comentarii

diminutivul ulita


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
nu-mi place diminutivul ''ber - de Intruder la: 04/11/2005 06:57:41
(la: La o berica...)
nu-mi place diminutivul ''berica''...si nu mi-am luat nici salariul inca...si nu beau bere, mai ales pe frigul asta...si...mai bine, lasam pe altadata...:)


























Diminutive - de Dona G la: 04/11/2005 15:06:27
(la: La o berica...)
Nu-ti plac diminutivele in genere sau acesta in mod special...caci atunci incalzim cu centrala si bem coniac....Hi!Hi!



O intentie buna dusa la bun sfarsit e scopul meu in viata, pana atunci ,va pup pe toti.
#84703 (raspuns la: #84604) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
diminutive - de Nanina la: 27/12/2005 19:14:23
(la: Chestionarul Bernard Pivot)
Patria diminutivelor-Moldova






_____________________________________________________________________
Este imposibil sa cunosti oamenii daca nu cunosti forta cuvintelor.
Confucius
#97247 (raspuns la: #47594) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
poezie... - de sorin1975 la: 22/11/2003 03:17:04
(la: Cele mai frumoase poezii)
mie mi se pare una dintre cele mai frumoase poezii...
RUGÃCIUNEA UNUI DAC



Pe când nu era moarte, nimic nemuritor,
Nici sâmburul luminii de viatã dãtãtor,
Nu era azi, nici mâine, nici ieri, nici totdeauna,
Cãci unul erau toate si totul era una;
Pe când pãmântul, cerul, vãzduhul, lumea toatã
Erau din rândul celor ce n-au fost niciodatã,
Pe-atunci erai Tu singur, îmcât mã-ntreb în sine-mi:
Au cine-i zeul cãrui plecãm a noastre inemi?



El singur zeu stãtut-au nainte de-a fi zeii
Si din noian de ape puteri au dat scânteii,
El zeilor dã suflet si lumii fericire,
El este-al omenimei izvor de mântuire:
Sus inimile voastre! Cântare aduceti-i,
El este moartea mortii si învierea vietii!



Si el îmi dete ochii sã vãd lumina zilei,
Si inima-mi împlut-au cu farmecele milei,
În vuietul de vânturi auzit-am al lui mers
Si-n glas purtat de cântec simtii duiosu-i viers,
Si tot pe lângã-acestea cersesc îmc-un adaos:
Sã-ngãduie intrarea-mi în vecinicul repaos!



Sã blesteme pe-oricine de mine-o avea milã,
Sã binecuvinteze pe cel ce mã împilã,
S-asculte orice gurã ce-ar vrea ca sã mã râdã,
Puteri sã puie-n bratul ce-ar sta sã mã ucidã,
S-acela între oameni devinã cel întâi
Ce mi-a rãpi chiar piatra ce-oi pune-o cãpãtâi.



Gonit de toatã lumea prin anii mei sã trec,
Pân’ ce-oi simti cã ochiu-mi de lacrime e sec,
Cã-n orice om din lume un dusman mi se naste,
C-ajung pe mine însumi a nu mã mai cunoaste,
Cãci chinul si durerea simtirea-mi a-mpietrit-o,
Cã pot s-mi blestem mama, pe care am iubit-o –
Când ura cea mai crudã mi s-ar pãrea amor...
Poate-oi uita durerea si voi putea sã mor.



Strãin si fãr’ de lege de voi muri – atunce
Nevrednicu-mi cadavru în ulitã l-arunce,
S-aceluia, Pãrinte, sã-i dai coroanã scumpã
Ce-o sã amute cânii, ca inima-mi s-o rumpã,
Iar celui ce cu pietre mã va izbi în fatã,
Îndurã-te, stãpâne, si dã-i pe veci viatã!



Astfel numai, Pãrinte, eu pot sã-ti multumesc,
Cã tu mi-ai dat în lume norocul sã trãiesc.
Sã cer a tale daruri, genunchi si frunte nu plec,
Spre urã si blestemuri as vrea sã te înduplec,
Sã simt cã de suflarea-ti suflarea mea se curmã
Si-n stingerea eternã dispar fãrã de urmã!

(1879, 1 septembrie)

Sara pe deal ...tot a lui Paunescu - de Ingrid la: 22/11/2003 11:09:02
(la: Cele mai frumoase poezii)
Sara pe deal
Iese amurg dintr-o bataie de clopot
caii culeg iarba din ultimul tropot,
pasari adorm daca amurgul le-atinge,
sus la izvor, sus la obirsie, ninge.

Case cuprind sufletul zilnicei fringeri,
oamenii sint umbre tacute de ingeri,
nimeni aici legea cereasca n-o calca,
sufletu-n plop, trupul se-apleaca in salca.

S-a auzit de peste uliti o veste,
un nou nascut viu intr-o iesle mai este,
lemne de foc, oarbe carute mai cara,
ultim sarut, ca o pecete de ceara.

Misticul sat luneca in rugaciune,
nimeni nimic, inspre pamant nu mai spune,
toate se-ntorc ireductibil spre ceruri,
florile tin sipete de adevaruri.

Iarasi amurg, dangatul parca revarsa,
cucii dispar langa clopotnita arsa,
cade-n fintini ziua sa urce iar, miine,
in amintiri satul miroase a piine.

In cimitir, oile nu mai pasc iarba,
mieii o pasc, pofta din ei este oarba,
nevinovati, anii se-ncarca de vina
cum ne-ating, fiintele cum le declina.

Sara pe deal seamana cel mai ades cu
sara pe deal cum o scria Eminescu
sara pe deal e si-aici cum si-ntr-insul,
sara pe deal, fetisizindu-ne plinsul.

Sara pe deal, parte din noaptea eterna,
sara pe deal, capul se-apleaca pe perna,
sara pe deal, totul deodata invie,
sara pe deal, muzica din poezie.

Caii in apus pasc magnetismul chindiei,
omului bun, casa puternica fie-i,
noi intre noi sa mai gustam cat se poate
sara pe deal, cea mai de pret dintre toate.

Si sa privim cerul cu tragice stele,
care mai ia forma poruncilor grele,
oamenii trec, nici nu vom sti unde pleaca,
iar dupa ei se mai aude o toaca.

Urmele lor sint sau copiii sau munca,
intr-un temei lasa intreaga porunca,
sara pe deal nu e dacat un amestic
de fabulos, de nebunesc si domestic.

Ziua s-a stins, zeama de zarzara cruda,
tipa guzgani, cine-are timp sa-i auda,
carii batrini de-o vesnicie lucreaza,
printre copii zgomotul lor isca groaza.

Daca intinzi mana cu-o mica lumina
ai sa si simti vrejuri crescind in gradina,
niste pindari, haulituri isi arunca,
fetele mari grup se intorc de la lunca.

Poarta in sini dorul de-o mana barbata,
cei cautati mult mai tarziu se arata,
podul pe rau scirtie si se indoaie,
mustele bat, semn de-nnorare si ploaie.

Lina-n fuior in turbioane se leaga,
creste-n dovleci dor de saminta intreaga,
parca de ieri luna rasare-nspre miine,
plange-un copil, sau parca latra un caine.

Plaurii morti, cresc dintr-o apa uitata,
sfinti intelepti celor cuminti li se-arata,
sara pe deal, uite un minz care moare,
suflet din el, ca si o seara apare.

Dulce-albastrui cauta suflet de iapa,
ea nu mai e, alta va sti sa-l inceapa,
ultimi copii striga pe ulita noastra,
blinde bunici ii insotesc din fereastra.

Sara pe deal, cumpana sinea nu-si strica,
sara pe deal e ca un duh de bunica,
fruct zemuit imprastiat pe tot locul,
coacem porumb, unde ai nostri fac focul.

Sara pe deal, dulce vinare de vara,
azi nici un om nu are dreptul sa moara,
sara pe deal, fum doborit dintr-un sfesnic,
cade pe om, parca-ntrupindu-si-l vesnic.

Sara pe deal, cinepa fumega bice,
cei pedepsiti, nu au curajul s-o strice,
toate ramin, precum au fost in natura,
starea de om trece spre starea cea pura.

Sara pe deal, spune ca asta ni-i rostul,
sa o numim suflet din sufletul nostru,
sara pe deal, sufletul mare al lumii,
sara pe deal, ochii in lacrimi ai mumii.

Iar cand noi toti vom murmura ce ne doare,
tu sa ne dai o crestineasca iertare,
sara pe deal, nu a murit idealul,
sintem aici: Oamenii..Sara..Si Dealul.


Ratza ta - de nico63 la: 04/03/2004 08:39:00
(la: PLACINTA CU aliati)
Nico [15:21] :
mi-a placut comentariul :
Bravo domnule Banica
de-aia te iubesc eu k esti baiat destept
Ratza ta
MariaCristina [15:21] :
asta nu-i al meu
Nico [15:22] :
banuiesc, caci nu seamana, dar e savuros
MariaCristina [15:24] :
miroase a mitica si a caragiale
MariaCristina [15:25] :
de fapt cred ca nici nu s-a straduit sa evite similitudinea
Nico [15:27] :
imi place "ratza ta"... e super simpatic ca un tip sa o numeasca pe amica lui "ratza mea" : e caraghios, plin de tandrete, de caldura, e senzual, e foarte simpatic
Nico [15:27] :
gasesc ca e superb
MariaCristina [15:28] :
un fost al meu incepuse sa ma strige "Tzushca" si nu pricepeam de unde pana unde, plus ca imi suna usor sub-urban
MariaCristina [15:29] :
pana cand am aflat cine era Tzushca: cu ceva timp in urma adusese el acasa un pui de gaina luat din piata, il facuse pet-ul lui, pana cand puiul a crescut, s-a facut gaina si o scotea ma-sa la pascut in spatele blocului cu o ata legata de picior
O chema Tzushca
Nico [15:29] :
e suburban si nu are aceeasi savoare
Nico [15:29] :
chicken
MariaCristina [15:29] :
nu, dar mi-a apelat zona respectiva de memorie
Nico [15:30] :
nu-i acelasi lucru
Nico [15:30] :
corect
Nico [15:30] :
dar "ratza mea" e mai degraba intelectual
Nico [15:30] :
vad greu un idiot numindu-si amica asa si ea sa aprecieze si sa se identifice
MariaCristina [15:30] :
ratzushca, fie ea chiar si cea urata, are ceva de alint pufos si duios
Nico [15:31] :
sau, ea a scris la misto - si asta e o posibilitate
MariaCristina [15:31] :
pe cand gaina... iaca'sa!
Nico [15:31] :
nu... ce e bine e ca nu e un diminutiv
Nico [15:31] :
ratza e bine, ratzusca e kitsch
Nico [15:31] :
am fost foarte tare la estetica in facultate
Nico [15:32] :
cred ca ar trebui sa postam comentariile noastre despre "ratza ta"
MariaCristina [15:32] :
ratzusca imi sugereaza o eterna Tantza in gara la Lehliu, asteptand eternul Costel
Nico [15:32] :
cred ca asa ar trebui sa facem
Nico [15:32] :
corect.. exact = e kitsch
Nico [15:32] :
in timp ce ratza e bine
MariaCristina [15:32] :
fa copy/paste si da-l
Nico [15:32] :
ok
#11312 (raspuns la: #9171) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
am citit de muuuult... - de Alice la: 06/07/2004 18:56:46
(la: Amintiri din Copilarie)
nu stiu de ce mi-a disparut mesajul.
imi aminteam ca ti-am raspuns.:(

ulita copilariei si la medeleni au fost printre micile minuni pe care le-am intalnit ca cititor debutant.:))
#17405 (raspuns la: #17278) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Copilarie imi amintesc... - de DESTIN la: 27/07/2004 06:25:18
(la: Amintiri din Copilarie)


...mirosul de otel incins, ulei si aburi fierbinti al locomotivei cu roti
uriase in Gara de Nord.
Pufaitul dublu al pompei de aer a locomotivei
Mecanicul cu fata manjita rezemat in brat in ferastra locomotivei
Fasii de fum trecand
Nu va plecati in afara
Campiile rotindu-se ca spitele unei roti uriase in fereastra rapidului.
Gogosile cu dulceata, imense, pudrate cu zahar din gara
Sarmele de telegraf alunecand in sus si-n jos, in sus si-n jos.
Mirosul fumului de locomotiva.
Cantonierii saluta trenul ce trece
Sunetul cand trece trenul pe un pod
Copiii goi unsi cu noroi pe malul raului
Sunetul gaurii din toaleta vagonului. Nepas, -se penker, -ende, -
HORRRSSS!
Mirosul sapunului lichid.
Clinchetul ciocanului cu maner lung pe roti dedesubtul vagoanelor
Branza Lica
Teiul aprins de trasnet la marginea drumului
Padurea de pe dealuri...
Bunica, cumparand stergare inflorate de la coperativa.
Taranii cantand in carciuma
Virtuosii la dramba si tambal vioara si ea prezenta...
Latrina din fundul ograzii
Gramada de balega din dosul grajdului, langa usita
Seara in carciuma, sub lampa de gaz din tavan, povesti ,fum si rachiu...
Indopatul gastelor seara in bucatarie
Berzele de pe stalpul de telegraf, care mananca tot timpul fin'ca se caca
tot timpul.
Strabunica de 96 de ani, ce trebuie sa bea ceai de dude, ca e constipata.
Are odaita
ei in ograda, langa cuhnia de vara.
Fragi cu smantana
Pui la frigare (prins din ograda, hranit pe ulita, cu rame, baligi,
samd)
Ploaie de vara, fulgere, tunete, trasnete.
Mirosul aerului dupa ploaie.
Hrighi parfumati culesi in padure dupa ploaie
Hrighi prajiti pe plita cu burta in sus, cu mujdei in ea, ca in
Calistrat Hogas
Ladita cu cas framantat, iute la gust, de mancat cu ma'liga si scrob
Cotcodacitul gainilor, cantecul cocosilor, cardul de gaste de pe linia
satului
Pui, pui, pui! Bunica, chemand seara gainile de pe ulita.
Pisicile miorlaind dimineata sa le dea paine cu lapte
Cei doi caini jegarati ce numai ploaia ii spala...
Soarecii duruind nucile in pod
Hai sa ne jucam pe toloaca
Du-te si vezi pe unde s-au ouat gainile sub cerdac! Ce loc plin de
gainatzi!
Culege niste porumbi. Incearca-i cu unghia, sa aiba lapte!
Du-te si spune-i lui Mos Ilie sa puie zitzul la caruta, mergem la
moara...
Dimineata la mos Ilie, ciorba de fasule pestrita cu ma'liga rece
Scroafa cu purcei tavalindu-se in glod
Trecem cu caruta si oprim la balci...
Radioul cu baterii multe. O cutie intreaga. Baterii late
Vocea Moscovei in idis: Fiecare picatura de sange evreesc va fi
razbunata...
Cei 12 pruni dela gard si cazanul de facut rachiu...
Tare mai e spinarea calului, cum sa-l pot calari?
Crupa lata a calului lepadand baligi in mers
Norul gros de praf ridicat de o masina intrecandu-ne
Kaisersemmel (chifle crestate) proaspete la Itcani
Se lasa bariera, trece trenul
Taranusii in pielea goala calarind in apele limpezi ...
Zornaitul prundisului in apa raului
Jules Verne citit dupa amiaza pe cerdac...
Batranul si maretul pom cu ciresi negre, mici si amare dela potcovarie
Sina fierbinte potrivita pe roata de potcovarul negricios
Potcoava fierbinte pe copita ce fumega si sfaraie
Fetita potcovarului, tinuta strans intr'un cotlon, ferindu-ne de o
ploaie de vara
Sunetul indepartat al trenului trecand noaptea pe vale...
Te-ai tras cu trenul? Te-ai tras cu tramvaiul?
Nucul mosului de peste drum
Manualele de fizica din grinda ale baiatului dascalitei
Fantana cu lant din fata curtii dascalitei
Sunetul caldarii lovind fata apei, sunetul lantului
Mustata pe oala a lui badea Stefan morarul cel posac
Mirosul de malai proaspat, de moara si tacanitul pietrelor de moara
Batoza cu cureaua lunga de transmisie si oamenii indopand-o cu spice la
treierat
Mirosul de curatenie in odaia mare si sunetul pendulei
Trenul departe in vale la Burdujeni vazut dela fereastra
Zgomotul asurzitor al ciocanelor lovind tinicheaua
Izul usturator si lacrimogen de amoniac in pisoarul public de sub
tinichigerie
Mirosul de masinarie noua, mirosul cauciucurilor
Muzeul militar, toate sunt de culoarea prafului. Dece?
Duminica a.m. la Cismigiu. Sirop cu sifon. Chefir la Buturuga. Cu barca.
Pestisorii rosii
Scranciobul. Tata, m-a batut ala! Descurca-te singur, pocneste-l si tu.
Duminica p.m. Miting aviatic la Baneasa. Papana, Bazu Cantacuzino
Luna Bucurestilor. Belinograful transmite poze prin telefon.
S'a deschis Muzeul Satului. Circul Medrano



Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

mai bine revenim la oile noastre negre si laiete. cat despre celelalte, pictate in alb si cu lana facuta zulufi cu fierul fierbinte, spoite ca masinile second-hand inainte de vanzare, cu volanase, paiete, flori de plastic (ah, eram sa ma scap...pe mine si sa zic "flori de mucigai") si balonase multicolore la cornite, asadar despre acestea nu se mai poate zice mare lucru. nici la dinti daca le cauti n-ai sa le gasesti vreun cusur fiindca acum au proteze dentare scumpe. ba chiar si-au facut si operatii estetice la laptarese, de-i crapa ranza oricarei capre, raioase sau nu. stii vorba aia: cat o fi capra de raioasa tot cu coada-n sus umbla. ce ti-e si cu democratia asta, unde se mai pomenea inainte de "concurenta neloiala"? da' acu' totu-i posibil, inclusiv sa te dai la magarii de berbeci sau la boii de tapi. no, pe cuvantul meu de martafoi, tara se duce de rapa si cucoanele striga-n gura mare ca li s-a gatat rujul, li s-a estompat fardul si rimelu' nu le mai face destula "mascara". chiar ca-i culmea mascaradei in ochii stimabililor cu osul tare!
asadar sa revenim pe plaiurile noastre mioritice unde laptele, branza, lana si ouale...de hipopotami sunt numarate si apoi vandute contra unui salariu minim pe economie. aici, in tara tuturor posibilitatilor, sa stam stramb si sa gandim drept la cele spuse pana in prezent pe un oarecare forum. am sa iau partea CONDUCERII interne de partid, partid care se infiinteaza imediat ce se trezeste cineva la realitate si vrea sa ia berbecul de coarne, si-am sa-ti spun una pe sleau: CONDUC DISCUTIA DUPA CUM INTELEG SI MA LASA CONSTIINTA, la fel ca tine si ca oricare altul. sincer sa fiu primul impuls a fost acela de a te mustrului un pic, dar mai apoi am stat si m-am gandit ca poate ai dreptate; si-atunci nu pot decat sa ma bucur fiindca, oricat de curios ar parea, sunt asa cum sunt si nu mi-e rusine cu mine insumi. apropo, te-ai gandit vreodata ca nu tuturor oamenilor le este dat sa conduca? spre ex., cati din cei care pornesc topicuri stiu si sa le ingrijeasca? dar acestea sunt amanunte prea grele pt. o punga de un leu ce tine loc de portofel. si in plus jocul cu aceeasi punga, dar de data asta plina cu aurolac, este perfid si nu te face decat si mai inconstient ca atunci cand ai incercat prima data. tu n-ai cum sa intelegi ca fiecare isi are jocul/jocurile lui necesare si normale (tu inclusiv) fiindca esti atenta sa le "demasti" pe ale altora. in felul asta uiti de propriile fantasme si fantasmagorii. numai ca s-ar putea ca demascarea de care vorbeam sa fie in fond o mascare cu buna stiinta a fetei care nu-ti place. da, ce ne mai place sa avem grija altora... cred ca de aia si-au facut romanii porti sulptate ca la Vatican, ca atunci cand stau in ulita si-si urmaresc vecinii sa nu le fie urat. e lucru vadit, in acest fel li se pune si imaginatia pe picioare de le crapa mintea cate scorneli pot asuda din creierele minuscule.
asadar, draguta mioara, lasa-mi iarba in pace si vezi-ti de sclipitorul verde al clorofilei din varful ierbii tale! ce cauti intr-o zona in care "baietii se alinta"? te cunosc, stiu cum esti fiindca am mai cunoscut pe cineva ca tine inainte: nu suporta sa alinte sau sa vada pe altii alintati, poate ca nici macar pe sine nu se lasa scarpinata intre cornite, dar nu pt. ca ar fi ceva rau in alint, ci pt. ca "o seaca la melodie" (ca sa folosesc o expresie uzuala). da' cand ti-o intra masina de tuns in freza sa vezi ce-o sa-ti mai scada moralu' si cum o sa mai vrei sa dai timpul inapoi ca sa mangai pe cine n-ai mangaiat.
eu cam atat am avut de zis, deocamdata. astept represaliile de rigoare sau, de n-o fi cu banat, ceva scarpinaturi intre coarnele-mi NEincornorate. by by!
just me
#18815 (raspuns la: #17191) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sorry esbiuan - de Belle la: 04/08/2004 19:51:38
(la: Femeia)
da' era suficient sa clickeze pe profil si tot o vedea, plus ca am dat-o lui alice si jimmy_cecilia de-atatea ori ca e imposibil sa n-o gaseasca si singur daca e musai (mai stii, o fii la fel de resourceful ca mine, daca stii la ce ma refer).

si-apoi cineva care urla-n gura mare pe ulita satului "Beeeeeeei, vino acasa ca a facut ma-ta mancare" e orice numa' neamtz tipicar nu ;)

recunosc, mi-e cam teama fiindca stie lb. romana mai bine ca mine ... crezi c-o fi fost profesor sau invatator in romania?
#19006 (raspuns la: #19002) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pentru cei interesati - de LMC la: 12/08/2004 23:23:56
(la: Nasterea din fecioara, demonstrata stiintific ca posibila)
-http://www.mbrem.com/jesus_Christ/resurrwar.htm

-http://www.apologeticspress.org/rr/rr2002/r&r0202a.htm

-http://www.geocities.com/jwgregson/COT.pdf

Mai sus am listat trei situri unde, cei care nu cunosc istoria despre Isus Christos si adevarul dovedit despre el, pot sa se educe mai mult. Recomand sa le cititi cu rabdare pentru ca sint destul de lungi si detailate. Sint sigura ca unii dintre voi vor veni cu tot felul de argumente regurcitate de pe alte situri care combat existenta si divinitatea lui Christos. Va rog sa luati in considerare si sursa. Cei care au publicat cele scrise in siturile de mai sus nu sint oricine, ei si-au dedicat ani si ani de zile de studiu si explorare nu numai a Bibliei dar si a documentelor istorice si a archeologiei. La ora actuala nu cunosc despre nici un om al stiintei, istoriei sau archeologiei, care a fost in stare sa dovedeasca ca Biblia nu este suta la suta corecta. Din contra toti care au incercat sa o combata au ajuns sa o dovedeasca a fi si mai adevarata. Ma distreaza totusi cind vad niste amatori printre voi care vorba aia numai ce ati descoperit gaura la macaroana dar va dati aere de cunoscatori.

Proverbe 1: 7 Frica Domnului este inceputul stiintei; dar nebunii nesocotesc intelepciunea si invatatura

Proverbe 1: 20-22 Intelepciunea striga pe ulite, isi inalta glasul in piete: striga unde e zarva mai mare, la porti, in cetate, isi spune cuvintele ei: "Pina cind veti iubi prostia, prostilor? Pina cind le va placea batjocoritorilor batjocura si vor uri nebunii stiinta?

Proverbe 1: 29-32 Pentru ca au urit stiinta si n-au ales frica Domnului, pentru ca n-au iubit sfaturile mele si au nesocotit toate mustrarile mele. De aceea se vor hrani cu roada umbletelor lor, si se vor satura cu sfaturile lor. Caci impotrivirea prostilor ii ucide si linistea nebunilor ii pierde;
Belle & nevermind - de AlexM la: 24/08/2004 00:26:25
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Belle, nu deranjasi cu nimic. Cred ca trebe sa ma explic eu de ce am folosit sintagma "Marita Verishoara". DE fapt vroaim Sa zic "Marita Bellishoara" ca diminutiv a lui "belle" dar suna ca dracu in româneste. Si cand am scris "bellishoara" mi-am adus aminte de v=b cum lateinescul veteranus a dat românescul batran ( zice-se) si ca Albanezul "ll" a dat romanescul "r". Si iaca cum Bellishoara a devenit Verishoara. Si mi s-a parut draguts, dar nu am avut nici un gand sa "ma iau de viatsa ta" cum ar zice unii. Hai ca-ti dau un iepurash din aia doi albii sa te impac. OK?

AlexM
#20207 (raspuns la: #20204) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Gamalie si Lemecica - de Belle la: 01/09/2004 17:54:09
(la: Casuta Postala A Lui LMC)
scuze ca va raspund la amandoi da' sunt convinsa ca cititi impreuna ;)

In primul rand felicitari fratelui tau, casa de piatra, fericire, iubire, sanatate si bani, ca restul le mai descurca si singuri ;)

In al doilea rand (sau primul rand B) La Multi Ani lemecico, multa fericire, sanatate, tot ceea ce vrei tu din adancul sufletului sa se implineasca, sa fii iubita si sa te bucuri de cei pe care-i iubesti.

Si-acum inapoi la sujet....

Gama, sa stii ca-i spun lemecica lui maica-ta fiindca lemece suna prea dur asa ca prefer sa folosesc diminutive ...sa stii ca uitasem de nunta, poate si pentru ca nu m-a invitat si mai ales ca nici pe mine n-a vrut sa ma ia cu ea (bine ca macar nu m-a bagat in cusca ca pe tine). oricum, se vede ca acum esti baiat mare de-ai stat tu singurel in casa atatea zile, pisicile mele n-ar fi rezistat, si mai ales si-ar fi mancat toata mancarea in prima zi.

Lemecico, acum ca-mi facusi pofta cu sarmalele am inceput sa-mi fac lista cu ce sa mai gatesc cand am mai mult timp. Prima ar fi mancarea norvegiana propusa de dinisor si dup-aia sarmalele, desi cred ca mut sarmalele pe locul trei sa nu fie tot ceva cu varza si poate fac o ciorba de burta... ma mai gandesc, pe caldurile astea nu-mi prea vine sa gatesc, noroc cu sotul care una-doua face grill si salata ca sa avem la dinner. Si ca veni vorba de potol, da detalii si despre prajitura ca deja imaginatia imi joaca feste (am un sweet tooth si nu rezist la nimic pe baza de zahar).

And last but not least, scarpina-l pe finutul meu de gama dupa uerchi din partea mea :)
#20787 (raspuns la: #20729) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Înalta tehnologie" oferita - cresterea melcilor si a broastelo - de homeless la: 06/09/2004 08:32:03
(la: Pentru 87% romani, fondurile europene - la pachet cu fraude)
A fost odata un CAER. Si România era "sfatuita" sa se limiteze la agricultura pentru a aproviziona membrii organizatiei cu o clima nefavorabila, dar si pentru a fi dependenta de relatiile comerciale cu URSS.

Impresionantul efort mediatic de promovare a fondurilor SAPARD pentru înfiintarea fermelor de melci si de pui de balta pare sa fie începutul unui proces similar, impus azi de UE. Impus nu cu bâta, ca pe vremuri, ci cu o discreta manipulare economica.

Evident ca fondurile SAPARD sunt destinate exclusiv agriculturii si dezvoltarii zonelor rurale, nu pentru industrie, dar si în acest sector exista tehnologii moderne de producere, preparare si valorificare. Nu ele ne sunt oferite acum!

Suntem sprijiniti în dezvoltarea unor domenii cu tehnologie artizanala, care, probabil, nu ofera câstiguri suficiente agricultorilor occidentali, altfel nu ar fi existat o cerere neacoperita pentru aceste produse si s-ar fi înfiintat rapid ferme noi în Italia sau în Franta. Dar nu suntem ajutati sa dezvoltam sectoare precum industrializarea laptelui, unde putem deveni un concurent nedorit pe piata UE.

Privind problema din alt unghi de vedere, avem si noi vina noastra. Incriminatele programe sunt, totusi, singurele accesibile agricultorilor români din punctul de vedere al capitalului propriu de care acestia dispun. Suntem o tara în care o investitie de peste 10.000 de euro este "ametitoare", iar proiecte mai consistente nu ne sunt accesibile. Asa cum nici calificarea agricultorilor nu este ridicata, iar respectivii nici nu doresc acest lucru, fapt dovedit de inconstienta cu care au raspuns unei anchete fulger realizata de un post tv: "Noi ramânem la sapa!"

Melci, pui de balta, cosuri din nuiele, astea sunt marile afaceri posibile. Legumele si fructele vor sosi din import, grâul, de slaba calitate, va intra doar în aluatul pâinii noastre. Si, de pe prispele pensiunilor cu wc-urile modernizate prin acelasi program, turistii occidentali vor privi în continuare spectacolul carutelor care trec pe ulita. Pentru ei o ciudatenie, pentru localnici singurul mijloc de transport pe care si-l permit.
Dinisor, draga, - de Hypatia la: 06/10/2004 14:12:35
(la: prenumele si influentza lui)
Pot continua cu urmatoarele:
Tocmai din cauza de experiente ca cea prin care ai trecut tu, nu este recomandabil ca sa punem doua sau mai multe nume copiilor nostri. Sau daca ii numim cu doua prenume, ar trebui sa avem preocuparea ca toti sa-i strige/cheme cu toate prenumele! Diminutivele, chemarile de alint etc sunt poate frumoase, placute, dar ne rapesc din forta cu care NUMELE INVESTESTE PERSOANA!
Este ceea ce voiam sa va scriu astazi, ca o completare la mesajul meu de ieri, pentru ceea ce Carapiscum nu vazuse ca legatura dintre principiul biblic si persoane, incepand cu cea a lui Hristos: Este apanajul persoanelor sa poarte un nume. Sigur ca umanitatea a transferat proprietatea de a purta un nume si fiintelor, lucrurilor care devin importante pentru om: animalul de casa, colectivitatea, natiunea, dar si stelele, locurile etc.
Asta pentru ca Dumnezeu a dat lui Adam acest privilegiu al numirilor. Insa, fiintele personale capata o DIMENSIUNE aparte, eshatologica, prin numele pe care il poarta. Este extrem de important sa pricepem asta. Chiar legatura dintre noi si ceilalti/lume/ Dumnezeu este altfel, daca ne asumam numele pe care il purtam in chip real. De exemplu, elevii mei au devenit mult mai atenti la ei insisi dupa ce le-am spus semnificatia numelor lor si acum si le poarta ca pe un fel de stindard. Pacat ca parintii lor nu continua acasa ce am inceput eu, caci daca propria lor mama le-ar spune pe numele lor intreg, devenirea copiilor ar fi mai implinita...
Nu va ascund ca exista si o magie a numelor. Am descoperit asta in satele din Oltenia, unde oamenii sunt strigati/chemati pe nume total diferite de cele primite la botez, cu motivul ca necunoscandu-li-se adevaratul nume, nu se prind vrajile de ei! Asta pentru ca acei oameni au putina credinta, de multe ori formala si in loc sa se increda in purtarea lui Dumnezeu de grija, cred ca se pot apara stalcindu-si numele. Habar n-au cat isi scad din implinirea personala...
Dar cine sa ia aminte?
Poporul acesta este zabavnic cu inima, zicea un prooroc.
Hypatia
#24321 (raspuns la: #24305) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
desdemona - de carapiscum la: 22/10/2004 14:52:32
(la: Obligativitatea religiei in scoli - o masura nelegala?)
Nu-ti fa griji, nu sunt cu nimic suparat, sau in orice caz nu pe tine. :}

Tu spui: "degeaba faci fapte bune daca nu ai si o inima pura ! (Reciproca e de asemenea valabila". Ok, inteleg si accept acest pdv dar numai dintr-o anumita perspectiva: fara inima buna n-ai cum sa faci ceva bun!!! Acelasi Hristos spune ca noi o sa cunoastem oamenii dupa faptele lor, asa cum cunoastem un pom dupa roadele sale. In plus trebuie reamintit ca nici o fapta, buna sau rea, nu va ramanea nerasplatita- fiindca Dumnezeu nu ramane dator nimanui, judeca dupa dreptate si dupa mila Sa. Si daca luam in considerare ceea ce zice intr-un loc din Scriptura, ca cearta si "bate" pana la al 3-lea neam dar miluieste pana la al 9-lea (cred), ramane un procent f. mic ce nu se va mantui, in timp ce majoritatea dintre oameni pot spera sa obtina mantuirea CHIAR DACA inima lor n-arata asa curata precum zici tu. Asta pt. ca Dumnezeu ii iubeste pe toti si ca sa isi umple casa, conform pildei "Nuntii Fiului de Imparat", va "forta" pe multi de pe la colturile ulitelor credintei sa intre si sa se bucure in imparatia Sa.

In ce priveste stilul meu de exprimare ar fi de preferat sa nu mai fie luat atat de des in discutie. Asta pt. ca nu-mi prea convine sa vad cum sunt eu mustruluit de fiecare data de cate cineva care se simte lezat/avizat, in timp ce altii improasca pe aici cu toata mizeria din gura lor lasand urme care greu se sterg din unele constiinte. Atat vreau sa mai adaug: "vai de cel prin care vine sminteala"!!! Cica "mai bine ar fi sa-si lege o piatra de moara de gat si sa se arunce in mare". Si asta nu pt. ca pacatul sinuciderii poate fi iertat, ci pt. ca UCIDEREA SPIRITUALA DIN CULPA este intre cele mai grave care exista. De aceea spune Hristos: "nu va temeti de cei care ucid trupul dar sufletul nu-l pot atinge; ci temeti-va de cei care pot si trupul sa-l ucida, si sufletul sa-l arunce in gheena".
Ok, toate bune.
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#25950 (raspuns la: #25785) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
bancuri noi - de Hypatia la: 17/11/2004 15:44:18
(la: Femeia)
Nastase era in campanie pe la tara si mergand pe o ulita dintr-un sat, in fata masinii lui, o babuta se impiedica si cade. Bombonelu' se da jos repede si se repede s-o ajute pe batrana. Batrana se ridica si Nasate ii spune:
-Mamaie, tu stii cine sunt eu?
Batrana:
-Da maica, cum sa nu stiu...Adrian Nastase, prim-ministrul Romaniei. Nastase:
-Si, nu-i asa ca la alegeri o sa votezi cu mine?
Batrana:
-Maica, am cazut in fund nu in cap!

Hypatia
Lamuriti-ma, va rog.. - de Coralie la: 03/12/2004 20:20:40
(la: Trancaneala Aristocrata)
Yvy este barbat sau femeie??
In Franta, Yvy este diminutivul masculin de la Yvon..
de ce îi scrieti la femenin???
#30591 (raspuns la: #30571) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
lamurire - de Belle la: 03/12/2004 20:25:56
(la: Trancaneala Aristocrata)
ivy e fata, nu sta in Franta insa asa ca nu stiu de la ce vine diminutivul. s-ntrebam cand apare pe interval :)
#30593 (raspuns la: #30591) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ce inseamna sa fi roman: - de Grettel la: 11/01/2005 17:05:26
(la: De ce ai decis sa nu emigrezi?)
Stii sigur ca esti roman, daca:

tot ce maninci are gust de ceapa si usturoi
incerci sa reciclezi ambalajele de la flori, hirtia de la cadouri si, bineinteles, folia de aluminiu
stai linga cele mai mari doua valize din aeroport
ajungi la petreceri cu una - doua ore intirziere si ti se pare normal
copiii tai au porecle care suna departe de numele lor real
dupa ce mergi la cineva in vizita, la plecare mai stai o ora in fata usii la povesti
parintii tai nu arunca niciodata nimic si daca reusesti sa arunci ceva la gunoi apare in mod misterios inapoi.
ai perdele de dantela ai fata de masa din macrame
ai covoare care acopera fiecare centimetru din casa ta
ai sau ai avut covoare pe pereti
mama ta iti spune ca esti slab chiar daca ai 110 kg
ai draperii macar la o usa din casa
mama ta recicleaza pahare de plastic, farfurii din carton si pungile de la sandwichuri spalindu-le
ai fata de masa din vinyl pe masa din bucatarie
folosesti sacosele primite la cumparaturi pe post de pungi de gunoi
raftul tau din bucatarie este plin de borcane de gem, varietati de recipiente de plastic si sticla
parintii te striga diminutive animale cind ii enervezi
mama ta spala rufe la 40 C la masina
cind gatesti nu folosesti ustensile de cintarit
nu poti pleca in calatorii decit daca te conduc macar 5 persoane la autobuz, tren sau aeroport
suni interurban numai dupa ora 11 PM
parintii te suna si intreaba daca ai mincat, chiar daca e miezul noptii
paritnii tai nu realizeaza ca tehnologia s-a imbunatati si atunci cind suna in strainatate inca urla la telefon
ai cuverturi uzate pe canapea doar ca sa nu se murdareasca tapiteria
nu cunosti mai mult de jumatate din invitatii de la nunta ta... pentru ca parintii i-au invitat
ai vazut pamintul din interiorul unui WC din tren, in mers.
copilul tau poarta caciulita si 3 pulovere in Septembrie desi sint 25 de grade afara
porti palton din septembrie pina in mai
daca vezi pe cineva in pantaloni scurti in decembrie zici ca e nebun, desi sint 20 grade afara
cind vin in vizita rudele din provincie stai cu ochii pe televizor (butelie)
te gindesti ca daca bei lapte si maninci fructe (in special prune)te ajuta sa gasesti toaleta mai repede
crezi ca "urda", "mamaliga" "parizer" " telemea"
"zacusca" sint feluri internationale de mincare
cind vin straini la tine in vizita te distrezi dindu-le cea mai tare tuica din casa ... si cind reusesc sa bea un pahar le mai torni...
#33163 (raspuns la: #32620) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: