comentarii

dictionar romanesc


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Pentru Paianjenul - de Florin si atat la: 17/04/2004 16:52:18
(la: Steagul romanesc pus in discutie)
Mai intii, cerindu-mi scuze gazdei, mi-as permite sa-ti raspund ca intrebarea despre rasism.

Copy mai jos definitiile rasismului din trei carti de referinta:

Doctrine advocating the superiority of one human race. Racism has been the avowed policy of certain regimes that, as a result, sanctioned slavery and discriminatory practices, such as the anti-Semitism in Nazi Germany and the apartheid system in South ...
(From World Encyclopedia in Encyclopedia)

the belief that there are characteristics, abilities, or qualities specific to each race.
(From The Concise Oxford Dictionary in English Dictionaries & Thesauruses)

racial discrimination, racialism, racial prejudice, xenophobia, chauvinism, bigotry; anti-Semitism.
(From The Oxford Paperback Thesaurus in English Dictionaries & Thesauruses)

Asa ca, avind in vedere definitiile de mai sus, as spune ca urmatoarele afirmatii din banc sint/ ar fii un atac rasist:

1. …ca ar fi timpul ca si tiganii sa aiba o patrie a lor…
2. CIOARA - natia
3. VIOARA - ocupatia
4. CACATUL - situatia

Din pacate nu am dictionar romanesc sa vad daca imi dau dreptate.

Acum sa ne intoarcem la filfiirea drapelelor...:)

Multumesc pentru scurta istorie a Ciadului. Insa nu ma convinge...:) Nu cred ca Romania este 'responsabila' de nimic.
Tot ce am vrut eu sa spun este ca prea mult zgomot se face in ziare pentru nimic. Si daca ,Sus pusii, Romaniei 'au singe' ar ignora ce le spune ONU. Sint multe lucruri mai importante pe care altii nu le respecta.

Numai bine
Florin si atat
#14004 (raspuns la: #13964) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Raspuns pentru Andriouko - de Florin si atat la: 21/04/2004 14:05:27
(la: Cat de uniti sunt romanii din strainatate?)
As spune ca am fost agresiv, nicidecum mirlan. Te rog copiaza-mi din dictionarul romanesc ce inseamna mirlan...:)

Bun, hai sa insir de ce am scris cu tonul agresiv:
1. "multi romani din strainatate sunt "interlopi" etc. etc."- citi romani ai intilnit tu in strainatate ca sa scrii 'multi' si ce insemana etc., etc.?
2. "Noi romanii ne temem se pare ( ) ca "romanismul" nostru este incompatibil cu civilizatia in care speram sa ne topim."- De ce incerci sa te pierzi in 'noi', de ce nu spui 'eu ma tem...'.
3. "Mai cred ca multi dintre noi am plecat "fugind" de-acasa, negandu-ne trecutul, si asta ne infecteaza restul vietii de resentiment fata de Romania."- Din nou acest 'multi' si 'noi'.
4. "Astept inca generatia care pleaca spre a "cuceri", nu pentru a-si uita inceputurile. Fuga nu este singurul motiv pentru a vedea si a trai o alta lume! "- De ce vorbesti tu de generatii? Si ce fuga? Chiar asa crezi tu despre 'multii' tai, ca fug din tara sa uite trecutul? Nu crezi ca foarte multi pleaca ca sa-si faca un viitor- sa cucereasca, ca sa-ti folosesc cuvintele.

Si ai sa-ti spun eu o intrebare: Cind folosesti 'romanii' la ce te referi exact? Eu inteleg 'toti' romanii- 22-24 mil.
Chiar crezi ca se poate vorbi despre romani in general cind vrei sa spui ceva?
Hai sa spunem ca alegem 100 romani care au emigrat in 1990. Ce altceva ai putea sa spui ca acei 100 'romani' ar avea in comun in afara de timpul cind au emigrat. Eu spun ca nimic.

In mesajul tau te-ai ascuns sub 'fusta': noi romani, multi romani si romanii. Prea usor amesteci individul intr-o gloata. Cred ca este mai convenabil, iti convine ,ca astfel poti da sfaturi ca:
"romanii au nevoie probabil mai intai de experienta succesului acasa."

Pentru ca ai scris romanii, l-am inlocuit cu numele meu peste tot. Am simtit ca si cind mi-ai spus mie, de exemplu: Florin, ai nevoie probabil mai intii de experienta succesului acasa.
Nu crezi ca ai fost in mesaj, printre altele, patronant, nepoliticos si ai vorbit in numele meu (sint roman...:))? De aia am spus ca bati cimpii...:) si am fost 'cam agresiv'.

Cei care se complac facind parte din asa numita gloata 'romani', mai usor de criticat, birfit si umilit...nu au nici un drept sa eticheteze gloata 'romani'. Gasiti-va alt nume.
Fiind roman, nu-mi place. Bineinteles ca nu va pasa…:) dar meditati putin.

Cele de mai sus reflecta punctul meu de vedere, nu al romanilor sau multor romani...:)

Florin si atat
#14257 (raspuns la: #14168) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ai dreptate - de django la: 25/06/2004 12:00:40
(la: Aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii, istro-romanii)
sunt o groaza de situri, dar cu multi nu pooti discuta dintre reprezentantii lor.
Este dictionar roman/aroman de Papahagi parca, si o buna carte, extraordinara de Theodor Capidan, din 1941 parca, Aromanii. Acolo vb de Moscopole, de toti aromanii care au contribuit la diferite evenimente, de legendarul Gheorghe Sinna, contemporanul lui Brancoveanu care avea palat pe Cannale Grande din Venetia, de aromanii care au invatat pe macaronari arta bijuteriilor, care au inventat posta in Balcani, despre bancile lor, despre cum au finantat imperiul Austro Ungar, cum e celebrul Pod cu Lanturi de la Budapesta, de Emanoil Gojdu, etc.
Bineinteles ca multi au facut parte in perioada interbekica din Grda de Fier, dar urmasii lor de acum nu/s la fel de viteji, vezi cazul Becali..
#16743 (raspuns la: #5851) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mirelavus :) - de dinisor la: 14/09/2004 20:11:07
(la: Ajutorul primit)
E bine ca ai adus acest subiect in discutie, pentru ca va lumina imaginea romanilor aflati in strainatate. M-am bucurat sa citesc experiente placute, in care fiecare a primit ajutor cu mic cu mare. In cazul meu insa, lucrurile nu au stat asa de fericit. Nu am fost asteptata la aeroport de vre-un suflet de roman(ca) si chiar in primul an nu am intalnit nici urma de asa ceva. Mi-era enorm de dor sa vorbesc limba de acasa si deseori se intampla sa vorbesc cu mine insami doar ca sa aud vorba romaneasca.
La un moment dat insa, intrand eu la librarie vad un tanar si il aud vorbind in engleza cu vanzatorul, cum ca e interesat in a gasi un dictionar roman-norvegian. M-am dus direct:"esti roman?" Da, era intradevar roman, era tocmai venit pentru a munci pe o perioada de 11 luni. Era interesat sa studieze limba norvegiana, in paralele. Am stat mult de vorba, am incercat sa il indrum cu ce am putut si sa ii impartasesc din experienta mea pentru a evita macar o parte din obstacolele birocratice ce le-am intalnit. Este in continuare in Norvegia, s-a casatorit si ii e bine. Nu mai departe decat alaltaieri mi-a spus pe neasteptate intr-o conversatie in telefon: "daca nu erai tu cu sfaturile tale, nu as mai fi fost eu acum, aici!" . Mi-am dat seama abea atunci, ca i-am fost sprijin moral in momente cu semn de intrebare. Si m-am bucurat ca am putut sa fiu.
Si asa mi-am dat seama ca a fi alaturi de cineva si a-i asculta vorba la timp de nedumerire.

