a conditiilor necesare pentru însusirea limbii moldovenesti de catre o parte a populatiei Moldovei”, pe de alta: „neadmiterea restrângerii sferei de folosire a limbii ruse în toate domeniile vietii statului si societatii” si „asigurarea de conditii pentru pastrarea si dezvoltarea în continuare a functiilor oficiale ale limbii ruse”22.

Textul este cel putin ambiguu. Pe de-o parte, daca, programatic, „limba moldoveneasca” va deveni o „prioritate nationala”, ce sens mai are acordarea unui statut egal limbii ruse? Care este, în mod real, intentia celor care au lansat documentul? Publicatia Flux, ziarul de limba româna cu cel mai mare tiraj, încearca sa raspunda: „autorii acestui plan cauta sa mentina, în mod artificial, situatia când majoritatea româneasca si toate minoritatile, cu exceptia celei ruse, vor cunoaste si vor vorbi obligatoriu limba rusa, în timp ce minoritarii reprezentând fosta natiune dominanta a imperiului sovietic vor cunoaste doar limba rusa. Prin urmare, avem de-a face cu un asa zis bilingvism cu totul distorsionat, care ar trebui numit mai corect aparhaid, adica dominatia discriminatorie a unei minoritati asupra majoritatii. Sa nu uitam ca aceasta majoritate include atât majoritatea româneasca cât si minoritatile ruse” .

O conceptie represiva a unui regim represiv

Chestiunea cea mai grava, probabil, si care ridica semne serioase de întrebare asupra acestui demers, este maniera în care acesta va fi implementat în societatea moldoveneasca. Indiferent de parerea pe care o avem fata de tezele documentului, o discutie sau dezbatere democratica pe aceasta tema nu are, în principiu, a dauna. În fond, democratia presupune si dreptul la eroare: poti gresi, te poti însela, dar pentru asta nu poti fi eliminat din spatiul discursului public.

Alta este însa problema grava – apropo de democratie – care apare relativ la acest document. Ea tine de maniera în care puterea politica propune si vrea sa impuna acest proiect. O discutie reala lipeste si, mai mult, textul stipuleaza explicit pedepse pentru cei care se vor opune. Acesta este principalul motiv pentru care academicianul Cimpoi o definea, la conferinta deja invocata, „cu caracter totalitar”: „Conceptia pusa în discutie este, de fapt, o anticonceptie, deoarece ignoreaza adevarul stiintific despre românii moldoveni si limba româna. Este construita pe un temei de nisip, o utopie ce nu tine cont de realitate. Ea nu are nici o sansa de a fi transpusa în practica, fiindca nu se tine cont de parerea intelectualitatii. Asa-zisul dialog fructuos între autoritatile publice si societatea civila s-a dovedit a fi o farsa mincinoasa. Aceasta conceptie nu respecta drepturile fundamentale si principiile democratice recunoscute pe plan european si international, libertatea de gândire si exprimare, valorile democratiei, drepturile omului etc. Este o conceptie cu caracter totalitar”23.

Textul contine, explicit, avertismente limpezi si deloc linistitoare în legatura cu viitorul Republicii Moldova. Astfel, documentul sustine orientarea politicii de stat catre: „neutralizarea juridica si politica a necontenitelor tentative de demoldovenizare, de negare a existentei natiunii moldovenesti si a statalitatii moldovenesti, de discreditare a istoriei moldovenesti, de negare a etnonimului „moldoveni” si glotonimului „limba moldoveneasca””. social-economica a tuturor regiunilor Republicii Moldova. Dupa cum s-a exprimat presa democratica de la Chisinau, „într-o singura propozitie avem concentrata dorinta expresa a comunistilor de a neutraliza, din punct de vedere juridic si politic, pe toti cei care vor îndrazni sa împartaseasca o alta opinie. Însusi faptul ca Voronin urmareste neutralizarea juridica si politica a celor pe care îi considera indezirabili, arata, fara putinta de tagada, adevarata fata a regimului comunist de la Chisinau. Acesta a ramas fidel traditiilor marxist-leniniste si staliniste de practicare a terorii ca norma politica si a violentei ca mijloc de anihilare a oponentilor. Aceste rânduri sinistre trebuie privite în contextul tuturor ajustarilor legislative operate de comunisti în ultimii doi ani, prin care sunt distruse în mod premeditat si metodic institutiile democratice si suprimate drepturile fundamentale ale omului”24.

Aceste planuri apar si mai periculoase daca ne gândim la initiativa comunista de modificare a Constitutiei care urmareste introducerea unui regim de functionare a unor legi speciale si extraordinare, ce ar anula, de fapt, principiile constitutionale democratice si ar distruge statul de drept, ca si prin Legea privind combaterea activitatii extremiste. Dupa prognoza aceluiasi ziarist: „Ar fi de asteptat ca dupa intrarea în vigoare a acestui document monstruos sa urmeze modificarea Codului Penal si a altor legi care sa permita lichidarea Opozitiei si a presei incomode”.

Dictionarul moldovenesc-românesc

„A promova sub orice forma o limba moldoveneasca deosebita de limba româna este, din punct de vedere lingvistic, ori o greseala naiva, ori o frauda stiintifica; din punct de vedere istoric si practic, o absurditate si o utopie; din punct de vedere politic, e o anulare a identitatii etnice si culturale a unui popor si, deci, un act de genocid etnico-cultural”
Eugen Cosariu25

Vineri, 25 iulie, în Partidului Comunistilor din Moldova Comunistul se putea citi o prezentare oficiala a straniului Dictionar moldovenesc-românesc. Evident, textul este scris de „neobositul detractor al culturii românesti V. Stati” (cum îl numeste presa de la Chisinau), tot el autor al dictionarului. Textul este plasat la rubrica „raftul de carti” si poarta supratitlul „Senzational! Prima data în istorie! A aparut dictionarul moldovenesc-românesc!” Nu e nici o coincidenta ca si Dictionarul si i au fost tiparite, practic, concomitent. Cum am scris deja, Dictionarul este parte organica a Conceptiei si cine nu îl percepe asa este în teribila eroare.

Un jurnalist de la Chisinau comenta astfel aparitia lui: „În fata unei tiparituri de acest fel, am înteles în sfârsit cum se descifreaza sigla comunistilor de azi, în care pe lânga secera si ciocan, mai e plasata si o carte deschisa. Negresit, cartea din sigla bolsevica, monument al prostiei si deopotriva al arogantei si agresivitatii împotriva bunului simt, este dictionarul lui Stati (...) Într-adevar o astfel de scriitura de sorginte stalinista apare în premiera si împinge dincolo de limitele absurdului vechea teorie comunista prin care se neaga unitatea etnolingvistica si culturala a românilor. Noi, românii de dincoace de Prut, am suportat din plin efectele nefaste ale politicii expansioniste rusesti, care si-a acoperit dintotdeauna invaziile din 1812, 1940 si 1944 cu „misiunea eliberatoare” a armatei de ocupatie, care salva „moldovenii” de ocupantii români”26.

Cartea presupune, practic, mai multe etaje de lectura, inclusive. În primul rând, volumul a fost o provocare organizata tocmai în acel moment (si) cu scopul de a stârni reactia oficialitatilor de la Bucuresti în preajma întâlnirii între Iliescu si Voronin27 . Pe lânga aberatiile inserate acolo sau strofele inepte semnate de acelasi V. Stati28 sunt inserate în prefata jigniri la adresa României sau a primului-ministru, România fiind, de fapt, ortografiata „Rromânia”.

Dincolo de mitocanie si provocare se afla al doilea nivel e lectura. Acesta justetea justetea, în sine, a întreprinderi. Care e, fireste, nula. Cel putin la acest capitol. Daca nu la altele, unanimitatea intelectualilor români de dincolo de Prut e clara si fara echivoc. Alaturi de textele din publicatii precum Flux29 sau Timpul30, grupajul realizat de publicatia Contrafort31 da radiografia reactiei intelectualilor de la Chisinau. Vasile Gîrnet scrie despre „... Vasile Stati, personaj grotesc, mândru purtator al unei prostii flamboiante, dublate de o impertinenta pe masura, care produce periodic diversiuni în mediul cultural si politic de la Chisinau”; Nicolae Negru spune ca „e rodul unei crize de schizofrenie antiromâneasca (cu foarte posibile radacini kaghebiste) combinate cu complexul lui Herostrat”; Mihai Cimpoi comenteaza: „Asa numitul Dictionar moldovenesc-românesc al lui Vasile Stati, renumit criminal al culturii noastre, plastograf si plagiator de cea mai josnica speta, este o monstruozitate care nu ar merita nici o atentie daca nu ar reprezenta o mentalitate ce tine de moldovenismul primitiv si nu ar avea sustinere oficiala”; Eugen Lunga avertizeaza ca „efectul stiintific al acestui op este nul”, dar ca „dictionarul semnaleaza... întoarcerea la era troglodita, când cutuma politica si ideologica scârnavea adevarul istoric si stiintific”; Vasile Romanciuc îl numeste „un certificat al prostiei ajunsa la paroxism”; Leo Butnaru scrie despre „sfertodoctul cu sistem” si despre dictionar ca „un mod de a scotoci în pubelele de gunoi ale ideologiei comunist-tariste”; Lidia Codreanca argumenteaza despre „fobia glotonimica”, aceasta „pecingine veche pe trupul Moldovei dintre Prut si Nistru, al Basarabiei noastre”; Constantin Cheianu îl numeste, simplu, „o escrocherie”; Andrei Burac scrie ca „V. Stati este o persoana care a sfidat deseori istoria, a scuipat în fata unui întreg neam din care face si el parte”; Iuria Colesnis afirma ca „nici chiar comunisti ortodocsi sovietici n-au îndraznit sa faca o asemenea mojicie sau ceva similar”; Ion Ciocanu scrie ca „în loc sa combata rusismele care s-au latit asemenea unei pecinegi pe corpul limbii noastre stramosesti, autorul „dictionarului” le considera piloni ai unei limbi distincte – „moldovenesti””; Nicolae Rusu crede ca „acest dictionar este o aberatie atât de evidenta, încât, probabil, nici autorul nu crede cu adevarat în „teoria” pe care, de mai multe decenii, o promoveaza cu atâta tupeu”; Grigore Chiper afirma ca „în noile conditii, când la putere au acces radicalii comunisti, pro-rusi si românofobi declarati, ideea moldovenismului a devenit doctrina de stat. În acest sens, V. Stati este expresia a ceea ce s-ar numi comanda politica”; Iurie Bodrug scrie ca „Antiromânismul veninos al celor care au pus la cale acest kitsch monstruos i-a impus sa scoata pe piata un asemenea produs cu o denumire atât de bizara”; Nicolae Spataru considera ca „sa le oferi basarabenilor un asemenea dictionar înseamna sa-ti bati joc de ei în modul cel mai mojicesc, sa nesocotesti în mod criminal soarta lor vitrega si faptul ca mai bine de jumatate de secol au fost îndobitociti, batjocoriti, umiliti si deznationalizati”; iar Iulia Ciocan crede ca „este în natura lucrurilor sa apara ineptii într-un stat în care domneste dezmatul, sa existe românofobie într-o republica condusa de fostii nomenclaturisti”. Alte comentarii sunt, cu siguranta, inutile... Vom încheia aceasta sectiune cu un pasaj din articolul directorului publicatiei Timpul, Constantin Tanase, deja citat: „Aparitie Dictionarului moldovenesc-românesc m-a facut sa-mi schimb parerea despre V. Stati. Dupa mine, Stati merita cu prisosinta un loc de cinste în Aleea Clasicilor din Chisinau. Stati, editând mult blamatul dictionar, a facut pentru clarificarea definitiva a problemei limbii române în R. Moldova mai mult decât academiile de la Chisinau si de la Bucuresti. Prin acest dictionar, Stati demonstreaza cp asa-zisa „limba moldoveneasca”, diferita de cea român, NU EXISTA! Si punctum, aplicând astfel o lovitura mortala (sa speram, ultima) moldovenismului primitiv anti-românesc”.

Al treilea nivel de lectura a dictionarului lui Stati este cel al semnificatiei lui dincolo de provocare si fals. Iar semnificatiile ultime sunt de esenta geopolitica. Nu doar în sensul ca este parte si expresia a proiectului numit Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova, ci ca ilustreaza întreaga fobie occidentala pe care un regim de extractie comunista înca o încarneaza si ilustreaza. România este pentru Republica Moldova, geopolitic vorbind, Uniunea Europeana si NATO. Un gazetar de la Chisinau a surprins excelent ideea ca atacul regimului comunist de la Chisinau nu este doar asupra României, ci asupra Occidentului pe care, în raport cu R. Moldova, România îl ilustreaza: „Dupa ce s-au tot facut glume pe seama inexistentei unui dictionar moldo-român, iata ca provocatorul de serviciu Stati ajunge sa materializeze un banc, care, devenind realitate, înceteaza sa fie comic si devine sinistru. V. Stati îsi bate joc cu nerusinare de România, îi prezinta pe români ca pe niste tigani si îl insulta mitocaneste pe premierul Adrian Nastase. Cliseul batjocoritor este cunoscut. Întreaga propaganda sovietica împotriva Occidentului se facea dupa acelasi tipar, acesta fiind un element de baza al „razboiului rece” dintre URSS si lumea libera. Denigrarea si insulta porcoasa erau procedeele predilecte ale propagandistilor sovietici. Asa cum R. Moldova de azi a devenit un URSS în miniatura, România este identificata cu Occidentul, prin urmare devine tinta unor atacuri sordide. Prin aceasta scriitura abominabila, puterea de ocupatie a Federatiei Ruse, exercitata de catre un partid de ocupatie, cel comunist, urmareste si testarea capacitatii de reactie a societatii” 32.

Razboiul regimului comunist nu este doar cu România, ci cu valorile euro-atlantice pe care (si) aceasta le reprezinta si semnifica. Aceasta este explicatia ca, în Piata Marii Adunari nationale sau în fata Ambasadei se pot auzi si cântece românesti, si drapele NATO sau ale Uniunii Europene...

Concluzii. Ce se întâmpla acolo? Dar ce se întâmpla aici...

“Desi pare convenabila, trebuie sa recunoastem ca este falsa sau cel putin incompleta ideea ca în Basarabia de azi discutiile despre glotonimul ‘limba româna’ si etnonomul ‘popor român’ ar purta doar un caracter stiintific… Aici, în Basarabia, afirmatia ca esti român constituie un act politic… La noi poti fi foarte bine orice, dar daca te îndaratnicesti sa fii ceea ce esti, adica român, exasperezi toata tagma de artizani ai unei noi natiuni”
Tara, 1995

Doua concluzii, redate succint, vor încheia acest material si vor tine deschis un dosar care este departe de a fi epuizat:

Criza identitara a Republicii Moldova

Recentele decizii ale autoritatilor comuniste sunt doar expresia unui razboi mai adânc care se petrece peste Prut. Genealogia conflictului si radacinile crizei trebuie cautate mult mai departe. Batalia aceasta culturala la care asistam – sa ne reamintim ca una dintre putinele, daca nu unica, miscare de protest care a pornit de la explicite revendicari culturale s-a petrecut anul acesta la Chisinau – a început demult în Basarabia si s-a acutizat odata cu aparitia statului Republica Moldova. Nu e cazul sa insist aici asupra unei istorii, în general, stiute33 .

Care este, de fapt, esenta chestiunii? Citatele au sugerat deja: una identitara. Întrebarea “Cine sunt eu?” ramâne una dintre mizele cruciale ale oricarui pariu existential. Nu vom intra aici în complicate chestiuni de sociologia natiunii si nationalismului sau de geopolitica, dar merita reamintit – apropo de statul moldovean - ca unul dintre elementele constitutive ale unei asemenea entitati este cel pe care Anthony Smith îl numea “etno-istorie” (etno-history). Intra aici suma tuturor elementelor – mituri, memorie comuna, simbolistica etnica, legatura cu teritoriul, asumarea trecutului etc. – care constituie si configureaza legitimitatea implicita a statului în cauza (pe care se bizuie, apoi, prestatia lui politica, culturala, economica etc.). Este vorba despre aceea parte necontractuala a contractului despre care vorbea clasicul sociolog francez Emile Durkheim si care constituie, în esenta, orice proiect comunitar (national), respectiv fixeaza bazele acelui consens care nu este – nu poate fi – doar de natura rationala. De aceea nu poate fi inventat rational, de sus în jos. În lipsa unui asemenea fond sau a neasumarii celui “oficial” (promovat de sus de o putere politica), criza este perpetua sau, în orice caz, recurenta. Acesta este cel putin verdictul lui Anthony Smith si a celora din scoala lui. Mai mult: în conditiile unor discursuri identitare paralele si/sau concurentiale – mai cu seama când unul dintre ele ale girul statului – ne aflam în situatia numita de geopoliticieni “tara sfâsiata” (torn-country). Instabilitatea, în asemenea conditii, este endemica, iar criza perpetua, în ciuda unor momente de aparenta stabilitate. Pe de o parte, oricând pot aparea noi generatii care sa urce pe scena publica si sa revendice sau sa impuna un alt discurs identitar, sau, pe de alta parte, niciodata discursul identitar forjat de oficialitate nu va reusi sa se impuna cu adevarat. Criza normalitatii se transforma în asemenea situatii în normalitatea crizei. Pe acest fundal se joaca, mai mult sau mai putin coerent, celelalte evolutii (Republica Moldova nu e în nici un caz unicat: nici Macedonia – FYROM sau Bosnia-Hertegovina, printre altele, nu o duc mai bine…)

Într-o asemenea situatie pare sa se gaseasca astazi Republica Moldova si de aici precaritatea statului de peste Prut. Conflictul la care asistam este de esenta identitara. Razboiul cultural si identitar este nu doar concomitent, ci sinonim cu Republica Moldova.

Momentele descrise aici sunt parte a acelei crize profunde34...

Integrarea euro-atlantica si obligatiile României

Ce e de facut? Paradoxal – doar pentru cei are gândesc raportul problematicii cu integrarea europeana ca incompatibil - extrem de mult. Si tocmai acum ceva e de facut, pentru ca trebuie sa fie facut! Altminteri spus, tocmai apropierea României de structurile euro-atlantice aduce, intempestiv, chestiunea Republicii Moldova în prim plan.

Din doua motive. Pe de-o parte, ca formula de angajare europeana. Integrarea în structurile institutionale europene nu aduce numai beneficii, dar si obligatii. Iar una dintre ele se refera strict la protectia minoritatilor si a drepturilor omului. Asa cum România din acest punct de vedere are, poate, cea mai liberala constitutie, excedând chiar baremurile impuse de procesele de integrare, ea trebuie sa-si asume rolul de curea de legatura între ce se întâmpla în alte spatii pe care, lingvistic cel putin este cel mai bine pregatita sa le abordeze, si institutiile europene. O încalcare a drepturilor unei minoritati vorbitoare de lima româneasca si traitoare în tari care se afla înca mai prost plasate în raport cu UE trebuie facuta publica si semnalata la nivel european. Este, în esenta, una dintre obligatiile care deriva (si) din conditia de candidat al României. România nu îsi poate asuma un rol de lider regional în zona daca nu va deveni lider regional si la nivelul respectarii drepturilor omului. Si asta nu înseamna numai legislatie interna – de departe cea mai liberala din zona -, ci si atentie la ceea ce se petrece în jurul ei din acest punct de vedere si colaborare sistematica cu structurile europene din acest punct de vedere. Activismul european pe aceasta directie este, deci, nu doar o optiune, ci o obligatie.

Daca prima motivatie are în vedere chestiunea integrarii în UE, a doua ratiune majora se refera la integrarea si locul României în NATO. Integrarea – este un lucru prea putin constientizat - a accelerat masiv interesul pentru populatia româneasca risipita în jurul frontierelor. Românii se întind nu doar în Balcani, Ucraina sau Republica Moldova, dar si în Georgia, tarile baltice, Armenia sau Moscova… Rolul pe care România îl va dobândi din punct de vedere strategic va spori, geometric, importanta acestor comunitati. Si contemplata pe acest versant, problema poarta, iarasi, stigmatul obligativitatii, nu cel al simplei optiuni…
Daca ce e de facut este, nadajduim, limpede, cum e de facut pare mai dificil de abordat. Dar nu e. Tinând seama de defectiunile lesne reperabile în acesti 13 ani, în ciuda unor gesturi laudabile, desi singulare, poate ca cel mai bun punct de plecare este… evitarea lor. Asta înseamna, înainte de toate, suprematia proiectului asupra proiectelor, coerenta institutionala si, mai ales, mutarea accentului – cantitativ vorbind – de la politic la civic, respectiv de la actiuni guvernamentale la cele prin intermediul asociatiilor non-guvernamentale (ONG, publicatii, cercuri de dezbateri etc.). În lipsa unor fundatii local (nationale) care sa aiba pe agenda aceasta chestiune, guvernul, prin fondurile pe care le aloca – nu o data complet aiuritor si pe niste directii absolut hazardate – va trebui sa-si asume plasarea problematicii în zona de interes a publicului român (finantare de publicatii de acest profil, cercetari, seminarii nationale si internationale, ONG cu activitati în zona etc.).

Si înca o observatie. Doar o redefinire a pozitiei problemei românilor Republica Moldova în spatiul civic poate sa redeschida cu succes acest dosar. Numai transformarea ei în chestiune cheie o poate impune atât la nivelul interesului public, dar si – prin recul - la nivelul interesului politicienilor. (Politicianul român de astazi, cu rarisime exceptii, ignora sistematic aceasta problematica. Si nu exista vreo speranta pe termen scurt ca lucrurile se schimba. Dar, indirect, prin plasarea chestiunii în spatiul public, deci ca problema care poate mobiliza o parte de public sau anumiti lideri de opinie, aceasta poate intra si pe agenda de interese a politicianului român, cel putin din motive pragmatice. La rându-i, acesta va putea perpetua atentia asupra problemei în mediile politice în care evolueaza).

Textul de fata nu vrea, fireste, sa epuizeze gama de solutii, cât, mai ales, sa deschida problema. Care, cum am sugerat, nu mai tine doar de registrul optiunilor României, ci de cel al obligatiilor ei – ca sa nu mai pomenim aici, excesiv, de vetusta… demnitate nationala35.


--------------------------------------------------------------------------------

Chestiune Basarabiei în istoriografia comunista, Editura Arc, Chisinau, 1996.
Moldovenii, România, Rusia si politica culturala, Editura Arc, Chisinau, 2002.
„Prefata” la Chestiune Basarabiei în istoriografia comunista, Editura Arc, Chisinau, 1996.
Cadrul conceptual utilizat în aceasta analiza l-am dezvoltat în alta parte. Vezi Ilie Badescu, Dan Dungaciu, Sociologia si geopolitica frontierei, Editura Floarea albastra, 2 vol., Bucuresti, 1995.
Numai în cazul în care fixarea granitei înaintarii unui proces frontalier este naturala, deci organica, spatiul de frontiera înceteaza sa existe. Cazul tipic aici este, de pilda, înaintarea frontierei protestante în Europa. Aceasta înaintare s-a oprit, organic, la marginea spatiului ortodox, deci fixarea granitei protestante s-a petrecut de la sine (de ce stau lucrurile asa nu e locul sa detaliem aici).
Este vorba despre acele zone care emit – justificat sau nu - pretentii la apartenenta la acel spatiu.
Este vorba mai ales despre acele spatii de frontiera refuzate, respectiv acele spatii care emit, justificat sau nu, pretentii la includere în interiorul granitei.
Chiar si exodul masiv al populatiei din Republica Moldova spre Occident – circa 1 000 000 de persoane – este explicabila doar în acesti termeni. Caci acesti oameni, care vor – si demonstreaza ca pot – sa munceasca si sa traiasca în spatiu occidental sunt adeptii si electoratul partidelor din Opozitie, deci anti-comuniste, care refuza programatic locul în care cancelariile politice au stabilit ca trebuie fixata granita înaintarii frontierei euro-atlantice. Ne aflam astazi în situatia în care acesti emigranti – activ socio-politic si anti-comunisti ca structura – ajung sa sustina regimul Voronin atât economic – prin valuta pe care o aduc în tara sau o trimit regulat familiilor lor – cât si politic – prin deprivarea partidelor din opozitie, anti-comuniste, de sectiunea cea mai activa a electoratului lor! Gestul acestora de a pleca a fost generat, din pacate, trebuie sa repetam, si de mesajele cinice pe care unele cancelarii europene (inclusiv OSCE) le-au transmis în legatura cu viitorul „ne-european” al Republicii Moldova. Principalul mobil pentru emigrare este astazi un amestec de lipsa de proiect, necredinta si sentiment de abandonare. Lipsa de încurajare sau declaratiile de respingere a Republicii Moldova formulate de membrii importanti ai institutiilor europene (Prodi este doar unul dintre acestia), lipsa de proiect si de angajare a României – ca virtuala punte spre Europa sau NATO a Moldovei – au facut mai mult rau populatiei de dincolo de Prut decât toate tancurile Armatei a XIV stationata în Transnistria.
Din Rezolutia conferintei „Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova”, desfasurata duminica, 14 septembrie, în sala mare a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Moderator a fost academicianul Mihai Cimpoi, presedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova. Au participat savantii si profesorii: Anatol Ciobanu, Gheorghe Bobâna, Andrei Esanu, Mihai Purice, Ion Barbuta, Ana Bantos, Anatol Petrencu, avocatul Gheorghe Susarenco, scriitorii Mihail Gheorghe Cibotaru si Ion Ciocanu, Stefan Urâtu, presedintele Comitetului Helsinki Moldova. În dezbateri au mai luat cuvântul academicienii Petru Soltan si Alexandru Mosanu, scriitorii Haralambie Moraru, Serafim Saka, Valeriu Matei, Ion Hadârca, Pavel Balmus s.a.
Contrafort, Anul X, nr. 7-8 (105-106), 2003.
Conceptia politicii nationale de stat a Republicii Moldova a fost examinata miercuri, 11 septembrie, în cadrul Clubului de presa de la Chisinau, participantii la dezbateri apreciind documentul elaborat de institutia prezidentiala drept „batjocura fata de natiunea titulara”. Potrivit presedintelui Uniunii Jurnalistilor, Valeriu Saharneanu, conceptia respectiv trebuie tratata în modul cel mai serios, deoarece „principalul scop al conducerii de vârf este ca Republica Moldova sa nu se integreze în Europa”. O atitudine similara fata de conceptie a exprimat-o liderul Partidului Social Democrat, Oazu Nantoi, desi considera ca „acest proiect nu merita o abordare academica, deoarece este o provocare politica cam rasuflata”. „Prin intermediul lui, conducerea de vârf încearca, de dragul succesului, sa faca vrajba interetnica. Faptul ca partidul de guvernamânt intentioneaza sa implementeze aceasta conceptie începând cu luna ianuarie 2004 este o dovada ca actuala guvernare comunista se pregateste de viitoarele alegeri parlamentare. Aceasta conceptie, elaborata la Presedintie, contravine flagrant prevederilor legislatiei internationale”, a conchis Nantoi. Comentatorul politic Vasile Botnaru a mentionat la rândul sau ca autorii conceptiei „nu si-au propus sa gaseasca o solutie pentru politica relatiilor interetnice, ci încearca sa satisfaca ambitiile puterii”. „Aceasta conceptie este o utopie care nu tine cont de realitate, de istorie si de procesul de deznationalizare, autorii urmarind o mentinere a limbii ruse si a realitatilor din perioada sovietica”, a declarat academicianul Mihai Cimpoi, care evidentiind contextul lingvistic al Conceptiei politicii nationale, a mentionat ca în cazul în care limba rusa va fi proclamata de stat, limba natiunii titulare va fi desconsiderata. Cu aceste opinii nu a fost de acord liderul partidului "Ravnopravie", Valerii Klimenko, caruia, desi „nu-i place aceasta conceptie”, articolul privind proclamarea limbii ruse ca limba de stat „ar fi o perspectiva”. „O treime din populatia Republicii Moldova vorbeste limba rusa si aceasta ar fi o solutie pentru rezolvarea conflictului transnistrean, deoarece transnistrenii nu vor accepta sa se reintegreze daca limba rusa nu va fi proclamata de stat in Republica Moldova”, a conchis Klimenko.
În ciuda unei retorici „europene”, documentul nu pomeneste nici o institutie euro-atlantica careia Republica Moldova ar dori sa i se alature în viitor.
Merita citat aici comentariul din Rezolutie la aceasta chestiune: „Între alte scopuri nedeclarate, dar urmarite de proiectul conceptiei, este denaturarea adevarului despre ampla miscare nationala din anii 1989-1991, definita ca fiind un "conflict civil", precum si anularea tuturor cuceririlor democratice din anii de renastere nationala a românilor basarabeni”.
Tamara Caraus, „Despre politica nationala în Republica Moldova: între bilingvism si unilingvism”, în Timpul, vineri 5 septembrie, pp. 12-13.
Din Rezolutia conferintei „Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova”.
Igor Burciu, „Revansa bolsevica în actiune. Conceptia impunerii minciunii prin teroare”, Flux, Editia de vineri, 1 august, 2003, p. 5.
Argentina Gribicea, National si politic în Republica Moldova. Contributii de sociologie si geopolitica regionala, teza de doctorat, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala.
Vezi în aceasta chestiune polemica dintre publicatiile Literatura si Arta si Tara din iulie-august 1994.
Texul a fost tiparit în „22 Plus”, 25 ianuarie 1995.
Vezi, pe aceasta chestiune, articolul Tamarei Caraus, deja citat.
Burciu, articol citat. Sau, cum spune Rezolutia deja citata: „Proiectul conceptiei impune, de fapt, o maniera sfidatoare, fara precedent, de desconsiderare si umilire a românilor basarabeni – natiunea de baza a statului, prin promovarea ideii potrivit careia nu cultura, limba, istoria si jertfa pentru aceste valori eterne sta la temelia Republicii Moldova, ci amalgamul de "culturi" ale diasporei, de fapt, cultura si limba rusa. Realizarea acestei idei revansarde ne-ar situa în anii '50 din secolul trecut si ar fi de natura sa arunce în aer "pacea interetnica" si "concordia civica", declarate cu atâta emfaza în proiectul conceptiei ca valori fundamentale ale R. Moldova. Mai mult decât atât, o asemenea politica nationala urmareste si scopul izolarii societatii din R. Moldova de România si de poporul român, aflate într-un benefic proces de integrare în Uniunea Europeana”.
Burciu, articol citat.
Iar academicianul Alexandru Mosanu avertiza, în aceiasi idee, asupra persecutia românilor basarabeni: „În baza acestei conceptii, care prevede "formarea de catre stat a unei politici de cadre bazata pe criteriile profesionalismului, competentei si devotamentului fata de patrie", românii basarabeni vor fi discriminati pe motive de lipsa de patriotism ruso-comunist. Conceptia are drept scop transformarea celui de-al doilea stat românesc într-un stat antiromânesc, într-un stat-focar de tensiune la granita cu NATO si UE. Societatea civila trebuie sa creeze un centru de coordonare a luptei împotriva tentativelor de rasturnare a ordinii constitutionale în R. Moldova, de transformare a ei într-o enclava a Rusiei”.
Burciu, articol citat.
Apud. Gheorghe Ghimpu, Constiinta nationala a românilor, Editura Garuda-ART, Chisinau, 2002, p. 438. Eugen Cosariu este unul dintre marii savanti ai lumii: filolog, filosof, sociolingvist, cunoscator a circa treizeci de limbi ale lumii, Doctor Honoris Causa a 17 universitati si membru titular si membru de onoare al mai multor Academii.
Vitalie Calugareanu, „O carte între secera si ciocan”, în Flux, Editia de vineri, 1 august, 2003.
În plus, poate fi si un soi de praf în ochi pentru a distrage atentia de la initiativa politica mult mai grava si mai periculoasa pe care o ilustra, respectiv Conceptia presedintelui Voronin.
Iata o mostra a gândirii „savantului” Stati (în versuri de data asta) care te lasa fara glas: „Unii zic ca e otrava,/Dar de stai sa te gândesti,/Limba noastra cea moldava-i/Mama limbii românesti”.
Articolul lui Vitalie Calugareanu deja citat.
Vezi Vlad Pohila, „Când limba nationala e lasata la cheremul unor cârpaci” si, mai ales, textul nemilos al lui Constantin Tanase, „De neamul si limba moldovenilor”, nr. 29(91), p. 9 si, respectiv, 6,10.
Anul X, nr. 7-8 (105-106), 2003, pp. 16-19.
Calugareanu, articol citat.
Vadit, unul dintre momentele cele mai semnificative ale acestui conflict s-a derulat acum zece ani. Atunci, un “Ordin” semnat de Adrian Usatâi, directorul general al Radioteleviziunii, interzicea folosirea notiunii de “Basarabia” în institutia asupra carui rusii, vorba lui Eminescu, “l-au pus nacialnik”. Iata un fragment dintr-un text de la fata locului si intitulat “Fiecarui român – câte un calus în gura”: “Unul pentru Eminescu, altul pentru Iorga, se vor mai gasi câteva si pentru Kogalniceanu, Hasdeu, Russo. De azi înainte, adio Basarabie!… La nevoie se va gasi câte un calus si pentru Matcovschi cu Basarabia lui cu tot, care (ce neobranzare), chipurile, ar fi fost ‘trecuta prin foc si prin sabie, furata, tradata mereu’. Îi vine rândul si lui Vieru, facem rost de un cep si pentru ura lui. Sa astupam cu pamânt si gurile lui Ion si Doina Aldea Teodorovici, sa nu mai rasune din eternitate vocile lor anti-constitutionale care si de dincolo de mormânt submineaza statalitatea Republicii Moldova” (Tara, Chisinau, 1 iunie, 1993).
Daca 60 de ani de dominatie sovietica – iar regimul comunist a fost si un proiect identitar al unui stat care încalca orice reguli si avea la dispozitie toate institutiile culturale pentru a reusi – nu au fost capabile sa modifice si sa obliter
#12771 (raspuns la: #12770) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Aici ajungem la teoria zvonului... - de RSI la: 12/02/2004 07:35:30
(la: Zvonuri, javre si alte lighioane)
Cam multi oameni raspandesc stiri, zvonuri si alte povesti fara acoperire cu multa nonsalanta, fara sa-si dea seama ca o fac. Au citit in ziar, au auzit de la o buna cunostinta care pare un om serios si informat bla-bla-bla... Ai ceva concret ce te-a suparat ? Ca nu pare sa fie vorba de o discutie abstracta. In domeniul filozofiei putem discuta mult si bine, problema este sa determinam intentiile "raspandacului": a facut-o de prost sau din rautate. Si atunci nu mai vorbim de raspandaci in general ci de un anumit raspandac, carne si oase, cu un anumit comportament si anumite precedente.
#9491 (raspuns la: #9490) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Radu - de Florin si atat la: 25/05/2004 15:55:53
(la: Vreau dreptul la mandria de a fi roman!)
"Eu cred ca am dat oameni deosebiti... mai multi chiar in raport cu tari mai importante decat Belgia. Problema (ca si in cazul celor cateva premii Nobel furate romanilor pentru ca descoperirile lor au ajuns in occident la cateva luni dupa publicarea altor materiale) e de universalitatea lor. "

Oameni inteligenti si talentati se gasesc peste tot. Faptul ca societatea poate educa aceste valori este un semn foarte pozitiv. Si Romania a dat si da dovada de aceasta capacitate…insa se pare ca multi obosesc in ultima suta de metri. Lipseste cultura invingatorului. Altcineva, de altundeva te depaseste. Si da, este fustrant cind de fapt realizezi ca ai fii putut invinge. Dar viata este un joc. Si romanii trebuie sa invete sa treaca peste esecuri.
Furtul de idei se intimpla peste tot in lume. Jucul asa zis murdar a fost de cind lumea.
Ce nu pot sa accept este ca Romania a dat lumii valori. Nu cred. As spune ca acele valori s-au nascut in Romania, ca invatamintul este la inaltime, competent.
Dar insa acei indivizi au muncit pentru ei. Spunind ca Romania a dat oameni deosebiti este ca si cum, cred eu, le-ai lua din implinire, realizare.

In Londra a fost pina Duminica o exhibitie a lui Brincusi. Sculpturi din toate muzeele lumii. Ceva deosebit. Mi-am facut timp si m-am dus- in tara i-am vazut casa de la Hobita si operele lui. Am crescut in Tg-Jiu.
Nu poti sa-ti spun cita bucurie mi-a facut timpul petrecut la galerie. Am citit/ recitit despre fiecare creatie inainte de a ma duce.
Si imi imaginam cum era el in Paris si se intilnea cu Henri Coanda. Oare despre ce vorbeau?…J. Am mare respect si admiratie pentru amindoi. M-am simtit foarte fericit si norocos ca am avut sansa sa vad operele.
Nu m-am simtit mindru ca sint roman. Parca le-as lua din stralucirea geniului daca as incerca sa spun ca Romania i-a dat omenirii.

"Aici stam putin mai prost nu din cauza oamneilor respectivi ci a conjucturii istorice si geografice. "

Sint de acord cu tine. Din ’89 insa Romania a avut sansa sa se afirme, sa-si croiasca un viitor propriu. Oare Romania stie ce vrea? Tare ma tem ca pina oamenii se dezmetecesc va fii prea tirziu. In momemtul de fata Rusia este slabita. Dar pentru cit timp. Si apoi extremismul Islamic. Balcanii sint inca o prada usoara pentru oricine. Mai este EU (noua ideea de Statele nite ale Europei), mai curind un : hai sa ne unim sa facem fata Americii si Chinei (in viitor). O sa vedem.

"Dupa parerea mea, Marin Preda este unul dintre cei mai mari scriitori ai lumii ! Cine-l stie ? Asa cum, de exemplu, Sadoveanu poatre rivaliza cu suces cu Dumas!
Dar unul a scris despre curtea Frantei si altul despre obscurele tarisoare de la capatul Europei."

Cred ca mai important este ceea ce intelegi din ceea ce citesti. Un prost poate sa citeasca mari clasici. A invata din citit, asta este altceva. Si da, sint multi scriitori buni, chiar foarte buni.
Din pacate educatia comunista a avut ca scop dresarea pentru a admira cam tot ce te invatau. Nu iti dadeau voie sa analizezi, sa dezbati, sa schimbi idei. Iti canalizau parerea, opinia. Foarte daunator, mai ales cind intr-o societate concurenta esti de unul singur.


"Tradare... inseamna sa fii mai putin decat poti fi. E o tradare in primul rand fata de tine si apoi fata de toate lucrurile pe care ar trebui sa le iubesti si ocrotesti."

Esti putin dur. Oricine are dreptul sa fie mediocru, prost, lenes. Si nu este responsabil catre nimeni sa-si justifice personalitatea. Societatea insa ar trebui sa sanctioneze sau rasplateasca individul dupa niste valori bine stabilite.
Cred ca incerci sa ai o societate plina de oameni responsabili- idealista.
Poti construi ceva numai cu oamenii care ii ai. Cu intelepciune si mestesug poti sa aduci fiecaruia o motivatie, un ideal etc.

"Faptul ca au aceleasi drepturi ca si mine nu inseamna ca e si normal. Sau bun. "

Sper ca fustrarea ta sa nu se schimbe in extremism. Este periculos ceea ce spui.

"Bunul simt nu vine la pachet cu copilul.
Cineva trebuie sa-l invete. Dumnezeu e un pic cam prea ocupat in ultimii 2000 de ani. "

Multe din caracteristicile/apucaturile romanilor sint in contradictie cu valorile promovate de religie. Se pare ca omul s-a dumirit ca poti fura, mintii…fi necinstit prea usor.
Pe mine mama m-a invatat frica de dumnezeu…si se impleteste cu bunul simt. Poate ca saraca avea un dar mare pe care l-am trecut prea usor cu vederea cind era in viata.
Citeodata ma gindesc daca este oare neputinta bisericii ortodoxe de a se moderniza, de a accepta secolul 20-21 si de a accepta ca datorie sa raspindeasca credinta permanent-valorile crestine. Am impresia ca sta deoparte si asteapta ca tu sa vii spre ea admitind ca ai pacatuit. Te face sa te simti vinovat.

"Asa ca ne ramane noua, oamenilor marunti, care credem in bun simt, sa-l transmitem celor tineri. Si eu cred ca si eu, si Plesu si tu avem ce face in acest sens. Ideea e daca vrem."

Ideea nu este daca vrem, ci cind obosesti, cind iti dai seama ca..bai imi irosesc viata si energia pentru nimic. De ce vorbesc asa? Din experienta…dar asta este alt subiect….:)

"Eu nu vreau in vest ! eu vreau in Romania mea, dar civilizata si cu oameni plin de bun simt. Asta n-are legatura cu punctele cardinale."

Imi pare bine ca esti confident de ceea ce vrei. Te felicit. Daca gasesti taria sa investesti timpul si energia interioara pentru o cauza, jos palaria.

Imi amintesc ca acum 14 ani, pe 22 mai am parasit Piata Universitatii. Dupa 27 zile de demonstrat. Plin de energie si speranta…Dar asta este alta poveste…:)

Numai bine
#15844 (raspuns la: #15607) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
tiganii si istoria românilor - de AlexM la: 26/06/2004 13:11:03
(la: "TIGANIADA"- o istorie nestiuta si improprie poporului roman?)
enigmescu ceru:
_________________________________________________________
vorbiti-mi despre ce reprezinta ei in istoria noastra- ca nu-i putem neglija. ce loc au ei aici si de cand.
just me
_________________________________________________________

Se pare ca dupa caderea Imperiului Bizantin, odata cu intrarea turcilor in Europa au intrat si reprezentantii acestei etnii. In Tarile române au fost luati ca sclavi si legati de pamanturile marilor mosieri. Cu siguranta au fost si ei folostiti in luptele care s-au dat pe ici pe colo dar nu avem date referitoare la un X-ulescu care a ajuns cine stie ce si s-a recomandat ca ar fi fost tigan. Care este fe fapt rolul lor in instoria românilor? Este destul de greu de spus. Aparent au trait si cam atat. Si-au vazut de ale lor cat timp au fost lasati in pace sa-si vada si au suportat mizeriile care li s-au facut atunci cand nu au mai avut incotror. Asa numita tragedie a inceput in cel de-al doilea razboi mondial unde multi au fost deportati, au murit s a m d. Din punct de vedere al istoriei românilor se pare ca nu prea avem ce sa facem cu tiganii. Au trait la noi , au trait cu noi si mai mult de atat nu prea avem ce spune.
Din punct de vedere social, in opinia mea, sistemul comunist din ultimii 50 de ani a fost unul excelent pentru ei. Le-a permis sa se "dezvolte" si sa-si "faca de cap". Omul obisnuit, adicatelea românul degenerase din acest punct de vedere. Nu tu organizari, nu tu spirit de initiativa, nu tu afaceri, nu tu ce stiu eu ce. Basca frica de legi, acomodarea cu sistemul politici s a m d. Aici ar fi poate necesar o explicatie mai lunga dar sa o lasam deocamdata asa. Cred ca pentru tigani punctul forte de impunere al lor in fata societatii românesti a trecut. A fost tocmai regimul comunist, a fost tocmai organizarea lor la orase intr-un mod pe care românul nu l-a facut. Se pare ca acum au intrat in declin. Plecarea lor in toata lumea, chit ca inca au de gand sa se intoarca a slabit mult structura care se formase in tara si nici românul nu mai vegeteaza. Au inceput sa schimbe multe lucruri si sint curios cum o sa arate acest peisaj peste 20 de ani.
Alex
#16801 (raspuns la: #16728) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mitul dualitatii sau 1+1=3 - de dinisor la: 17/08/2004 18:55:13
(la: Mitul dualitatii)
Nu de multa vreme discutam cu unul din utilizatorii acestui site, despre univers, Gaura Neagra si teoria cum ca 1+1=3, teorie pe care oameni de stiinta incearca sa o demonstreze. Discutia noastra a ajuns la un moment dat la punctul in care am cazut de acord ca in viata (vazuta ca univers) exista bariere ce trebuiesc ridicate (doborate). Ei bine, i-am replicat insului cu pricina ca orice bariera ridicata te invita sa pasesti pe un taram care cu cateva secunde inainte iti era necunoscut. Si odata ajuns acolo, iti doresti sa mergi mai departe, pana la urmatoarea bariera (fie ea fizica sau imaginativa-scop-). Si tot asa ne trecem timpul ridicand bariere, descoperind, cunoscand.
Nu m-am gandit niciodata la mitul dualitatii asa cum l-ai prezentat dumneata. Asta pentru ca pana acum Lumina si Intunericul, Frumosul si Uratul s.a.m.d., au fost pentru mine o parte din viata mea. Nu am incercat sa le descos, ci le-am luat ca atare considerandu-le necesare. Daca as construi imaginativ o bariera in fata lor, as capata dorinta de a o dobora si astfel as pasi pe un taram necunoscut. Prefer insa sa ma bucur ca ele exista - elemente subintelese in existenta noastra. Gandeste-te putin, ce am fi facut daca nu ar fi existat aceasta "dualitate"? sa fii fost tot timpul lumina sau intuneric, tot timpul frumos sau urat...? Am fi tanjit atunci dupa dualitatea ce acum incercam sa o descoasem si sa ii cunoastem secretul. Nu cerceta aceste legi, caci s-ar putea sa le-ntelegi... si atunci misterul, farmecul necunoscutului se pierde. Caci omul care nu mai are intrebari de raspuns este condamnat la plictiseala, la ignoranta.

Cu stima, OM
Lucius - de carapiscum la: 29/10/2004 12:44:36
(la: Obligativitatea religiei in scoli - o masura nelegala?)
Cred ca n-ar trebui sa fie greu pt. cineva ca tine sa inteleaga un aspect simplu: frica de Dumnezeu nu se interpreteaza ca o frica nociva, sa-i zicem, sau ca o frica de pedeapsa, ci ca o RUSINARE, ca o parere de rau puternic interiorizata in constiinta si exteriorizata apoi in rugaciune. Asta inseamna frica de Dumnezeu, rusinea fata de Cel care ne-a dat viata si ne poarta in permanenta de grija. Asa cum un bun copil se rusineaza de parintii sai cand acestia sunt suparati pe el din varii motive, noi, copiii lui Dumnezeu, suntem "datori" sa ne rusinam (sa ne smerim si sa ne cerem iertare) de greselile faptuite- si care ne sunt oricum de multe ori trecute de El cu vederea, numai sa ne intoarcem cu parere de rau pe calea cea dreapta.

Cineva mai sus a spus f. frumos ceva despre relatia religie-stiinta. Si eu am zis candva acelasi lucru, ca nu intotdeauna stiinta progresiva s-a situat deasupra religiei, si intre ele nu s-a aflat vreo contradictie decat in momentul in care ea, stiinta, s-a pus pe negarea existentei lui Dumnezeu. Aseara am vazut chiar o stire de ultima ora: s-au descoperit ramasitele umane (asa cred arheologii si paleontologii respectivi) ale unei rase pitice de oameni care pare a fi una din verigile lipsa in lantul evolutiei la scara planetara. Si nici una nici doua s-au apucat si-au reconstituit, pe baza fragmentelor osoase descoperite, figura de maimuta a unui om primitiv- i-au facut un portret-poster asa de reusit incat si cei mai buni artisti ai Hollywood-ului cred ca au devenit gelosi pe asa gaselnita. Pana aici nimic neobisnuit. Si totusi... M-am uitat si eu la oscioarele alea dezgropate, nici urma de om preistoric, doar un craniu care nu se deosebeste cu nimic de unul al maimutelor. In fapt se cunosc cazuri celebre de inselatorii din acestea in care asa-zisi cercetatori au inventat oameni-maimuta ca sa-si treaca numele in cartile istoriei lumii. SI revenind la "omul" nostru, l-am ascultat pe unul din "profesori" care s-a lansat in niste teorii despre viata si activitatile acestui primitiv, mai-mai ca era sa spuna si cu ce se invelea ala cand dormea. In fond si la urma urmei toate sunt numai supozitii chioare facute sa adoarma vigilenta omului de rand- ca avea vocabular propriu, ca nu mai stiu eu ce facea... De unde stie "profesorul", i-a soptit vreun spirit de dincolo?! Dar pt. asta exista profesori, ca daca nu au cum sa ne ademeneasca prin intelepciune si cumintenie, atunci sa ne atraga prin povesti nemuritoare prost regizate.

Am deviat si eu destul de mult de la tema Hypatiei dar am vrut ca prin aceasta sa arat cat de puerile si usoare de moravuri sunt toate aceste teorii despre originea si evolutia umana ce nu inceteaza sa puna sub semnul indoielii originea din Dumnezeu. Asa ca tot ce mi-ai insirat tu in mesajul tau, nu-ti fie cu suparare, este cel putin o slabiciune a mintii unora (nu ma refer la tine care le-ai adus in discutie, ci la cei care le-au debitat). Asemanarile dintre pasajele/evenimentele biblice si unele interpretari sterile la ce s-ar fi petrecut de fapt (sau se va petrece in viitor), sunt ridicole de-a dreptul. La fel si inselarea asta a zilelor de pe urma cand oamenii nu mai asteapta mantuirea si vindecarea de la Dumnezeu, ci prin forte proprii. Si nu stiu cum se face ca de multe ori, dupa un oarecare timp, se trezesc niste cercetatori mai caposi care ii contrazic pe unii dinaintea lor aratand cat de nocive au fost unele din medicamentele sau prescriptiile lor. Oare care or fi avand dreptate, primii, care atunci au fost considerati salvatorii omenirii, sau cei din urma, care demonstreaza contrariul?

Un preot sau un crestin practicant nu-ti va spune niciodata "crede si nu cerceta"! Asta au inventat-o comunistii si-au pus-o in practica, apoi au aruncat-o in ograda ortodoxiei. Dimpotriva, crestinul autentic spune asa: "cred, Doamne, ajuta necredintei mele"! Ap. Pavel zice ca "toate lucrurile imi sunt ingaduite dar nu toate spre folos; toate imi sunt ingaduite dar nu ma voi lasa biruit de ceva" (in sens spiritual). Asadar crestinul cerceteaza cu mana Ap. Toma si se roaga de ajutor cand ii scade credinta.

Referitor la drepturile femeilor in antichitate ar fi bine sa nu generalizezi, eventual poti veni cu ceva exemple ca sa nu discutam orbeste. Nu stiu ce parere ai tu, dar tare imi pare mie ca femeile de azi- comparativ cu barbatii- au atat de multe drepturi si sunt atat de bine reprezentate peste tot in comunitate (ma refer la occident) incat as vrea ca macar din cand in cand sa-si mai aduca aminte cineva de vremurile trecute (sic!).

In ce priveste aspectul cu taierea... N-am ce sa-ti mai argumentez, taierea n-o face Dumnezeu la modul in care o percepem noi, in general. Aceasta ar trebui mai degraba privita ca o altoire, ca o taiere a vitei si lipire a ei pe un madular viu si roditor. Apoi asta sa mai stii, ca si cainii si porcii vor gasi loc in rai. Intelegi tu ce vreau sa zic...

Numai bine.
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#26770 (raspuns la: #26604) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ivaldi - de Dinu Lazar la: 26/03/2005 00:01:00
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Imi trimite un amic din Franta un link cu niste lucrari facute de domnia sa... omul nu e fotograf si mi se par cu atit mai mult , grozave, citeva exceptionale si majoritatea foarte bune... http://f.ivaldi.neuf.fr/
#40804 (raspuns la: #40734) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Bre Rahoulle - de Soricel gras la: 19/04/2005 15:20:30
(la: Zambeste cald...)
Nu vreau..nu vreau si gata.Stii... ori de cate ori incerc sa ma port frumos cu cel pe care incerci matale sa-l iscodesti putin, m-a enervez si mai mult. diavolul [sic] e un uracios complexat si ingamfat, un pervers ce nu se mai satura de potiru-i infect si nespalat din care curge fara incetare pacatul , amestecat cu acea pasta vascoasa venita din sfasierea sufletelor proaste si slabe, dupa cum le numeste el. E un handicapat, nah, c-am spus-o si pe asta, si nu ma tem s-o spun. Ce daca e puternic... ce daca e atat de urat incat ingheata apele atunci cand priveste inspre ele...putin imi pasa. De mult am inceput lupta cu idioti-i acoliti, si chiar am inceput sa ma obisnuiesc... e un bou ce nu mai poate lumina pentru ca si-a dat foc la priza atunci cand era frumos si zambitor... si-o sa-i scriu in continuare numele cu litera mica, si-o sa-l dispretuiesc pentru ca nu merita altceva, cu toate ca e nelipsit din vietile noastre, din gandurile noastre , sau chiar din paharelele nevinovate de vin pe care le dam pe gat din cand in cand....
Stii tu ca reclamele minte de cele mai multe ori, si ca oricat am incerca sa ne punem speranta intr-o manevra spectaculoasa, cariile o sa existe. Chiar daca in spatele plombelor, chiar daca in spatele albului stralucitor daruit de pasta antizambet si durere, ele o sa existe, pentru ca noua ne place asa. Nu suportam frumusetea, pe care de multe ori o confundam ori cu naivitatea, ori cu nonsensul. E pacat, dar ne-am obisnuit deja... zambetul e un nonsens in zilele noastre, ce sa mai zic de ala cald si plin de frumusete... acela nici nu exista, ba mai mult, incepe sa dispara si de pe fetele copiilor a caror limita de varsta a inceput sa scada ingrijorator de mult. Daca "pe vremea mea" pe la zece ani inca eram considerat copil, cu toate ca mai furam din cand in cand cirese si struguri, vad ca acum la sapte ani ai deja par la puta si te gandesti la prima ta perversiune, ca tot pe-acolo incepi sa-ti defintivezi jargonul format in principal din organe genitale, mame straine si multe, prea multe altele, iar aerul inocent ce-l invaluieste de obicei pe copil incepe sa se topeasca incet, facand loc unei ciudatenii, unui invelis de plastic ce mie unul imi miroase a abjectie... Poate mi se pare mie, omul naiv si paranoic atunci cand vine vorba de extreme...
Si stii cat de mult imi place sa-l tin pe drac la usa? Nu-ti vine sa crezi...savurez momentul cu o placere ce se aproape de obsesie. Pacat ca reusesc asta doar o data la cativa ani, cu putina sansa, si in restul timpului ii suport razbunarea absurd de dura... dar asta-i unul din farmecele vietii,nu? Sa induram spinii care impanzesc straduta ingusta a vietii, si ne sfasie talpile fragede scotand la iveala bucati timide de carne pura, neatinsa de praful depravarii... of of..

Peace!
#44318 (raspuns la: #43967) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Liliana :) Trebuie sa va - de gabriel.serbescu la: 28/05/2005 23:04:42
(la: Gaura neagra)


Liliana :)
Trebuie sa va marturisesc ca vazusem cu ceva timp inainte niste documentare absolut halucinante despre cosmos, si erau atat de bine facute incat parea ca cineva rasuceste planetele si pentru mine, profan in ale fizicii sau astrofizicii. Sper sa nu va dezamageasca lucrul asta, insa sint un om care si el consuma la randul lui ceea ce produc altii si tot asa:)
In rest nu pot decat sa va multumesc din nou pentru aprecieri. Spuse pe tonul asta onoreaza.
#52096 (raspuns la: #51622) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dumnezeu la inceput la facut - de nonnino la: 30/05/2005 22:50:39
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
Dumnezeu la inceput la facut pe Adam, pe om si apoi ia facut O FEMEIE si a aduso la el. Deci daca Dumnezeu care a creeat tot universul acesta perfect, nu cred caci pe om putea sa-l faca altfel. Dar tot ce este rau vine de la cel rau. Si noi oamenii am acceptat mai mul raul dcat binele. Am acceptat homosexualitatea si lizbianismul si nu am acceptat cuvantul lui Dumnezeu, care ne da viata.Noi cu mainile noastre am intodus homosexualitatea in casele noastre pri intermediul televziunii.Am lasat ca acest canal de gunoi sa se reverse in casele noastre si in sufletele copiilor nostri.Inteleptul Solomon spune in cartea Proverbe 22:6 "invata pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze, si cand va fii batran nu se va abate de la ea."Deci ce semanam in inimile copiilor nostri,aceea vom semana.
om - de cattallin2002 la: 05/07/2005 13:06:32
(la: Vizite-n astral si din tainele egoului)
Pentru inceput imi pare rau sa-ti dau o veste proasta: religia hindusa in sine este malefica pt ca se inchina la idoli, asa cum faceu si popoarele cu care se luptau crestinii in trecut. Au cam aceiasi zei cu alte denumiri.
La ei totul e deiferit de religia crestina, par doar la fel si sint aduse sa para la fel. In 1893 s-a tinut la Chicago parlamentul religiilor si a venit si un guru hindus care a vorbit. Multi din cei de acolo au fost entuziasmati, multi intelectuali, de la Harvard chiar au devenit partizanii lui. Si guru asta si-a propus sa raspindeasca hinduismul in lume, si de aceea l-a facut sa para asemanator cu crestinismul . De aici vine ideea ca toate religiile sint la fel, toti se inchina la acelasi Dumnezeu, etc. Dar chiar el zicea ca toate sint la fel, dar deasupra tuturor este hinduismul, intelegerea ultima a lucrurilor. Si tot el recunostea ca hindusii au "curajul" sa se inchine si la rau. E o mare pacaleala si yoga e de fapt o munca intreaga sa ajungi sa te ajute diavolul, daca citesti viata sfintului Petru o sa vezi cum s-a luptat el cu un vrajitor din Roma care era f apreciat de Nero si avea puteri f mari. Putea sa zboare, etc. Si cum l-a biruit Petru. De asemenea am nenumarate marturii ale unor persoane care au facut yoga si apoi si-au dat seama ce faceau de fapt.
La intrebarea ta, normal ca Dumnezeu ne vindeca de fapt, dar am citit si experimentat ca atunci cind faci un pacat primesti un fel de energie de la diavol, care te face sa te simti putin timp bine si sa repeti experienta. Chiar cei ce omorau simteau o placere la inceput care ii facea sa repete experienta. Asta de fapt se aplica la toate viciile. La inceput cineva se drogheaza de placere si apoi nu mai scapa si daca vrea. Cu cit pune mai mult stapinire pe noi diavolul, cu atit e mai greu de revenit la normal. Si yoga e considerata un drog mai puternic decit cocaina.
Referitor la medici, si Dumnezeu in general daca ajuta pe cineva il ajuta tot prin ce se vede. Doar poate la nu stiu ce sfinti apre ajutor ca o minune, prin ce nu se vede. Poate e chestie de putere a credintei. Asadar eu ma rog si ma duc chiar la medicul de care am nevoie si altfel ma duc la 10 medici si tot nu imi gasesc ce am.
La P.S. am un raspuns clar, este tot o idee indusa de hindusi. S-au descoperit manuscrisele de la Marea Moarta scrise inainte de Hristos si erau aproape identice cu Vechiul Testament de azi. Si referitor la noul testament, exista numeroase copii ale Bibliei, daca cineva schimba ceva ramineau alte zeci de originale. Si apoi cum putea un sfint sa modifice ceva din cuvintul lui Dumnezeu, era nebun?
Numai bine. Sint si site-uri legat de ceea ce m-ai intrebat, ex www.sfaturiortodoxe.ro , sint mai multe categorii de subiecte.
#58014 (raspuns la: #57700) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
irina fiorentina - de lipici la: 30/07/2005 17:20:20
(la: cine este in masura sa puna reguli in domeniile artistice?)
adevarat ce graiesti.
Este adevarat ca o opera de arta nu poate sa vorbeasca de la sine.Ceea ce spuneam eu avea un iz de ironie.Daca artistul nu ofera codul descifrarii cum ai spus tu, sau explicatia, ideea .. lucrarea mi se pare fara valoare.Cu toate acestea se mai gasesc artisti care expun in galerii fara sa comunice nimic.Ei fac ceea ce au invatat sa faca iar privitorul se cazneste cu respect sa inteleaga ce a vrut acesta sa spuna.
Eu traiesc in prezent pe taramul artei si ma minunez de lucrurile pe care le vad.
In Iasi am cunoscut la atelierele artistilor, un pictor cu o generatie mai in varsta decat mine,care pregatea o expozitie. Mi-a aratat tablourile si mi-a cerut parerea.Am ingaimat ceva evaziv si s-a intristat.Mi-a spus ca nu se mai poate face nimic nou in arta si l-am contrazis.I-am marturisit ca am o idee noua.A incercat sa afle despre ce este vorba dar n-a reusit.Dupa vreo 2 ani am vazut lucrarile sale intr-o expozitie.Sincer, mi s-a facut mila.Era un om la locul lui, muncitor...dar lucrarile sale nu spuneau nimic pentru ca el nu avea nimic de spus.Cred ca-i voi spune ideea doar pentru ca este un om cinstit...
Regulile exista.Nu sunt scrise dar se formeaza cu ajutorul parerilor anumitor persoane care ocupa o functie de unde cred ca sunt in masura sa aprecieze.
citeste te rog si mesajul pentru Rodi.Ma vei intelege mai bine.
#62527 (raspuns la: #61368) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
frica? - de cico la: 05/08/2005 20:57:04
(la: Vrajitoare si ghicitoare in sec. XXI)
nu e atit "frica", ci reticenta de-a nu pica in realitatea unui cerc vicios si repulsia de a-ti duce viata trisind. Cum ati scris deja pe-aici, orice vraja (sau chiar "desfacere" la o presupusa vraja) se poate intoarce ca un bumerang impotriva-ti. Unele presupun doar ca cel de-alaturi ar fi vrajit si de fapt ajung sa-l vrajeasca ele, cu pretentia ca-l "desvrajesc".

Corolar la ce scria Om, m-ar enerva cumplit si n-as putea logic trai alaturi de femeia de care-as sti ca mi-ar face farmece (indiferent de intentii). Chiar daca (sub influenta farmecelor) poate mi-ar fi greu, nu trebuie neglijata forta rationalului la nici un barbat, sint lucruri pe care nu le putem accepta, sau le acceptam nevoit, dar nu ne mai uitam la cea de linga noi cu aceiasi ochi.

Si multi ducem cred in spate blesteme sau farmece facute vreunuia din parinti, bunicilor, strabunicilor... O porcarie! mai ales cind se extind apoi (prin "mostenire") si la copiii nostri nevinovati :(((

Evident ca e valabil si pentru barbati, dar ei nu prea umbla cu smecherii de-astea.

In sfirsit, o remarca magulitoare pt barbati venind de la o femeie :)))
#63506 (raspuns la: #63398) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
om - de gigi2005 la: 06/08/2005 02:33:13
(la: Vrajitoare si ghicitoare in sec. XXI)
nu le preamaresc pe vrajitoare!!! De unde-ti veni ideea asta? Eu am repetat si repet mereu: tot ce am povestit s-a intamplat unor oameni apropiati mie. Cam multe coincidente sa nu fie adevarat. Iar explicatii stiintifice nu prea ai cum sa gasesti...

- nu esti vrajit daca te insori si nu preacurvesti! Ha, ha! Adica fidelitatea ar insemna vraja! Din experienta mea e ... vrajeala! Nu pot fi fidel unei femei toata viatza...Nu am sa cred nici un barbat care spune chestia asta. Nu e vorba de iubire ci de tentatia de a gusta din fructul oprit...
Ar fi ceva in neregula daca vrei s-o faci si nu poti, adica...ma intelegi.

- impotriva farmecelor singurul remediu este credintza in Dumnezeu si rugaciunea. Nu am intalnit inca pe cineva care sa reziste pentru ca nu este nimeni suficient de credincios; numai daca nu are ceva insusiri extrasenzoriale.
In fata farmecelor facute de "specialist/a" nu exista mijloace de aparare. Singura "scapare" sa spun asa ar fi ca cea care face vraja sa lase si "loc de intors". Daca "facaturile" se dau pe apa sau se ard, adios!
Sunt si vrajitoare care desfac astfel de vraji dar sunt rare, puternice si scumpe atat la bani cat si la vedere!
#63613 (raspuns la: #63612) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
clody - de Guinevere la: 24/01/2006 23:03:27
(la: Iubim oamenii sau ideea de iubire?)
Chestia e ca ne raportam fiecare la propria experienta.
Eu am fost mai nazdravana, n-am putut sa imi iau idealurile in serios, ca ma strangeau. Chiar si visele strang, ca sunt prea sus. Mai intai m-am indragostit si apoi mi-am facut un ideal, din omul iubit. Chiar si defectele intrau in ideal, caci il particularizau si il faceau mai al meu. De pilda, in idealul meu putea sa intre tachinarea, daca el ma tachina mi se parea ca asa trebuie sa fie un barbat, altfel ar fi fost anost. Si nu e tocmai standard in materie de ideal, nu? :o)

Ai dreptate insa, nu e bine sa faci compromisuri si sa nu faci. Dar nu stiu daca prapastia de care zici are legatura cu idealul tau ci mai degraba cu bunul simt, calitatea umana, insusiri de baza pe care omul poate sa nu le aiba. Si aici mai bine faci stanga imprejur si te salvezi!

Si nu te speria, nimeni nu a iubit fara durere si esec, e ca o conditie necesara a cautarii si se pare ca numai asa ajungi la omul pe care il cauti.
______________________________________
"De la sublim la ridicol nu este decat un pas". (Napoleon)
#102073 (raspuns la: #102041) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
omul si OMUL - de rast la: 09/04/2006 14:35:57
(la: Omul, o greseala?)
Salut!
Se pare ca omul... cel din zilele noastre, este mult diferit de ceea ce a creat Natura (sau Dumnezeu), in decurs de milioane de ani. Doar doua "argumente":
1. Poezia IF a lui Kippling... care descrie un OM, considerat de marea majoritate a oamenilor ca fiind un fel de SuperMan :-).
2. Gurdjieff zice cam asa: "Omul a suferit un proces de involutie... el se poate compara cu o taraboanta care abia se taraie, dar in realitate are potentialitati de avion".

rast
Sa nu uitam de Voltaire,Racine,Goethe ..etc - de hypnos la: 17/06/2006 19:44:20
(la: CLASICII LITERATURII UNIVERSALE)
Prima oara cand am auzit de Flaubert a fost cand sora mea mi-a facut cadou "Salammbo".De atunci au trecut multi ani,am rasfoit multe carti si am ajuns la concluzia ca prefer clasicii,in defavoarea "contemporanilor".Balzac de exemplu,ramane preferatul meu.Totusi,trebuie sa recunosc ca m-a impresionat oarecum Coelho(mi se pare un om care a nimerit intr-o "epoca" gresita).Recent,am descoperit cu mare dezamagire ca noua generatie nu cunoaste literatura de nici un fel(exceptand Sandra Brown si altele ca ea,pe care eu personal nu le includ in "literatura").Discutam cu niste prieteni intr-o seara(oameni remarcabili,artisti care cunosc adevaratul sens al cuvantului "arta") si ne-am hotarat sa ne testam,de distractie,cultura generala.Am fost uimita in clipa in care i-am rugat sa imi numeasca 5 clasici ai literaturii universale,si au ramas blocati.Au reusit sa imi numeasca 3.Deprimant e ca,in incercarea de a ajuta un alt prieten(are 18 ani)in a-si mari cunostintele pe diverse domenii,am descoperit ca noua generatie nu are cunostinte despre nimic altceva in afara de "ce cluburi noi s-au deschis in ultima vreme".Probabil e vina noastra ca s-a "depus praf" pe clasici.Probabil ca,daca am si scoate la iveala cartile ce stagneaza in biblioteci,cei ce vin in urma noastra i-ar cunoaste,si le-ar aprecia adevarata valoare.
se vede ca n-ai auzit de el zorab - de el zorab la: 24/07/2006 20:39:19
(la: IUBIRE CIUDATA, IUBIRE IMPOSIBILA...)
subtilitatea prin care m-ai facut 'aeriana' sugerand naivitatea si infantilitatea care ma caracterizeaza, reprezinta un real compliment pt mine
apropo, tu inca mai crezi in povesti?..caci daca in lumea asta cinica pt tine inca mai exista 'visatori' ,care sunt nimeni altii decat personaje de poveste, inseamna ca inca in tine se zbat dorinte de basm
'cellino' e un nume frumos si nu pot sa spun ca nu mi se potriveste .., dar nu cuprinde complexitatea care ma oglindeste, asa ca ma incapatanez sa raman tot la El Zorab- ul lui Cosbuc. Iar daca vei fi citit poemul, il vei fi regasit si pe Cellino in el, si tot in el vei fi regasit tot ce poate revarsa viata, visul si realitatea..adica exact ceea ce ma caracterizeaza.
imi pari un om tare suparat pe viata, fara ofensa si spre deosebire de tine eu nu te-am catalogat dupa cateva randuri, ci dupa toate frazele pe care le-ai asternut in cafenea.
din cate am vazut nu exista interlocutor care sa aiba dreptate,sau care sa se ridice la nivelul parerilor si trairilor tale...no offence, dar ne cam tratezi pe toti ca niste 'manele'.. sa nu-mi spui ca esti o piesa rock fredonata prin fum de tigara?!..as putea sa te cred:)
stii ce cred eu? daca tot esti aici, inseamna ca ai nevoie sa fii..asa ca lasa-ne sa iti aratam si alte culori ale vietii, nu doar cele cenusii...sau tu de fapt cauti on and on doar confirmari ca nu merita sa-ti pese, ca nu merita sa visezi?..

#135077 (raspuns la: #134905) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
bre om - de zaraza la: 12/08/2006 19:40:16
(la: Fatza nevazuta a cafenelei si victimele ei)
nu mi-e foarte clar daca abc l-a abordat pe gabytzu, sau gabytzu l-a abordat pe abc. daca citesti ce zice abc, intelegi ca el a fost potopit de mesaje. daca citesti ce zice gabytzu, nu reseie nimic.

dar, la bun simt: daca tu ai fi pedofil (ha!) si te-ai chinui ceva luni bune sa-ti faci o imagine respectabila pe acest site (in scopuri racolatorii, desigur) si l-ai gasi pe gabytzu, victima frageda ce o cauta: l-ai aborda cu numele de pe forum sau ti-ai face un nick nou?

eu, sa fiu racolatoare pedofila, mi-as pastra imaginea respectabila de pe forum (ce mi-ar furniza victime), iar pe minorii debusolati i-as aborda cu alte nick-uri ce n-ar face posibila legatura cu forumul. zic si eu, asa, la bun simt. la cum scrie abc, pare un om destupat. crezi ca ar face atare greseala cretina?

zaraza
#138816 (raspuns la: #138812) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
redscorpio - de gigi2005 la: 25/10/2006 12:15:23
(la: Vrajitoare si ghicitoare in sec. XXI)
calmeaza-te si ne spune in primul rand de unde sti cum a facut vraja. Apoi de unde sti ca moare daca nu o ia pe fata aia...

Sa-ti zic: de obicei unele vrajitoare la care te duci sa te dezlege folosesc expresia asta - bine ca ai venit la mine ca daca mai stateai mult pana la sfarsitul anului mureai, ti sa facut sa te omoare.
Omul ii spune ce are, cu lux de amanunte chiar, iar ea IMPROVIZEAZA.
Deci nimic de moarte!!!! Are farmece facute dar nu sa-l omoare.

Sa nu fie speriat si in nici un caz sa nu dea bani la vrajitaore sa il dezlege ca o sa-l pacaleasca rau de tot. E un truc, crede-ma! Partea rea e ca daca se duce acum la aia cu care a vorbit de dezlegari si ii zice sa se opreasca poate sa-l blesteme rau.
Oricum tu asculta-ma bine: o sa-i ceara bani mereu, obiecte de valoare. Sa nu-i mai dea nimic in plus decat ce i-a dat pana acum. O sa zica ca nu se face dezlegarea si o sa-i ceara mereu. Sa-si asume riscul, sa nu-i mai dea nimic. Vrajitoarea aia e o jmechera. Sa-i zici neaparat ca o sa-l faca de bani. Te rog sa ma crezi si sa ma asculti.

Sa-ti zic apoi ce sa faca. Toata familia trebuie sa-l ajute. Dar vreau un raspuns de la tine aici sa-mi zici ce ai facut si cum a fost cu vrajitoarea. Bine?
Astept.
#153290 (raspuns la: #153015) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...