comentarii

diferenta dintre aparenta si esenta


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
zaraza - de Alitalia la: 31/08/2008 08:55:10
(la: oameni moderni)
Eu zic ca m-am uitat bine.Incerc mereu sa fac diferenta intre aparenta si esenta,caut mereu DINCOLO dar da,exista oameni goi,exista oameni morti,exista oameni care se agata de materie ca si cum ar fi arca de salvare,exista oameni care nici macar nu stiu ca au un suflet.
Exista,Zaraza,eu i-am intalnit...Si-mi pare rau mereu pentru ei!
#337595 (raspuns la: #337575) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Baby Mititelu la: 24/07/2009 11:31:55
(la: Natural born arrogant (?!))
Iti zic eu unde gresesti: ai impresia ca toti pamantenii sunt in stare sa faca diferenta intre aparenta si esenta. Nope, cei mai multi nu stiu!
Tu (probabil) PARI aroganta dar NU ESTI!
Si (probabil) pari aroganta celor care se simt jigniti de distantele, de tacerile tale. De obicei inferiorii, orgoliosii, complexatii au astfel de reactii. Fiecare e liber sa comunice cu cine, cum si unde vrea.
Gabi - de Baby Mititelu la: 18/08/2009 16:33:32
(la: E bine sa n-ai simtul ridicolului?)
Intre aparenta si esenta e o mare diferenta. Daca spun despre mine ca-s de aur, pot fi intradevar de aur, in proprii ochi si inca in cativa, putini, altii. Unde scrie ca majoritatea care te vede ruginita detine adevarul?
Oricum, intrebarile puse de tine sunt foarte interesante si merita toata seriozitatea.
A te face de ras...De exemplu, daca iti cad chilotii in plina strada -pentru ca se rupe elasticul-te faci de ras, nu? Dar ce vina ai? :))) Sau daca in plin spectacol de teatru, cu public atent si tacut, scapi un sunet jenant-natural,nu?-te faci de ras, asa-i? Nu stiu in care proza rusa am citit ca un barbat distins s-a sinucis de rusine ca i s-a intamplat.
#472268 (raspuns la: #472259) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
karinia : Comentariul tau imp - de karinia la: 16/02/2006 19:46:45
(la: cine sunt eu?...ci)
karinia : Comentariul tau implica unul din principiile filosofieI TAO. de aceea imi permit - fara pretentia unui fason- sa fac o completare, tot prin TAO.Si as adauga, la ceea ce spuneai tu, ca noi, oamenii, obisnuim sa iubim aparentele, ignorand esenta....fondul....Aparenta fiintelor sau a lucrurilor tine mai mult de conceptele asociate cu acestea. Si este stiut ca un concept este, de fapt, un compromis cu adevarul. De fapt...fiecare lucru, fiecare fiinta isi are propria posibilitate...
Nu am inteles de ce ai dat citatul din Lao- Tze in limba engleza.
#106449 (raspuns la: #105155) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
e o munca pentru toata viata - de pici la: 20/02/2006 20:21:30
(la: cine sunt eu?...ci)
si probabil nu numai (din punctul meu de vedere "foarte probabil", dar n-as vrea sa 're'nasca discutiile pe tema asta)... iar eu sunt inca la inceput :)
sau poate intelepciunea exprimata in TAO consta tocmai in recunoasterea micimii si a propriilor limite? nu stiu... simt si asta, dar... e complicat.

noi, oamenii, obisnuim sa iubim aparentele, ignorand esenta....fondul....Aparenta fiintelor sau a lucrurilor tine mai mult de conceptele asociate cu acestea. Si este stiut ca un concept este, de fapt, un compromis cu adevarul.

partea cu aparenta o intuiam fara sa fi aprofundat taoismul, dar pentru a ajunge la esenta...? trebuie sa apreciem lucrurile eliminand/ relativizand conceptele?
#107127 (raspuns la: #106831) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
rommeo 141134 - de vania la: 24/08/2006 21:37:38
(la: Loc pentru "giugiuleli" :))))))))
stimabile, daca aveti o pofta transcendentala (asa cum banuim toti, lesinati de admiratie) de a dezbate pe eterna problema a raportului din aparenta si esenta (in concret, daca sunteti ori nu unicul, daca sunteti intr-adevar de 2 zile pe site-ul asta sau nu, daca ne intereseaza asta sau nu etc. ) va recomand calduros sa deschideti o conferinta proprie si sa nu mai trancaniti, eufemistic vorbind, pe langa subiectul acestei conferinte.

daca insa intelegeti ca prin replicile dvs. "flirtati" - carevasazica si prin urmare, va incadrati in tema - nu pot sa va mai recomand decat... Shakespeare, opere complete, piesa de la care va trageti numele (adica "Io ji Julieta")
#141176 (raspuns la: #141134) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Fericiti cei saraci cu duhul! - de zaraza sc la: 20/11/2006 14:13:21
(la: Cine vrea sa stea de vorba cu Bygot?)
Fericiti cei saraci cu duhul!
In cazul asta as explica aceasta expresie astfel. Nu trebuie sa ii privim de sus pe cei saraci cu duhul. Au bucatica lor de rai acolo.

N-as putea renunta niciodata la a scormoni dupa adevar si nu mi se pare ca imi fac rau pentru ca asa sint eu. Vreau adevarul dincolo de aparente, ador esenta, acel graunte de aur a carui stralucire razbate prin formele fara fond ale realitatii si nu stim de unde vine...

Am uneori tentatia sa risc, sa las piesa sa cada peste precedenta. Dar in jocul meu nu vad mai departe. Cind am lasat piesa sa cada, ea nu a provocat decit caderea unei singure piese si atit. Cred ca in viata mea nu am construit un singur domino, ci mai multe. Imi iau multe masuri de precautie si nu risc sa dobor un joc intreg, ci numai mici edificii.

Aici sint nisipuri miscatoare si ne misca pina la lacrimi.
#158342 (raspuns la: #158168) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
maan - de Jacobs la: 23/04/2009 15:23:39
(la: cand nimic nu e ce pare)
Poate "nimeni", nu "nimic"! Lucrurile sunt ce par, oamenii nu si niciodata.
Mai mereu exista distanta intre aparenta si esenta. In cazul de fata fenomenul a explodat si datorita tehnicii.
*** - de Baby Mititelu la: 01/07/2009 18:39:32
(la: NOI...EI...VOI!)
Eu incep cu plansul, continui cu certatul , apoi cu disecatul-de ce, cum, de unde, pana unde-inchei totul cu o bere si un hohot isteric de ras. Oricum, nu renunt niciodata la a fi romanca. Eu zic ca-i mai bine la noi, chiar daca e mai rau. Trebuie sa fim foarte atenti cand analizam binele si raul ca-s valori delicate si complicate, sa nu confundam aparenta cu esenta.
alex boldea - de Baby Mititelu la: 27/08/2009 10:49:32
(la: Intrebare)
Inteleg ca nu esti dispus sa dialoghezi cu mine. Cum vrei. Eu continui sa-mi exprim punctul de vedere. Rezulta din comentariile din ultimele zile dispretul userilor vechi vs userii noi. Ca, acestia din urma, sunt ridicoli, nesimtiti, nonvalorosi, vulgari si ,culmea, confirmati la gramada, pe nemerit. Rezulta "ingrijorarea" vechilor pentru soarta cafenelei.
Daca imi permiti, alex boldea, cele mai urate (ca sa nu spun monstruoase) replici citite de mine apartin tocmai userilor vechi. Dau un exemplu care-mi vine spontan: zaraza. L-a facut taranoi pe Sorin Olaru pentru ca si-a incheiat nasturii la sacou. Urat! Nu-i nici semn de delicatete, nici de educatie in comunicare. Daca era o doamna, i-ar fi trimis mp , sunt sigura ca Sorin ar fi apreciat si i-ar fi multumit.
Ca sa-l intelegi pe SO trebuie sa ai simtul umorului, sa fii inteligent si sa intelegi ca de la aparenta la esenta e cale lunga. Ca sa ai o relatie civilizata cu SO trebuie sa fii tu insuti civilizat. A incercat cineva sa se comporte frumos cu el si i s-a raspuns urat?
#475789 (raspuns la: #475772) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cam da... - de Baby Mititelu la: 09/01/2010 09:07:31
(la: Despre mine si mine)
Cata luciditate, atata suferinta! Cum zicea Camil Petrescu...Dar sa nu confunzi niciodata aparenta cu esenta!
Un individ se poate prezenta in fata semenilor ca cel mai tare din parcare-o fi inteles cum functioneaza mecanismul social-dar in sinea sinelui cred ca STIE cine e cu adevarat. Cred ca toti stim exact cine suntem. Avem in ADN-ul nostru o judecata care exista a priori de inteligenta, vointa etc. Este foarte greu de depistat, urmarind raporturile interumane, sinele real.
#513724 (raspuns la: #513591) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Aparenta...Esenta... - de Tot Areal la: 10/06/2009 14:45:17
(la: POVESTIRI CU TALC(V))
Oare ce conteaza intr-adevar?
Aspectul unei persoane ? Sau sufletul unui om?
Ambalajul unui cadou? Sau cadoul in sine?
Aspectul meu? Sau fiinta din mine?
Se da o lupta, este un razboi crunt,
In mincinoasa aparenta multe adevaruri se ascund…
Esentele tari se tin in sticlute mici…
Oare adevaratele valori sunt in oameni singuratici?
Oare in toti cei care trec nevazuti ca niste umbre,
Se zbat adevarate valori, adevarate persoane, dar pierd mai multe lupte?
Nimeni nu va sti vreodata
Adevarata esenta, existenta adevarata…
Caci se vor lovi mereu de acelasi scut impermeabil,
De aceeasi aparenta in care totul este valabil…
Se vor lovi mereu de aceeasi aparenta,
Ce-si spune cu tarie cuvantul in a omului existenta…