Sa ajuti, cred eu, este o bucurie si pentru tine si pentru cel ce primeste ajutorul.
_______________________________________________________
Viata este timpul ce ne-a fost daruit, de la prima pana la ultima clipa!
Vorbit la telefon? - de Florin si atat la: 09/10/2004 13:22:09
(la: L-am gasit pe Dumnezeu, stii ce FANTASTIC e?)
Draga mea LMC-uletz

Pai daca nu stii ce inseamna meditatie, am dat fuga la dictionar sa prezint explicatia (scuze dar nu am dictionar roman)...si uite ce am gasit:

Meditation
A form of mental prayer. In Christianity, the term has been used since 16th cent., in distinction from contemplation, as a discursive activity, which involves thinking about passages from scripture and mysteries of the faith with a view to deeper ...
(From The Concise Oxford Dictionary of World Religions)

si

meditation noun
contemplation, thought, thinking, musing, pondering, consideration, reflection, deliberation, rumination, brooding, reverie, brown study, concentration; prayer; formal cogitation.

Daca nu intelegi sau accepti cele scrise in dictionar…atunci raminem la chestia cu vorbitul la telefon...:)

Din experienta proprie, cred ca eixsta un Dumnezeu…si mai cred ca sint mai multe cai sa ajungi la el.

Personal nu pot sa ma rog. Creierul meu, fara imaginatie, nu poate...:)
Nu vad sensul sa ingenunchez si sa-mi cer iertare sau ajutor in felul cum altii o fac. Nu pot sa fac matanii. De ce sa-l tot deranjez de Domnul si sa spun...oops...sorry...da-mi asta sau alta. Incerc sa ma descurc singur.

Asta nu inseamna cu nu accept pe cei ce nu se roaga. Dar se pare ca ei nu prea au timp de noi, astia mai pierduti....:))
#24551 (raspuns la: #24522) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
români si atit ! - de hgrancea la: 10/01/2006 14:41:00
(la: romîni sau moldoveni?....)
Draga Roshky

(nu imi dau seama cam cum s-ar pronunta acest nume ... Rosca ???)
Si tot legat de numele tau si de felul cum scrii nu imi dau seama de ce te complici sa scrii cu sh sau tz ... crede-ma ca se intelege perfect din context despre ce e vorba... ai vreo dificultate in a citi ceea ce scriu eu ? ma indoiesc ...

Acum legat de cei care rid de unii si de altii ... cind eram in armata asa se ridea ... de mine ca sint smecheras de bucuresti de ardeleni ca sint ardeleni de moldoveni ca sint moldoveni etc. ... si distractia mergea pina seara la cititul din regulamente ... se citea pe 'roluri' cu toate accentele posibile ... si se ridea cu lacrimi ... nu era decit o copilarie ...

Despre cei care insa privesc cu distanta si ura nejustificata pe cei de prin alte parti fie ei romani sau nu ... nu e decit ignoranta ...


<>

- as fi curios, in ce limba intrebau daca ..."potzi shi tu vorbi o limba normala?"


<< de aici shi interiorizarea..rushinea..ura...shi toate celelalte...
acum...sa nu ne mintim...nu suntem interiorizatzi numai in ce priveshte rusismul...dar shi fatza de romani ne simtim mai prejos...de aici shi denumirea "un popor de mijloc"...>>

Tot ignoranti sint cei care va numesc popor de mijloc...( nu am mai auzit pina acum )

Daca chiar te preocupa felul in care te-ai face inteleasa de cineva din romania sa stii ca Ozone, Pavel Stratan, si cei cu 'bunica bate toba' nu au nevoie de traducatori spre a fi intelesi ... Daca ai ocazia sa vorbesti cu cineva din romania vorbeste asa cum o faci la tine acasa... fara sa iti faci nici cea mai mica grija ... te va intelege asa cum il intelegi si tu ...

Mi-a placul faza pe care am vazut-o la TV cind o ziarista il intreba pe Voronin la o vizita in ro de citeva cuvinte dintr-un dictionar roman-moldovean ... cuvinte arhaice... rare ...si pe care respectivul nu le cunostea desi aprobase personal editarea acelui dictionar ...

In concluzie nu exista limba moldoveneasca asa cum nu exista ardeleneasca, olteneasca sau mai stiu eu ce bazaconie...

Pe curind si numai bine !!!

--------------------
Horia Grancea
hgrancea@yahoo.com
latu - de Cri Cri la: 16/11/2006 13:35:01
(la: DUMNEZEUL DUMNEZEULUI - MINTEA OMULUI)
Esti invidios, dragule? :)))
Mi-am luat si dictionar Roman-Moldovenesc, daca vrei sa stii :P
--------------------------------------------
Pentru cine-l cunoaste bine, si iadul e tot un fel de "acasa"
#157604 (raspuns la: #157601) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
picky - de Lascar Barca la: 24/03/2007 17:42:30
(la: Doar cuvinte.)
aveti deja si carte de bucate?Inchide-o!:))Si dictionar roman-roman?:))

tirtitza
#180497 (raspuns la: #180491) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Italia la: 04/01/2008 18:59:36
(la: (Ma mai) primiti cu colinda?)
proletaru,mai sunt totusi comunisti in Romania?Ma gandeam eu...Tu amenintai oameni ca stai cu ochii pe ei ca pe butelie?Tu?Nu mi amintesc,uneori va confund!In fine,tu sau un prieten de al tau...Pai asta i atitudine comunista prin definitie!Esti "propietar" al cafenelei?Nu mi rezulta!Eu sunt satula de atitudinea "vechilor",in general!Asa ca decupeaza si sa nu mai citesc amenintari de acest tip!Stai in banca ta,e si dorinta uneia dintre prietenele tale,de ce nu o respecti?Unde ti e banca?In ceea ce priveste sanatatea mea,iti multumesc de grija,dar tutto va bene.Parerile voastre?Le filtrez,draguta,ca de asta am creier!Tu preocupa te,mai bine,ca cei care au murit in revolutie sa nu fi murit in zadar!Lasa amenintarile,munceste pentru libertate reala si democratie!Te vad si pe tine confuz!Care e totusi starea comunismului in Rom?Ocupa te de lucruri cu adevarat importante nu de pazit buteliile oamenilor,nu ,scuze,oamenii ca pe butelii.Eu credeam ca expresia asta nu mai e in dictionarul romanilor!Tu mergi la medici?Si ce ti spun?
#270694 (raspuns la: #270683) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
intruder - de Maximilian Serban la: 27/11/2008 14:16:17
(la: Putem iubi un obiect mai mult decat un om?)
pai uite de ce:

