comentarii

diferente generatii


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
In genere diferenta mare d - de emanuela la: 19/05/2005 11:19:23
(la: Cata importanta are diferenta mare de varsta intre parteneri?)
In genere diferenta mare de varsta este datorita unor motive:ori din razbunare pt. cinevo ori din punct de vedere financiar doar in rare ori din dragoste.Prin asa ceva am trecut eu cu un tip care era cu 23 de ani mai in varsta..
Diferente.. Inainte de toate - de Ivy la: 24/03/2004 11:42:59
(la: Diaspora.. sa fie chiar 2 tabere ???)
Diferente.. Inainte de toate sintem oameni...Am mai spus lucrul asta prin mesajele mele. Cei veniti inainte de 89 si cei veniti dupa...Am emigrat dupa 1989, si nu stiam pe nimeni in locul unde am aterizat. Aveam un numar de telefon al unei doamne ce fugise din Romania prin 1968, fosta cunostinta a mamei. Nu ne stia...so nu avea nici o obligatie..Au trecut niste luni de la aterizarea noastra si am decis sa o sun. Intre timp cunoscusem oameni, locuiam decent, eram pe o cale. Am sunat...si nu stiu de ce..desi pe cucoana respectiva nu o cheama Jimmy Cecilia..:-), cind ma gindesc acum..parca, parca ar fi fost ea... Sorry Jimmy, chiar de te-am contrazis in destule mesaje am totusi o admiratie fata de tine..
Dar revenind, am sunat si am apucat doar sa ma prezint..pentru ca dupa aceea nu am mai reusit sa spun mare lucru...Frazele doamnei in cauza curgeau fara oprire:"sinteti cumva la aeroport?..noi nu avem nici o obligatie de a veni sa va recuperam de-acolo..si nici bani nu imprumutam, si..si.." Dumnezeule mare..cu ce-am gresit si cu ce am suparat??? I-am spus politicos ca nu dorim nimic, ca am aterizat cu multe luni in urma si ne-am urnit din aeroport in timpul asta...:-), ca nu dorim bani, ca de fap nu dorim nimic....si ca ii multumesc...(nici eu nu stiam pentru ce..)
Am inceput sa-i ocolesc pe cei veniti inainte de 1989. Cum auzeam ca sunt de mult sositi aici, fugeam, imi era frica, ma simteam controlata de privirile lor severe...Nu aveam nimic cu ei..doar frica...Aveam impresia ca vor sa-mi faca rau..
De ce oare?? Poate cei vechi emigranti imi pot raspunde...
Au trecut ani si intimplator am avut norocul sa o cunosc pe respectiva doamna acum in virsta de cred 65, o dulce altfel si cu inima mare. I-am cunoscut si grupul de prieteni, au fost discutii de ce atita fuga de cei veniti mai tirziu, de ce mereu oribila fraza: "ehhhh asteapta, nu poti sa ai totul dintr-o data, incepi de jos...pai ce stiti voi, noi am trecut prin greu..doar nu credeti ca voi o sa primiti totul mai usor..." Well societatea a avansat, conditiile emigrarii sunt altele deci nu pot exista prea multe similaritati..Avem si noi, noi cei ce am emigrat dupa 1989 greutatile noastre, greul nostru...Si culmea, oamenii au cazut de comun acord, si cel putin la suprafata exista respect, exista intelegere...Si asta se cheama intelegere intre generatii...

toate bune la toti din cafenea
Ivy
#12747 (raspuns la: #8790) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
''Generatii'' - de Motzoc la: 07/08/2006 12:36:09
(la: Un loc comun: prăpastia dintre generaţii)
Dan-Gabriel(ex Big Defender):

M-am uitat pe topicul cu varstele,suntem foarte putini pe forum cei peste 55 de ani.Cateodata,ma gandesc ca intre mine si copii sunt doua generatii de gandire diferenta,asa a evoluat lumea.
Nu cred ca exista punti de netrecut intre mine si cei mai tineri(o gluma=bunicii se inteleg mai bine cu nepotii,fiindca au acelasi tip de minte).Dupa parerea mea,cu cat imbatranesti mai tare cu atat tinzi sa te controlezi mai mult si sa faci apel la amintiri.
Trebuie tinuta mintea in priza,atata cat mai ai!!!

''Fericirea este un rezultat partial,nu cel final(anonim)''
#137734 (raspuns la: #137310) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
timpul nu este de vanzare - de Diana G. Verpe la: 26/08/2003 02:57:23
(la: Cumpar timp...platesc oricit...)
il primim in dar sau nu...din pacate ne trebuie mult pana sa intelegem asta!
Nu esti singura ce traieste cu impresia ca a existat o vreme in care aveam mai mult timp, sau mai mult control asupra lui. Este doar o iluzie. Ziua are si va avea in continuare 24 de ore. Diferenta este ca in copilarie ii aveam pe parinti in jurul nostru, luand asupra lor grijile vietii de zi cu zi si lasandu-ne nou (ca dar!) timpul de a cunoaste, de a ne bucura de viata.
A venit randul generatiei noastre sa devenim parinti si sa daruim timp copiilor nostri...
Stimate Domn, Diferenta int - de dogmatic la: 17/09/2003 07:13:40
(la: Alta tara)
Stimate Domn,
Diferenta intre totalitarism si o procesiune ecumenica este imensa. A impartasi credinta cuiva si a-i respecta alegerea nu are nimic de a face cu impunerea unei ideologii debitate si implementate cu forta. Daca traditia ii este smulsa unui popor, atunci el dispare. Diversitatea culturilor este la fel ca si cea a oamenilor...si ele trebuiesc respectate. Cel care a initiat aceasta tema, nici pe departe nu se gandea ca "spiritul de turma" izvorat din ani grei pin care orice cultura a trecut, va degenra intr-o discutie despre totalitarism... Totalitarismul este dusmanul individualismului cultural, personal ...de identitate! Aici trebuie facuta diferenta.
#285 (raspuns la: #283) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Regret ca te-am jignit - de Alice la: 15/10/2003 08:35:03
(la: CICCIOLINA, actrita porno - o meserie ca oricare alta)
Nicicand nu mi-a trecut prin cap ca n-ai sti diferenta.
Vorbeati unul de eradicare si altul de stavilire, si mi-a trecut prin minte ca, vorbind de lucruri diferite n-aveti cum sa va-ntelegeti....Deci, scuze!
In alta ordine de idei nici gandul meu n-a fost, cred, destul de clar, de vreme ce-mi raspunzi la fel cum i-ai raspuns lui Papadie67 (ce-i drept, nu atat de obraznic, a propos, multumesc!)
Uite, eu nu dicutam nici de eradicare si nici de stavilire. Priveam problema din perspectiva moralei si educatiei.
NU sunt impotriva legii. Dimpotriva. Consider insa oportun ca fetele sa constientizeze ca au si alte optiuni inaintea celei de care vorbim. Daca educatia lor ramane la nivelul actual, ele NU VOR FACE O ALEGERE IN CUNOSTINTA DE CAUZA, se vor grabi, vor fi grabite sa o faca.
Repet ca in conditiile in care adolescentii nu beneficiaza in Romania de o educatie morala si civica adecvata timpului, tara noastra n-ar trebui sa legifereze decat legi care sa le garanteze accesul la cultura.
Un barbat cu educatie solida si minte sanatoasa nu va viola niciodata o femeie.In aceeasi masura, o femeie nu va apela la "meseria" de care vorbeai, decat in ultima instanta. NU VA FI UN PUNCT DE PORNIRE, ci o ultima solutie...
Inainte de a se grabi sa le impoziteze trupurile (caci la 18 ani o femeie nu-i inca femeie, desi toti credem asta, inclusiv ele)oamenii legii ar trebui sa se asigure ca nu vom deveni un popor de curve si pesti.
E atata saracie aici, prietene, ca multe fete care nici nu s-au gandit la prostitutie, o vor face acum, fiinca, nu-i asa, e "o meserie ca oricare alta"...
Si daca am rostit mai sus "stavilire" uite si raspunsul, ca o concluzie: EDUCATIE, mai intai, si-apoi placere, ca nu-s ipocrita!:)
Un gand bun.
PS. Vorbeai de belgieni. Ce procent din adolescentele unei generatii aleg sa se prostitueze in fiecare an? Cam cate crezi ca vor alege la noi un drum ca asta, cand el va fi legal? Intreb, retoric...
#1385 (raspuns la: #1376) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Interesant,.... - de lmm la: 16/10/2003 05:27:44
(la: Uitarea de sine sau pierderea identitatii)
ca indiferent cit sintem de deosebiti noi toti aici, de diferentele intre societatile in care traim, TOTI sintem atit de apropiati unii de altii, simtim la fel si in multe cazuri gindim la fel.

Oare de ce aflati aici in strain(atate) noi rominii nu ne ragasim si nu comunicam usor unii cu altii??

Alice esti un suflet deosebit.
Mi-ai facut pofta cu ceapa cu mamaliga, cu pestele care este mincarea mea preferata, dar mai ales cu GENEROASA TA INVITATIE....
Asta este ce din fericire ne deosebeste de multe neamuri de pe pamint, Ospitalitatea, generozitatea de a da din putinul care il ai celui ce iti calca pragul.

Ce mare adevar ai cuprins in cuvintele tale, ce adincime de observatie!Da,este ceva foarte adevarat in ce spui despre cit sintem de primitori si cit o aratam si fata de sufletele ratacind prin lume, si ce mare diferenta face asta.


#1469 (raspuns la: #1446) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Diferenta intre cei care au p - de Daniel Racovitan la: 23/10/2003 05:17:41
(la: Diaspora.. sa fie chiar 2 tabere ???)
Diferenta intre cei care au plecat pe vremea comunistilor si cei care au plecat dupa este , cred eu, urmatoarea: cei car eau plecat inainte nu aveau cale de intoarcere, si cvasi-totalitatea lor au plecat ca azilanti. Ca azilanti au fost primiti si sustinuti initial de statul care i-a adoptat. De aici un sentiment de "indatorire pentru binele nemasurat, pomana pe care tara adoptiva i-a facut-o". Exista a doua categorie, din care fac si eu parte, a celor care au plecat dupa 89, si care au avut intotdeauna posibilitatea sa se intoarca in Romania. Multi au plecat pe filiera profesionala, emigrand datorita competentelor lor. Acestia nu au tendinta sa se simta indatorati fata de tara care i-a primit, tocmai din cauza ca intre aceasta si emigrantul pe motiv "profesional" a existat o "tranzactie": el si-a pus la dispozitie competentele gata formate (un profesionist nu se formeaza in doua zile, ci in douazeci de ani, si cu cheltuieli) iar tara adoptiva i-a pus la dispozitie sistemul unde acestea pot fi valorificate. Este o relatie de perfecta egalitate.
De aceea, eu afirm ca nu datorez nici macar o centima Frantei in care locuiesc.
Heh, singura diferenta intre - de Daniel Racovitan la: 23/10/2003 06:55:02
(la: E deja iarna la Paris)
Heh, singura diferenta intre toamna si iarna e ca toamna mai sunt inca frunze in copaci...
Meudon la Foret e la doi pasi de firma unde lucrez acum, dar prefer Parc de Sceaux, e mai aproape de casa, si mai comod pentru Iulia.
#1948 (raspuns la: #1936) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Diferenta cu Anglia.. - de Coralie la: 19/11/2003 01:09:41
(la: Imigrantul anti-emigratie, episodul 2)
Diferenta cu Anglia este ca Franta permite si va permite si pe viitor întregimea familiilor,