#449621 (raspuns la: #447158) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
din Foisorul de foc - de Catalina Bader la: 21/01/2004 05:50:19
(la: Un salariu decent in Romania)
O tara intreaga a parut fascinata de furia cheltuielilor de sarbatori, de ploaia banilor aruncati pe cadouri, distractii sau calatorii. Mai cu seama marile orase au lasat impresia unei alte Romanii, in care oamenii au bani in exces si disponibilitati nelimitate. Agentiile de turism anuntau inca de la inceputul lui decembrie ca locurile de cazare pentru cele mai scumpe hoteluri au fost epuizate, iar reportajele din magazinele de electrocasnice semnalau un fel de apocalipsa a cumparaturilor de sezon. Stirile televizate si forfota oraselor lasau impresia de bunastare generalizata, in mare contrast cu ceea ce se intimplase peste an, cind tara gemea sub povara scumpirilor tarifelor la lumina, caldura sau la telefoane. Goana dupa un Revelion de lux contrasta cu precedentele stiri referitoare la sute de mii de oameni care se debransau de la reteaua de termoficare sau cu statisticile oficiale, care continua sa arate un venit mediu de numai 125 de euro.
In fata freneziei cheltuielilor, multi se intreaba de unde apar atitia bani, de unde atitea masini, case, concedii, termopane sau electrocasnice? De unde succesul magazinelor de lux, de unde aglomeratia din localurile cu pretentii in care e greu sa obtii o rezervare? Cine sint cei care umplu discotecile, barurile si tin aprinse luminile orasului pina dimineata? Prinsi cu grijile de zi cu zi, oamenii cu posibilitati modeste si chiar cei din clasa de mijloc privesc intrigati aceasta defilare de prosperitate, intrebindu-se daca nu cumva statisticile au ramas in urma, iar Occidentul s-a mutat peste noapte la gurile Dunarii. Secretul acestei aparente bunastari nu sta insa nici in consolidarea clasei de mijloc, nici in simplul efect cumulativ al “cheltuielilor de ocazie”, spun economistii. Combustibilul care anima distractia si consumul in Romania sint banii care lipsesc din statistici.
Un observator strain venit intr-o Romanie descrisa de deja celebrii parametri ai saraciei este contrariat sa vada aceasta euforie aparent generalizata a consumului. “Socat de ceea ce se intimpla pe teren, n-ar intelege cum de toata lumea se plinge ca n-are bani sa-si plateasca intretinerea, dar negustorii vind aproape orice de sarbatori. Se poate intreba, pe buna dreptate, de unde bani si mai ales, cine sint oamenii cu bani?”, spune analistul Florin Petria. Dintr-o inexplicabila pudoare, vorbim putin de noua clasa de “nouveaux riches”, noii imbogatiti, adica. Cine sint ei? Nu prea stim, iar comentatorii doar banuiesc, urmarind sursele posibile de bani. Lasam la o parte “clubul celor 300” de milionari in dolari, care nu prea-si mai petrec sarbatorile prin Romania si fac deja cumparaturi la Paris. Clubul noilor imbogatiti nu poate fi confundat nici cu asa-numita “clasa mijlocie”. In Romania, clasa de mijloc, recunoscuta ca atare prin salariile mari primite din banci, case de brokeraj, sucursale ale marilor corporatii sau prin veniturile obtinute din afaceri nu e foarte numeroasa. In afara de asta, oamenii care fac bani din profesie sint rereori prezenti in peisajul social, impartindu-se doar intre serviciu si viata de familie si concentrindu-se pe investitii majore.

Mirajul clasei de mijloc

“Clasa de mijloc este reprezentata de indivizi cu studii superioare, bine calificati profesional si mici antreprenori. Nu au averi mari, ci medii, dar reprezinta o categorie relativ importanta. In Europa, patura intelectualilor variaza in jurul a 30 la suta. In Romania, ca pondere a populatiei cu studii superioare, ne situam pe unul din ultimele locuri din Europa, cu aproximativ zece la suta din populatie. Standardul de consum al paturii de mijloc este special. Sint mai putin interesati de bunurile de stricta subzistenta si tind sa investeasca in altceva, tind sa faca economii, iar, in Romania, tind sa-si cumpere electrocasnice, locuinte si automobile. In vestul Europei aceasta patura consuma foarte mult turism, in special turism cultural”, explica sociologul Bogdan Voicu, specialist la Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii.
Aspectul dinamic al pietei in Romania ar putea crea impresia ca in sfirsit a aparut si la noi mult rivnita clasa de mijloc, patura groasa a celor care tin in stare de functionare industriile producatoare de masini, umplu teatrele si cinematografele si impulsioneaza industria serviciilor. “Oricum ai socoti, clasa de mijloc nu se extinde dincolo de 5-10 la suta din populatia Romaniei, iar oameni cu averi considerabile sint vreo zece mii. Raportat la populatia Romaniei, asta nu e prea mult”, explica analistul economic Ilie Serbanescu. Vreo 200.000 de oameni, risipiti in toata tara, nu explica momentele de maxima risipa si nici aparenta bunastare de peste an. “Statisticile arata ca veniturile lunare ale unui salariat, chiar si ale celor mai bine platiti, nu pot sustine cu intensitate euforia consumului.
Risipa sarbatorilor arata insa dimensiunea banilor “negri”, pentru care nimeni n-a platit vreo taxa. E perioada cea mai transparenta pentru economia subterana”, spune Florin Petria.

Mai bogati decit arata statisticile

Bineinteles, exista o patura de mijloc activa, cu resurse financiare “curate”, la care se adauga adolescentii si studentii, care cheltuiesc cam tot ce au - din resurse proprii sau de la parinti. Numarul acestora este insa departe de a explica dimensiunile consumului de timp liber. Oricit de adinc ar cauta in buzunar, cei care sint platiti cu un salariu minim pe economie, situat in noiembrie la un nivel de 62 euro, tot nu pot cheltui mai mult de echivalentul a 2 euro pe zi. Asta in situatia in care nu platesc nici o factura in luna decembrie. Nici in esaloanele superioare din punct de vedere salarial raspunsul freneziei consumului nu isi gaseste raspuns: oficial, cei mai bine platiti romani sint bancherii. Potrivit statisticilor pentru noiembrie, salariul mediu in banci a fost totusi de numai 325 de euro, si astfel nici acestia nu pot cheltui decit vreo zece euro pe zi.

Cheltuiala de placere

In timp ce Alvin Toffler vorbea despre un “al patrulea val”, anume economia timpului liber, spre care se indreapta lumea occidentala, Romania ramine intr-o etapa premergatoare, incercind sa-si acopere golurile acumulate pina acum. “Consumul de timp liber nu pare a fi mare in Romania. Indivizii bine platiti din companiile prospere au de compensat ani de zile in care parintii lor nu au putut acumula bunuri.
Asa ca nu dau bani pe “loisir”, ci prefera sa investeasca masiv in apartamente - Romania fiind, de altfel, una dintre putinele tari cu numar record de proprietari de case (90 la suta). Pentru comparatie, Anglia are sub 40 la suta. In afara aparentei bunastari si a unui tip de consum impulsionat de aproximativ 17 la suta din populatie, romanul o duce mai prost decit orice alt european, exceptind spatiul ex-sovietic, Albania, Bosnia si Serbia. Raportat la propriile lor asteptari, romanii o duc chiar si mai rau: in jur de 70 la suta spun ca isi ating cel putin strictul necesar. La inceputul anilor '90 asteptarile erau foarte puternice. Dupa indepartarea lui Ceausescu am inregistrat o lunga perioada de recul. Abia acum, cind se inregistreaza vagi cresteri economice, este o perioada relativ mai buna pentru acumulari”, spune sociologul Bogdan Voicu.

Economia subterana, motorul zonelor urbane

Acumularea de capital se poate face de multe ori pe spinarea celorlalti, la limita legii, sau de cele mai multe ori in afara legii. Asa se face ca unii dintre “nouveaux riches” autohtoni au radacini in traficul de tigari, droguri, si in general orice marfa adusa prin contrabanda in tara si vinduta la preturi mici. “Banii din economia subterana ajung in final in consum, din cauza asta vedem masini de ultima ora, exod in perioada vacantelor catre destinatii exotice si imbulzeala in supermarketuri. Oamenii isi construiesc locuinte, cumpara masini scumpe si nu-i intreaba nimeni de unde sint banii. Paradoxal, la noi economia subterana face sa creasca PIB-ul intr-o masura mai mare decit in alte tari”, adauga Ionut Popescu.
Banii se misca mai ales in marile orase, cu precadere in Bucuresti, subliniaza analistul economic Ilie Serbanescu. Economia subterana, estimata de specialisti intre 20 si 40 la suta din cea “oficiala”, joaca un rol mult mai important decit ne place sa admitem in viata sociala si economica a marilor orase. “Noi avem tabloul din Bucuresti, care nu e chiar repetabil in restul tarii. Evident ca in ultimul an s-au intensificat vinzarile la nivelul intregii tari, dar in Bucuresti media salariala e oricum cu 50% peste cea din restul tarii (dar si preturile sint mai ridicate). Densitatea firmelor, administratia centrala, ambasadele fac din populatia capitalei categoria cea mai bine salarizata in raport cu tara”, spune Florin Petria.
“Economia subterana e distribuita inegal pe teritoriul tarii. Exista sume enorme care provind din trafic, bani care se misca in orasele din apropierea frontierelor si in capitala. Fac o diferenta intre munca “la negru”, din constructii, de pilda si traficul cu diverse produse, de la tigari, aur sau droguri, sau orice alta marfa de contrabanda, care intra in tara fara taxe. Traficul de marfuri explica in parte, bunastarea relativ mai mare a oraselor din apropierea frontierelor. Constanta sau Oradea sint orase sensibil mai prospere decit Focsaniul, de pilda”, spune Florin Petria.

Spaga, unealta a prosperitatii

Mai exista o categorie de “nouveaux riches”, din care fac parte, in general, coruptii deja platiti din buget. Investitorii straini sustineau ca in Romania coruptia este mai intensa in spitale, la ghiseele sau birourile functionarilor marunti. Dar “spaga” micilor corupti e in mare parte platita din venituri legale, sustine Petria. Bani in plus, netaxati, constata analistii, sint si in buzunarele liber profesionistilor care tarifeaza oficial doar o parte din venituri. Muzicieni, avocati, notari sau coafeze. Ei sint insa mascati de sumele destul de substantiale cistigate “legal”.

Bunastare de import

Nu in ultimul rind, printre argumentele cresterii aparente a nivelului de consum se numara faptul ca imigratia a crescut. Dupa un virf absolut in 1990, s-a inregistrat o perioada de stagnare, dupa care a inceput din nou sa creasca dupa '95. “Mai nou, au aparut adevarate retele de emigrare. Exista, de pilda, o cursa Teleorman-Barcelona, care pleaca de la Dobrotesti joi la ora 1.00. De undeva din Botosani se pleaca in fiecare saptamina la Bruxelles. Exista comune intregi in care jumatate din populatie este la munca in strainatate”, explica sociologul Bogdan Voicu. “Sintem mai bogati decit in statistici si oamenii simt asta, mai ales in preajma sarbatorilor.
Un studiu recent arata ca 1,7 milioane de gospodarii au cel putin cite un membru plecat la munca pe alte meleaguri. Astfel in Romania au intrat anul trecut cel putin doua miliarde dolari, din care aproape jumatate intra in circuitul bancar, restul vin direct la chimir”, sutine analistul economic Ionut Popescu. Banii “stranierilor” explica in mare parte faptul ca in ultima vreme consumul a crescut vizibil mai rapid decit veniturile oficiale, spune Popescu.

Vise roz alimentate din strainatate

“Numeroasa categorie a romanilor care lucreaza in strainatate, majoritatea in conditii ilegale, aduce in tara bani din partea cenusie, gri, a economiilor occidentale. Majoritatea celor care lucreaza in strainatate au aranjamente de plata care nu trec prin fortele de munca din tarile respective. Parte din acesti bani cistigati “la negru” in strainatate sint trimisi in Romania si sint cheltuiti cu aceasta ocazie”, spune Florin Petria. “De regula, migrantii romani, care in clipa de fata acopera intre 10 si 12 la suta din gospodariile romanesti, trimit in medie cam 200 de euro pe luna in tara, potrivit ultimelor studii CURS si OIM. Asta inseamna dublul salariului mediu pe economie, ceea ce inseamna un consum mai mare. Oamenii care migreaza sint mai apropiati paturii de mijloc. Majoritatea acestor bani merg in investitii si consum. Acesta din urma este un consum de tip superior”, explica sociologul Bogdan Voicu.