cu mintea pe acre o am io nu cred ca un obiect poate fi iubit. - cosma

nu poti sa iubesti un obiect mai mult decat un om...doar daca ai psihoze. - intruder

eu si dictionarul roman explicativ sustinem ca se poate. poti sa iubesti un obiect mai mult decat orice. (in orice incluzand si oameni)
Continui, ca nu am terminat... - de Baby Mititelu la: 05/08/2009 14:52:25
(la: CE CARTI MAI CITITI?)
Barbat cu multe idei, caut cu disperare femeie harnica-deocamdata mic tratat de misoginism- proiect de roman de insucces
Cartea misoginistului amator
Cum sa ne inselam barbatii? Ghid.
Cum sa ne trimitem barbatii la munca?
Dictionar roman-roman
Specialistul raspunde. Inselatul virtual este un inselat adevarat?
#469264 (raspuns la: #469130) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Emanuelll la: 15/02/2011 17:47:49
(la: a fi religios = a fi prost ?)
serios? deja incepi sa ma calci pe nervi...de ce nu motivezi "logica curcilor" asta a mea si tot te legi de persoana ...leagate de comentariu inaptule si spune greseala. "nici un înţeles" poate nu au pentru tine ...si daca nu au ii grav :|inseamna ca nu stii mai multe decat dictionarul roman...:-? sau asta e ideea ?daca asta e ziceti-mi odata sa nu mai incerc sa inteleg nimic,si sa ma axez pe vocabular si neologisme
#597643 (raspuns la: #597623) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Romania si provocarile regionale ale integrarii euro-atlantice - de belazur la: 24/03/2004 18:54:40
(la: Adevarata sursa de anti/americanism este Rusia)
Moldova, Romania si provocarile regionale ale integrarii euro-atlantice

Romania si provocarile regionale ale integrarii euro-atlantice

- relatia cu Republica Moldova si posibile consecinte pe termen scurt si mediu -

DAN DUNGACIU

"Anumite actiuni si evenimente recente din viata politica a Rusiei si din politica externa a Rusiei ne-au pus pe ganduri... Prezenta trupelor ruse [in Georgia si Moldova] nu se conformeaza angajamentelor asumate la Istanbul. Doresc sa le spun rusilor inca o data ca, in opinia noastra, trebuie sa depuna mai multe eforturi pentru aplicarea obligatiilor pe care si le-au asumat la Istanbul. Rusia nu a respectat calendarul retragerii".(Colin Powell, ianuarie 2004, Moscova)

"Pentru prima data in istorie, interesele Romaniei coincid cu cele ale Occidentului in ceea ce priveste Republica Moldova... O data la doua generatii (1918, 1940, 1991), Moldova este cap de lista a prioritatilor agendei diplomatice internationale si aproape de fiecare data Occidentul este prins pe picior gresit, pentru ca nu a existat o analiza profunda a acestui spatiu. Acum ne aflam intr-un astfel de moment. Si, pentru prima oara, Romania are posibilitatea de a influenta deciziile internationale". (Vladimir Socor, 28.01.2004, Bucuresti)

"Replica pe care urmeaza sa o dea Occidentul politicii externe agresive, promovate de Moscova in spatiul post-sovietic, o poate constitui extinderea treptata a Aliantei Nord-Atlantice si a Uniunii Europene, pana cand acestor organizatii li se vor alatura, intr-o forma sau alta, tarile din imediata lor apropiere, Ucraina, Belarus, Republica Moldova, Georgia si Azerbaidjanul". (The Wall Street Journal, ianuarie, 2003)

Republica Moldova - o prezenta absenta

Republica Moldova are un statul paradoxal pe agenda publica a dezbaterilor din Romania. Este invocata, dar nu discutata, este pomenita (rar!), dar nu analizata. Este o prezenta, dar o prezenta discontinua, fara substanta, fara efect. O prezenta... absenta.

Acest text apare nu doar din dorinta de a inventaria un an de evolutii politice si geopolitice din Republica Moldova, ci de a evidentia, prin recul, o realitate care devine evidenta pentru orice observator de la Bucuresti sau aiurea. In anul 2004, una dintre mizele cele mai insemnate de pe agenda de politica externa a Romaniei va fi chestiunea Republicii Moldova, respectiv prestatia Chisinaului fata de Bucuresti si reactia pe care Romania va trebui sa o aiba fata de sfidarile puterii politice comuniste de peste Prut. Caruselul provocarilor la adresa Romaniei a inceput deja, si exista toate motivele sa credem ca el va continua. In plus, evolutia evenimentelor din Republica Moldova sugereaza ca dosarele geopolitice deschise in 2003 sunt departe de a fi solutionate, iar efectele acestei stari vor afecta, pe termen scurt si mediu, conditia Romaniei de membru NATO si aspirant la un loc in Uniunea Europeana. Faptul ca 2004 este an electoral pentru ambele tari (in primavara lui 2005 vor avea loc in Republica Moldova alegeri parlamentare) nu face decat sa complice ecuatia.

O conferinta si mai multe semne de intrebare

Pozitia Romaniei fata de Republica Moldova nu va fi de aici inainte benevola si nu o va implica numai pe ea, caci Romania este plasata acum la granita celei mai mari aliante militare pe care a cunoscut-o omenirea si care are interese geo-strategice in Istmul Ponto-Baltic si Caucaz. De aici sarcinile ce-i incumba. Toate evolutiile indica o crestere treptata - teoretica, cel putin! - a importantei Romaniei pe aceasta axa, si pozitia ei in viitoarea arhitectura de securitate regionala va depinde, in buna masura, de competenta si hotararea ei de a gestiona adecvat aceasta somatie iminenta. Dincolo de adeziunile fervente si retorica integrarii in NATO, urmeaza, in 2004, testul implicarii si evolutiei efective in aceasta regiune.

Poate Bucurestiul sa isi asume un asemenea rol? - este pana la urma interogatia majora pentru 2004. Din nefericire, semne de intrebare relativ la putinta sau abilitatea Bucurestiului au aparut prea repede. Intre 19-22 ianuarie 2004, la Niederpöcking, Lacul Starnberg, Germania, sub egida Pactului de Stabilitate in Europa de Sud Est, in cooperare cu Ministerul de Externe German (si organizata de Asociatia pentru Europa de Sud Est) s-a desfasurat conferinta "Perspectivele europene ale Republici Moldova". Este prima conferinta de asemenea anvergura dedicata explicit Republicii Moldova, iar participarea a fost numeroasa - aproape o suta de reprezentanti ai asociatiilor sau institutiilor politice sau nepolitice cu interese in Republica Moldova sau regiune - si de inalt nivel: Erhard Busel, Coordonator special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud Est, William Hill, Seful Misiunii OSCE la Chisinau, Vladimir Filipov, reprezentantul Consiliului Europei la Chisinau, reprezentanti ai Ministerelor Afacerilor Externe ale unor tari europene, experti internationali, liderii politici de la Chisinau (Nicolae Dudau - Ministru de Externe - Iurie Rosca, Dumitru Braghis, Oleg Serebrian, Oazu Nantoi etc.).

