diferii

Cu englezii si casa regeasca, este un pic diferit, nu se discuta cu morala!
In plus viata lui Charles a dat loc la multe scandaluri, ultimul in data.. nu cu femeile, ci cu majordonul, cred.
S-ar parea ca titlul sa fie transmis direct fiului lui Charles,
dar poti sa stii?

Nu am citit-o, desi acum sint curios. Totusi, daca sinteti interesati intr-o opinie diferita, o puteti gasi aici:
http://www.observatorcultural.ro/arhivaarticol.phtml?xid=7442
si aici:
http://www.observatorcultural.ro/arhivaarticol.phtml?xid=7443

Sunt, evident, lucruri diferite. Identitatea fara numire nu ar avea sens in timp ce imaginile sunt adeseori independente de regimul identitar. Cum stabilim sau cladim o identitate tine de vointa. Tine de curaj. Tine de actiune. O identitate nu se poate afla in afara actiunii. Ar fi moale, banal si vulgara. A fi identic e iarasi chestiune de ambitie dar poate foarte bine sa-si bage coada si hazardul punand la cale ghidusii. Identic absolut nu se poate insa pentru ca totul este proces si asta inseamna miscare continua, alergatura si gafaiala. Ca aparenta, identitatea poate exista, observand sau inchipuind lumea.

eu pot nici sa nu mentionez diploma fiindca lucrez intr-un domeniu total diferit si nu intereseaza pe nimeni ca am masters in alt domeniu

in plus, experienta face doi bani cand e vorba de angajarea pe un alt post in acelasi domeniu, in conditiile in care alti aplicanti au "hartiuta" in domeniul respectiv si eu nu. singura exceptie ar fi atunci cand postul e in cadrul aceluiasi branch (caci nu se poate extinde teoria la intreaga companie daca este o firma mare si foarte extinsa) cand "the hiring manager" te cunoaste si are incredere in ceea ce stii, si-atunci ai sanse sa iei postul chiar si fara diploma

nu prea inteleg care e diferenta intre protestanti si baptisti. De fapt, de ce se simte diferit un baptist de unul protestant?

Deara anisia,
tu precizezi in finalul comentariului tau:

"semenii nostri sunt diferiti. si fiecare are dreptul lui la opinie."

Un fapt cunoscut si acceptat de cei deschisi la dialog.

In comentariul pe care l-a scris Paianjenul, gasesti un raspuns in intregul sau,nu am sa mai insist asupra celor spuse de tine.

Citeste te rog aceasta tema si comentariile colegilor de cafenea, ce au participat la discutii astfel vei retine numai ce tu consideri ...doar suntem prin creatie liberi,nu?

Cu bine,

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

Omul un regn 'diferit'? Genetic ne asemenam prea tare cu maimutele primate ca sa putem ignora teoria evolutiei, dar destul de diferit ca sa nu ne putem incrucisa, cel putin in mod natural (ne despart cateva milioane de ani de evolutie). Ne asemanam si cu porcul de la cere unele organe (pielea, valvele inimii - de altfel anatomic inima porcului e foarte apropiata de cea umana) sunt compatibile si sunt folosite in transplanturi.
Una din caracteristicile cele mai evidente care ne face deosebiti de regnul 'animal' (alaturi de puterea de comunicare si capacitatea de gandire abstracta) e capacitatea de a avea relatii sexuale pentru satisfacerea unei placeri si nu numai pentru procreare, desi aceasta trasatura exista la delfini....
Si cand te gandesti ca mai toate religiile vor sa ne ia si aceasta placere care intradevar ne face deosebiti de regnul animal...

iata un articol extrem de interesant pe care as vrea sa il cititi:
A trai in cuplu sau cum sa convietuiesti cu o persoana diferita

Dupa primele intalniri, care sunt intotdeauna limitate in timp, trebuie sa invatam sa traim relatia intr-un angajament continuu, de durata (in spatiu si timp), daca cei doi parteneri isi doresc sa creeze un cuplu.

Fiecare intalnire amoroasa, chiar daca are partea sa de imprevizibil si de mister, este bazata pe atractia in sens unic sau reciproc (mai rar decat am crede), pe existenta sentimentelor in sens unic sau impartasite (mai rar decat am putea gandi), pe proiectiile reciproce (ne place la inceput imaginea celuilalt - cea care ne este prezentata), care ulterior se vor confrunta cu persoana reala (asa cum este in viata de zi cu zi).