Dezavantajele banilor nemunciti

Sarbatorile sint un bun prilej sa pipaim dimensiunea economiei subterane si sa ne intrebam pe citi oameni a imbogatit ea, insa o vaga impresie cu privire la subiect ne putem face si in restul zilelor de peste an. Pe de alta parte, banii negri sau gri vin din traficul de marfuri, din munca la negru afara, din spagile birocratilor sau din veniturile de completare a salariilor. Probabil cel mai devastator efect al imbogatitilor din zona subterana a economiei este cresterea nesabuita a preturilor datorata usurintei cu care toti acestia pot accepta scumpirile. “Din pacate, veniturile ilegale sint marea sursa a inflatiei, pentru ca cine are bani in surplus accepta mai usor un pret mai mare. Banul care vine muncit si taxat nu genereaza asa de usor inflatie. Concentrarea banilor “negri” in orasele mari ridica preturile si amplifica inflatia.
In Romania nu exista o statistica regionala a indicelui de crestere al preturilor, dar dintr-o asemenea analiza am putea afla ca inflatia evolueaza diferit in Moldova, fata de Constanta, Timisoara sau Bucuresti. O asemenea statistica ar descrie mai bine unde se concentreaza veniturile netaxate”, spune Florin Petria. “La o analiza atenta, observi ca economia subterana e distribuita inegal. In esenta, banii se-nvirt in orasele mari. Daca vrei sa cumperi un produs mai scump in Braila, de exemplu, nu-l gasesti. Chiar daca ai facut bani la Braila, cumparaturile mai sofisticate le faci la Bucuresti, si asa se explica in parte si vinzoleala pe marile artere comerciale din Capitala”, apreciaza Ionut Popescu.
Economia subterana joaca un rol mult mai important decit ne place sa admitem in viata sociala si economica a marilor orase. Cei care nu au bani se grupeaza, insa, intr-o majoritate tacuta, in mare contrast cu bunastarea “risipitorilor” al caror numar nu-l putem socoti.
In lumina celor de mai sus, devine evident insa ca incercarile de a evalua cresterea nivelului de trai sau progresul economic invocind cresterea consumului sau aparenta bunastare din centrele oraselor corespunde in prea mica masura realitatii. Economia subterana, exodul fortei de munca si sursele “semilegale” de cistig continua sa fie factori principali in peisajul economico-financiar, contribuind decisiv la mirajul bunastarii.
aparente inselatoare - de giocondel la: 05/09/2004 00:40:19
(la: Sunt supraponderal! De ce ma alunga lumea?)
este interesant,nu-i asa, cum oamenii se lasa atat de usor ghidati de aparente in emiterea de judecati( unii despre altii).

problema cu cei supraponderali este ca ei "afiseaza" asa zisa "slabiciune" mult prea evident....si cum oamenilor nu le place sa li se aminteasca de propriile lor slabiciuni,atunci se arunca inainte cu ochii inimii inchisi si decid ca cel ce are o greutate prea mare este neaparat un om slab, sau egoist, sau bun de nimic.

dar ce ne facem cu toate slabiciunile ne-evidente??

anorexicii ..au o mica problema cu ei insisi de asemenea si nu prea ii putem recunoaste...mai rau, poate ca in spatele zambetului cuceritor al unui individ carismatic si ne-gras, se ascund perversitati nebanuite: pedofilie,incest etc...

Trupul asta nu e decat un fel de carcasa si in acelasi timp un Templu pentru sufletul nostru.Frumusetea fizica este trecatoare si fara consistenta.E adevarat ca este indicat sa vem grija cat mai bine de el si sa il respectam cu putem noi mai bine dar daca unii nu pot sau nu stiu sau nu vor sa o faca, nu insemna ca nu sunt inzestrati cu multe alte calitati mult mai importante decat aspectul fizic,asa cum s-a mai mentionat.

AM o prietena foarte buna care a fost multi ani supraponderala si de curand a slabit enorm si este foarte atragatoare, roiesc barbatii ei jurul ei, aceeasi barbati care acum cativa ani o dispretuiau sau ignorau.Dar ea este una si aceeasi fiinta atat doar ca acum poate purta o fusta mini...citeste al fel de mult, ii place aceeasi muzica, are aceleasi gusturi in general si se bucura si intristeaza la fel de intens ca si inainte...

Nu am privit-o niciodata ca pe o "grasa", nici nu mi-a trecut prin cap.Si acum ,ca si in trecut, o vad asa cum este, ii apreciez esenta si frumusetea fiintei sale in intregime: un om bun, cu sete de cunoastere, delicatete sufleteasca, simt al umorului excelent , druire,bun simt etc etc...

Si inca un lucru: chiar daca un om are 10 defecte si o singura calitate, prefer sa ma uit la acel unic punct forte pentru ca este mai constructiv.Critica gratuita nu ajuta la nimic niciodata si este foarte usor sa ranesti inima unui om.Mai bine sa ne abtinem. Asa Vom deveni cu totii mai fericiti si mai putin superficiali,nu credeti?


