comentarii

dimensiunea religioasa a erosului


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
revenire - de Kinetix la: 15/12/2005 12:37:10
(la: Vizite-n astral si din tainele egoului)
Am mai scris ieri un mesaj, dar se pare ca nu a fost adaugat la lista de postari. sorry...
Ok, voi incerca sa reiau cate ceva de acolo.
Desi nu sunt de acord cu toate ideile lui Cattalin, am tot respectul pentru stilul si atitudinea sa din cadrul acestei dezbateri.
Iata ca deja s-a abordat subiectul "sfarsitului". Ce ar fi sa ne intoarcem un pic inapoi, lasand "sfarsitul" la sfarsit? De fapt nu prea ne-am lamurit cu privire la inceputuri...
Ce-o fi EGO-ul? Nu stiu exact cine a introdus si definit acest concept, dar cred ca are nevoie de un sistem de referinta. E mai simplu sa definesti un obiect, un animal, etc. Cu privire la om, insa, avem totdeauna nevoie sa raportam afirmatiile la un sistem filozofic-religios. In sensul acesta evolutionismul (nu mi-am propus sa deschid un alt subiect) a adus un mare deserviciu gandirii europene, refuzind sa faca apel la dimensiunea religioasa (spirituala, imateriala) a fiintei umane.
Sustin cu toata deschiderea abordarea crestina a acestei dimensiuni.
Dictionarul defineste "ego-centrismul" ca "o preocupare excesiva fata de porpria persoana; tendinta de a raporta totul la sine insusi si la interesele proprii". Asadar, ego-ul e in tine, e nucleul personalitatii tale, e centrul in jurul caruia graviteaza gandirea si preocuparile tale. Nu e ceva inafara ta pe care sa-l cauti "in astral".
De fapt nici nu prea trebuie sa-l cauti: el este suparator de evident la unii din noi...
Vechiul Testament il numeste "inima omului", iar Noul il identifica si cu "firea pamanteasca" sau "carnea" (nu in sensul de trup ci de "ceva" legat intim de noi, dar nu diferit de "noi"). In termeni biblici nu se pune problema "dezvoltarii" eu-lui (el are deja controlul asupra vietii noastre) ci aceea a detronarii lui, a supunerii lui fata de Dumnezeu.
Putem redeschide dezbaterea?
Cu prietenie.
Pesca - de monte_oro la: 31/01/2014 12:53:50
(la: I-auziti ce spun oamenii astia...)
Ia zi, maestre..uite, o chestiune mai concreta, punctuala, sa zic asa..
Fiinta umana are nevoie sa creada, are nevoie de dimensiunea religioasa? E asta ca un fel de Dat, inscris in genele noastre....sau fumam doar opiu pana ni se face rau..sau vedem injeri sau diavoli, dupa caz?..;))
#649875 (raspuns la: #649873) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de monte_oro la: 31/01/2014 13:42:34 Modificat la: 31/01/2014 13:45:11
(la: I-auziti ce spun oamenii astia...)
Mnu, nu prea cred asa...tocmai pentru ca nu poti pune toate tendintele, "genele" intr-o oala, facand ghiveci. Dimensiunea religioasa umana imi pare nitel altceva decat talentul innascut de a canta Opera de trei parale sau de a picta maci ori a face a mai buna omleta din istorie, din doua oua.. Altfel spus..asa mai pompos...dimensiunea religioasa are o componenta ontologica, pe care celelalte "gene", mai degraba gnoseologice, tinand de aflarea acelui talent, constientizarea si cultivarea lui intru aplicare, n-o au..
#649887 (raspuns la: #649884) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Si-apoi...pesca.. - de monte_oro la: 31/01/2014 14:05:58 Modificat la: 31/01/2014 14:31:19
(la: I-auziti ce spun oamenii astia...)
...cred... sper... ca ti-ai dat seama ca folosesc termenul de "gena" la modul figurat, biologia nedetectand pana acum vreo gena reala a religiozitatii, din cate stiu.. E ca o predispozitie, dar care se poate implini sau nu. Aici e timpul sa iti spun ca nici prin Dat nu inteleg - in caz ca credeai asta - ca pe o "sentinta" fara apel ce-o purtam in sange sau in suflet si care e musai a se manifesta in mod implacabil pe parcursul vietii noastre.

Dar apropo de "gene" si predispozitii, citeam acum destui ani un studiu facut de americani privind procentul de copii cu potential genial - ala masurabil pe baza IQ-ului dintr-un anume moment sau legat de vreo realizare exceptionala deja implinita concret - care se "pierd" pe parcursul vietii, devenind niste adulti banali, fara vreo alta mare realizare. Cifrele erau ametitoare, sigur, daca chiar erau cele corecte..Daca mai tin bine minte..rezulta ca mai bine de 10% din populatia SUA se nastea cu potential de geniu, dar cam 98% dintre acestia o dadeau in bara dupa aia.

Apoi, bolile..se stie de legatura aparitiei lor cu o zestre genetica pe care o avem. Tot ca o predispozitie. Dar nu e musai sa se si activeze gena aia, daca nu-i dai ocazia. Poti trai cu ea toata viata in stare latenta, ca o floare carnivora care nu se deschide insa niciodata ca sa te devoreze.


So...cred ca noi doi privim diferit treaba asta..in acest fel... tu socotesti ca nu exista o "gena", o predispozitie spre... ci toate se cultiva, se educa, se dobandesc... in vreme ce eu spun ca exista o "gena", un Dat ca o predispozitie, dar care se poate manifesta sau nu. Dar ea... el... exista in noi in stare latenta.. inclusiv in ceea ce priveste dimensiunea religioasa... Ceea ce nu ii impiedica pe unii... sa n-o acceseze... tocmai datorita(sau "din cauza", depinde cum o iei) mediului, educatiei, samd... si sa fumeze opiu..;))
tot nu.. - de monte_oro la: 31/01/2014 16:01:37 Modificat la: 31/01/2014 16:05:49
(la: I-auziti ce spun oamenii astia...)
pari a pricepe...dimensiunea religioasa din om...n-are legatura cu impartirea pe caprarii..pe religii.. Dom_le, hai sa zic altfel.. e nelinistea aia metafizica in fata nestiutului de dincolo de fiinta umana.. Dar tu confunzi dimensiunea aia...cu religiile in sine.. sau cu bisericile oficiale.. Sau si mai altfel spus...desi nu duduie de originalitate expresia..:)) are legatura cu "de unde vin, cine sunt, incotro merg?"...Si sa nu-mi zici ca de la Gaesti, catre Slobozia, dar ai ramas blocat de la viscol prin Titu..:))
#649912 (raspuns la: #649911) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
De ce religia.... - de MMM la: 24/10/2004 17:29:31
(la: Obligativitatea religiei in scoli - o masura nelegala?)
Religia ca si multe altele a suferit transformari radicale devenind la rindul ei "o stiintza" si nu doar o dimensiune spirituala.

In acest sens ea trebuie sa fie studiata pentru a fi bine intzeleasa in special de noua generatzie ce zilele astea gaseste de toate din lumea materiala in schimb pe plan spiritual peisajul devine din ce in ce mai desert.

Nu mai e suficient sa se spuna "Amen", (care este imperativul de la verbul ebraic "l' ha'Amim" ce inseamna pur si simplu "Crede!") noua generatzie a fost invatzata ca trebuie sa si cerceteze.

Daca in cele din urma vor si crede, asta este liberatea si alegerea individuala a fiecarei persoane.

Nu sint religios dar ii respect (si oarecum invidiez) pe cei ce sint cu adevarat.

MMM
metoda stiintifica in religie - de Cassandra la: 30/05/2005 15:53:22
(la: La religie toata lumea se pricepe...)
Cine afirma ca aplica metoda stiintifica in religie, afirma in mod implicit faptul ca este capabil cel putin sa caracterizeze (masoare) in mod precis (dimensiuni, localizare, intensitate,etc) fenomenele religioase, sa faca predictii exacte asupra lor (de exemplu cum, unde si cand se vor petrece), si sa fie capabil sa sprijine rezultatele “stiintifice” obtinute cu experimente riguros reproductibile de catre oricine, credincios sau nu. Sunt curioasa sa aflu un exemplu de astfel de demersuri
Vizite in astral, manifestari religioase...ce confuzie! - de irina fiorentina la: 30/07/2005 19:30:45
(la: Vizite-n astral si din tainele egoului)
De unde am plecat si unde am ajuns! De la tainele Egoului s-a ajuns la sfaturi sau explicatii pentru a intelege transformarile unor mituri si reprezentari de-a lungul timpurilor, transferul simbolurilor de la o religie la alta...

Poate fi interesant, daca nu s-ar fi pierdut firul si s-ar fi amestecat intentiile Ariadnei cu cele ale minotaurului!!!

Ce sa zic, uneori ne place sa vorbim, dar vorbim de dragul de a vorbi si atata tot. La ce foloseste dialogul daca insistam mereu asupra unui monolog exasperant?...

De ce crezi, draga "trubadour", ca e nevoie sa mergem in astral pentru a ne intalni Ego-ul cand el e mereu prezent in actiunile si cuvintele noastre? Nu vezi cat suntem de egocentristi, cat de mult ne place sa ne privim in "oglinda proprie", sa ne admiram stilul, cunostiintele, indemanarea?! Ajungem sa fim persecutati in mod inconstient de prezenta continua a Ego-ului, nu vad de ce trebuie sa ne fortam sa-l cautam acolo unde nu e?!

Eu personal vizitez astralul de multe ori, mai ales in stare de somn sau de somn-veghe si drept sa spun nu am facut descoperiri coplesitoare sau de neconceput...sunt doar imagini ale inconstientului care se traduc in vise si premonitii, uneori obsesii diurne sau manifestari ale unei vointe inhibate de evenimente esterne in viata de toate zilele. In astral e inconstientul, fortele obscure ale legaturii cu alte dimensiuni mai mult sau mai putin umane cel care guverneaza...e adevarat ca imaginile sau expresiile pe care le asociem sunt de multe ori construite in baza propriilor convingeri religioase sau a capacitatilor noastre psihice, dar ramane totusi si o sursa de obiectivism sau de rationalism, altfel interpretarea viselor si psihanaliza fondata de Freud nu ar avea nici un sens real.

Deci, in loc sa vorbim de Ego, haideti sa vorbim de energia universala, de dimensiunile pe care inca nu reusim sau nu vrem sa le exploram in propriul psihic, de paradigma "Abisului existential" care ne da motivul permament de a cauta sensuri acolo unde aparent sensuri nu exista, de a reinnoda fire ale unei existente nesatisfacatoare sau prea limitante!

Vreti sa ma opresc sau merg inainte? Sau mai bine creez un text al meu, pentru a nu ma suprapune cu prezentul?!

irina fiorentina.
Religie si Stiinta - de Cassandra la: 21/05/2006 18:52:03
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Desi sint modalitati de cunoastere complet diferite - stiinta studiaza in mod principal cauzele naturale ale fenomenelor si proceselor din natura pe baza analizei evidentei, in timp ce religia se bazeaza in primul rind pe credinta - stiinta si religia intra uneori in conflict in domeniile in care isi suprapun “explicatiile” cum sint cosmologia, geologia, biologia evolutiei, medicina etc. In privinta modului in care religia se opune stiintei pentru a-si apara dogma, exista diferente de la o traditie religioasa la alta. De exemplu Biserica Romano-Catolica acorda o mare importanta ratiunii umane, in schimb Biserica Ortodoxa nu cauta sa impace ratiunea cu credinta ceea ce este bine ilustrat in raspunsul preotului Nistea. Din acest motiv, in timp ce credinta ortodoxa a ramas practic nealterata asa incit se afirma ca un ortodox din secolul actual crede exact ceea ce credea unul din secolele I, II,…, X , …XV etc, teologia romano-catolica a suferit o continua evolutie.

“Ori vedem ca pâna în ziua de azi paradigmele stiintifice se pot schimba radical de la o epoca la alta. Si chiar daca nu se schimba radical, ele sufera o evolutie care ne scapa intotdeauna si care totdeauna va fi imperfecta.
… Ortodoxia a lasat intotdeauna stiinta sa-si vada de treaba ei, stiind ca paradagmele ei sunt in continua schimbare, si mâine va spune altceva, lucru vizibil cu ochiul liber in instoria oricarei stiinte.”


Ceea ce trebuie subliniat in cazul stiintei este faptul ca trebuie sa predomine o atitudine de scepticism in sensul ca teoriile stiintifice nu sint niciodata adevaruri absolute fiind supuse permanent verificarii pe baza noilor observatii si cunostinte acumulate, ca urmare o teorie valabila in prezent poate sa fie modificata in viitor dar intr-un sens constructiv, astfel incit in prezent multe din rezultatele stiintei pot fi privite ca adevaruri de necontestat. Ca urmare a modului stiintific de gindire putini mai cred afirmatiile sustinute in trecut de Biserica, precum ca :

- Pamintul este plat
- Soarele se roteste in jurul Pamintului.
- Fulgerele si tunetele sint cauzate de Diavol
- Bolile mintii sint produsul posesiei satanice etc


“…crestinismul a dat putere si viata si bucurie crestinilor, ceea ce mai rar se vede in viata ateilor...”

Ateismul este pericolul numarul unu al credintei ortodoxe, deci trebuie denigrat intr-un fel sau altul, ceea ce se face mereu cu aceleasi clisee – ateii sint lipsiti de putere, viata si bucurie, pe linga ca ateii sint lipsiti de morala. Nu este greu de demonstrat ca morala unui individ este independenta de religie, asa cum fericirea sa se poate construi atit in prezenta cit si in absenta ideilor religioase si a credintei oarbe. Dovada este faptul ca nu toti crestinii sint fericiti si nici toti ateii sint nefericiti, de fapt exista si au existat multi atei cu o viata mult mai plina decit a multor crestini. Se pare ca credinciosilor in divinitati le este greu sa accepte faptul ca exista oameni care pot fi fericiti acceptind numai explicatii de cauza naturala si care gasesc frumusete si maretie numai printre oameni si natura. Este adevarat ca omul nu poate supravietui numai cu rationalul, avem nevoie de o dimensiune spirituala, dar spiritualitatea poate fi rationala si cred ca omenirea a ajuns la o rascruce in care nu isi mai poate permite sa accepte irationalul in mod neconditionat si ne-criticabil. Istoria si experienta umana au demonstrat pe deplin ca acceptarea explicatiilor bazate pe evidenta este mult mai pozitiva pentru intreaga societate decit acceptarea celor bazate pe simpla credinta. Actiunile umane sint profund determinate de ideile in care crede. Incercati sa va imaginati comportamentul unui individ care crede profund ca este controlat de extraterestrii prin intermediul unui implant cerebral. Sau imaginati-va cum ar fi lumea in care din ce in ce mai multi indivizi ar crede in martirism.


stiinta versus religie - de abc111 la: 14/07/2006 13:43:49
(la: Ce este chestia aia numita stiinta?)
1. Religie: daca un om crede ca profetul Iona a stat trei zile in burta pestelui.
2. Stiinta: daca un om verifica dimensiunile si functionalitatea burtii pestelui sa constate singur daca profetul Iona ar fi putut supravietui acolo fara aer, fara spatiu, fara mancare, etc.

1. Religie: daca un om crede ca universul a fost facut de o fiinta divina in 7 zile.
2. Stiinta: daca se pune sa verifice acest lucru prin vechimea rocilor, vechimea sistemului solar, a galaxiei, etc, bazandu-se pe date deja verificate (anterior).

Diferenta vizibila: in religie nimic nu poate fi contestat pentru ca sistemul religios ca atare e un cerc vicios. Nimic nou nu iese din el: toate sunt fixate odata pentru totdeauna. Niciodata nu va iesi ceva creativ din religie.

Din stiinta tot timpul rezulta lucruri noi: chiar cand o ipoteza stiintifica e incorecta, faptele acumulate pe teren stiintific ce probeaza sau neaga acea ipoteza aduc tot timpul imbunatatiri ale vietii umane, ale altor teorii, ale esafodajului stiintei in general.

Diferenta si mai vizibila: adeptii stiintei profita din cuceririle stiintei si creiaza mereu alte date si aplicatii. Ei sunt cinstiti, isi pun banii unde isi pun cuvantul.

Adeptii religiei, desi formal spun ca cred in religia lor, pe furis profita tot de realizarile stiintei pe care o blameaza; deci sunt necinstiti. De exemplu, nici unul din religionisti nu merge la popa sa-l trateze poentru hemoroizi cu binecuvantari si apa sfintita, ci merg la medic. Cand au o problema medicala grava, nu se bazeaza pe vindecarea prin credinta, cum le cere biblia (daca ati avea credinta cat un bob de mustar...ati muta si muntii) ci se duc la chirurgie ca e mai sigur. Ei nu se bazeaza pe credinta cand e sa ajunga de la Bucuresti in bisericile neoprotestante din Paris, ci iau bilete la tren sau la avion, bazandu-se pe realizarile stiintei (fiindca stiu ei ce stiu cat de sterila e biblia, care nu le-a oferit nici macar avantajul ca prin credinta sa se mute cu biserica cu tot in Franta).

Cand nu stim daca un lucru tine de stiinta sau de credinta, avem un criteriu corect de determinare:"falsifiabilitatea". cand ceva apartine de domeniul stiintei, exista intotdeauna metode imaginabile de a face distinctia dintre ce e adevarat si ce e fals, prin experimente imaginabile. Cand tine de religie, acest lucru nu e posibil pentru ca proponentii religiosi nu accepta nici o verificare. Religia spune: crede si nu cerceta. Stiinta spune: accepta numai dupa ce cercetezi! Crede cu dovezi!

Din descoperiri stiintifice au iesit imbunatatiri spectaculoase ale vietii umane. Din religie au iesit ce vedeti: razboaie religioase sangeroase.
Practic aproape toate crimele comise pe scara mare- razboaiele-in ultimele 5 decenii au religia la origine: luptele dintre protestanti si catolici in Irlanda, luptele dintre musulmani, catolici si ortodocsi in Iugoslavia, luptele dintre musulmani si crestini, musulmani si evrei, musulmani si hindusi etc, etc etc. E chair greu sa gasesti alte tipuri de razboaie azi.

Astea sunt numai cateva fapte si diferente. Dar in esenta diferentele sunt si mai mari.
#133114 (raspuns la: #133095) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Einstein si religia - de Cassandra la: 18/07/2006 19:04:41
(la: Ce este chestia aia numita stiinta?)

Rational rose,

citatele pe care le dai nu sint tocmai exacte, si pe linga ca sint scoase din contextul lor, au fost modificate partial pentru a da un nou sens cuvintelor lui Einstein. Nu ai spirit stiintific, daca l-ai fi avut ai fi verificat corectitudinea acestora inainte de a le publica. Asa incit ai preferat sa crezi ca cel de la care le-ai preluat este de buna credinta. De curind s-au scos la lumina niste scrisori in care Einstein ii marturisea unei "prietene" ca era satul de relativitate (soon I'll be fed up with the relativity). Azi, ar fi mai satul ca oricind pentru ca multe din afirmatiile sale sint distorsionate sau chiar i se atribuie pe nedrept afirmatii pe care nu le-a facut niciodata. Religia este un bun exemplu. Einstein s-a declarat agnostic si numai citind integral gindurile si cugetarile sale nu numai citate preluate din Internet, se poate intelege care era viziunea sa despre religie si Dzeu. In notele sale autobiografice spune ca religiozitatea sa s-a intrerupt brusc la virsta de 12 ani:

"Citind cartile de popularizare a stiintei am ajuns la convingerea ca mare parte din povestirile biblice nu puteau fi adevarate" (Einstein, Note autobiografice, 1979)

Si tot Einstein spunea mai tirziu in "O conversatie cu Einstein" (Hermanns) ca "E foarte posibil ca noi sa putem face mult mai mult decit Isus, pentru ca ceea ce este scris in Biblie despre el este infrumusetat in mod poetic"

Cit despre Dzeu, este bine stiut ca Einstein nu lua in serios ideea unui dzeu personal: "Ideea unui Dzeu personal este un concept antropologic pe care nu sint in stare sa-l iau in serios" (scrisoare catre Hofman si Dukas)

Dspre religie:
“The fairest thing we can experience is the mysterious. It is the fundamental emotion which stands at the cradle of true art and true science. He who knows it not and can no longer wonder, no longer feel amazement, is as good as dead, a snuffed-out candle. It was the experience of mystery — even if mixed with fear — that engendered religion. A knowledge of the existence of something we cannot penetrate, of the manifestations of the profoundest reason and the most radiant beauty, which are only accessible to our reason in their most elementary forms-it is this knowledge and this emotion that constitute the truly religious attitude; in this sense, and in this alone, I am a deeply religious man. I cannot conceive of a God who rewards and punishes his creatures, or has a will of the type of which we are conscious in ourselves. An individual who should survive his physical death is also beyond my comprehension, nor do I wish it otherwise; such notions are for the fears or absurd egoism of feeble souls. Enough for me the mystery of the eternity of life, and the inkling of the marvellous structure of reality, together with the single-hearted endeavour to comprehend a portion, be it never so tiny, of the reason that manifests itself in nature.” (Einstein, Lumea asa cum o vad eu)

Se poate aproxima viziunea lui Einstein filozofiei panteiste in nici un caz nu a fost un adept al vreuneia din religiile abrahamice si nu este nicidecum exemplul potrivit pentru a apara punctul acestora de vedere. In privinta relatiei stiinta-religie, odata inteles la ce se refera Einstein prin religie, aceasta capata alte dimensiuni.
Pe de alta parte Einstein atrage atentia asupra conflictului stiinta- religie (se refera de data asta la marile religii organizate):

(...conflictul apare) “ atunci cind o comunitate religioasa insista asupra adevarului absolut al afirmatiilor continute in Biblie. Aceasta inseamna o interventie a religiei in sfera stiintei; acolo trebuie sa situam lupta Bisericii importriva ideilor lui Galileo si Darwin. Pe de alta parte reprezentanti ai stiintei au intentat de multe ori sa ajunga la judecati fundamentale asupra valorilor si scopurilor bazindu-se in metoda stiintifica, si au intrat astfel in conflict cu religia. Toate aceste conflicte au dat nastere la erori fatale. “ (Einstein, Ideile si opiniile mele)

Asa incit cind spui: “Sunt suficiente argumente pentru care sa credem in Biblie si in Dumnezeu, argumente stiintifice...s-au implinit cu precizie uimitoare sute de evenimente prezise cu mii de ani in urma, mai "stiintific" de asa...” nu faci decit sa ilustrezi ceea ce afirma Einstein in sensul conflictului religie-stiinta - sa contribui la acest conflict.

#133993 (raspuns la: #133563) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cum trateaza alte religii dec - de Ly la: 05/11/2003 01:09:46
(la: Preoti homosexuali?)
Cum trateaza alte religii decit cea crestina homosexualitatea ? Un rabin sau un preot budhist pot fi homosexuali ? Un mujahedin ?

Stie cineva ?
Wow ce subiect tare !Fratil - de (anonim) la: 10/11/2003 12:53:08
(la: Preoti homosexuali?)
Wow ce subiect tare !
Fratilor, vreau sa va spun foarte clar la toata lumea si puteti intreba orice Preot. Credinta adevarata cea mai veritabila, ma refer la doctrina nu la starea de credinta este cea crestin Ortodoxa. Ea se mentine cel mai apropiat in raport cu canoanele fixate de catre sinoadele ecumenice. Din cadrul crestinilor face parte si Biserica Catolica dar ea este dupa punctul meu de vedere un pic departata de adevar si tot ceea ce este restul(si nu degeaba spun restul) sunt rataciri. Multe comentarii de aici mi-au placut, unele chiar haioase, dar vreau sa va intreb pe toti : Avand in vedere varsta universului si luati numai in consideratie cat ai trebuie luminii ca sa ajunga de la anumite galaxii la noi, avand in vedere dimensiune universului si faptul ca este facut de Dumnezeu cel etern, chiar credeti ca exista conceptul de "modern" in religie ? Da, Dumnezeu eset bun , chiar foarte bun si sigur ai intelege pe homosexuali si sunt sigur ca le da si sanse de indreptare in bunatatea Lui, dar este si drept si nu va lucra niciodata impotriva dreptatii divine. Chiar Parintele Cleopa spunea ca este un pacat sa te increzi prea mult in bunatatea Divina. Este si o chestiune de bun simt : Cum poti sa pui pe aceeasi treapta pe unul care posteste , se infraneaza si se roaga necontenit(si exista asemenea preoti !) si are necontenit cantarea slavii lui Dumnezeu pe buze cu unul care curveste si impotriva firii si bineinteles mai are si altele, ca nu vin singue. Chiar parerea mea personala este ca nici nu i se da atita har cat unuia care se osteneste, dar nu pun prea mult pret pe aceasta parere fiindca nu stiu cum lucreaza harul si in plus Parintele Cleopa a spus ceva de genul " Preot beat in sant de ai intalnii sa nu il judeci ca iti faci pacat" Deci din frica de Dumnezeu spun ca s-ar putea sa mai aiba har. In rest ca om nu trebuie judecat , asta o sa o faca Dumnezeu separat, insa harul e har si s-ar putea ca o astfel de persoana sa aiba harul, eu nu stiu asta. Insa sincer, mi-ar fi foarte greu sa ma duc sa ma spovedesc la un preot homosexual, asta este clar. Dar sunt rataciri . Ca si sectele si ca religiile moderne. Cum fratilor sa ma apuc eu sa imi fac religia proprie, sau sa aduc "ajustari" doctrinei religioase sau canoanelor sau mai rau Bibliei ?. Cine sunt eu ? Nu exista religie moderna, intemeietorul Bisericii este Hristos si el a lasat deplinatatea harului si nimic nu trebuie schimbat, destul ca tehnologia are tendinta de a ne indeparta de Dumnezeu. Dar e o vorba "divide et impera" si stapanitorul lumii acesteia abia asteapta sa le amestece ca apoi sa le poata pierde. Stiti cine este stapinitorul lumii acesteia, nu ? Si preotii sunt cei mai atacati, asa ca nu e de mirare. Oricum dupa parerea mea biserica Anglicana daca a aceptat asa ceva e deja pe duca. Departare de la ratiune asta este. Iubire irationala fata de propria persoana in loc de Dumnezeu asa spun Sfintii Parinti. Murphy avea dreptate : "cantitatea de inteligenta este constanta pe Pamint, populatia este in continua crestere ! :)" No offence. Ca si eu ma prostesc pe zi ce trece :)
Sorin - Dallas
Citat din articolul lui Corne - de Ingrid la: 16/11/2003 14:15:14
(la: Protocoalele Inteleptilor Sionului)
Citat din articolul lui Corneliu Cosmin, aparut in Lumea magazin(http://www.lumeam.ro/nr10_2002/millenium.html}
si intitulat:
Arta dezinformarii
Ziarul si cartea au ajuns rapid sa consacre un principiu in spatele caruia dezinformarea putea lua orice forma sau dimensiune: Este adevarat, fiindca am citit cu ochii mei! Ziarul si cartea, intrand in toate caminele in care cel putin o persoana stia sa citeasca, aveau sa priveze rapid puterea regala de monopolul deciziei, iar puterea ecleziastica de monopolul cunoasterii. Pe de alta parte, prin intermediul acestor doi vectori, autorii sau cei care stateau in spatele lor puteau sa manipuleze in voie constiinta publicului cititor, oferindu-i informatii unilaterale, "adevaruri" prefabricate si conceptii contaminate de ideologii partizane. Un exemplu tipic dat de autor este acela al asa-ziselor "Protocoale ale Inteleptilor Sionului", text publicat de un oarecare Serghei Nilus la Moscova, in 1905, care acredita ideea ca el contine concluziile secrete ale primului Congres Sionist de la Basel. In esenta, aceste concluzii erau:
-atatarea popoarelor la discordie;
-exterminarea nobililor si a marilor proprietari de pamanturi;
-provocarea de tulburari printre muncitori;
-organizarea unor actiuni de dezagregare sociala prin intermediul presei;
-raspandirea confuziei in randurile opiniei publice;
-instigarea tineretului la depravare;
-subminarea justitiei
-lupta contra religiei.
Autenticitatea documentului este mai mult decat dubioasa, dar el a cunoscut un larg rasunet dupa ce a fost tradus in numeroase limbi. Impactul a fost imens, iar ideile vehiculate l-au inspirat, printre altii, si pe Hitler in elaborarea politicii sale.


#4441 (raspuns la: #4425) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
religia - de athos la: 18/12/2003 07:17:02
(la: Bob Dylan, crestin.)
nu ne desparte,daca suntem cu totii oameni,suntem intr-un
fel legati,diferentele de religie nu-si mai au rostul,parerea
mea...
#6869 (raspuns la: #6829) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Din Ziua - de anita47 la: 19/12/2003 04:16:07
(la: Interzicerea portului insemnelor religioase in scoli (Franta))
Chirac este pentru scoaterea crucii din scoli
Presedintele francez, Jacques Chirac, s-a pronuntat, ieri, in favoarea unei propuneri de lege ce interzice simbolurile religioase in scolile de stat, in cadrul unui discurs transmis in direct si de canalul CNN. Pe lista simbolurilor interzise figureaza, nu numai voalul islamic si kippa evreiasca, dar si crucea, simbolul crestinismului. Acest proiect de lege este rezultatul mai multor luni de dezbateri asupra rolului religiei in societatea franceza.

Presedintele Chirac a cerut Parlamentului sa urgenteze votarea legii, pentru ca aceasta sa paota fi aprobata pana la inceputul viitorului an scolar, in septembrie 2004. Totusi, presedintele francez a precizat ca li se va permite elevilor sa poarte simboluri discrete, spre exemplu pandantive islamice, steaua lui David sau cruciulite crestinesti, de dimensiuni mici.

Acordul prezidential fata de acest proiect de lege a declansat o gama larga de reactii, de la satisfctie, la reticenta, mergand pana la ostilitate. Multi au apreciat legea ca discriminatorie fata de islam, altii au exprimat dubii in privinta oportunitatii textului si a capacitatii acestuia de a stopa "deriva comunitarista". Legea, care vizeaza, acum, numai scolile, ar urma sa fie extinsa asupra spitalelor ar urma sa fie extinsa in domeniul spitalelor publice si reafirmata in privinta functiilor publice, in momentul in care va fi creata o autoritate de lupta impotriva discriminarilor, un "Observator al laicitatii".

Jacques Chirac a respins o propunere vehiculata in ultima perioada, de a introduce in scoli sarbatoarea evreiasca de Yom Kippur si cea musulmana de Aid el-Kebir, precizand ca elevii sunt liberi sa observe aceste festivitati religioase.
*****

In Israel exista un partid LAIC care a obtinut la ultimele alegeri 17 mandate(si face parte din coalitia guvernamentala!).
La alegerile anterioare obtinuse numai 6 mandate.
Acest lucru arata o directie......binecuvantata!!
anita47
*****


Mda, fara sa amesteci religia... - de Jimmy_Cecilia la: 06/02/2004 06:19:35
(la: Evreii impotriva lui Sharon? Anita unde esti?)
prefer sa discutam despre oameni si evenimente si sa lasam pe Dumnezeu, Allah si similarii acolo unde sunt..
atatea crime si nedreptati se produc sub numele religiei, ca te intrebi unde-i ala de sus (orice nume i-ai da) ca sa lase aceste lucruri sa se produca...

Multumesc pentru informatii, Anita, nu prea am avut timp sa ma documentez,
apreciez obiectivitatea explicatiilor si informatiilor date.

Religia are "bon dos", adica in sensul "spatele larg", poti sa-l incarci mult..
In realitate multi ajuta si interpreteaza perceptele religioase in interesele lor.
exemplu :
fularul sau femeile acoperite... in nici un loc in Coran nu scrie ca femeia araba trebuie sa fie ascunsa, sa nu-si arate fatza, sa fie acoperita...
si sunt inca multe altele...
am citit Coranul in original, nu in traducere interpretata..

In realitate Anita, ceea ce reiese din Coran, este ca musulmanii trebuie sa respecte orice credinta, cu conditia ca omul sa aiba o credinta..ei nu te respecta daca esti ateu.
Adevarata religie musulmana, ca si alte religii de altfel, o gasesti in aplicare mai mult la oamenii de rând, la tzara, în sate..
de ce femeile din munti si din satele arabe nu-si pun voalul?
de ce ele lucreaza cot la cot în camp cu barbatii?

Din nefericire, extremistii si iluminatii, care vor sa aiba priza pe toata lumea, au luat in ostatec religia, interpretând-o cum le serveste mai bine interesele..
Ben Laden si altii ca el, nu sunt adevarati musulmani, iar Coranul si religia este doar o arma in mâna lor pe care o interpreteaza dupa cum au interesul.
#9016 (raspuns la: #8920) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
un prim raspuns - de Mihai D. la: 17/02/2004 16:02:12
(la: Supoziţii ale gandirii conservatoare)
Ma simt flatat de atentia pe care ati acordat-o eseului meu, cu intampinari precise si cu dileme pe care marturisesc ca si eu le incerc.
Voi incerca sa punctez cat pot de riguros problemele pe care ati avut amabilitatea sa le ridicati:
1. "scaparilre interpretabile" de care vorbeati exista in fiecare doctrina politica, doar ca gandirea conservatoare are un comert mai bun cu precaritatea, ea recunoaste ca raul este o chestiune extrem de reala, ca inteligenta este o raritate (chiar si la oamenii inteligenti, care nu sunt constant destepti), ceea ce nu inseamna ca logica (,) conservatoare cultiva ambiguitatea intre bine si rau. Aceasta ambiguitate exista in realitatea efectiva a zilelor noastre si a avea un raport realist cu dificultatile distingerii dintre bine si rau , cred, este o calitate.Pe scurt, conservatorismul nu incurajeaza ambiguitatea dar o recunoaste si evita sa prescrie foarte tusat distinctii forte intre bine si rau. Aceste distinctii poate exista, dar nu cred ca este igienic sa le postulezi. Au facut-o altii, precum marxistii sau jdanovistii epocii negre sovietice. O aperceptie fidela a realitatii presupune circumspectie si prudenta, asta cred ca face conservatorismul;
2. vorbiti in al doilea rand de memorie si identitate pierduta;asta marturisesc ca este si pentru mine o imensa problema: cum refaci cultura memoriei dupa o trauma istorica mutilanta? cum recapacitezi energiile colectiva si individuale in reconstructia acestei memorii? Dar nu cred ca reactia la pierderea de care vorbim este unilateral constructia unei normativitati rationale; nu cred ca "recunoasterea traditiei" de care amintiti dvs. se poate face (dupa dilutia ei) doar pe calea discursului rational si procedural; pe de alta parte cred intr-o refacere a traditiei dupa o indelungata trauma, cazul comunismului fiind aici mai mult decat un exemplu. Dar ceea ce am intentionat sa sustin in textul meu este acest lucru: ca transmiterea comunitara a unor date apartinand memoriei colective si traditiei nu se face pe cai imediat rationale, transparente rational, jocul semnificatiilor in marele joc social urmeaza cai netranscriptibile procedural; sunt multiple rationalitati nicidecum una singura;
3. Von Mises ca si Hayek sunt promotorii, intr-adevar, al unei dimensiuni a gandirii conservatoare; ei, in modernitatea tarzie, au fost preluati si de libertarieni, ceea ce ar putea parea un paradox, dar nu este: conservatorii nu sustin de pilda statul minimal ci statul limitat, ceea ce este altceva;statul limitat este acela caruia i s-au pus granite constitutionale puterii sale potentiale, cel caruia i s-au limitat din capul locului posibilitatile abuzive de extindere a puterii, dar el--in gandirea conservatoare--ramane un reper, o sursa de stabilitate si siguranta, un garant al continuitatii si al memoriei comune, un paznic al institutiilor si-al dreptului raport intre ele.
4. raportul capitalism-conservatorism are ca supozitie comuna acordul institutional asupra sferei individuale, singura datoare sa-si construiasca prosperitatea (statul conservator nefiind unul asistential). Doar insul poate concura pe piata iar proprietatea este valoarea fundamentala pe care se intemeiaza ambele. Ceea ce le desparte este ideea de piata totalmente libera, in care doar comportamentul economic furnizeaza normele uzitate. Conservatorismul apreciaza ca o atare unilateralitate este reductiva si pune in umbra alte dependente pe care indivizii le recunosc: valorile comune, practici nationale, relationari intersubiective ale actorilor economici. Comportamentul nu este niciodata liber in sens deplin si niciodata conturat strict de interese economice. Iar utopia pietii perfect libere este (acum, in epoca multiculturalismelor dar si a resuscitarii extremismelor nationaliste si religioase) usor stranie.
Inca o data multumiri pentru promtitudinea de care ati dat dovada dar si pentru pertinenta si atentele dumneavoastra observatii.
Cu stima Mihai D.
#9865 (raspuns la: #9784) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Homosexualitatea si religia - de schitroc la: 19/02/2004 22:04:05
(la: Preoti homosexuali?)
Am citit o buna parte a comentariilor din acest forum.
Ceea ce urmeaza este parerea mea (respectuoasa) despre acest subiect:

1. Biblia este o culegere de texte (evanghelii) acceptate de Sinodul bisericesc din secolul 4 (daca nu ma-nsel). Evanghelia dupa Toma nu a fost incorporata in Biblie de catre sus-numitul sinod desi ea este, din punct de vedere istoric, la fel de valida ca si celelalte. De ce? Deoarece mesajul lui Isus catre Toma este "cauta-l pe Dumnezeu in tine insuti_" (sau cauta adanc in tine si'l vei gasi pe Dumnezeu). In alte cuvinte n'ai nevoie de nimeni pt. a'l gasi pe Dumnezeu...

2. Eu cred ca relatia omului cu Dumnezeu este una de natura intima si personala. Cel mai bun exemplu poate fi o persoana spirituala care traieste in izolare, departe de orice societate umana si care totusi merita dragostea lui Dumnezeu...

3. Cat priveste homosexualitatea si religia:
---> Conform invataturilor lui Isus (cele 10 porunci pe care le accept deoarece ele sunt fundatia/esenta crestinismului) un crestin nu are dreptul de a judeca semenul sau.
---> Inclin sa cred ca un homesexual (ca si un non-crestin: musulman, evreu, etc.) este judecat de Dumnezeu dupa cele 10 porunci si nu dupa orientarea sexuala sau religioasa, etc. Un exemplu: un prea-cuvios musulman are dreptul la dragostea lui Dumnezeu la fel ca un prea-cuvios crestin sau un prea-cuvios evreu...


Sil
Religie si credinta - de schitroc la: 28/02/2004 17:38:40
(la: Credinta si religie.)
Subiectul este foarte interesant. Cateva ganduri si pareri personale:

1. Credinta este de natura spirituala si te pune in contact cu Dumnezeu (sau Creatorul). Ca atare credinta este ceva f. personal si intim.
2. Cred religia este necesitatea omului de a controla credinta semenilor sai.
Adevarata religie (cea care este pura) nu incearca sa influenteze oamenii. De exemplu: Biblia care a fost scrisa acum 2000 ani (ma refer desigur la Noul Testament) este in masura sa transmita informatia (despre Isus) generatiilor viitoare. Dar religia (care in mintea mea = biserica) a utilizat Biblia in scopuri personale; de unde f. multe ramuri (ortodoxia, catolicismul, anglicanismul, etc.) au aparut toate bazate pe Biblie.

Cam atat pt. astazi. Sper sa'aud si parerea altor cafegii...

:-)

Sil



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...