.. ca in Franta cota de emigranti primiti, recomandata de UE, a fost depasita de mult

.. ca Franta este o tara de trecere, cu acces usor, prin munti, ca toti care nu sunt primiti in Anglia, raman in Franta..

... legislatia a fost pana acum laxista, tare laxista, toti emigrantii ilegali, neprimiti sau dati afara din alte tari a UE, au venit in Franta..

Noua lege este impotriva emigratiei ILEGALE, nu impotriva celor care vin legal, prin casatorie,pt a gasi familia care traieste in Franta,
nu impotriva celor care vin pentru studii sau cu contracte de lucru..
Josif C. Drãgan - de SB_one la: 20/12/2003 13:31:05
(la: Romani in strainatate)
Josif C. Drãgan:

Este cel mai bogat român, dar spune cã nu a stat niciodatã sã îsi numere banii. S-a stabilit încã din tinerete în Italia, a fost considerat, mult timp, apatrid, dar spune cã, în sufletul lui, nu a pãrãsit niciodatã România. Într-un interviu „Verde-n fatã” cu Marius Tucã, Josif Constantin Drãgan a explicat de ce se stie atât de putin despre el în tara natalã si cine ar fi, în opinia sa, „vinovatii”.

▪ Marius Tucã: Vã amintiti cum ati fãcut primul milion de dolari?
Josif Constantin Drãgan: Nu-mi amintesc pentru cã nu l-am numãrat, nu am stat sã numãr banii, ci am vrut sã stiu cã se realizeazã, ca o confirmare a succesului, a împlinirii datoriei muncii în societatea din care fac parte.
▪ Sunt corecte aprecierile si evaluãrile publicate?
Tot timpul s-a vorbit de bani, pentru mine nu a fost important sã am bani si sã-i folosesc pentru scopuri personale; am avut o viatã normalã si aspiratiile mele în acest domeniu au fost pe mãsurã. Bani, bani, bani, nu se vorbeste decât de bani.
Aprecierile au fost fãcute pe anumite criterii si ca atare si rezultatele au o valabilitate relativã pentru cã sunt din puncte de vedere diferite. Se vorbeste de bogãtia cuiva, într-o tarã, într-un moment în care problema de bazã este sãrãcia, o tarã unde oamenii sunt la limitã, dacã nu sub limita existentei, ajungând sã fim sãraci într-o tarã bogatã.
Despre afaceri
▪ Ce credeti cã face diferenta dintre dumneavoastrã si urmãtorii clasati în topul celor mai bogati români?
În primul rând, cred cã putem vorbi aici despre întinderea europeanã si nu numai a Grupului Multinational Drãgan, apoi despre soliditatea lui clãditã în aproape 60 de ani de existentã, care cred cã-i dau o dimensiune aparte în peisajul economic actual.
▪ Cu câti dintre românii din top 10 vã cunoasteti personal?
Îi cunosc personal doar pe câtiva dintre ei, pentru cã dezvoltarea Grupului Multinational Drãgan m-a tinut mult timp departe de tarã.
▪ Vã gânditi sã vã implicati în privatizarea companiilor de gaze din România?
Nu, pentru cã în privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor. Continuarea privatizãrii cu insistentã este o diminuare a propriilor capacitãti, fiind o declaratie de incapacitate. În 1996 am preluat de la stat o societate Petrom pe care-am dezvoltat-o si unde am devenit actionarul principal.
▪ Cum apreciati estimarea cã stocurile de gaze din tarã se vor epuiza pânã în 2005?
În aceastã perspectivã, dezvoltarea sectorului GPL (principalul obiectiv de activitate al grupului Butan Gas) devine o prioritate în România. Acest tip de „energie mobilã” este rezultatul unor resurse care nu se epuizeazã la fel de usor, constituind o alternativã viabilã si în viitor.
▪ Ati fost nevoit sã dati vreodatã spagã în România?
Eu nici nu cunosc cuvântul „spagã”, a trebuit sã întreb ce e spaga? Mi s-au cerut mici atentii, în diferite ocazii, pentru a mi se face anumite comisioane. Este o metodã total dezagreabilã si descalificantã, nu am apelat la ea si nici nu am încurajat, în tot ceea ce am fãcut, acest mijloc de a obtine avantaje de pozitie sau diverse facilitãti. Tot ceea ce am obtinut, de-a lungul vietii, este exclusiv rodul dedicãrii, intuitiei, pasiunii si muncii mele. Spun acestea rãspicat, cu toate cã, deseori, inexplicabil, am întâmpinat piedici în concretizarea unor initiative economice sau culturale, de altfel benefice pentru societatea româneascã.
▪Domeniile dumneavoastrã de afaceri sunt foarte variate. Cum se explicã diversitatea lor?
Am fost si sunt interesat de cât mai multe si diferite domenii. Am o imaginatie efervescentã si dorinta de a acoperi suprafete întinse de activitate. Omul este produsul societãtii si are o datorie fatã de ea: sã munceascã. Munca este o obligatie.
Asa am importat si exportat tesãturi si fibre din Italia în România pentru pânzele de avion din care se realizau aripile avioanelor la IAR Sibiu. Am gândit afaceri cu banalele, dar utilele mãturi. Am fãcut marketing în pietele de desfacere din Elvetia, Belgia si Anglia fãcând comert cu produse alimentare, am afaceri imobiliare... O afacere nu se naste decât dintr-o mare cunoastere a pietei si din dorinta de activitate.
Despre cartierul Josif C-tin Drãgan
▪ E adevãrat cã detineti o stradã în Italia?
Da, existã la Venetia o stradã care se numeste Calea Draga, unde de altfel si locuim, stradã care existã cu acest nume de prin 1600. E o purã întâmplare....
Dar în Grecia existã o localitate lângã Teba, Dragania, onoare pe care statul grec mi-a conferit-o pentru cã aici am creat prima zonã industrialã din Grecia.
▪ Domnule profesor, haideti sã revenim putin. Spuneti-mi si mie cum ati plecat din România.
Am plecat cu trenul... si cu bursa de studii pentru un an – de 6.000 de lire – oferitã de Guvernul italian, prin Institutul Italian de Culturã. Cu acesti bani îmi plãteam locuinta, întretinerea si câteodatã mici aventuri de tinerete. Îmi amintesc cã am cunoscut o cântãreatã la Biserica Greco-Catolicã de la Roma si îmi permiteam sã o invit câteodatã la cinematograf. Îmi completam bugetul cu 100 de lire lunar, tinând contabilitatea domnului Rossi, vânzãtor de alimente.
▪ Care este povestea cartierului Josif Constantin Drãgan din Lugoj?
Povestea cartierului ce-mi poartã numele, în Lugoj, este una extrem de simplã. Am primit o solicitare din partea municipalitãtii si a locuitorilor acelui cartier – unde se aflã, pozitionat si sediul Butan Gas International – de a contribui, financiar, la eliminarea datoriilor pe care oamenii din aceastã zonã a Lugojului le aveau cãtre regiile locale, respectiv întretinere, gaze si altele. La vremea când a fost fãcutã solicitarea, adicã anul 2000, suma pe care am alocat-o era destul de importantã. Astfel, am ajutat comunitatea respectivã si, drept recompensã, acestia au hotãrât ca acest cartier al Lugojului sã poarte numele meu. De altminteri, mai este o piatã, chiar în centrul orasului, pe care am reamenajat-o integral, contribuind cu aproape 200.000 de dolari, si care îmi poartã numele. Alãturi se aflã si Catedrala Greco-Catolicã „Coborârea Sfântului Spirit”, la repictarea cãreia am contribuit. Nu mai putin o creatie a mea, la care tin cu deosebire, este Universitatea Europeanã Drãgan, la Lugoj si Brasov, cetate a spiritului si mintii românesti, de talie europeanã si, de curând, acreditatã.
Clãdirea Universitãtii din Lugoj este opera unui arhitect din Timisoara, Radoslov, proiect care a fost premiat la Venetia si care a pãstrat multe dintre doleantele si indicatiile mele de a îmbina vechiul cu modernul, de a continua ideea de cetate medievalã, viitoare Cetate a Stiintei.
Despre politicã
▪ Care politician din România v-ar convinge sã îl votati?
Nu am fost niciodatã implicat în viata politicã. Acest lucru nu a fãcut si nu face parte dintre preocupãrile mele. Cred însã cã unul dintre politicienii cãruia i-as acorda, fãrã ezitare, votul meu ar fi unul care ar sesiza rolul pe care România l-ar putea ocupa, prin ceea ce reprezintã ca potential, în rândul natiunilor lumii.
▪ Ce simpatii politice aveti?
Nu am simpatii politice care sã mã determine sã apreciez, mai mult sau mai putin, un oarecare partid sau om politic. Am încercat, în toate contactele si relatiile avute cu politicienii români sau strãini, sã pun mai presus de toate interesele tãrii mele, fie ele economice sau de altã naturã. Asta apreciez la orice om politic sau formatiune de guvernãmânt.
▪ Ce credeti despre alianta PNL-PD?
Nu-mi exprim nici o opinie.
Despre investitiile în presa din România
▪ Cât de implicat sunteti în presa din România?
Implicat nu este cuvântul cel mai potrivit. Am fondat o serie de publicatii în România, si mã refer la cotidianul „Natiunea”, „Renasterea Bãnãteanã” din Timisoara, sãptãmânalul „Redesteptarea” din Lugoj, „Buletinul European”. De asemenea, am investit în televiziune si radio, având propriile posturi la Lugoj, anume Europa Nova. Editãm, la Bucuresti, în cadrul tipografiei „Fed Print”, diverse publicatii cu caracter cultural, ziare, reviste, carte si multe altele. O implicare de naturã pãrtinitoare, politicã sau de altã naturã, nu am avut si nu avem. Dar am considerat cã presa poate constitui, pentru spiritul românesc, letargic acum, un vehicul valabil prin care sã poatã deveni din nou treaz. De asemenea, aceste initiative legate de presã au potentat toate actiunile Fundatiei Europene Drãgan, contribuind la rãspândirea culturii si a românismului în tarã si în Europa. În plus, am contribuit si la configurarea postului de radio Vocea Basarabiei, din Moldova, pentru a da posibilitatea românilor de acolo sã se exprime alãturi de semenii lor din tara româneascã. Si, sincer, nu a fost usor sã se concretizeze acest lucru.
▪ Fundatia Europeanã Drãgan a editat „Istoria Literaturii Române” a lui Cãlinescu. Cum ajungea aceastã carte în România?
Neexistând în România de foarte multã vreme „Istoria Literaturii Române” a lui George Cãlinescu, aceastã fiind deja epuizatã, dar necesarã pentru cunoasterea mai de aproape a literaturii române, am considerat necesarã reeditarea sa în limba românã si în limba englezã. Aceastã carte am trimis-o în 135 de exemplare tuturor autoritãtilor, începând cu presedintele Ceausescu, iar apoi, profitând de organizarea unui Congres Cultural la Bucuresti, cu posibilitatea de a introduce orice publicatie, având autorizatia organizatorilor, am introdus 5.000 de exemplare nelegate, pentru a fi distribuite si folosite în scoli.
▪ Cum de unele dintre cãrtile dumneavoastrã ajungeau sã fie editate în România?
Diverse edituri, de exemplu Cartea Româneascã, primeau autorizatiile necesare de la sectia culturalã în raporturile cu strãinãtatea si astfel ajungeau sã fie editate în România cãrtile mele.
Despre pasiunea pentru istorie
▪ De unde pasiunea dumneavoastrã pentru istorie?
Nevoia proprie de a cunoaste ca român istoria neamului în care m-am nãscut, a Tãrii Românesti si a altora din Europa si din întreaga lume. Aceastã pasiune pentru cunoasterea istoriei era stimulatã de stabilirea mea în Italia, pe care o consider a doua patrie, si de faptul cã, 30 de ani dupã plecarea din România, nu am putut sã revin în tarã din cauza unui decret dat de Ana Pauker, în care se prevedea pierderea cetãteniei românilor care nu se întorceau în tarã în termen de 60 de zile. Am fost considerat mult timp apatrid.
▪ Ce credeti despre scandalul Holocaustului, declansat în urmã cu câteva luni la noi?
Cred cã este vorba despre lipsa de cunoastere a prim-ministrului nostru, care a adoptat atitudinea Asociatiei evreilor de a fi despãgubiti si care au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri de beneficii condamnatã de însusi profesorul universitar Normal Finkelstein în lucrarea sa „The Holocaust Industry”, lucrare tradusã în multe tãri din lume. Nu a fost Holocaust în România.
▪ În opinia dumneavoastrã, ce înseamnã sã fii bun român?
Sã fii bun român înseamnã împlinirea datoriei de a-ti iubi propria tarã, sã-ti cinstesti neamul cu credintã, oriunde te-ai afla, si de a-ti îndeplini îndatorirea de a munci.
Despre maresalul Antonescu
▪ Se spune cã aveti un cult pentru maresalul Antonescu. De unde vi se trage aceastã admiratie?
Cum am mai spus, maresalul Antonescu este o figurã marcantã a istoriei, este eroul si martirul neamului românesc. În împrejurãri dramatice pentru tarã, a avut o comportare exemplarã, a fost animat de un înalt patriotism si spirit de sacrificiu. A purtat un rãzboi just de întregire a frontierelor, impus de vecini agresivi, si de apãrare a evreilor din România si din tãrile vecine, ocupate de nazisti, falsificându-le chiar cu pasapoarte plecarea, de la Constanta cãtre Palestina. Simt o profundã durere la nerecunoasterea acestor merite ale sale, ca si atunci când a fost acuzat, condamnat si ucis cu acceptul fostului rege Mihai. Pãcat cã, repet, din oportunism politic sau pentru obtinerea de avantaje pasagere, denigrãm un ROMÂN, fãcându-l dusman al tãrii.
▪ De ce românii stiu atât de putine lucruri despre „personajul” Josif C-tin Drãgan? V-ati ascuns vreodatã de presã?
Îmi doresc ca oamenii sã stie cât mai multe despre realizãrile mele, nu despre mine, dar nu refuz niciodatã sã mã fac cunoscut. Tot ceea ce am fãcut pentru tara mea, inclusiv lobby-ul fãcut pentru afirmarea valorilor sale în Europa si în lume, de exemplu statuia lui Antonescu, tipãrirea „Istoriei Literaturii Române” a lui Cãlinescu, Fundatia Europeanã Drãgan, Butan Gas-ul, Capul lui Decebal de la Orsova, cea mai mare sculpturã a lumii, înainte de statuile celor patru presedinti ai Americii de la Muntele Rushmore chiar, actele mele de mecenat, de caritate, de bunãvointã fatã de societatea româneascã au fost, în general, trecute cu vederea de mass-media româneascã sau au fost minimizate ca importantã.
▪ Cam câte interviuri acordati într-un an?
Destul de putine.
Despre familie
▪ Cât de des îsi vede familia cel mai bogat român?
Nouã ani, sotia mea a stat alãturi de mine zi de zi. Pãstrãm traditia si ideea de familie prin prezenta celor trei copii: Stefan Constantin de 4 ani si gemenii Alexandru Eugen si Tudor Sebastian de 2 ani, pentru care, de exemplu, masa de prânz este sfântã. Tot timpul suntem împreunã, îmi desfãsor viata alãturi de ei si sunt parte nelipsitã din viata mea, suport activ al acesteia.
Despre patriotism
▪ În anul 2003 al Europei mai existã patriotism?
Trebuie sã existe. E un sentiment firesc si o datorie de onoare, un sentiment care, din fericire, va exista chiar dacã, în timp, frontierele vor dispãrea.
▪ Cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, profilul românului si cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, România actualã?
Este împovãrat de greutãti si totusi optimist si încrezãtor într-un viitor mai bun. România zilelor noastre este încã marcatã de frisoanele tranzitiei. Este însã foarte atasatã idealurilor europene, pe care si le poate apropia prin integrarea în UE, proces care în nici un caz nu trebuie ratat.
▪ Ce-ati putea sã comentati legat de Revolutia din 1989?
În anul 1989 consider cã nu a avut loc o revolutie, ci o loviturã de stat pentru înlãturarea presedintelui Ceausescu si a regimului comunist, cu consecintele de rigoare. Istoria va demonstra ceea ce nu mai e de demonstrat: adevÃrul.
▪ Care este opinia dumneavoastrã legat de fenomenul globalizãrii?
Globalizarea a devenit fireascã.
▪ Ce v-a determinat si care au fost conditiile plecãrii din România?
Bursa de studii care mi-a oferit posibilitatea de a mã realiza cu succes.
▪ Ati reusit sã impuneti cultura româneascã prin ceea ce ati fãcut în Italia?
Cu prisosintã. Aceasta a fost una dintre principalele mele preocupãri. Am creat Fundatia Europeanã Drãgan, reprezentatã în marile capitale europene, am editat încã din anii ’50 „Buletinul European”, care apare si în zilele noastre, am înfiintat Editura Nagard, Universitatea Golden Age, Centrul European de Cercetãri Istorice de la Venetia si multe altele. Am fost considerat promotorul Europei Unite de astãzi.
▪ Cum ati încadra în istoria României miscarea legionarã?
O miscare politicã fireascã pentru epoca respectivã, de apãrare a intereselor nationale.
▪ Vã veti întoarce vreodatã definitiv în România?
Vã pot spune cã nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar în perioada când am fost plecat din tarã. Am purtat-o mereu în suflet, cu atât mai mult acum, când mare parte a timpului meu se desfãsoarã în tarã, pot spune cã sunt, am fost, definitiv acasã. Pãmântul natal te atrage sã te întorci acolo unde ai fost zãmislit.
▪ Nu vã temeti cã fiii dumneavoastrã ar putea fi, la un moment dat, „striviti” de povara averii dumneavoastrã?
Povara aceasta se va împãrti si va deveni, probabil, „suportabilã”. Ideea bogãtiei nu o suport, e ceva extravagant si nu trebuie folositã ca atare de viitoarele generatii. Atât timp cât eu am o viatã normalã si copiii mei vor urma acelasi model: o mãsurã în toate.

Josif Constantin Drãgan
DATE PERSONALE:
Data si locul nasterii: 20 iunie 1917, Lugoj
STUDII:
1938: licentiat al Facultãtii de Drept, Universitatea din Bucuresti
- licentiat în Stiinte Economice si Politice, Universitatea din Roma
- doctor în Drept, Universitatea din Roma
AFACERI:
1941: se orienteazã spre domeniul petrolier, exportând petrol din România cãtre Italia
1948: formeazã societatea Butan Gas SA, care se ocupã cu îmbutelierea si distribuirea gazului
ALTE TITLURI:
1966-1976: Presedinte al
Federatiei Internationale de Marketing
1973: Membru al Camerei de Comert italo-române
Doctor Honoris Causa al Universitãtilor din Craiova si Timisoara
Cetãtean de onoare al oraselor Lugoj si Cluj-Napoca si al comunei Spãtaru (judetul Buzãu)
IMPLICARE ÎN ÎNVÃTÃMÂNTUL ROMÂNESC:
1967: Ia fiintã, în Italia, Fundatia Europeanã Drãgan
1990: Înfiinteazã, la Bucuresti, „Drãgan European Business School”
1991: Pune bazele, la Lugoj, Universitãtii Europene Drãgan
VOLUME PUBLICATE:
1985: The World Mission of the International Marketing Federation
1987-1989: Geoclimate and History
1995: Bazele Cognitive ale Cercetãrilor de Marketing (în colaborare cu prof. M.C. Demetrescu)
1976: Istoria milenarã a tracilor
1985: Imperiul milenar al Daciei
1996: Istoria românilor
1996: Adevãrata istorie a românilor

Nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar când am fost plecat din tarã.
Nu am stat niciodatã sã numãr banii.
În privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor.
Am fãcut afaceri cu mãturi.
La Venetia locuim pe Calea Dragan.
Evreii au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri si beneficii.
Am fost considerat promotorul Europei Unite de azi.
Am o viatã normalã si o mãsurã în toate.

Note:


#7014 (raspuns la: #6999) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cele 10 generatii nu sunt o g - de Daniel Racovitan la: 04/01/2004 05:59:57
(la: Din tata in fiu, de zece generatii...)
Cele 10 generatii nu sunt o garantie in sine pentru calitatea exceptionala ci o posibila explicatie. O asemenea calitate nu am intalnit in Romania si nu cred c-o voi intalni prea curand. Supara-se cine o vrea, dar cu know-how-ul nu se naste nimeni.
#7576 (raspuns la: #7574) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Jeg" e destul de generic. - de Daniel Racovitan la: 09/01/2004 04:23:00
(la: Un salariu decent in Romania)
"Jeg" e destul de generic.
#7831 (raspuns la: #7829) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Diferenta dintre Romani (Rom - de My la: 09/01/2004 10:40:31
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
"Diferenta dintre Romani (Romani zic !) si "Europeni" este neta, din punct de vedere educational si spiritual (in favoarea noastra)."

E un paradox, nu-i asa ? Un popor atât de destept si spiritual, sa îsi croiasca singur o tara atât de mizerabila.

Deci ori e un ghinion sa te nasti spiritual, ori ce spui tu e o auto-flatare gratuita dar care da bine la orgoliu.

Tin minte ca mai demult cineva spunea, referitor la imensa cultura si spiritualitate a românilor, ca aceia care au sindromul de superioritate sa ia un tren de navetisti din Gara de Nord ca sa vada adevarata dimensiune a spiritualitatii poporului Român, în cazul de fata a omului mediu.
#7854 (raspuns la: #7844) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Diferenta dintre Romani (Rom - re: - de radones la: 12/01/2004 07:14:55
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Sa stii ca nu e un sindrom de superioritate, chiar sintem. Da, ai dreptate in ce zici, "ia un tren de navetisti...", dar vreau sa te intreb, ai luat vre-o data un tren de navetisti altundeva decit in RO (nu e o intrebare ironica !). Eu am luat un autobuz, aici in US intr-o zona similara, si sa stii ca diferenta e doar de limba. Paradoxul consta nu in faptul ca Romanii sint un popor spiritual poate, ci in faptul ca ii lasa pe unii cioBecali, sa intre in politica, si ca nu avem o elita sau nu poate produce o elita care sa se implice in politica / viata publica, si care sa poata sa fie o generatie pasoptista....hai ca am inceput sa vorbesc ca la PCR...OK, acum e rindul tau....
#7943 (raspuns la: #7854) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sa fi diferit de altii... - de Jimmy_Cecilia la: 09/02/2004 06:43:25
(la: Sunt supraponderal! De ce ma alunga lumea?)
multi oameni nu accepta diferenta, de orice natura, au spiritul ingust si vor ca totii sa fie la fel ca ei.
Toleranta este atributul omului destept, cu spiritul larg si generos..

Sa fi gras, este vazut ca lipsa de bun simtz, negligenta si lipsa de ingrijire, atunci cand cate o data poate fi fiziologic, o problema de sanatate.
dar totul se poate trata, ameliora, este o chestie de vointa si alegere..
Conteaza ca omul sa se simta bine in capul si pielea lui, daca nu se simte bine este mai grav..
!!!!!!! - de enigmescu la: 15/02/2004 19:41:37
(la: Romani in strainatate)
sunt de la inceputul anului emigrat in Australia si, pe cuvantul meu, cativa au dreptate! au pus punctul pe...rana. de ce nu vorbeste nimeni oare, dar absolut nimeni, despre faptul ca cei tradati sunt nu cei care raman in tara de origine ci cei care pleaca?! de ce sunt ei tradati? fiindca in propria tara ai prea putine sanse de a trai decent. fiindca in propria tara daca vrei sa faci ceva maret, grandios, ceva special sau pur si simplu ceva care poate fi de folos tuturor, esti apasat cu calcaiul pe grumaz. e intr-adevar asa de usor sa comentezi, sa tragi concluzii sau sa condamni cand de fapt n-ai luat niciodata contact cu civilizatia din alte locuri. nimeni nu zice ca e perfect in afara decat daca e inconstient si ii place sa se afle singur in vorba. in Romania nu e usor, la fel de greu e si in afara. diferenta o face faptul ca aici muncesti si esti platit ca atare iar sistemul financiar-bancar este atat de dezvoltat si bine pus la punct incat ai posibilitatea de a-ti cumpara orice in timp, daca muncesti. dar daca stai la coltul strazii de dimineata pana seara sau iti petreci mai tot timpul prin baruri si discoteci, cine sa faca din tine un om mai bun si cine sa faca din tara un loc mai bun de trait??? vreti sa stiti ceva din propria experienta? trebuie mai intai sa va spun ca am mai iesit de cateva ori inainte in afara tarii dar niciodata prea departe. insa atunci cand am pus piciorul prima data in avion m-a izbit pur si simplu amabilitatea tutror oamenilor, incepand cu echipajul si terminand cu ultimul om care calatorea. este adevarat, romanii sunt f. stresati si enervati mai tot timpul iar asta am remarcat prima data la mine insumi cand am ajuns aici. am trait intr-o lume stramta si rece, poate nici aici nu e diferita din alte puncte de vedere, dar macar aici imi pot permite "luxul" de a-mi schimba propria lume. si sa stiti ca totul porneste de la mentalitate! trebuie sa ne schimbam mentalitatile daca vrem ca in tara sa fie mai bine decat pana acum. sincer, mi-ar placea sa ma reintorc in Romania definitiv, candva, dar numai daca as sti sigur ca atunci cand ajung acolo nu ma lovesc din nou de atat de multe lucruri pe care le-am detestat la apucaturile noastre. stiti ceva? eu nu va doresc sa ramaneti in tara, as vrea sa iesiti toti de acolo macar pt. un timp si sa va intoarceti numai cand ati sti ca daca va intoarceti o veti face mai buna de trait pt. generatiile urmatoare!
uhhh, e lung, nu credeam ca o sa scriu atat, dar e la cald... :)
just me
just me
Care-i diferenta între o "bl - de Crisa la: 07/03/2004 14:19:43
(la: Femeia)
Care-i diferenta între o "blondà" si o falsà "blondà" ?
_Blonda are un singur neuron
_Blonda falsà un neuron fals...
#11547 (raspuns la: #11533) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
o mica diferenta... - de hgrancea la: 15/03/2004 10:12:35
(la: "Muzica, mp3" sau "Asa cum nu fur sampania din supermarket...")
intre a fura o sicla de sampanie si a copia un mp3 sau chiar un soft oarecare e totusi o mica diferenta...siticla o furi .. si gata .nu mai este
nu ii faci o copie ... nu ?
nici eu nu as fura un cd din magazin nici macar un blanc de citva lei...
dar de copiat muzica si programe copiez la greu ...
si nu cred ca asta ar fi de condamnat ci numai alt aspect ....
si anume comercializarea ...si profitul facut din vinzarea a ceva
ce nu iti apartine ...
sau folosirea in scop comercial al programelor ..mai exact sa scot bani din asta ...
dar ca sa ascult de citeva ori un mp3 de pe net ...
sau ca sa vad performentele unui soft oarecare .. nu sint ca as fura ceva
asa simt eu ... oare ma insel ???
--------------------
Horia Grancea
Eu nu cred in generatii: - de Ovidiu Bufnila la: 16/03/2004 00:54:00
(la: Florin Iaru: "In 1989 s-a terminat cu optzecismul")
Impartirea in generatii? Asta trebuie sa fie ratacire. Colectiva fictionalaaaaaaaa! Sunt scriitori mari, nu va faceti probleme. Eu cred in luptatori si in razboinici adevarati. Nu cred in fantose si marionete fictionale. Poezia de azi? Dar palpita peste tot poezia! Intrati pe forumuri! Am intalnit tineri extraordinari! Cred ca ar trebui sa vedem altfel lucrurile. Am trait si inainte de 1989 liber! Sa nu confundam lucrurile. Scriitorul poate fi bagat si intr-un borcan dar daca e scriitor adevarat atunci va fi liber si va raspandi luminaaaaa! Am mai intalnit opinii de genul asta! Nu sunt de acord cu ele! Victimizarea si culpabilizarea colectiva este o forma de manipulare! Alta e kestiunea! Nu a fost proiect si nicidecum incremenire in proiect. Am trait intr-o lume grotescka, hilara, tragika, oribila. Bun. Dar NU AM MURIT. Si nu AM SUPRAVIETUIT! Am scris multi dintre noi cu fervoare. Am sprijinit alti tineri asemenea noua. Am continuat sa speram. Nu ne-am comportat ca si cum am fi fost turnati in beton! Astea sunt de acum metafore de arestuireeeeee! A mai zis un scriitor, de exemplu, ca SF-ul a murit in 1989. Astea sunt niste opinii simpatice ca si ideea ca poezia de azi e corecta! NU E ADEVARAT! Sunt tineri scriitori si tineri poeti care NU CITESC OPTZECISTII PENTRU CA NICI NU AU HABAR DE EI! Optzecistii nu sunt modele! E rau? E tragic? E un act de istorie literara incheiat? Nu cred. Valorile mari ale celor care se revendica optzecisti nu erau intr-un raport de referinta cu Ceausescu! Daca cineva crede ca asa a fost atunci e intr-o eroare. Am intalnit evazionisti inainte de 1989! Da, EVAZIONISTII sunt scriitori ratati! Ei confunda Istoriile! Unul dintre cei care s-a dat "golan" a lins mana celui impotriva caruia a vorbit ca "golan". E vorba de un EVAZIONIST care s-a crezut in afara ISTORIEI. Nu esti in afara ISTORIEI ca scriitor. Eu, de exemplu, nu-mi doresc sa fiu model pentru cineva. Aici in www.cafeneau.com sunt tineri scriitori care sunt pe deplin surprinzatori si talentati. EI ISI VOR GASI DRUMUL SINGURI! Nu au nevoie de proptele. Nimeni nu-i impiedica sa-i citeasca pe optzecisti! Nimeni nu-i impiedica sa-i considere modele! NUMAI CA LUMEA S-A SCHIMBAT! S-a sfarsit cu prostioara despre timpul liniar, despre timpul circular. IMAGINARUL E LIBER! In toate directiile! Eu nu sunt ingrijorat de nimic! FORTELE DE CRESTERE isi gasesc drumul! Important e ca, daca un optzecist e convins de valoarea operei sale atunci el va naviga alaturi de Fortele de Crestere descoperind impreuna Ultimul Sens. Aceasta este frumoasa si marea aventura literara a Noului Mileniu. Optzecistii care cred in arta lor trebuie sa porneasca mai departe in profunzimea lucrurilor. Nu sunt nici morti, nu sunt nici niste guru literari. Multi dintre optzecisti au descoperit lucruri extraordinare. Altii au deraiat sau s-au ratat. Nu e un lucru nou. Conosc optzecisti care au depus armele. E treaba lor. Istoria Merge Inainte. In toate directiile. Nu avem timp sa bocim nici moartea iluzorie a SF-ului romanesc nici iluzoria gramatica optzecista.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...