A thousand half-loves must be forsaken to take one whole heart home.
care este diferenta - de AlexM la: 23/09/2004 21:12:58
(la: Iliescu si Theodorescu insulta protestatarii din diaspora)
care este diferenta intre o javra penala si una culta? Aparent cea penala este macar sincera in felul ei si-i acorzi circumstante atenuante pentru ca mai mult nu poti sa-i ceri. Cea culta insa, (avis Monsenior Theodorescu) ar merita o mama buna de bataie pentru ca este mult mai periculoasa decat prima.Si cred ca astfel de oameni nu o se simta ei ofuscati daca cineva le face reprosuri intr-un mod elevat de exprimare. Cu astfel de persoane trebuie sa vorbeasca de fapt InsulDinDosulOglinzii pentru ca numai asa le poti strabate prin pielea de hipopotam ce o au ei (nu "Dumnealor", ci ei )
#23222 (raspuns la: #23167) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Exista o mare diferenta int - de LUCIUS la: 07/12/2004 09:58:05
(la: "Calauza" de Andrei Tarkovsky)
Exista o mare diferenta intre povestire si film. Povestirea fratilor Strugatsky e mult mai complexa si reda o atmosfera specific americana. Probabil lipsa de fonduri a rusilor si-a pus amprenta, ei insistand in imagine pe caracterul mai mult artistic decat pe science-fiction, obsesie specifica scolii de cinematografie ruse, in timp ce un regizor american ar fi preferat latura comerciala si efectele speciale. Acestea ar fi redat cu mult mai amplu "Zona", relatiile dintre personaje, si lucrurile stranii ce se petrec in interiorul acelei zone interzise. Aparent, fenomenele nu pot fi explicate in mod logic ele depasind cu mult tehnologia momentului si intelegerea umana. Asa ca acea "Calauza" isi risca viata aducand din zona, in care s-a presupus ca ar fi aterizat extraterestrii, obiecte lasate acolo de vizitatori. Este un gest riscant pentru care si plateste un pret-infestarea propriilor descendenti. Deasemenea, chiar daca aceasta actiune este justificata financiar ( obiectele necunoscute se vand pe bani grei tocmai pentru ca nu se cunosc de ajuns fenomenele pe care le genereaza) riscul ca acestea sa afecteze, mai devreme sau mai tarziu omenirea, este extrem de ridicat.
Daca am privi astazi filmul, dupa ce am vizionat atatea filme structurate pe efecte speciale, nu am aprecia cum se cuvine aceasta "borna" de pionierat a cinematografiei ruse care, dupa 1990, nu a mai avut resursele necesare sa-si dezvolte structurile. Totusi a fost o incercare frumoasa, laudabila, dar, din pacate limitata.
LUCIUS
Optiunea de a fi sau a nu fi homosexual - de lupdestepa la: 29/05/2005 21:36:30
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
Rabdare, rabdare cer!!!

Dintru inceput va previn ca trebuie sa aveti rabdare!!!

O sa incerc sa-mi fac cunoscuta si a mea parere. Am citit o parte dintre postari. Din ce reiese din titlul site-ului eu unul inteleg, fara un efort considerabil datorita tocmai exprimarii laconice, concise si la obiect, ca scopul lui este impartit: sa ofere prilej de conversatie si sa determine procesul gandirii. Si mai inteleg ca aceste obiective nu sunt alternative, ci cumulative.
Facand o sinteza a celor ce s-a spus pana acum constat, nu in ce priveste esenta celor spuse, ci in ce priveste “haina” cu care au fost “scoase la plimbare” in vazul lumii ideile unora (cazurile fericite) sau lipsa de idei a altora (si, implicit automatismele de gandire), anume ca exista un spirit solid revendicativ al adevarului in cazul unora dintre preopinentii mei. Mai apoi constat o lupta a multor orgolii, multe rabufniri de orgolii si ma opresc. Iar unii se vindeca psihic de complexe, fie ele de superioaritate sau din contra.
Revenind la topic, observ mai intai titlul, care circumscrie intrebarea care urmeaza imediat, la societate si moravuri. Notam cu (1). Apoi incerc sa inteleg intrebarea: “Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?”. Notam cu (2).
Din (1) si (2) rezulta o sumedenie de idei, care mi se pare ca au fost neglijate, voit sau mai degraba fara voie.
Si nu o sa incerc in continuare sa dau raspuns la aceasta intrebare, ci mai degraba sa ridic niste semen de intrebare care se circumscriu temei in discutie care, in situatia in care sunt pertinente, ar putea valora aproape ca si un raspuns.

Inteleg deci ca discutia are legatura cu societatea si cu moravurile. Si este correct ca s-a afirmat asa ceva, deoarece nu se discuta daca Robinson Crusoe a fost homosexual, nici daca Vineri a fost homosexual, nici daca, desi nu era nici unul dintre ei, au devenit homosexuali. Nu se discuta nici daca Adam si Eva au fost homosexuali, nici daca vreunul dintre ei au devenit…; nici daca pustnicii, de oriunde, sunt sau nu homosexuali, sau daca devin homosexuali; sau (cu toata evlavia si cuviinta) nici nu se discuta daca Dumnezeu este homosexual, daca a fost homosexual, sau daca o sa devina samd. I think I made my point!
Afirmam deci ca atributul acesta de a fi homosexual tine, intr-un fel oarecare, de individ privit nu in esenta lui ca OM, ci ca parte a unei colectivitati, a unui grup social, a unei societati in genere. Ma intreb si va intreb in acelasi timp ce orientare sexaula a avut (daca a avut o orientare de asemenea natura) copilul-lup, vestitul caz de copil salbatec???
Mai inteleg apoi ca fiind parte a unei colectivitati, individul se circumscrie intr-un mod reflex unui sistem de valori proprii colectivitatii, fara a-si nega propria identitate. Deci individul este ceea ce el reprezinta in cadrul si pentru acel grup/colectivitate. Din acest motiv, unii se recomanda (in cazul in care o fac) cu numele, iar apoi adauga, parca intr-un mod necesar, si profesia, sau functia sau ocupatia. Nu o sa auzim un taran, in toata splendoarea simplitatii sale si a bunului-sau-simt ca se recomanda “Sunt Gheorghe Pana, taran!” dar avem destul de des sansa sa auzim “Sunt avocat Popescu”, sau “Inginer Iacob” samd. Pentru acestia, si unii dintre noi putem chiar face parte din aceasta din urma categorie, este important acest atasament al numelui. Acest lucru nu inseamna ca, el insusi, numele nu valoreaza sau valoareaza mai putin (caci primul lucru pe care l-a facut, a-propos de Crusoe, a fost acela de a-l “boteza” pe Bunul Salbatec). Ori vedem ca numele este un atribut de pret al omului ca individ social. Curios lucru est urmatorul, ca desi IN ESENTA NOASTRA CA FIINTE DE ACEEASI NATURA noi oamenii nu ne diferentiem intre noi (caci toti compunem aceeasi specie) luati ca INDIVIZI (deci ca elemente ale unui grup social) ne diferentiem intre noi tocmai prin aceste lucruri care ne definesc in aparenta si nu in esenta. Numele pe care-l port nu ma face mai mult sau mai putin OM, dar el ma face un individ diferit de altii, imi poate conferi un anumit statut in raport cu ceilalti samd. Dar la un moment dat (contrar teoriei sustinute de Maiorescu, si cunoscute noua inca din clasa a X-a), formele acestea, invelisul acesta, care nu detine nimic din natura noastra de a fi om, incepe sa-si produca substanta. Sau ca sa fiu mai concis si mai exact, nu o produce ci o reproduce, o modifica, o remodeleaza in acord cu diferiti factori. (Auzim asfel marturii ale unora: “Pe X banii l-au schimbat”; “Pe Y puterea l-a facut arogant, zemflemitor…”; Pe Z tradarea l-a transformat intr-un nebun si intr-un crud criminal”) etc. Caci nu tine de ESENTA de a fi om faptul de a fi bogat, sau de a detine o dregatorie publica etc. Si fiecare dintre noi poate gasi macar un exemplu concret la exemplele generale de mai sus.

Ce concluzie pot trage din cele afirmate mai sus? Ca faptul de a fi homosexual tine de natura mea de a fi, adica homesexualitatea sau heterosexualitatea este un atribut al naturii mele umane CA OM, sau ca, dimpotriva, aceste lucruri privesc mai degraba pe INDIVID, ca parte a unui grup? Rezum: eu ca om nu sunt heterosexual sau homosexual; eu ca individ sunt sau nu sunt homesexual, sunt sau nu sunt heterosexual. In raport cu OMUL nu iau in calculul identitatea mea sexuala; in raport cu un INDIVID eu sunt homosexual sau din contra. Homosexualitatea este deci un atribut social. Notam cu (3).

Inteleg mai apoi ca nu orice relatie si raportare a mea la grupul din care fac parte este pusa in discutie, ci una care se circumscrie unor relatii care anreneaza moravurile acelui grup social. Adica un set de reguli de conduita care s-au fixat de-a lungul timpului in constiinta colectiva a grupului, ce-l diferentiaza intr-un mod specifica de alta colectivitate sau grup. Pentru exemplu: moravuri occidentale-moravuri balcanice-moravuri orientale. Ori vedem ca prin definitie moravurile sunt ceva care se adauga intr-un mod oarecum natural (am spune, pentru mai multa exactitate, social) omului in traiectoria devenirii sale CA INDIVID. Acest lucru poate sa insemne ceva, poate sa nu insemne ceva. Moravurile tin, ca si celelalte expuse mai sus (ca profesia, functia, indeletnicirea, orientarea sexuala), de ceea ce se intampla omului ca individ, in mijlocul altor indivizi, fie ca sunt semeni ai sai fie ca sunt straini, in interioarul unei colectivitati. Notam cu (4).

Dar sa revenim la intrebare: “Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?” Trebuie remarcat de la bun inceput ca intrebarea se refera la “oameni”, adica la multi indivizi, la mine, la cel ce a scris inaintea mea, la cel ce va scrie dupa, ea nu trebuie inteleasa decat potrivit gradului de generalitate pe care-l cuprinde in mod implicit. Totusi sa schimbam perspectiva! Ea nu se refera, din acest nou punct de vedere la mine (personal), nici la antevorbitorul meu, si, in general la nici unul dintre cei pe care-i cunoastem, ori, si mai in general, la nici un om aparte (luat ca individ, deci) si nici la toti oamenii deopotriva (luati impreuna). Ea intreaba deci despre OM, ca specie a viului, daca se naste sau daca devine homosexual. Notam cu (5).

(O mica rectificare: in limba romana termenul de homosexual acopera semantic orice individ, indifferent de sex, care are atractie catre indivizi de acelasi sex; este deci nepotrivit de a vorbi de “homosexual” si “lesbiana” ca de doua attribute ce acaracteriazeaza aceeasi orientare sexuala. Deci toti cei care au atractie fata de indivizi de acelasi sex sunt homosexuali si acestia se impart, dupa criteriul sexului, in homosexuali barbati si homosexuale femei, cu adaugarea ca celor din urma li se mai spune si lesbiene, asa cum celor dintati li se mai spune pederasti). Scuzati digresiunea!

Ne intrebam daca omul s-a nascut homosexual sau a devenit homosexual. Daca nu s-a nascut homosexual inseamna ca a devenit homosexual. Daca s-a nascut homosexual exista totusi o contradictie care apare si care poate fi cu greu depasita.

Anume, ca din moment ce din punct de vedere creationist, Dumnezeu l-a creat dupa chipul si asemanarea Sa, iar noi oamenii avem ca parinti pe Adam, este imposibil de conceput ca insusi Dumnezeu sa comita o asemenea “greseala” in ordinea creatiei sale doar ca apoi sa condamne po oameni pentru ea. Acest lucru ar presupune un Dumnezeu sadic. Si din motive mai mult sau mai putin evidente, aceasta ramane totusi ca o imposibilitate, am spune, absoluta. Cum, deci, va fi putut ca din Adam (se intelege ca Eva, fiind cea care i-a propus sa guste din dulcele si atragatorul fruct al placerii carnale, era orice altceva, mai putin homosexuala) sa se nasca chiar si un singur homosexual??? (6)

Din punct de vedere stiintific (asa-zis darwinist-stiintific) daca omul si maimuta au un stramos comun inseamna ca existau inca de pe vremea existentei acelei specii, astazi disparuta, indivizi homosexuali. Dar este in afara cunostintelor mele ca in randul maimutelor sa existe un comportament homosexual in asemenea masura comparabil cu cel existent la om. De altfel, cred ca, fara a se putea indigna cineva, ca putem extinde aceasta concluzie la intreaga lume vie, anume ca nu exista in tot Existentul un comportament homosexual, mai putin in cazul omului. Acest lucru il notam cu (7) si cred ca e o chestiune c ear trebui sa retina atentia si care ar trebui sa ne ridice ceva semne de intrebare!!!
Raportat deci la Lumea Vie, homosexualitatea ca orientare sexuala se constituie intr-o exceptie, iar homosexualismul ca atitudine se pare ca devine un fenomen acceptat (ca sa nu spun tolerat) si devine in acelasi timp si o cultura. Ori aici devine clar ca, raportat la intreaga omenire, homosexualitatea devine un fenomen, in comparative cu alte perioade istorice (cand putem presupune ca nu a avut amploarea pe care o are astazi). Si este usor de acceptat ca un fenomen de o asemea amplare atrage dupa el o anumita cultura a fenomenului. A fi homosexual nu mai insemna (asa cum, ca sa fim onesti ,de altfel, nicioadata nu a insemnat simpla atractie fata de indivizi de acelasi sex). Cineva enunta, undeva mai inante, ca exista doar o predispozitie si nu o determinare catre homosexualitate. (O sa vedem ca aceasta ipoteza/teorie cu privire la asa-zisa „predipozitie” este o teorie falsa). Ori acest lucru ne duce la urmatoarea concluzie: ca cel predispus spre homosexualitate nu este (inca) homosexual (chiar daca se simte atras de indivizi de acelasi sex), ci el va deveni homosexual atunci cand, in mod constient, deliberat isi va insusi un intreg set de valori, atitudini, comportamente integrate intr-o cultura specifica. Aceasta cultura este cultura fenomenului despre care vorbeam. Ea nu lipseste astazi. Ea nu a lipsit la romani; ea nu a lipsit la greci; ea nu a lipsit nicioadata acolo unde a existat un fenomen homosexual. Doi homosexuali fac o pereche, dar nu constituie homosexualism. Homosexualismul este deci o cultura. (8)

Daca la nivelul individului stim ce inseamna, la nivelul grupului social ce inseamna homosexualismul? La nivelul unei intregi societati ca insemna a fi homosexual? Daca luam grupul social ca o entitate, atunci homosexualismul reprezinta un anume fel de raportare a ei la o anumita valoare – la sexualitate. Si in acest punct trebuie sa remarc faptul ca homosexualii se plang de un anumit gen de agresivitate din partea restului grupui social. Si li se pare ca aceasta agresivitate este nedreapta si chiar ilegala, ca ea incalca drepturi fundamentale ale persoanei etc. Ori din punct de vedere macro-social aceasta este o atitudine fireasca. In raport cu sexualitatea, a fi homosexual insemna cam acelasi lucru cu a fi liberal, sau social-democrat; a fi cu Basascu sau a fi cu Iliescu si Nastase; a fi filooccidental sau a fi filoslav samd. Din punct de vedere social, homosexualismul nu reprezinta decat o orientare sociala. Depinde daca aceasta orientare este a majoritatii sau a unei minoritati. Ori minoritatea este si a fost tot timpul sub presiunea majoritatii, intr-o societate democratica. Si acest lucru este un lucru firesc! (9)

La greci si la romani acest fenomen a capatat amploare in momentul de maxima inflorire al respectivelor societati, ceea ce ne poate naste presupunerea ca homosexualismul a luat amploare in periada decadentei lor, iar decadenta acestor sociatati s-a amplificat din cauza homosexualismului.
da ..io stiu ca suna bine.."c - de sinival la: 08/09/2006 19:29:53
(la: Aspect fizic sau trasaturi psihice?)
da ..io stiu ca suna bine.."ca ne place ..fizic si spirit reunite"..da cred ca discutia a deviat putin spre--->judecam oamenii?le punem etichete?..si acum sa fim seriosi..io nu zic ca atitudinea,spiritu,caracteru..etc..ce vreti voi..nu's importante..insa poate inconstient..primul criteriu de selectie e ochiu..e o lege naturala pana la urma..cand vezi prima data o persoana despre care nu stii nimik..cum poti zice daca iti place sau nu,decat judecand dupa ce ai vazut..
ca pe urma poti descoperi chestii care sa te oripilezeze..ca aparenta nu coincide mereu cu esenta..sau din contra, ca te surprinde placut, ca-i place X pe care l-a citit..atunci..ca si tine de altfel..etc
asta ramane de vazut.
din punctul meu de vedere..e clar..mai intai vezi si pe urma auzi..chiar dk e o diferenta de cateva secunde intre ...:))
#144127 (raspuns la: #137571) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Destin - de Baby Mititelu la: 21/02/2012 08:06:13
(la: Vorbe cu chichirez...)
RH vorbea despre diferenta intre esenta si aparenta, intre interior si exterior, intre ceea ce suntem cu adevarat si imaginea cu care iesim in lume...Pana si eu am inteles asta. Ce n-am inteles: oglinda ne reflecta clar cand ne uitam in ea, rezulta ca nu ne poate interesa mai mult una sau alta-pentru ca semplicemente sunt egale...chipul si imaginea zic, sunt acelasi lucru. Sau nu?
#629794 (raspuns la: #629783) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Stimate Domn, Diferenta int - de dogmatic la: 17/09/2003 07:13:40
(la: Alta tara)
Stimate Domn,
Diferenta intre totalitarism si o procesiune ecumenica este imensa. A impartasi credinta cuiva si a-i respecta alegerea nu are nimic de a face cu impunerea unei ideologii debitate si implementate cu forta. Daca traditia ii este smulsa unui popor, atunci el dispare. Diversitatea culturilor este la fel ca si cea a oamenilor...si ele trebuiesc respectate. Cel care a initiat aceasta tema, nici pe departe nu se gandea ca "spiritul de turma" izvorat din ani grei pin care orice cultura a trecut, va degenra intr-o discutie despre totalitarism... Totalitarismul este dusmanul individualismului cultural, personal ...de identitate! Aici trebuie facuta diferenta.
#285 (raspuns la: #283) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...