O relatie de cuplu se construieste in jurul a patru componente personale care trebuie sa fie prezente la fiecare dintre parteneri:

• pentru a putea sa intram in relatie, trebuie sa fim liberi, sa nu avem angajamente afective prea puternice care ar risca sa intre in competitie cu partenerul ales;

• trebuie sa fim suficient de autonomi afectiv si material pentru a putea sa ne implicam intr-un astfel de angajament;

• sa fim capabili sa ne propunem reciproc un proiect de viata ce face parte dintr-un viitor ce va fi construit in doi;

• la acestea se adauga capacitatea (care este prezenta sau care ramane sa fie dezvoltata) de a ne propune reciproc modalitati de comunicare si de schimburi de calitate care vor fi puse in practica in viata de zi cu zi pentru a alimenta si anima o relatie de respect reciproc.

Astfel, fiecare dintre partenerii de cuplu va depasi si demistifica imaginile "ecran" care insotesc prima intalnire si de care trebuie sa se elibereze pentru a gasi distanta corecta fata de relatiile semnificative din trecut (familiale, alte iubiri, angajamente anterioare...).

Fiecare dintre parteneri va trebui sa invete sa traiasca in interiorul unei relatii apropiate, care contine o dubla intimitate: 1) intimitate comuna si impartita si 2) intimitate personala si rezervata. Ei vor trebui sa isi ofere mijloace de a trai impreuna trecand prin confruntari (pornind de la diferentele lor, convingerile, obiceiurile lor) firesti vietii cotidiene (si nu conflicte), de a se sustine (si nu a se nega, descalifica sau devaloriza), de a se dezvolta (si nu a intra in competitie, asa cum se intampla uneori).

Fiecare relatie de cuplu se va traduce astfel printr-un plus de energie si de bine, atat pentru unul cat si pentru celalalt, daca fiecare dintre parteneri este constient de faptul ca este de datoria lui sa clarifice si sa duca mai departe diferitele mize, dintre care, rezum aici esentialul:

Dezvoltarea unei capacitati de autonomie afectiva

Pentru a se alia cu celalalt trebuie mai intai sa intram in alianta cu noi insine. Cunoasterea de sine presupune o responsabilizare mai mare a propriilor sentimente si resentimente. "Sunt responsabil de ceea ce simt, nu trebuie sa il fac pe celalalt responsabil de felul meu de a fi sau de gandurile mele".

A nu ne lasa definiti de celalalt

A invata sa ne respectam si sa-l respectam pe celalalt cu toate diferentele sale, aceasta inseamna "a nu ne mai lasa definiti de celalalt". Ceea ce ii mentine pe doi parteneri impreuna nu este nici compromisul, nici supunerea si nici concesiile, ci afirmarea si recunoasterea diferentelor. Exista, de asemenea, riscul de a dezvolta relatii dominant - dominat, care in cuplu iau forme subtile (sau violente) si care trebuie sa faca obiectul unei amri vigilente - in special printr-o pozitionare clara de la inceputul relatiei cand unul dintre cei doi tinde sa-l domine pe celalalt, sa-i impuna dorintele sale, sa-l puna in serviciul nevoilor sale.

A ajunge la un acord

A gasi mijloacele de comunicare potrivite, adica a se pune de acord. Si pentru aceasta trebuie sa invatam sa ne definim mai bine asteptarile, aportul fiecaruia si propriile zone de toleranta... si sa le confruntam cu ale celuilalt.

A iesi din tipare

A iesi din conventional si a depasi anumite prejudecati eronate cum ar fi: "daca celalalt ma iubeste, ar trebui sa stie ceea ce gandesc fara sa trebuiasca sa-i spun...., ar trebui sa raspunda asteptarilor mele fara sa le exprim...".

A accepta schimbarea

A accepta evolutia si schimbarea, ceea ce inseamna si faptul ca trebuie reactualizate angajamentele. Caracteristica vietii pe planeta Pamant este evolutia, maturizarea sau transformarea. O relatie vie se supune acestei legi a evolutiei. Mizele unui anumit moment, despartirile, reajustarile vor fi indispensabile si vor trebui sa faca obiectul nu numai unei comunicari verbale, ci a unei confruntari pentru a-i permite celuilalt sa ne vada (si sa ne accepte) asa cum suntem si nu cum ar dori el sa fim.

de Jacques Salome, autorul cartilor aparute la editura Curtea Veche:

Draga prietene Alex, roman vesel...se pare ca provenim din medii diferite, desi cred ca suntem ambii de varste apropiate (eu cel putin am 45). Your personal background it's your own bussiness...dar atitudinea ASA ZIS de "stanga" manifestata in toate textele tale spune ceva despre acest "background" si stii bine ce...NO acusation! Stiu ca ai un IQ mare dar crede-ma politizarea asta este cam...ciudata. Trebuie ca tinerii de pe acest forum sa fie "educati" , dar intr-o maniera normala iar ...PROPAGANDA atat de intensa impotriva TUTUROR valorilor lumii occidentale nu poate face decat sa arate ceea ce este "obvious". Let's make fun of it!
Best wishes ,
Mario

Culturi diferite...trecut diferit
#33355, de ampop la Fri, 14/01/2005 - 08:13

Draga Mario,

Unele din concluziile tale sint corecte. Avem aproape aceasi virsta... eu, doar citiva ani implus... Dar daca te gindesti ca as fi avut un trecut comunist?!... te inseli! In clasa a IXa am refuzat onoarea de a fi facut UTC-ist pentru ca am aflat citeva din secretele familiei.
Intimplator am gasit diploma de facultate a tatalui meu, pe care de cind il stiam muncise ca lucrator comercial.
Punind intrebari am aflat ca in tinerete i s-a rafuzat dreptul sa-si practice profesia pentru ca nu a vrut sa devina legionar.
Mai tirziu comunistii l-au persecutat si dat afara din serviciu pe motiv ca ar fi fost legionar.
Asa ca aflind aceasta isotire, la virsta cind eram pionier si educat in spirit socialist, toate visurile mi s-au spulberat. Cred iti dai seama ca nu pot simpatiza cu nici una din politicile extreme.
Nu accept nici extrema dreapta si nici pe cea stinga.
Linia politica cea mai apropiata de idealurile mele este politica de
centru-dreapta. Cea care este in Germania-Suedia- Franta -...

"Trebuie ca tinerii de pe acest forum sa fie "educati" , dar intr-o maniera normala iar ...PROPAGANDA atat de intensa impotriva TUTUROR valorilor lumii occidentale nu poate face decat sa arate ceea ce este "obvious". Let's make fun of it!"

Ce-ar fi ca acestor tineri sa le aratam adevarul, asa cum este, si sa-i lasam pe ei sa decida de ce parte trec?

Crede-ma ca nu am nimic personal impotriva nici unei tari. De cind am plecat din tara am calatorit aproape in toate lumea.
M-am, amestecat si comunicat cu toate categoriile de oameni si am aflta care este opinia generala "from the horse's mouth" si nu de la CNN.
Ce ne spune Cristiana Ammanpoor (sotia lui James Rubin) nu este intotdeauna corect.
Vreti sa-ti dau un exemplu concret?: "odata ii luat interviu unui comandant combatant din trupele KLA (Kosovo Liberation Arme) - tipul respectiv avea par blond, cirliontat si vorbea engleza la perfectie dar cu accent american.
Citi dintre Americani stiu cum arata un Albanez? Dar noi stim foarte bine ca albanezi cu parul blond si cirliontat nu gasesti pe toate drumurile...
Nu-i asa? ;-))

"PROPAGANDA atat de intensa impotriva TUTUROR valorilor lumii occidentale nu poate face decat sa arate ceea ce este "obvious". Let's make fun of it!"

Nu fac propaganda nici pentru si nici impotriva nimanui. Asta este un forum, in limba romana, in care avem posibilitatea sa discutam deschis opinia noastra personala. (si pentru noi, ce plecati, sa exersam limba romana... hahahaha...)

Numai ca de multe ori nu stiu daca trebuie sa rid sau pling cind vad cum unii, plecati din tara, vorbesc urit despre Romania si in dorinta lor de
a-si intari argumentele impotriva comunismului ataca tot ce s-a realizat prin munca grea si inteligenta poporului roman. Poate fac asta ca sa-si scuze mediocritatea rezultatelor pe care le-au avut in Romania si poate si in tara unde au emigrat...

Altii mai "inteligenti" se leaga de diferentele de ortografie. De exemplu daca scrii Roman cu "R"-mare, zice ca o faci din nationalism. Asta este o tactica Americano-Israeliana. Pe vremuri o foloseau si comunistii... Dupa cum vezi toate politicile extremiste folosesc aceeasi tactica. Greu de spus cine de la cine a invatat-o...

Very enough...:-)))))))

Alex

Ai dreptate, nu sint destul de "subtil" ca sa inteleg miezul mesajului tau... Ar fi trebuit sa sesizez nota de unicitate a tragediei tale. Altii nu stiu sa sufere cu atita profunzime, cum stii tu.

Sintem pe lungimi de unda total diferite:
Eu am plecat intr-o tara straina ca sa-mi urmaresc un ideal, traiesc prezentul si privesc spre viitor.

Tu, nu conteaza unde traiesti, iti amarasti prezentul privind in trecut si jucind "the tragedy queen"...

Alex

oare avem noi dreptul sa spunem ca o religie e mai buna decat alta? Ceea ce observ si eu la americani este intoleranta cu care trateaza ORICE este diferit de ei sau de conceptele lor.

in timpuri diferite, care iti dau putere sa te trezesti dimineata si sa mergi mai departe. Pe moment la mine e inertia.

Desi este interesant subiectul deschis de tine, el a fost, inca este si va mai fi dezbatut aici sub multe aspecte.
Ai dreptate Tudore, si eu gandesc ca cea mai mare majoritate a romanilor din diaspora viseaza doar la un timp de vacanta (mai lung ori mai scurt) petrecut in leaganul natal, in bratele amintirilor care deseori de departe sfredelesc, dor si cheama, recheama, care acolo unde te afli nu te lasa sa te bucuri din plin de mai nimic, care te urmaresc si atrag ca un miraj chiar si noaptea in somn si-ti sapa inima cu dorinta da a atinge iar si iar macar pentru clipe bucuriile si de necazurile celor dragi de acasa, de atat de departe.. pentruca romanul in esenta lui este un incorijibil sentimental, dar eu cred totusi ca aproape nici unul dintre cei plecati n-ar fi dispus sa ia o hotarare certa in ce priveste renuntarea definitiva la noul loc de viata, la noul cuib spre care candva au indraznit sa zboare fiind impinsi de suferinta si desnadejde, la tara noua unde in sfarsit s-au realizat (nu fara considerabile sacrificii indelungate, ca usorul si perfectul nu exista nicaieri, dar poate numai in vise..) si unde au hotarat sa ramana. Ar fi ceva similar cu “a schimba vrabia din mana pe cea de pe gard”.. De ce? Acest risc este o problema larga si complexa dezbatuta deseori pe multe site-uri si cunoscuta bine pentru toate motivele temeinice de la radacina adevarului, a realitatilor tuturor lucrurilor traite autentic. Una este sa-ti petreci o vacanta sau un timp oarecare [like a leisure or hobby] in Romania si alta este sa mai vrei sa-ti consumi fiece clipa a existentei intr-un loc unde niciodata n-ai avut garantia demnitatii, a stabilitatii, a seriozitatii si respectului pentru ceea ce dincolo ai reusit in sfarsit sa fii, sa obtii, stiind ca in sfarsit viata te-a compensat, te-a satisfacut in cea mai mare parte a principiilor tale legate de morala, mentalitate, de maniera de a trai; trebuie sa tii cont si de faptul ca nu orice individ POATE musai sa se “DESCURCE” prin ORICE mijloace ca sa supravietuiasca ori sa traiasca “BINE!”, dupa cum indica noul conducator pretios al Romaniei de azi.
Niciodata Romania n-a avut existenta dubla pentru nimeni.
Daca ne-am nascut acolo, pamantul acesta ne-a legat sufletul de el si toti il iubim pentru totdeauna fara rezerve si absolut instinctiv. Romanii insa, la fel ca tot ce exista lasat de Dumnezeu pe pamant, difera. Regretul survine insa din axioma ca un procentaj mult prea consistent dintre ei s-au abatut pe cai putin laudabile si demne.

Da, asa este toti ne nastem egali in fata Domnului avem drepturi egale indiferent de sex sau situatie financiara . Multi ii considera pe homosexuali niste ciudati , dar ei nu sunt ciudati sunt doar diferiti. Din punct de vedere biologic ne nastem la fel dar intre timp apar dereglari hormonale ce produc tranformarile comportamentale cat si preferintele sexuale. un factor determinant si extrem de important il ocupa si anturajul persoanei respective . Daca este adolescent gasim niste explicatii in plus , nu scuze . Cu totii stim ca este varsta teribilismului , varsta la care toti incearca sa faca ceva cat mai cool . Altii fumeaza iarba sau intra in gasti cu reputatii nu tocmai placute. Unii oameni primesc cu bratele deschise noutatile altii nu tolereaza astfel de comportamente si le considera josnice. Biserica interzice astfel de relatii. Nu cred ca este treaba noastra sa ii criticam este alegerea lor si noi trebuie sa o respectam . Dar se pare ca m-am abatut un pic de la subiect.

Sunt de accord cu Honey in the sunshine :"Eu cred ca iubirea e pentru toti... doar ca "ataca" in moduri diferite, nu doar de la om la om ci si de la relatie la relatie." in sensul ca iubirea este un "proces" extrem de complex care se manifesta prin 1001 de forme in raport cu 1001 de "lucruri". TOTI iubim (diferit bineinteles), unii chiar pe ei insasi -Narcisism-.:-)

Chestia cu ACCEPTAREA SINGURATATII (pentru ca de IUBIT oricum iubesti ceva, chiar daca ai sau nu) este, dupa mine, (i) ori foarte pesimista =inhibare, punere la colt de ceilalti si numai asa poti supravietui in societate (ii) ori optimista = te cunosti atat de bine incat STII ce vrei pentru binele tau si implicit pentru ceilalti.

Fii mereu acelasi, indiferent de circumstante!Sethan

Stii cum e? In momentul in care esti licean nu prea te gandesti ca dupa vei ajunge sa regreti respectivele momente...Ce sa regreti? Faptul ca acelasi prof plictisit de invatamant vine sa-ti faca tie zilele amare? Faptul ca trebuie sa inveti in continuu? Sau faptul ca respectivul coleg de langa tine nu prea te suporta sau vorbeste mereu despre lucruri cu care chiar nu ai de-a face...In general omul ajunge sa regrete ceva in momentul in care acel "ceva" ii scapa printre degete...Sunt student...Fiecare licean viseaza sa ajunga student, ca doar asta (cica) iti asigura un viitor optim...Cand ajungi la facultate situatia se schimba putin...cam mult. In cazul meu, obisnuit ca in liceu sa imi vad colegii ca pe a doua familie, uimirea nu a fost mica atunci cand am constatat ca in cadrul unei facultati, fiecare munceste pentru el, indiferent daca pe tine te afecteaza sau nu actiunile lui...Acum, poate dau de inteles ca poate sunt eu paranoic sau ca nu am nici o treaba cu sociabilitatea, dar nu prea e asa...Sunt un tip sociabil, dar parca trebuie sa te schimbi mult prea mult ca sa ajungi sa te apropii de noii colegi...Prefer sa am un grup restrans de prieteni decat sa imi schimb felul de a fi pentru a intra in gratiile unora...Sunt momente diferite si poate si oamenii sunt diferiti...desi fiecare a trecut prin liceu si cred ca fiecare isi doreste sa prelungeasca momentele in care sesiunea era un scop si nu un cosmar...

Bun, aici nu diferim prea mult ca opinie. Revolta a izbucnit spontan , asta e si parerea mea, a fost imediat folosita de parti interesate, de la gangsteri care vand droguri si se lupta pentru controlul suburbiilor,lideri musulmani extremisti si pana la politicienii si ministrii care se lupta pentru succesiunea lui Chirac. In afara de asta sunt sigur ca printre ultimii au fost destui care au optat pentru neinterventia fortelor de ordine sperand ca "va trece de la sine" si nu vor trebui sa-si "murdareasca blazonul" .
==================================================
"o idee incepe prin a fi un paradox, continua prin a fi o banalitate si sfarseste prin a fi o prejudecata"

Da, putem privi diferit lucrurile. Unii pot privi un smecher ca pe unul care se descurca, rezolva, ca pe un "baiat destept". Altii ca pe unul fara scrupule, un nenorocit, un hot.

Ce-ar fi, insa, daca am pune pe balanta cele doua (sau mai multe) priviri, daca am reusi sa le comparam la rece? Ce ar castiga? Ce ar fi mai de apreciat? Ce este mai lucrativ?

Eu votez cu zaraza.


Am fost la întâlnirea cafegiilor!