In cadrul conferintei, trei grupuri de lucru au discutat strategii europene, politici economice si sociale, precum si aspecte de securitate referitoare la Republica Moldova. Aceste comisii vor pregati terenul pentru intrunirile viitoare si pentru elaborarea unor proiecte sau strategii care sa includa si recomandari concrete pentru factorii de decizie d la Bruxelles sau Chisinau. O conferinta, asadar, de o importanta strategica indiscutabila. Din partea Romaniei a fost invitat, intr-o prima instanta, doar Gabriel Andreescu, Centrul de Studii Internationale, Comitetul Helsinki ("expertul favorit" al liderilor politici sau de opinie ai Partidului Comunistilor aflat acum la putere la Chisinau). Textul preferat al echipei istoricilor oficiali ai regimului comunist este, de departe, Renate Weber, Valentin Stan si Gabriel Andreescu, "Relatia Romaniei cu Republica Moldova", text tiparit in 22 Plus la 25 ianuarie 1995, in care autorii acreditau ideea unei "minoritati romanesti" in Republica Moldova. Pentru o valorificare recenta a lui Gabriel Andreescu in presa oficiala de la Chisinau, se poate vedea Haralambie Corbu, "Culegem ceea ce semanam", serial tiparit pe prima pagina a Moldovei Suverane, ianuarie 2004. Al doilea favorit al istoriografiei comuniste si revizioniste de la Chisinau este Lucian Boia, considerat de Vasile Stati, autorul penibilului Dictionar moldovenesc-romanesc, drept "cel mai obiectiv istoric roman". In principala lucrare revizionista a lui Vasile Stati, Istoria Moldovei, "Vivar-Editor", Chisinau 2002 - pe a carei coperta troneaza fara jena imaginea "Moldovei Mari" - Lucian Boia este gratulat cu atributele cele mai inalte: "prestigiosul istoric roman" etc. Invocarea lui Lucian Boia este, totusi, inepta si frauduloasa: istoricul oficial al revizionismului "moldovenesc" utilizeaza demersul lui Lucian Boia in litera, nu in spiritul lui. Stati utilizeaza deconstructia (de-mitizarea) istoricului de la Bucuresti doar pentru istoria Romaniei, niciodata pentru ceea ce el considera a fi "istoria Moldovei").

Revenind acum la invitati, nu poti sa-ti reprimi perplexitatea (pe care unii au exprimat-o public acolo!): vecina Moldovei, Romania, reusea "performanta" diplomatica de a avea un invitat din cei aproape o suta! In ultima clipa, s-a reusit introducerea pe lista invitatilor, ca observator, a unui reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe. Cam putin pentru o tara care are ca sarcina gestionarea viitoarei frontiere estice a NATO si UE si care nazuieste sa devina locomotiva Republicii Moldova in demersurile acesteia - cate sunt! - de integrare europeana. Iar aceasta prezenta debila spune ceva despre strategia (existenta sau nu) a Bucuresti-ului in raport cu Republica Moldova sau despre institutiile care sunt puse in miscare (sau nu) pentru aplicarea acesteia. Cu atat mai mult cu cat la Niederpöcking, reprezentatii altor doua tari, Polonia si Lituania, au declarat explicit intentia de a deveni ele locomotiva Republicii Moldova in eforturile acesteia de integrare in structurile europene! Cuplata cu refuzul obstinat al Chisinaului de a colabora cu Bucurestiul - de aici, firesc, disponibilitatea institutiilor occidentale de a gasi un inlocuitor -, propunerea pare amenintator de plauzibila, iar consecintele geopolitice pentru Romania sunt incomensurabile: in esenta, este vorba despre a doua deposedare a Romaniei - dupa "pierderea" flotei din Marea Neagra - in ceea ce priveste capacitatea Bucurestiului de a actiona pe frontul de Est (Marea Neagra si Caucaz). O Romanie care pierde initiativa spre Est devine un actor figurant si nesemnificativ in orice initiativa a Washingtonului sau a UE in Caucaz sau Istmul Ponto-Baltic. Aceasta este, geopolitic vorbind, miza confruntarilor Chisinau - Bucuresti si aici sta, se pare, explicatia razboiului declansat de puterea comunista la adresa Romaniei.

Inainte de a detalia, sa urmarim, rapid, cateva repere ale acestei campanii.

"Aria calomniei". Chisinaul ataca Romania la institutiile europene

Doar cateva mostre: "In timpul celor 1213 zile cat Moldova s-a aflat sub ocupatia Romaniei, un evreu era ucis la aproape fiecare doua minute" (din "Plangerea 435" depusa de Andrei Neguta, deputat comunist, la Consiliul Europei, 2003); "Romania a ramas unicul imperiu in Europa, constituit din Moldova, Dobrogea si Transilvania" (Presedintele Vladimir Voronin, Postul de televiziune NIT, decembrie, 2003); "Scopul lui Rosca [liderul PPCD] este crearea provinciei romanesti si invadarea acesteia cu sute de mii de romi" (Moldova Suverana, publicatie oficiala a guvernului Republicii Moldova, 14 ianuarie 2004)... Sunt doar cateva exemple dintre zecile care invadeaza astazi spatiul public sau politic de la Chisinau sau aiurea. Razboiul declansat de Chisinau - flancat, probabil, de alti "prieteni" traditionali ai Romaniei - au adus relatiile dintre cele doua state in faza cea mai delicata din 1990 incoace. Dupa o perioada de relativ inghet de dupa 2001, a doua jumatate a anului 2003 a marcat apogeul acestei confruntari. Iata cateva momente ilustrative ale acestui dosar care nu pare ca se va inchide curand.

In 2002, relatiile bilaterale romano-moldovene fusesera, practic, suspendate o data cu anularea vizitei la Chisinau a primului-ministru Adrian Nastase in urma unor neinspirate declaratii belicoase ale unor oficiali moldoveni. In aprilie 2003, Ministrul roman de Externe, Mircea Geoana, si omologul sau moldovean, Nicolae Dudau, declara la Chisinau ca Tratatul de baza dintre Republica Moldova si Romania ar putea fi incheiat pana la finele anului curent. Ministrul romana prognoza chiar ca posibila o vizita a Presedintelui Iliescu, in toamna, in Republica Moldova. (Ca gest de bunavointa, Mircea Geoana anunta re-esalonarea datoriilor din importul de curent electric ale Republicii Moldova.) Chisinaul astepta de la aceasta vizita semnarea Tratatului de baza moldo-roman - vizita nu va mai avea loc.

Declaratiile belicoase ale comunistilor nu se opresc; dimpotriva. La 25 iulie 2003, la Chisinau, apare Dictionarul moldovenesc-romanesc, semnat de Vasile Stati, care afirma ca aceasta carte "demonstreaza existenta obiectiva a celor aproximativ 19.000 de dovezi de netagaduit ale individualitatii si dainuirii seculare a limbii pe care moldovenii o numesc moldoveneasca". Institutul de Lingvistica al Republicii Moldova anunta ca il va actiona in judecata pe Vasile Stati, pentru compilatie si furt intelectual. In acelasi zi, ziarul guvernamental Moldova Suverana publica celebra "Conceptie nationala de stat a R. Moldova" a Presedintelui Voronin. Unul dintre scopurile acestor gesticulatii politice era provocarea autoritatilor romane inaintea intalnirii dintre cei doi presedinti. La inceputul lunii august, Presedintele Ion Iliescu se intalneste, la Costesti-Stanca, cu omologul sau moldovean, Vladimir Voronin. Cei doi sefi de stat nu fac referinte la "Tratatul politic de baza moldo-roman", despre care Voronin afirma cateva zile inainte ca ar trebui discutat in mod obligatoriu.

Odata cu preluarea presedintiei Consiliului de Ministrii al Consiliului Europei, Moldova incepe o campanie sistematica de denigrare a Romaniei. Alexei Tulbure, reprezentantul permanent al Moldovei la Consiliul Europei acuza Romania de opozitie fata de planurile de "federalizare" ale Republicii Moldova si de implicare in manifestatiile anti-rusificare si anti-comuniste din anul 2002. (Prestatia oficialului de la Chisinau a fost uluitoare. Nu doar ca nu a adus vreo proba in sprijinul celor afirmate, dar a incheiat emfatic: "Noi vom considera astfel pana nu ne vom convinge de contrariul in baza intregii acelei informatii pe care trebuie sa ne-o prezinte Guvernul roman"). Urmeaza apoi acuzele de "anti-semitism" si "xenofobie". Seful Comisiei pentru Relatii Externe din Parlamentul moldovean, Andrei Neguta, reia argumentele de "anti-semitism", depunand o cerere catre Comitetul de Ministri al Consiliului Europei pe aceasta tema. (In reuniunea din 21 ianuarie 2004, Comitetul de Ministrii a dat un raspuns negativ interpelarii lui Neguta, infirmand acuzele parlamentarului moldovean.) Actorii acestei campanii sunt insa mult mai numerosi decat cei invocati. Victor Stepaniuc, Seful grupului parlamentar al comunistilor, a adresat o interpelare - Interpelarea Nr. 434 - referitoare la situatiei Bisericii Ortodoxa de Stil Vechi din Romania, acuzand Guvernul Romaniei de incalcare a drepturilor omului. Si exemplele pot continua.

In septembrie, premierul roman Adrian Nastase anunta ca Romania nu este interesata sa incheie un "Tratat politic de baza cu Republica Moldova", pentru ca Bucurestiul a recunoscut independenta R. Moldova si "respecta principiile dreptului international in relatiile bilaterale". In noiembrie 2003, Ministrul roman de Externe Mircea Geoana declara la Chisinau ca Romania va sprijini in continuare Republica Moldova pe calea integrarii in structurile europene, fara a tine cont de declaratiile care "au incercat sa puna o umbra in relatiile bilaterale", lansate de oficiali moldoveni. La finele lunii decembrie, Presedintele Voronin completeaza aceasta campanie anti-romaneasca declarand, printre altele, ca "Romania este azi unicul imperiu din Europa, constituit din Moldova, Dobrogea si Transilvania..." (Presedintele Voronin nu si-a ascuns niciodata anti-romanismul, "doctrina" preferata, in fapt, al Partidului Comunistilor al carui lider este. In 2000, de pilda, actualul presedinte al republicii solicita inlocuirea denumirii "limba romana" cu "limba materna" in proiectul de nomenclator al specialitatilor pentru predarea in institutiile de invatamant superior si caracteriza drapelul de stat al Republicii Moldova drept "fascist", datorita identitatii sale cu cel romanesc.) Urmeaza cateva atacuri la persoana Presedintelui Romaniei. Presedintele Iliescu riposteaza: declara ca partidul de guvernamant din Republica Moldova este un partid comunist cu "naravuri staliniste" si condamna "campania antiromaneasca" promovata de partidul comunistilor condus de Vladimir Voronin. In cadrul ceremoniei de inaugurare a Anului Stefan cel Mare si Sfant de la Vaslui (10 ianuarie 2004), presedintele roman respinge conceptul de "Moldova Mare" lansat de autoritatile Republica Moldova. Relatiile nu sunt inghetate, insa, cel putin din partea Bucurestiului: "Relatia Romaniei cu Republica Moldova va ramane o relatie prioritara si extrem de importanta pentru tara noastra in pofida recentelor declaratii ale presedintelui tarii vecine", a declarat la 12 ianuarie 2004 intr-o conferinta de presa, ministrul roman de Externe, Mircea Geoana. Zece zile mai tarziu, in cadrul unei intalniri cu membrii corpului diplomatic acreditat in Republica Moldova, Presedintele Voronin declara ca relatiile cu Romania poarta un caracter "destul de destructiv".

Romania "cade" de pe harta?

Avem acum tabloul intreg. Fie si rapid conturata, campania declansata de Chisinau nu are nimic intamplator, nimic din atitudinea conjuncturala si reactiva sau din lipsa de fermitate a Bucurestiului. La Chisinau exista strategii, la Bucuresti - nu suntem siguri; la Chisinau este o campanie concertata, la Bucuresti sunt riposte sporadice si fara coerenta. Acuza care a deschis seria, cea de "interventie" a Romaniei in treburile interne ale Republicii Moldova este ridicola, cel putin pentru motivul ca in momentul in care Chisinaul arunca pe piata aceasta poveste Romania era cel mai putin implicata in Republica Moldova de la declararea independentei acestei republici incoace.

Constatarea sugereaza ca scopurile campaniei sunt altele, cu atat mai mult cu cat atacurile impotriva Romaniei cresc direct proportional cu apropierea Romaniei de structurile euro-atlantice. Credem ca tinta acestei campanii este discreditarea Romaniei pe plan international si scoaterea ei din joc de pe spatiul geo-politic in care este destinata sa evolueze. Daca Romania nu mai lucreaza cu Republica Moldova, nu (mai) are motive substantiale sa se implice pe axa Istmul Ponto-Baltic - Caucaz. Va deveni dintr-o pozitie geopolitica un simplu amplasament - eventual, pentru diverse baze militare.

In pofida isteriei insuportabile si a retoricii neghioabe, Chisinaul are un proiect infinit mai coerent decat al Bucurestiului in zona. La 15 ianuarie 2004, Vasile Sturza, ambasadorul Republicii Moldova in Bulgaria, a inmanat la Tirana scrisorile de acreditare presedintelui albanez, devenind astfel si ambasador al Republicii Moldova in Albania, cu sediul la Sofia. In ziarul oficial Moldova Suverana aparuse cu o zi inainte un amplu material a lui Vasile Sturza: "Pentru Republica Moldova cooperarea si parteneriatul cu tarile din Balcani reprezinta unul dintre obiectivele sale strategice in regiunea Europei de Sud-Est" - veritabil plan de actiune in viitorul apropiat. Pe relatia Chisinau - Sofia, evenimentul cel mai important l-a constituit vizita de stat a presedintelui Republicii Bulgare in Republica Moldova: 17-19 ianuarie 2003. De atunci relatiile au luat o turnura ascendenta, fiind semne ca anul acesta relatiile se vor intensifica. Reamintim ca Bulgaria exercita in 2004 presedintia OSCE, institutie cu atributii decisive in solutionarea problemei transnistrene. Insa nu doar relatia cu Bulgaria este vizata. (In prima jumatate a anului 2004, de pilda, presedintele Republicii Macedonia va vizita Chisinaul.) In sectiunea "Prioritatile politicii externe ale Moldovei in Balcani" din textul citat se precizeaza ca dezinteresul fata de regiune "ar distanta Republica Moldova de spatiul european". De aceea, "pentru Republica Moldova valorificarea potentialului de cooperare si parteneriat cu tarile din Balcani reprezinta unul din obiectivele sale strategice in regiunea Europei de Sud-Est". Una dintre actiunile strategice ale Chisinaului decurge firesc: "Semnarea acordurilor inter-guvernamentale, in special a Acordului cu privire la liber schimb, ceea ce va permite Republicii Moldova sa se incadreze in regiunea de liber schimb a Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est".

Daca adaugam relatiile bune ale Chisinaului cu Budapesta, intelegem ca integrarea Republicii Moldova in UE are legatura cu oricare alt stat, cu exceptia Romaniei. Fie Polonia, fie Lituania, fie Bulgaria, fie - poate - Ungaria sunt candidatele Chisinau-lui la parteneriat pe coordonatele UE, Sud-Estului Europei sau Caucazului. Romania risca sa "cada" de pe harta strategica a zonei.

Relatia Bucuresti-Chisinau are dimensiuni politice si geopolitice care vizeaza pozitia geopolitica a Romaniei in viitoarea configuratie strategica pe una dintre directiile cruciale de inaintare a frontierei NATO, respectiv Eurasia. Este fundamental ca realitatile de peste Prut sa intre, competent, pe agenda civica sau politica a dezbaterilor de la Bucuresti. Anul 2004 va fi, din acest punct de vedere, un test crucial atat pentru diplomatia romaneasca cat si pentru societatea civila.

http://www.yam.ro/articles/2004/martie/23/1.html
#12770 (raspuns la: #12769) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
lasitatea este pe primul loc la emigrantul roman - de nadia la: 28/03/2004 18:27:51
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
lasitatea este pe primul loc la emigrantul roman... Cuvintele unui anonim, care probabil n-a plecat de langa fusta mamei, de cand s-a nascut. Spui ca de 4 ani traiesti intr-o alta tara, ca astepti cetatenia, ca ai vazut toata lumea. Stii ceva? Nu cred ca macar un singur cititor al cafenelei crede tampeniile ce le scrii... Daca intr-adevar ai fii plecat din tara, ai stii ca, de fapt, iti trebuieste muuuuuuuuult curaj sa pleci, sa iei viata de la capat intr-o tara straina, unde nu cunosti, practic, pe nimeni, unde te roade stomacul de foame daca n-ai banii tai sa-ti cumperi mancare, ca nu vine nici mama, nici bunica si nici vreo alta matusa sau vreun prieten sa-ti dea... Lasitate? Cred ca nici macar n-ai habar ce inseamna "lasitate" sau "curaj"! Te sfatuiesc sa iei un dictionar sa studiezi bine termenii, sa iesi vreo luna-doua, macar din tara si apoi mai vorbim. Si poate vrei sa te si inregistrezi. Nu vorbi sub anonimat, ca lasii!
#12963 (raspuns la: #5845) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
plecarea tinerilor e de fapt sansa romaniei - de trustman la: 14/08/2004 04:45:51
(la: E vina noastra!)
ai dreptate cu cercul vicios. eu cred ca nu se va rupe in urmatoarea perioada. solutia la problema asta va veni atunci cand romanii plecati se vor intoarce sa investeasca bani si competenta si o alta cultura a muncii. nu stiu cand se vor intoarce. depinde de cat de repede o sa se schimbe ceva in legislatie, in administratie. eu cred ca orizontul minim de asteptare este de 10 ani. asta daca intram in uniunea europeana in 2007 si se accelereaza reformele.

ideea e ca si daca vrei sa faci ceva, nu prea poti. eu am facut o afacere. corecta. cu multa munca, asa cum nu stiu cati isi pot imagina si cati muncesc. si am decis sa plec. pentru ca m-am saturat de birocratie, de legile care se schimbau peste noapte, de fiscalitatea excesiva.

afacerea a ramas in romania. cu angajati carora li se platesc salarii, contributii sociale si cu impozite platite la stat. ce sa fac mai mult?
prefer sa incerc sa construiesc aici, in canada, altceva. si, oarecum intristator, tara asta noua m-a facut sa ma simt mai respectat ca om decat tara mea din care am plecat.

eu sunt unul din cei care vor sa revina si sa investeasca. si nu e vorba doar de investit bani ci si cunostinte si mai ales suflet. ca fara asta nu se construieste nimic.

romanii, ca toti europenii, au o parere proasta despre continentul american. sa stiti insa ca (si) aici bibliotecile sunt pline in fiecare zi, ca lumea profita de pauza de pranz pentru a iesi cu o carte in parc pentru a citi, ca librarile ofera toate cartile la care visezi la preturi acceptabile iar lumea chiar cumpara carti, ca sunt teatre, concerte. nu conteaza doar banii. banii conteaza doar atunci cand nu-i ai. din cauza asta, in romania acum conteaza banii. cand lucrurile se vor mai indrepta, cand grija pentru ziua de maine va disparea, o sa dispara si din importanta banilor.

intelectualii romani se izoleaza singuri. atata timp cat scrii carti pe care un om normal le citeste cu dictionarul in fata nu poti cere sa fii ascultat. asta nu inseamna ca trebuie sa vorbeasca ca bug mafia, dar excesul de neologisme este daunator. intelectualul ar trebui sa fie ca un conducator. dar nu e. pentru ca un conducator vorbeste limba oamenilor pe care ii conduce.

ca in romania sa se schimbe ceva, nu trebuie sa nu mai plece tinerii din ea. din contra, asta va fi marele castig al romaniei.
Despre romanii din Balcani - de florinelul la: 08/01/2005 11:30:17
(la: Aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii, istro-romanii)
In ceea ce-i priveste pe megleno-romani, o alta ramura a neamului romanesc (din punct de vedere lingvistic), am inteles ca mai exista doar sate izolate pe coasta Dalmatiei (Croatia) unde acestia inca isi mai folosesc limba, un dialect care seamana din punct de vedere fonetic cu limba noastra, dar difera la nivel semantic si lexical.
Unul din putinii vorbitori de megleno-romana de pe coasta dalmata (cam 5000 in toata lumea) a redactat singurul dictionar al limbii sale, pastrand astfel cel putin o urma a existentei lor in istorie (spre deosebire de o alta limba romanica - dalmata, care a disparut definitiv din aceeasi zona).
Parerea mea este ca ar trebui creata o comisie "panromana" care sa activeze in Balcani, pentru pastrarea identitatii culturale si lingvistice a ramurilor poporului nostru.
Mai mult, in valea Timocului (granita dintre Serbia si Bulgari) traiesc aproximativ un milion de romani, declarati insa de autoritati ca valahi. Cum acesta este un popor "fara tara" (dar, paradoxal, vorbitor de limba romana), etnicii valahi nu pot sa isi exercite dreptul la educatie in propria limba, si sunt asimilati pe zi ce trece.
Fotografia si limba romana, strofa unu versul trei - de Dinu Lazar la: 04/08/2005 10:30:16
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Domnul Alexandru Bogdan Munteanu, un impatimit si un atent critic, a completat materialul sau despre avatarurile limbii romane contemporane cu un text lucid, bine scris, in care descrie exact o situatie generala observata de dinsul pe forumurile foto din Ro.
Im permit sa citez aici citeva rinduri din cele scrise de domnia sa - si nu pot decit sa-i dau dreptate mie in suta.
Deci, spune - excelent - domnul Munteanu:

Foarte multe domenii tehnologice au fost influentate masiv de avansul tehnologiilor digitale din ultimii ani, printre ele fiind de exemplu fotografia. Aparatele foto au devenit din ce in ce mai mult niste minicalculatoare la care singurul efort depus de om este apasarea butonului de declansare a captarii imaginii dorite. Faptul ca toate reglajele pot fi facute automat a facut ca utilizarea aparatelor foto sa fie la indemina oricui, aproape indiferent de virsta sau de pregatire. Asta nu inseamna ca toti cei care fac fotografii se transforma automat in fotografi profesionisti, dar faptul ca ei practica fotografia le permite sa doreasca sa abordeze subiecte din acest domeniu sau pur si simplu sa comenteze impreuna cu altii gradul de îndemînare la care au ajuns. O mare parte din fotografii amatori au dorinta de a invata mai mult si de aceea se indreapta catre sursele de informare pe care le au la indemina. Exista bineinteles carti de specialitate in limba romana dar ele sint percepute ca fiind foarte scumpe, desi de cele mai multe ori continutul lor le justifica pretul. Si atunci cei mai multi dintre fotografii amatori se indreapta catre internet, unde informatiile sint abundente si mai ales gratuite, insa de multe ori calitatea lor nu se apropie de cea din cartile tiparite.

Ei bine, pe cit de folositor este internetul prin multitudinea de informatii care sint puse la dispozitie gratuit, pe atit este el de "nociv" din cauza faptului ca marea majoritate a acestor informatii exista intr-o singura limba, cea engleza. Practic asistam nu numai la extinderea unei "monoculturi" (cea anglo-saxona) la nivel mondial, dar si la dominatia covirsitoare a limbii engleze, care tinde sa isi impuna vocabularul de termeni in toate domeniile activitatii umane, de multe ori fara a tine cont de existenta unor termeni autohtoni similari ca sens, care au deja o vechime apreciabila. Ramine sa ne punem intrebarea ce este de facut in aceasta situatie pentru a salva culturile sau limbile nationale, atit de vulnerabile in fata tavalugului cultural-stiintific de limba engleza. Metoda cea mai la indemina in ceea ce priveste internetul este sa crestem numarul de materiale originale care sint scrise in limba pe care nu dorim sa o lasam sa dispara sau sa se transforme intr-o limba vasala celei engleze. Eventual se poate apela si la traduceri ale materialelor scrise in original in engleza, dar in aceasta situatie trebuie bineinteles obtinut acordul autorilor.

Insa internetul nu contine numai informatie fixata in articole, ci si informatie oferita prin intermediul forumurilor sau listelor de discutii. In viata reala limba vorbita (folosita pentru comunicare directa) influenteaza in cele din urma limba literara, acest lucru fiind valabil si pentru lumea virtuala a internetului, unde limba folosita pe forumuri tinde sa se impuna ca "limba oficiala" a internautilor, in special in ceea ce priveste terminologia folosita in domeniile pe marginea carora se discuta (calculatoare, fotografie, muzica, etc.). Spre deosebire de limba folosita in articole sau carti, cea folosita pe forumuri nu pune aproape nici un pret pe modul de prezentare a informatiilor, accentul fiind pus exclusiv pe continut. Deci este perfect acceptabil in vizunea majoritatii forumistilor ca un mesaj care contine o cantitate de informatie utila sa poata fi deficitar la capitolul exprimarii corecte d.p.d.v. gramatical, stilistic sau lexical. Aceasta atitudine toleranta a fost propice pentru aparitia unui limbaj propriu forumurilor romanesti care este întesat cu barbarisme provenite din engleza. De exemplu in domeniul fotografiei au ajuns sa se foloseasca englezismele "viewfinder" si "lightmetru" in loc de termenii romanesti consacrati de multa vreme, anume "vizor" si "exponometru". Situatia este complicata de cele mai multe ori de faptul ca englezismul este folosit ca atare sub forma sa din limba engleza, fara a se incerca o adaptare la cerintele gramaticale ale limbii romane. Pur si simplu se ia un cuvint englez (substantiv, verb, etc.) care este apoi este cirpit dupa nevoie cu sufixe (terminatii) legate cu cratima in functie de modul in care trebuie folosit (plural, articulare, conjugare, etc.). Inca si mai grav este faptul ca aceste sufixe sint inventate "dupa urechea" forumistului si astfel se ajunge ca un anumit englezism sa faca flexiunea in mod diferit dupa persoana care il foloseste. Un exemplu este barbarismul derivat din verbul englez "to host" ("a gazdui") care apare atit in forma " a host-a" cit si in cea de "a host-ui", care face prezentul la persoana intii ca "eu host-ez" sau "eu host-uiesc". A incerca sa se schimbe mentalitatea referitoare la utilizarea corecta a limbii romane de catre forumisti este probabil una din cele mai grele incercari care sta in fata celor preocupati de destinul limbii romane. Si asta pentru ca forumurile sint niste comunitati care si-au creat in timp anumite reguli nescrise, una fiind cea legata de limbajul folosit. Iar cine incearca sa ocoleasca aceste reguli va fi mai devreme sau mai tirziu admonestat daca nu se pliaza regulilor si eventual fortat sa se retraga din comunitate. De exemplu a vorbi pe un forum romanesc despre "fir de discutie" si nu despre "thread" inseamna a te expune ridicolului public, desi cuvintul "thread" este un barbarism care nu are ce cauta in romana, nefiind un termen tehnic ci unul banal care se traduce perfect prin "fir". Exemplele pot continua, cert este ca limbajul vorbit pe forumuri are tendinta de a se auto-intretine si de a se degrada din ce in ce mai mult, pe masura ce apar internauti din generatiile mai tinere, pentru care limba romana nu a reprezentat niciodata o preocupare. Persoanele responsabile cu mentinerea ordinii pe forumuri (proprietari, administratori si moderatori) nu descurajeaza in mod explicit folosirea unui limbaj incorect de catre forumisti, tocmai pentru ca acest lucru ar duce la scaderea numarului de participanti la discutii, deci a numarului de vizitatori, in functie de care se incaseaza venituri din publicitate. Asta nu inseamna ca situatia forumurilor este disperata, doar ca va trebui depus un efort de convingere a persoanelor cu functii de raspundere in asa fel incit acestea sa inteleaga necesitatea emiterii daca nu a unor norme, cel putin a unor recomandari (sustinute cu exemple) referitoare la folosirea corecta a limbii romane.

In societatea actuala este foarte mult apeciata fluiditatea informatiilor, noutatea lor si din aceasta cauza atit internetul cit si revistele au un avantaj fata de carti, de aici rezultind si influenta lor mai mare asupra celor care cauta sa isi imbogateasca bagajul informational într-un anumit domeniu. Revistele apar de obicei lunar si evident ca ofera un continut mult mai proaspat (dar nu neparat mai bun) decit cartile, pentru care pot fi scoase editii noi cel mult odata la citiva ani. Rezulta ca numarul celor care folosesc revistele ca mijloc de informare sau de perfectionare este mai mare decit al celor care folosesc cartile. Ca urmare limbajul scris folosit in reviste tinde sa se impuna in fata celui folosit in carti, ceea ce nu este deloc un lucru bun din perspectiva limbii romane. Redactorii care scriu la reviste nu se vad decit eventual in postura de profesionisti ai domeniului despre care scriu, nu si in cea de profesionisti ai limbii romane, asa cum ar trebui sa fie cazul. O persoana care utilizeaza zi de zi in scris limba romana pentru a-si asigura existenta ar trebui sa devina interesata cu timpul de pastrarea in stare cit mai buna a "uneltei" care ii permite sa supravietuiasca. Acest lucru nu se intimpla insa din motive diverse, unul fiind acela al nevoii unei productivitati crescute, care se combina cu anumit grad de delasare intelectuala si de nepasare pentru starea limbii romane. Redactorul care trebuie sa scrie citeva articole pentru numarul lunar al revistei se documenteaza de obicei pe internet si in mod inevitabil marea majoritate a materialelor pe care le foloseste ca referinte sint scrise in limba engleza. Fie ca este presat de timp, fie ca nu, redactorul nostru nu va cauta de cele mai multe ori sa vada daca nu cumva unii din termenii straini (englezesti de obicei) pe care el ii include in articol au deja corespondenti in limba romana al caror uz este deja incetatenit de multa vreme in rindul specialistilor. Se ajunge astfel ca publicul cititor sa devina familiarizat mai degraba cu termenul englezesc pentru un anumit element (actiune, dispozitiv, etc.) decit cu cel romanesc, care este uneori aflat in folosinta specialistilor de citeva zeci de ani. Un barbarism preferat de multi redactori este "layer", folosit pentru a desmna unul din straturile care compun o imagine digitala. Sonoritatea muzicala a acestui termen a avut probabil un rol important in adoptarea lui, insa nimeni nu ia in seama constructiile grotesti care trebuie facute in cazul in care cuvintul este acceptat, de exemplu "layer-izat" in loc de "stratificat". Conducerea revistelor trebuie sa inteleaga faptul ca are o responsabilitate fata de limba romana si ca urmare trebuie sa puna la punct o politica editoriala care sa implice folosirea de catre redactori a unui limbi romane in care barbarismele sa nu-si mai gaseasca locul.

Situatia actuala a limbii romane ar trebui sa ingrijoreze multa lume, de la simplii cetateni pina la profesionistii scrisului, specialistii in lingvistica si chiar autoritatile publice. Doar prin combinarea eforturilor acestor categorii de oameni se poate stopa declinul limbii romane si restabilirea prestigiului ei. O prima masura ar putea fi realizarea unui dictionar de traducere a termenilor tehnico-stiintifici din engleza in romana, care sa fie publicat pe internet, in asa fel incit el sa poata fi consultat gratuit de oricine doreste sa scrie corect articole in romana, indiferent daca o face pentru situl propriu sau in cadrul obligatiilor de servici. Dar acest dictionar nu pot fi opera unei singure persoane, ci el trebuie sa fie un efort colectiv realizat prin conlucrarea dintre persoane cu pregatire de specialitate in domenii variate si a unor filologi, de exemplu in cadrul unui proiect colaborativ de tip WIKI. Se va putea astfel pune la dispozitia internautilor un dictionar englez-roman care sa cuprinda termeni din informatica, medicina, chimie, inginerie, etc. O alta masura ar putea fi impunerea de catre autoritatile de stat din domeniul culturii ca fiecare magazin care vinde componente de calculator sa aiba obligatoriu in oferta si tastaturi cu semnele diacritice specifice limbii romane.

Nu trebuie uitat ca gindirea noastra s-a nascut si traieste in interiorul limbii romane, deci cu cit pastram limba mai curata si mai conforma cu esenta sa originara, cu atit gindirea va putea sa se dezvolte mai bine si sa fructifice potentialul de creativitate existent in fiecare din noi.

#63225 (raspuns la: #63188) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
romania fara moldova ar fi - de (anonim) la: 23/08/2003 17:48:11
(la: A avea baieti in Moldova...)
romania fara moldova ar fi ca america fara texas, adica nimic
cate victime in Romania ? - de (anonim) la: 25/08/2003 02:55:55
(la: Canicula in Franta, bila neagra pentru Raffarin)
Dar cate victime in fiecare an in Romania ? si nu numai ale caniculei, ci si ale frigului, iarna... Citisem acum catata vreme ca 40.000 de oameni mor in Romania degeaba (asta insemnand persoane care ar fi putut salvate in conditii normale de ingrijire...).
lalilu_5@yahoo.fr
satanism in Romania - de ratusca la: 15/09/2003 05:38:04
(la: Satanism in Romania)
Am intrat pe cele doua site-uri; spooky intr-adevăr. Este incredibil, ca poate exista asa ceva in Romania, cand avem atatea lipsuri. Dar daca ma gandesc mai bine, "un focar de infectie" se instaleaza acolo unde sunt lipsuri. In cazul de fată lipsa banilor duce la neancredere in puterile proprii, slabiciune iar adolescentul, in general, cauta vise, insa acestea sunt traite cu ajutorul "additivilor".
Pe chat-ul italian era un tip "contedracula principe del mondo" nu am putut sa-mi d-au seama daca era una "falsor" sau era un satanist inrait. Vorbea doar de poftele....probabil niciodata deajuns satisfacute. Era, practic, scos de pe chat doar cand i se vorbea la fel de urat.......



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: