comentarii

dincolo de varf


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
queenmary - de picky la: 22/03/2007 13:30:52
(la: Cum va comportati atunci cand va enerveaza cineva?)
Sa intelegi ca nu ma enervez dincolo de ... varful limbii. :)
#179473 (raspuns la: #179265) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Juppe-Gate" - de anita47 la: 14/02/2004 03:43:38
(la: Coruptia oamenilor politici...)
Liderul partidului de guvernamant din Franta - condamnat!


"Juppé-Gate"
Pe 30 ianuarie 2004, clasa politica franceza a fost zguduita de verdictul dat in procesul de coruptie care l-a avut in prim-plan pe Alain Juppé, presedintele partidului de guvernamant din Franta - UMP (Union pour un Mouvement Populaire) , primar al orasului Bordeaux si succesor neoficial al presedintelui Jacques Chirac. Alain Juppé a fost condamnat la 18 luni de inchisoare, cu suspendare, si la pierderea drepturilor civile timp de cinci ani - ceea ce il va scoate, practic, din viata politica timp de 10 ani - pentru "folosirea functiei publice in scop personal". Iata ca o tara ca Franta nu ezita sa-l trimita in judecata - si sa-l condamne - pe liderul partidului aflat la putere, fara ca politicul sa se amestece in actul de justitie. O lectie pentru toata lumea! In ciuda promisiunii initiale, de "retragere din viata politica" - facuta imediat dupa pronuntarea sentintei -, Alain Juppé a fost sfatuit de consilierii sai sa faca apel. Ceea ce va atrage suspendarea temporara a sentintei, pana la judecarea apelului: circa un an. Timp suficient, care ii va permite presedintelui Jacques Chirac sa reactioneze in plan politic, pentru a-si salva protejatul.


Juppé - "iepurele" presedintelui Chirac
Acuzarea si condamnarea lui Juppé are o stransa legatura cu functia detinuta de acesta in fostul partid de guvernamant (RPR - Rassemblement pour la Republique), condus de Jacques Chirac. Alain Juppé a indeplinit functia de trezorier al partidului intre 1988 si 1995, cand seful sau de partid (Chirac) era primar al Parisului si incerca sa devina presedinte al Frantei. Alte 26 de persoane au fost judecate in procesul Juppé. Printre acestia, sapte oameni de afaceri, acuzati de sponsorizare ilegala a RPR, au fost achitati si eliberati. Alte 13 persoane au primit insa o condamnare de sase luni cu suspendare. Louise-Yvonne Cassetta, fost administrator financiar al RPR si manager de fonduri financiare al fostului partid, a primit 14 luni cu suspendare. In cele mai multe cazuri instanta a retinut faptul ca oamenii de afaceri erau santajati fie cu clasica anulare a unor contracte mari, fie cu pierderea unor licitatii, daca nu sponsorizau consistent fostul RPR, devenit ulterior componenta a actualului partid de guvernamant (UMP).

Singurul care nu a aparut in proces a fost presedintele Jacques Chirac, seful direct al lui Alain Juppé - si marele beneficiar al banilor negri adunati de sarguinciosul Juppé - deoarece functia prezidentiala beneficiaza de "imunitate". Dar Chirac, care de curand a anuntat, nu intamplator, intrarea in viata politica a sotiei sale, va putea fi judecat la finale mandatului prezidential, in 2007. Jean Michel Helveg se intreba, ironic, in "Liberation" (31 ianuarie 2004): "Plateste oare actualul presedinte al UMP pentru presedintele de neatins al Republicii?" Cei trei judecatori din Nanterre au respins cererea lui Juppé, ca sentinta sa nu implice functia detinuta actualmente. Judecatorii au sustinut in motivatia sentintei ca "actionand in acest fel, Alain Juppé, in timp ce detinea o functie publica, a inselat poporul suveran... Alain Juppé a actionat in propriul sau avantaj, direct sau indirect. Aceasta reprezinta un abuz de functie".

Cum au observat analistii francezi, fraza de mai sus se potriveste perfect si pentru Jacques Chirac. Condamnarea lui Juppé este doar varful aisbergului in afacerile de coruptie. In primul rand, acest proces a pus pe tapet o serie de "bani negri", adunati de Juppé in folosul sefului sau. 14 milioane de franci "negri" au asigurat "refacerea" si "calatoriile de lux personale" ale lui Jacques Chirac si ale sotiei sale, impreuna cu prietenii lor. Circa 60 de functionari "fictivi" erau platiti de Primaria Parisului, racolati dintre partizanii lui Chirac si sustinatorii UMP, care astfel isi platea camarila din bani publici, prin Juppé. S-au mai judecat o serie de contracte - incheiate cu sponsori ai partidului - pentru construirea de licee in Isle-de-France, precum si contracte pentru modernizarea lifturilor. Tribunalul a acordat o atentie speciala finantarii ilegale a "croazierelor de lux" ale familiei Chirac si prietenilor acestora. Verdictul in procesul Juppé aduce din nou in centrul atentiei coruptia la inalt nivel - care are radacini adanci in Franta -, si care este ilustrata de cateva alte cazuri celebre din ultimii ani.


A cincea republica franceza si marile cazuri de coruptie "la varf"
In 1958, generalul Charles de Gaulle schimba Constitutia Frantei. Astfel, a fost lansata "a cincea republica" franceza. 1958 a fost un an de varf in razboiul colonial din Algeria, iar Franta se afla foarte aproape de un razboi civil, intre partizanii de dreapta ai OAS (Organizatia Armata Secreta) si cei ai "decolonizarii". Prin Constitutia din 1958, Franta devenea o republica prezidentiala. Altfel spus, presedintele decidea in toate problemele interne si externe ale tarii. Generalul De Gaulle, un personaj carismatic dar de mana forte, avea nevoie de puteri depline, pe care si le luase prin Constitutia din 1958, pentru a scoate Franta din cosmarul algerian. In paralel cu problema algeriana se remarcau insa la De Gaulle preocuparile pentru extinderea masiva a puterii personale. Mandatul prezidential de sapte ani i-a intarit si mai mult pozitia in fata Parlamentului francez. In 1968, o conspiratie externa a incercat eliminarea sa (in timpul unei vizite in Romania); s-a salvat pe moment, paradoxal, tocmai datorita loialitatii Partidului Comunist Francez, dirijat de URSS (cu care De Gaulle se gasea, de altfel, in relatii excelente). Astfel, muncitorii francezi nu s-au asociat "studentilor", condusi de personaje precum teroristul Cohn Bendit sau Regis Debray (fost consilier in Chile al socialistului Salvador Allende).

In 1969, in urma unui referendum, De Gaulle a parasit definitiv puterea, spre marele regret al URSS. (In 1969 cade si reteaua Caraman, activa din 1958 in spionarea NATO si transmiterea informatiilor la Moscova). Toti succesorii lui De Gaulle au mentinut "republica prezidentiala".

Georges Pompidou, Valery Giscard d'Estaing si Francois Mitterrand au cautat, prin toate mijloacele, consolidarea sistemului prezidential francez. O data insa cu el au aparut si excesele prezidentiale. Sub Pompidou, "afacerea Markovici" a clatinat din temelii "establishmentul" francez. Actorul Alain Delon - un gaullist convins - deschisese o "casa de prostitutie" frecventata doar de varfurile politice, financiare si industriale din Paris. Implicata direct era chiar sotia presedintelui Pompidou, o prietena a lui Alain Delon. Unul dintre paznicii de corp ai lui Delon - iugoslavul Markovici - a inregistrat-o pe pelicula pe Prima Doamna a Frantei in "momente de placere" si se pregatea sa faca publice aceste imagini. Rezultatul: cadavrul lui Markovici a fost gasit de Politie pe un maidan din Paris, groaznic desfigurat. (In treacat amintim ca Alain Delon - ca si Roman Polanski - nu poate intra in Statele Unite, fiind inca din anii '60 pus sub urmarirea FBI, Delon pentru implicare intr-o crima iar Polanski pentru violarea unei fete de 13 ani).

Valery Giscard d'Estaing a ramas celebru datorita "cadourilor" primite de la presedintele Imperiului Centrafrican, Jean-Bebel Bokassa.

In memoriile sale, intitulate "Adevarul" - scrise dupa ce a fost rasturnat de la putere si se stabilise la periferia Parisului -, Bokassa a sustinut, cu toata candoarea, ca presedintele Valery Giscard d'Estaing, pe langa cadourile foarte scumpe pe care le primise, ii "cerea fete" lui Bokassa, si avea partide de sex cu bastinasele. D'Estaing l-a actionat in judecata pe Bokassa dupa aparitia cartii, dar acesta a sustinut ca presedintele francez o lasase insarcinata chiar pe Catherine, sotia favorita a haremului sau (harem care includea si o romanca), fosta stewardesa la Air Zair, careia ii ceruse apoi sa avorteze. Aceste scandaluri sexuale, care au facut deliciul francezilor, aratau totusi ca presedintele Frantei devenise o institutie a bunului plac, in care era permis orice. In ciuda probelor incriminatoare, nimeni nu a indraznit sa ancheteze aceste "afaceri murdare". Markovici a fost rapid eliminat, iar d'Estaing crezut pe cuvant.


"Corruption à la francaise"
Cu Francois Mitterrand, lucrurile s-au schimbat. Sub cele doua mandate ale sale au aparut primele cazuri grave de coruptie la varf. Strateg politic redutabil si foarte bun orator, Mitterrand a absolvit - cum observa cineva - "scoala de intrigi politice" a celei de-a patra republici si si-a valorificat cunostintele in cea de-a cincea republica. Ca sa fie ales si sa se mentina presedinte al Frantei, el s-a bazat pe Partidul Socialist, pe sindicate si pe Partidul Comunist. De aceea a introdus in guvern oameni din formatiunile mentionate, pentru a-si asigura o majoritate lejera in Parlament si a combate astfel dreapta politica. In primul rand, pe Jacques Chirac si aliatii lui traditionali. Acest echilibru fragil, insa, s-a bazat pe un sistem de "recompense" acordate aliatilor sai: locuri in administratie, contracte, sfere de influenta etc. Sa retinem ca Mitterrand a favorizat chiar membri ai regimului de la Vichy - din care a facut parte - si a uluit intreaga Franta atunci cand s-a descoperit ca avea o fiica majora (Mazarine) si, practic, o a doua sotie si un al doilea camin de peste 20 de ani. Aceasta existenta secreta, paralela, a lui Mitterrand explica foarte bine "dedublarea" personalitatii sale. Sistemul de "recompense" a creat insa fenomenul de "corruption á la francaise", al carui mare pontif a fost Mitterrand: a cumpara, cu bani negri, influenta politica; a vinde si cumpara deciziile; sistemul "comisioanelor"; manipularea "dezvoltarii urbane"; a crea "oameni siguri" pentru concesionarea lucrarilor publice. Tipul de politician impus de cele doua "septenate" ale lui Mitterrand a fost cel "disponibil comercial". Parlamentul francez a ajuns in situatia sa voteze nenumarate "amnistii" si sa creeze noi institutii - Inalta Curte a Republicii si Consiliul Constitutional - pentru "cei cu mana prea lunga". Culmea ironiei, ultimul presedinte al Consiliului Constitutional - Roland Dumas, un prieten apropiat al lui Mitterrand si membru important in "Club des Jacobins", de sorginte masonica - a fost nevoit sa demisioneze datorita implicarii in scandalul Elf-Aquitaine Group. Sunt dificil de trecut in revista toate marile scandaluri de coruptie la varf din epoca Mitterrand. Este suficient sa amintim doar de "scandalul Bernard Tapie" (condamnat pentru aventurile sale financiare cu bani publici) sau "afacerea Edith Cresson" (promovata prim-ministru doar la insistentele lui Mitterrand, apoi in Comisia Europeana, de unde a demisionat datorita "nepotismului" practicat).


Noul sistem represiv din Franta nu include "crimele gulerelor albe"
Prietenii si sustinatorii lui Alain Juppé i-au sarit in ajutor, imediat dupa comunicarea "socantei sentinte". Tonul a fost dat chiar de primul-ministru, Jean-Pierre Raffarin, care a declarat sentinta drept "provizorie" si a insistat ca Franta are nevoie "in serviciul public" de Juppé. Presedintele Adunarii Nationale, Francois Baroin, a declarat ca este "convins ca Juppé va ramane la datorie, in serviciul Frantei", iar Erich Woerth, membru UMP si deputat de Oise, a opinat ca "onestitatea personala a lui Juppé nu a fost niciodata pusa in discutie". Cei care solicita clementa pentru Juppé si imunitate virtuala pentru elita politicii sunt aceleasi persoane care au promovat in Franta noile puteri represive acordate statului, potrivit propunerilor ministrului Justitiei, Dominique Perbem. Masurile propuse de Perbem sporesc caracterul represiv al institutiilor franceze, slabesc "habeas corpus", precum si drepturile celor arestati. Intamplator sau nu, noile masuri represive ignora total "crimele gulerelor albe" (birocratiei aflate la putere), precum si malpraxisul financiar. Exact domeniile in care Chirac si Juppé s-au dovedit mari maestri ai artei.

Recent, Justitia franceza a inceput procesul lui Jean-Charles Marchiani, acuzat de utilizare ilicita a cinci milioane de dolari, fond primit de la un inalt functionar gaullist care s-a indeletnicit cu traficul in Nigeria. Analistii francezi sustin insa ca singurele "crime" sunt cele care au fost "dovedite". Celelalte raman in afara discutiei si a justitiei si dau exemplul lui Bush si Blair, care si-au mintit cu nonsalanta natiunile in privinta armelor de distrugere in masa din Irak, dar care sunt acum "spalati" de pacate de cate un raport bine ticluit, ca recentul raport Hutton. In "afacerea Elf", judecatoarea Eva Joly a pus sub protectie un numar de martori cruciali in proces, datorita amenintarilor anonime cu moartea. Acelasi lucru s-a intamplat si in procesul Juppé. Banuite de amenintarile cu moartea sunt gruparile asa-zis de extrema stanga, care s-au aliat cu Jacques Chirac datorita "diplomatiei" lui Alain Juppé: LRC (Ligue Communiste Revolutionairre), PT (Parti des Travailleurs) si LO (Lutte Ouvriere). "Extrema stanga" franceza - formata de fapt din agenti secreti sub acoperire - a respins in 2002 solicitarea de a-i boicota in turul doi al prezidentialelor pe Jacques Chirac si pe Jean-Marie Le Pen. Dincolo de aceste consideratii, Justitia franceza - continuand sa respinga amestecul politicului - a dat un bun exemplu de independenta. Astfel, ea l-a condamnat, fara menajamente, chiar pe liderul partidului de guvernamant, Alain Juppé! Iata, deci, ca se poate.


Vladimir ALEXE

ZIUA


#9606 (raspuns la: #9605) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dincolo de toata "nebunia" as - de Dragos Bora la: 17/03/2004 07:32:32
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Dincolo de toata "nebunia" asta (se astepta cineva la altceva ?),
ma intreb daca niste portrete care sa spuna ceva despre "actori"
n-ar fi fost mai potrivite. Mai incitante pentru un eventual pa-
sionat de tipul asta de emisiune. Adica, daca-l vad "pe afis"
ca are "mutra de infractor" nu(-l) urmaresc cu mai mare inte-
res, sa vad ce face?

Apoi, daca scot ghilimelele de la "actori", cind se face un
afis de cinema sau teatru, nu se aleg niste fotografii care
"sa vorbeasca" despre personaje, piesa/film s.a.m.d.?

"Alta reclama" era cea de la vopseaua Kober, cu tipa imbraca-
ta in alb, pe fond galben. Daca zariti reclama pe undeva
(presa scrisa) spuneti-mi daca va deranjeaza ceva la imagine.

Multumesc!
Dragos Bora
#12249 (raspuns la: #12022) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Moldova de dincolo... - de LUCIUS la: 23/04/2004 05:55:48
(la: Ce sunt românofonii din Republica Moldova?)
Nu cred ca e cazul sa ne intrebam ce fel de cetateni sunt cei care locuiesc in MOLDOVA DE DINCOLO DE PRUT. Nu trebuie sa ne punem nici o intrebare, asa cum si dezbaterile pe aceasta tema nu-si au rostul. Suntem o natiune LATINA, ROMANA, impartita de un hotar nedrept, trasat de o putere mai mare care si-a dorit sa ajungem o CECENIE. Asta nu e clar ?
Dar lucrurile se vor indrepta atunci cand vom fi, oficial, o natiune europeana. Romania va trebui sa ajute si celalalt stat roman, Republica Moldova, pentru a fi integrat in Uniune si atunci granitele vor disparea. Dar asta depinde de diplomatia noastra, de modul in care vom putea sa sustinem aceasta cauza care nu reprezinta altceva decat drepturile noastre in aceasta parte a Europei.
EI SUNT ROMANI chiar daca locuiesc intre Prut si Nistru, asa cum sunt cei peste trei milioane pe care ii gasim in alte parti din Bulgaria, fosta Iugoslavie, Ungaria si partile de tara alipite Ucrainei de imperiul Sovietic.
Poate ca atunci cand vor scapa de tirania comunismului pe care Rusia l-au impus si il sprijina, vor invata ca fac parte din marea familie latina. Care ii asteapta, ca o intoarcere a unor copii pierduti, dar care isi regasesc caminul dupa mult, mult timp...
Ca bine zici!!Dincolo de sent - de (anonim) la: 20/06/2004 17:32:07
(la: De ce ai decis sa nu emigrezi?)
Ca bine zici!!Dincolo de sentimentul de nationalist,care ne face sa judecam pe altii atit de superficial...dar oare cit dintre cei care au cuvinte grele de spus la adresa celor care pleaca sau a celor care nupleaca privesc dincolo de..Si in fond,nationalismul asta este determinat de ce anume,nu de cei pe care ii iubesti ? de locurile copilariei,oare (deci de trecutul care nu mai e de mult..) sau poate de o bucata de pamint...O bucatica mica pe care o separi de restul si te faci sa crezi ca parcela ta e cea mai minunata si da roadele cele mai bune ...iar restul...)Eu ma simt acasa oriunde,si daca ramaneam in tara,cei dragi poate tot la fel imi lipseau,ca ,luindu-te cu viata de fiecare zi,nu faci o prioritate din a-ti vedea parintii sau prietenii,nici in romania.Asadar si prin urmare tot ce spunem tot degeaba este si poate asta-i ce ne doare mai tare,ca nu reusim sa punem punctul pe i.Dar poate asta e si ce ne aduce mereu in viata...HeHe!
#16462 (raspuns la: #14394) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
PT. VOI TOTI, DAR IN SPECIAL SOTIEI MELE!!!!!!! - de carapiscum la: 10/01/2005 05:00:47
(la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))
Mai intai de toate vreau sa jur pe ce am mai sfant ca cele ce urmeaza sa le scriu aici sunt purul adevar, adica acelasi adevar pe care l-am ascuns cu buna stiinta, intai de mine insumi apoi de ceilalti.

De aici a inceput totul:
EU- "Sa-ti spun ceva: eu am fost multi ani pe cont propriu, inainte de a ma casatori, si singur m-am intretinut fara vreo greutate, sa stii. Dupa fericitul eveniment lucrurile nu s-au schimbat prea mult, in sensul ca nu intotdeauna m-a asteptat mancarea calda intinsa pe masa- si asta nu m-a suparat. Nu m-au suparat f. multe lucruri desi in sinea mea nu le-am agreat niciodata. Si ce s-a intamplat cand am avut curajul si nasabuinta de a rosti ce gandesc? Sa fiu considerat un fel de intrus in viata ei. Am stat atunci si m-am intrebat: de fapt cine este intrusul aici, eu sau ea? Cine mi-a invadat viata cu iubirea pe care apoi a uitat-o? Cine s-a gasit sa-mi zica mai apoi ca nu-mi da socoteala unde merge si ce face, asta in conditiile in care eu ii spuneam cu f. mici exceptii unde sunt si ce fac? Femeia care s-a folosit de iubirea mea pt. ea!!!"
Daniela M.- "in cuvintele tale vad ciuda de mascul respins din barbatul roman fata de barbatul strain care "are mai mult succes". si nu ai facut decit sa iti ungi orgoliul ranit cu acelasi balsam: cu alte cuvinte "aha, daca nu ma vrea pe mine si il vrea pe altul, asta nu e din cauza ca nu sunt eu bun de nimic sau ca nu stiu cum sa ma port cu ea, cum sa o respect si cum sa o tratez ca egala mea pt ca e si ea o fiinta umana care merita acelasi respect ca si mine, ci pt ca are altul mai multi bani ca mine! asta-i motivul, nu altul". este o autoamagire masculina, tocmai pt ca DIN PUNCTUL DE VEDERE AL BARBATULUI banii conteaza foarte mult, sint o extensie a masculinitatii, si atunci judeca si femeia dupa calapodul sau. sau ii este barbatului mai usor sa dea vina pe bani decit sa se "uite in oglinda" si sa vada ca ii lipsesc anumite calitati.

lamureste-ma si pe mine: vrei ca femeia sa fie "si desteapta si frumoasa si banoasa si devreme acasa" (sau ma rog, asta o fi idealul) ... ok, dar tu, barbat roman, ce ii oferi?"

PRECIZARE NECESARA: nu e vorba de o a treia persoana in cazul nostru!

Nici nu stiu cu ce ar trebui sa incep. Am recitit ce am scris eu si ce au scris altii despre mine la acest forum si va spun cu toata onestitatea de care mai pot da dovada ca MI-A FOST EXTREM DE RUSINE DE MINE INSUMI!!! Dar ce urmeaza sa va spun tuturor sub forma de marturisire publica, spre stupefactia unora si spre extazul altora, tin sa precizez ca nu cauta sa atraga nici compasiune/compatimire, nici incurajari si nici altceva. Este pur si simplu vorba de nevoia mea interioara de a restaura cat de cat dreptatea si de-a ma putea impaca- cu Dumnezeu si cu oamenii, semenii mei- in special cu sotia mea. De iertat eu singur nu ma pot ierta! Ramane la latitudinea voastra sa ma judecati cum vreti. Pe langa asta, consider ca o mai mare umilire decat insusi faptul ca ne vom desparti anul asta nici nu pot concepe.

Decizia de a scrie aceste lucruri aici si acum vine intr-un context cu totul special din viata mea, asa cum deja v-am spus- pe fondul unei imense deznadejdi si pareri de rau pt. ceea ce am facut in trecutul nu tocmai indepartat. Va scriu acestea si cu greu imi pot retine lacrimile care deja mi-au inundat cararile vietii, zile si nopti la rand.

Din conversatia mea cu gazda acestui subiect, stand acum si judecand mai pe indelete, am dedus ca am facut pe interesantul la momentul postarii raspunsurilor mele. Eram intr-o pasa proasta, asta pot sa-mi amintesc, nici nu mai stiu ce am gandit atunci. Nu-mi caut scuze, am facut ce-am facut si acum suport consecintele faptelor mele. Am pozat in drept si sfant, am facut pe lupul moralizator, m-am impaunat cu tot felul de citate care nici macar nu aveam caderea necesara de a le lua in gura mea. Nu stiu cat de cerebral mai pot fi sau daca am fost vreodata, insa stiu ca mi-e dor de demnitatea mea pe care ca un nebun eu singur am profanat-o.

Nici unul dintre voi nu mi-ati atras atentia, cand i-am raspuns Danielei si i-am pomenit de deziluziile mele, ca prin afirmatiile acelea am jignit-o crunt pe sotia mea, mai ales ca nu era de fata sa-si poata lua apararea. Imbecil, nerod, ipocrit bicisnic ce sunt, sa ma ierte Dumnezeu ca spun asta dar mai bine mi-ar fi fost in ziua aceea sa-mi fi pierdut o mana ca sa nu mai pot redacta elucubratiile alea! Cum adica s-a folosit de dragostea mea? Iubindu-ma si iertandu-mi toate mojiciile, trecand cu vederea impasibilitatea unui trantor care-i sugea mierea sufletului, suportand absolut eroic traiul alaturi de un om care a dezapreciat-o si i-a calcat demnitatea in picioare in numele iubirii lui parsive??? Pai asta n-a fost casnicie pt. ea, a fost temnita grea in care cu ferocitate si fata schimonosita de ranjetu-mi salbatic am aruncat-o ca pe-un gunoi nefolositor. Si pt. faptul ca m-am considerat cel drept, care nu savarseste nici o faradelege asupra ei, am indraznit sa-i cer si ultima picatura de inima ce-i mai ramasese, am adus-o pana la stadiul acela de epuizare psihica si fizica in care a cazut bolnava. Iar cand am vazut asa ceva ce credeti ca am facut? NIMIC, oameni buni, NIMIC!!! Am lasat-o ca pe-un gard ce sta sa se prabuseasca si nici macar un leat de compasiune nu i-am pus in sprijin. De apa si de alte cele nici nu mai vorbesc. Sigur, in sinea mea ma gandeam atunci ca am dreptate sa ma port asa. ...Ah, nesuferitul de mine, dar cum poti lasa un bolnav sa zaca in patul de suferinta in care de fapt chiar tu l-ai infundat, mai ales ca este vorba de consoarta ta, cand legea crestina pe care ai invocat-o de atatea ori spune ca pana si pe dusmanii tai esti dator sa-i ajuti la vreme de necaz??? Si uite-asa mi-am dat singur dreptate si m-am intaratat in propria-mi inima pana ce am devenit dusmanul dinauntru- cariul ce roade in nestire si subrezeste lemnul de cea mai buna calitate. Zice o vorba: "pazeste-ma, Doamne, de prieteni/(casnici), ca de dusmani ma pazesc eu singur!"

Vreau in contextul asta sa vorbesc si despre ceva ce n-am vorbit cu nimeni niciodata. E vorba de vizionarea unor scene sexy sau porno, din reviste sau filme. Stiu ca e greu de crezut, chiar pt. mine insumi este pur si simplu inexplicabil, dar niciodata revistele porno sau sexy n-au avut alta insemnatate pt. mine decat ca material informativ, de documentare. Nu stiu cum priviti voi lucrul asta, insa eu in afara de sotia mea, de formele trupului ei frumos si curat, n-am dorit mai mult. Exista instinctual in fiinta mea dorul de ea, nu de femeie straina, pt. ca fantezii erotice nici macar nu mi-am putut inchipui sa am cu altcineva in afara ei. Si poate ca n-ar fi rau de spus un lucru aici, anume ca ea a fost prima femeie din viata mea si a ramas singura! Cred ca totusi i-am ramas fidel pana la capat, in pofida aparentelor care m-au tradat de inselator. Dar, sigur, asta ramane o afirmatie neverificabila. Cred ca ei i s-a parut a fi hidoasa aceasta fata ascunsa a mea, insa mie mi s-a parut a fi in regula fiindca oricine isi doreste sa aiba o viata sexuala normala, mai ales cand e vorba de inceputurile acestei vieti. Asta nu m-a facut instabil in sentimentele mele fata de ea si nici in dorintele mele pasionale pt. ea ca femeie. Daca macar ar fi existat posibilitatea citirii gandurilor...

Revenind la conversatia mea cu gazda, stiti cum s-a intamplat atunci cand mi-a zis verde-n fata cine sunt? Am scuturat din cap si-am zis: NU, eu cu siguranta nu sunt asa! NU sunt eu cel zugravit aici! Cata mascarada, ce oglinzi diforme am trebuit sa folosesc pt. a-mi canta singur in struna...! Pai e normal de vreme ce ego-ul uman si in special cel masculin nu poate accepta ideea ca daca ai gresit cumva trebuie sa recunosti asta cat mai curand, nu sa dai din colt in colt doar-doar s-o gasi o portita de scapare din fata propriei constiinte. Cand nu-ti joaca nimeni dupa cum ii canti, crezi ca nu vrea sau nu stie sa joace, nu te gandesti niciodata ca muzica ta e proasta si ca are ritmul stricat. In plus uiti ca fiecare are anumite afinitati pt. probabil lucruri diferite decat ale tale.

Mi-am zis la un moment dat ca de s-ar deschide pamantul sub mine si pe loc m-ar inghiti, nu mi-ar parea rau. Merit cu varf si indesat o bataie crunta, dar daca s-ar intampla asa n-as mai avea vreme sa indrept pe cat posibil greselile trecutului. Si apoi cui i-ar folosi un asa sacrificiu? Ei, asta-i o intrebare mai dificila. Poate ca in felul asta ar scapa lumea de tirania si de mandria mea...

Stiti ce e cel mai dureros in amintirile astea? Ca unele persoane din apropierea ei mi-au atras atentia inca de la inceput sa n-o ranesc, fiindca e o fiinta sensibila si a indurat destule la viata ei. Dar nesimtitul de mine a dat din cap atunci ca un natang ca intelege, a raspuns sa nu-si faca griji pt. ea si i-a asigurat ca o iubeste nespus de mult. Sigur ca o iubeam, insa indiferenta mea in a applica in practica acest sentiment rafinat si uitarea rugamintilor ei si ale prietenilor ei a facut din mine cel mai josnic si lipsit de constiinta barbat de care ar fi putut avea parte. Si nu pot sa nu ma intreb acum: de ce mi-au atras atentia atunci, ce au vazut acele persoane in viitorul nostru...?

Cred insa ca cea mai mare greseala pe care am putut-o face a fost aceea de a-i reprosa unele lucruri, asta fara a ma gandi in prealabil ca era necesar sa-mi aplic intai mie aceleasi reprosuri. M-am grabit sa ridic piatra si sa arunc asupra ei cu manie, n-am cautat niciodata cu adevarat sa inteleg si logica dupa care isi randuia ea propria viata. Si chiar sa fi avut dreptate, oare nu puteam macar sa fiu mai blajin, mai bland, mai temperat??? Sigur ca n-au existat numai zile negre, totusi ce folos de toate celelalte zile bune daca atunci cand a fost mai mare nevoie de mine eu am lipsit cu desavarsire la apelul cel mai important??? Vedeti voi, eu am gandit (superficial ca intotdeauna) ca ea n-a vazut decat partea goala a paharului... Insa nu m-am gandit niciodata ca in fapt eu n-am turnat nimic in respectivul pahar, ea mi l-a intins plin si eu am sorbit pana la ultima picatura apoi am uitat de asta si m-am trezit ca cer din nou sa beau- ceva in genul: "muieti ti-s posmagii?". In imaginatia mea bogata eu il vedeam plin, dar in el sufla vantul deznadejdii ei, nu era iubirea sau vreun rod al iubirii mele, ci numai un gol imens- si iata ca acum asta se razbuna fiindca acest gol s-a transferat pe deplin in propria-mi inima ca sa vad si eu cum e...

Stiti ce regret cel mai mult? In primul rand zambetul ei cald, dragastos, aproape nelumesc, acel zambet care incetul cu incetul s-a intunecat, apoi a disparut fara urma de pe fata ei obosita de atata chin sufletesc. In al doilea rand regret enorm timpul ei irosit in van in incercarea ei supraomeneasca si inutila de a mentine viabila o casnicie pe care eu o daramam prin orice mijloace. Apoi regret noptile pierdute in fata monitorului sau a televizorului, nopti care cel putin teoretic ar fi trebuit sa i le dedic in totalitate. Imi vine acum sa ma dau cu capul de toti peretii, sa-mi sfasii pieptul ca sa-mi scot inima si sa mi-o arunc la caini, dar cred ca nici cainii n-ar manca asa o inima neagra si stricata. Si cate regrete nu s-au ancorat acum in sufletul meu..., cate pareri de rau... Ce folos, sunt tardive.

A avut anumite pretentii pe care m-am grabit sa le accept gandindu-ma ca chiar daca unele nu-mi prea convin va trebui sa invat sa le respect ca atare. Dar bineinteles ca nu i le-am respectat nici o clipa; cum adica ea sa ridice pretentii si eu nu? Pai bine, mai golane, atunci de ce-ai mai acceptat? Si daca ti-a cerut s-o respecti si sa nu-i incalci anumite reguli pe care ea le avea deja in practica, tu te-ai gasit sa terfelesti totul fara zabava in dorinta de a-ti impune tu propriile legi? Adica tu sa-ti hranesti orgoliul masculin pana crapa iar ea sa taca si sa inghita ineptiile tale? Ce te asteptai, sa-ti puna cununi de lauri pe tamplele-ti intelepte??? A avut dreptate sa afirme ca ai incercat sa manipulezi in fel si chip unele situatii de asa maniera incat, normal, ea sa apara ca o scolarita prinsa cu copiatul si pedepsita- pusa la colt. Dar stii ceva interesant? N-ai facut decat sa te manipulezi pe tine insuti, pana la urma.

Stiu acum ca nu mai exista cale de intoarcere din voiajul de...despartire, incerc sa ma impac cu ideea asta. Acum..., acum ce-i de facut? Nimic nu mai e de facut decat bineinteles luarea aminte pe viitor si indreptarea copacului crescut stramb. Mai este posibil oare? Minuni se mai intampla, dar se spune ca tin doar 3 zile. Socotesc ca mie mi s-au oferit din partea sotiei mele mai mult decat suficiente zile pt. minuni (fara a mai pune la socoteala noptile) si daca ineptia si inertia nu m-ar fi dus in continuare pe acelasi val pierzator, azi n-as mai fi avut ce scrie aici. De aia va spun ca daca este cineva de care trebuie sa va fie mila in toata povestea asta sordida, acea unica persoana este sotia mea.

O singura dorinta mai am acum in viata, indiferent pe ce drumuri vom apuca fiecare din noi: anume sa reuseasca in cele din urma sa-si calce (inca o data, pt. a cata oara???) pe inima si sa ma ierte- nu cu sensul de a ma primi inapoi in viata ei, n-as merita asa ceva. Recunosc totusi ca sufletul meu nu mai are pace de cand ne-am separat si ca singura alinare mai rasare in sufletu-mi hain doar atunci cand o zaresc, altfel viata mi se pare lipsita de sens, lipsita de culoare, de farmec... Vioiciunea de altadata m-a parasit definitiv in ultima vreme iar de reusesc sa uit pt. o clipa si zambesc, atunci vine glasul acesta cumplit care ma intreaba: mai poti zambi? Si ca un facut, chiar de vad o femeie mai frumoasa in fata mea, ma uit la ea ca prin sticla- fiindca dincolo de ea o vad tot pe frumoasa si nevinovata mea sotie!!!

Am avut un noroc orb sa dau peste asa o femeie care sa ma iubeasca sincer, si asa cum spunea un antevorbitor aici (care nu stie cum sa-si mai arate aprecierea fata de propria sotie) eu n-am stiut/n-am invatat sa-i apreciez calitatile decat dupa ce am pierdut-o.

Cred ca pe aceasta cale am raspuns inclusiv cererilor mai vechi de a-mi cere iertare fata de unele persoane de pe forum.

Vreau sa inchei prin copierea unuia din ultimele mesaje aparute la acest topic fiindca mi se pare ca se potriveste f. bine acestei situatii.
"Barbatii nu sunt cele mai importante fiinte de pe Pamant ,caci in fata lui Dumnezeu toti suntem egali ,si daca va iubim-noi femeile ,nu inseamna ca nu mai avem si alte prioritati in aceasta viata.Imi pare indaratul acestei afirmatii o unda de aroganta.DA, sigur gresim ca sunteti centrul universului nostru ,ca va iubim cu disperare ,ca sunteti lumina ce ne ghideaza pasii prin intunericul vietii,ca suntem orbite de dragoste sub influenta careia se sterg toate supararile provocate,dar nu e greseala noastra ca sentimentele nu sunt impartasite ,ca suntem tratate necorespunzator, pentru ca barbatii habar nu au ce este respectul in primul rand pentru ei si apoi pentru cei din jur.Suntem sclave ale iubirii da ,si deci si ale barbatilor spre rusinea noastra.Oare nu ar trebui sa mai iubim?Ar trebui sa ne schimbam sufletele, materia creierului nostru,caci doar asa stim sa iubim oferind tot ce este inlauntrul nostru.
Atat a avut de spus o romanca din Ploiesti."

Asadar uitati ce ati citit in carti sau ati vazut prin filme, asta e povestea adevarata a doua vieti irosite si a unei iubiri distruse de un barbat roman- damnat sa fie in veci!
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#33058 (raspuns la: #31644) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
dincolo de comentariile xenof - de gabriel.serbescu la: 30/04/2005 19:19:48
(la: Un site strain promoveaza anti-romanismul)
dincolo de comentariile xenofobe am putea vedea si faptul ca da, domnilor, asa e, te duci intr-o discoteca si singurii care se uita la tine insistent, sau chiar cauta sa te provoace, sint, cum nu, romanii, si da, domnule sambetele, duminicile, sarbatorile legale apar cativa romani, chiar rezidenti, care se ofera sa lucreze, ¨stricand¨ asadar o piata de munca cu propriu ritm si o legislatie dobandita dupa ani de experienta sindicala si ani de proteste.
Nici asa nu se poate
dincolo de randuri - de dandu la: 18/05/2005 05:21:00
(la: Codul Da Vinci (Da Vinci Code))
Nu pot decat sa fiu uitmit cat de bine a surprins Kharisma posibila idee de dincolo de randurile cartii.
Daca as fi trait in Romania as fi considerat ca este un comentariu fantezist si fara legatura cu realitatea (precum RSI ) dar din afara lucrurile se clarifica foarte mult si mi se pare ca romanii traiesc intr-o perpetua ignoranta fata de razboiul stupid care se desfasoara in permanenta intre religii in lume, in special in State. Cartea lui Dan Brown este o carte politista relativ buna, nu extraordinara, si contine idei interesante care te pun pe ganduri.
Dincolo de tot acest suspans cititorul ramane cu suspect de multe idei care sunt parca desprinse din religia iudaica. Nu sustin ca aceasta este idea cartii, nu sunt antisemit, nu am fost educat in acesta sens niciodata dar e imposibil sa nu remarc ca ideea principala care se desprinde dintr-o carte care incearca sa zdruncine din temelii doctrina crestina este o idee care constituie una dintre diferentele fundamentale intre religia crestina si iudaica, si anume ca Iisus a fost un om obisnuit iar Maria M a fost consoarta lui.
Ideea ca biserica a rescris Biblia este iarasi desprinsa din religia iudaica contemporana. Din Romania toate acestea ar putea parea non sens, alte probleme sunt in prim plan iar religia este aproape uitat de o generatie crescuta in comunism, ca si min de altfel. Eu nu sunt religios si abia ajung la biserica de Paste dar sunt atent la propaganda religioasa care se face in diverse moduri in jurul meu si oarecum iritat de aceasta. Apreciez in mod deosebit felul in care Kharisma a fost marcata de aceata carte, care a atins exact aceleasi corzi si in mine.
Ca observatie cartea este publicata de una dintre nenumaratele edituri care au ca proprietari evrei americani. Poate este o intmaplare si un merit al lor dar majoritatea publicisticii americane are ca proprietari diverse grupuri de evrei americani.

Inca o data, toate cele spuse despre cartea lui Dan Brown pot fi doar o coincidenta si individul chiar incearca sa revolutioneze religia crestina nevand nici un gand ascuns sau sustinere din partea unor interese care ar fi placut impresionate sa isi promoveze doctrina proprie (aka iudaica). Coincidentele cunt insa in general suspecte. Bravo Kharisma.

PS : RSI , toate religiile au probleme din punct de vedere al conducerii si exista tot felul de lupte pentru putere, insa raman uniti intre ei - musulmanii in special dar si evreii; din pacate crestinii par a fi din ce in ce mai dezbinati

#49638 (raspuns la: #49624) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
dincolo de randuri - de dandu la: 19/05/2005 05:10:57
(la: Codul Da Vinci (Da Vinci Code))
Nu pot decat sa fiu uitmit cat de bine a surprins Kharisma posibila idee de dincolo de randurile cartii.
Daca as fi trait in Romania as fi considerat ca este un comentariu fantezist si fara legatura cu realitatea (precum RSI ) dar din afara lucrurile se clarifica foarte mult si mi se pare ca romanii traiesc intr-o perpetua ignoranta fata de razboiul stupid care se desfasoara in permanenta intre religii in lume, in special in State. Cartea lui Dan Brown este o carte politista relativ buna, nu extraordinara, si contine idei interesante care te pun pe ganduri.
Dincolo de tot acest suspans cititorul ramane cu suspect de multe idei care sunt parca desprinse din religia iudaica. Nu sustin ca aceasta este idea cartii, nu sunt antisemit, nu am fost educat in acesta sens niciodata dar e imposibil sa nu remarc ca ideea principala care se desprinde dintr-o carte care incearca sa zdruncine din temelii doctrina crestina este o idee care constituie una dintre diferentele fundamentale intre religia crestina si iudaica, si anume ca Iisus a fost un om obisnuit iar Maria M a fost consoarta lui.
Ideea ca biserica a rescris Biblia este iarasi desprinsa din religia iudaica contemporana. Din Romania toate acestea ar putea parea non sens, alte probleme sunt in prim plan iar religia este aproape uitat de o generatie crescuta in comunism, ca si min de altfel. Eu nu sunt religios si abia ajung la biserica de Paste dar sunt atent la propaganda religioasa care se face in diverse moduri in jurul meu si oarecum iritat de aceasta. Apreciez in mod deosebit felul in care Kharisma a fost marcata de aceata carte, care a atins exact aceleasi corzi si in mine.
Ca observatie cartea este publicata de una dintre nenumaratele edituri care au ca proprietari evrei americani. Poate este o intmaplare si un merit al lor dar majoritatea publicisticii americane are ca proprietari diverse grupuri de evrei americani.

Inca o data, toate cele spuse despre cartea lui Dan Brown pot fi doar o coincidenta si individul chiar incearca sa revolutioneze religia crestina nevand nici un gand ascuns sau sustinere din partea unor interese care ar fi placut impresionate sa isi promoveze doctrina proprie (aka iudaica). Coincidentele cunt insa in general suspecte. Bravo Kharisma.

PS : RSI , toate religiile au probleme din punct de vedere al conducerii si exista tot felul de lupte pentru putere, insa raman uniti intre ei - musulmanii in special dar si evreii; din pacate crestinii par a fi din ce in ce mai dezbinati

"dincolo de randuri" #49638, de dandu - de RSI la: 20/05/2005 01:23:01
(la: Codul Da Vinci (Da Vinci Code))
"Dincolo de tot acest suspans cititorul ramane cu suspect de multe idei care sunt parca desprinse din religia iudaica."
Ca de pilda? Cat de bine cunosti iudaismul? Vreau sa-ti spun ca aceasta carte contine idei care ingrozesc orice evreu religios: ideea "eternului feminin" ca jumatate egala a partii masculine, numele lui D-zeu ca o combinatie intre numele unei deitati masculine (Yah) si a uneia feminine (Hava) etc. Ultima chestie este ridicola si se bazeaza printre altele pe o gresala de interpretare a scrierii ebraice. Yah s-ar scrie yud -hey iar hava Het-vav-hey, deci impreuna contopirea nu ar putea da Yud-hey-vav-hey. Cineva a incurcat pe Het cu hey (primul fiind un h accentuat,gutural iar celalalt unul aspirat, aprox. ca in franceza). Ca sa nu mai vorbesc de Crezul fundamental al iudaismului: "Domnul este D-zeul nostru, Domnul este unic!" De unde pana unde contopirea a doua deitati! Si trebuie sa recunosc faptul ca iudaismul este o religie foarte macho-ista: numai barbatii au voie sa participe activ la serviciile religioase si sa le conduca. Asa ca o entitate feminina egala cu cea masculina nu se potriveste iudaismului chiar daca se potriveste romanului lui Dan Brown.


"o idee care constituie una dintre diferentele fundamentale intre religia crestina si iudaica, si anume ca Iisus a fost un om obisnuit iar Maria M a fost consoarta lui."
Nu cred ca asta are vreo legatura cu iudaismul care nu-l considera pe Iisus in nici un fel, nici ca persoana fizica nici ca lider spiritual, sau profet sau fiul lui D-zeu. In schimb, daca te uiti la bibliografie vezi ca toata povestea asta cu Iisus si Maria Magdalena plus Graalul e preluata ca atare dintr-o carte "Holly Blood, Holly Grail" scrisa de niste reporteri de la BBC (asta e TV-ul oficial din Marea Britanie, sa stii) prin anii 70, care, urmarind sa explice niste mistere istorice au ajuns la reprezentantii acestei "Priory of Sion" si la teoriile lor. Pana aici singurii evrei implicati cu certitudine in complot sunt doar Iisus si Maria Magdalena ! Ceilalti par sa fie in special un grup de lunatici francezi cu ceva titluri aristocratice care viseaza la restaurarea unei monarhii de drept divin in Franta


"Ideea ca biserica a rescris Biblia este iarasi desprinsa din religia iudaica contemporana"
Asta chiar e o proba de superba si suprema incultura ! Ai auzit 'mata de Erasmus din Rotterdam? Sau Martin Luther (a nu se confunda cu Lex Luthor ;))? Intelectualii acestia pe care probabil ii crezi evrei contemporani au constatat ca traducerea latina a Bibliei avea unele schimbari fata de "editia originala" din limba greaca. Si au trait in sec. XV-XVI si erau crestini care doreau sa intareasca religia si sa confirme rolul Papei ca sef al bisericii! Si in mod curios, diferentzele in traducere se refereau tocmai la rolul Papei in conducerea bisericii. Dar in sensul ca traducerea latina "accentua" rolul Papei, care in originalul grec era cu putin mai mult decat episcopul Romei ! De la aceasta dezamagire produsa de studierea celor doua versiuni a pornit protestantismul.


"Ca observatie cartea este publicata de una dintre nenumaratele edituri care au ca proprietari evrei americani. Poate este o intmaplare si un merit al lor dar majoritatea publicisticii americane are ca proprietari diverse grupuri de evrei americani."
Poti sa dai numele editurii si a proprietarilor sai evrei? Si ca o paranteza, Dan Brown nu este evreu, este fiul unui profesor de matematica si al unei mame care se ocupa cu muzica sacra. Poti vedea asta pe situl lui. www.danbrown.com . Si chiar esti sigur ca nu esti antisemit? Poate ai numai idei preconcepute despre o anumita etnie care l-a dat lumii pe Moise...;))

In legatura cu ps-ul tau, am demonstrat Kharismei care locuieste in Grecia ca acea criza din biserica greaca este provocata din interior si nu are legatura nici cu evreii si nici cu Dan Brown. Iar cat de uniti sunt musulmanii ... solidaritatea shiito-sunnita e o buna dovada. Asta ca sa nu mentionez secte mai mici dinauntrul celor doua mari tabere mai-nainte mentionate. Nici evreii nu-s o unitate monolitica, exista si au existat factiuni. Dar cand privesti lucrurile cu superficialitate si printr-o anumita optica, ti se pare ca-s toti uniti in jurul unei conspiratii mondiale. Am ghicit?


==============
"- Cum putem face imposibilul?"
"- Cu entuziasm!"
Paulo Coelho-Al 5-lea Munte

#49935 (raspuns la: #49638) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
-"ce se produce dincolo de - de RSI la: 05/06/2005 16:39:19
(la: Este posibil al 3-lea razboi mondial?)

-"ce se produce dincolo de necesitate, este risipa, " Din "risipa" asta au trait si destule tari sub-dezvoltate care veneau "la pomana".

" ???!!!... Sub ce "pretext", totusi?...." Ca duc lipsa de pretexte ca sa faca masacre, nu? Dar despre asta am tot vorbit pe teme anterioare, nu-mi place sa ma invart in jurul cozii

Oricum, vad ca nu mi-ai raspuns la intrebare.


==============
"- Cum putem face imposibilul?"
"- Cu entuziasm!"
Paulo Coelho-Al 5-lea Munte

#53322 (raspuns la: #53321) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
dincolo de platon - de sol la: 12/06/2005 23:27:41
(la: Dragostea platonică: un "mit" dărâmat?)
La Platon el plus ea faceau unu. In mod evident, azi, tindem fiecare dintre noi catre unu, intreg, iar in cuplu, catre doi, plus daca se poate, rugam. Asadar ne aflam dincolo de Platon, iar asa-zisa iubire platonica poate ar trebui sa se numeasca altfel:,da, exista termenul agape, dar si aici sunt nuante. In mod normal nu dorim sa depindem in nici un fel de partener, nici sa depinda el de noi. Atractia fizica, de la oricat de simpla la oricat de complexa, se rezolva, se consuma, pe fizic, e clar. Si tocmai pentru ca exista atat sex fara iubire, tocmai din aceasta posibilitate de a le detasa, rezulta reciproca. Iubirea platonica poate exista fara drama intre parteneri prinsi in familii solid constituite, pe iubire si respect: sa-ti inseli partenerul inseamna sa-ti pierzi respectul de sine. La fel de senin, ati spus-o si voi, intre parteneri unde cel putin unul se afla in imposibilitatea fizica (de orice nuanta, inclusiv o inima obosita ori 2000 km distanta) de a o practica. Diferenta poate fi de varsta: desi identice ca vibratie (se intampla adesea intre artisti) la 30 ani distanta, cel mai batran se crede abuzator, cel mai tanar se simte inferior intelectual. Sentimentul platonic introduce intr-un cotidian de care ai tot avut parte o anume vesnicie... e in orice caz o experienta unica, va urez sa o cunoasteti.
#54577 (raspuns la: #51248) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nu traiesc ''dincolo'', sunt - de raluk78 la: 27/06/2005 14:19:33
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Nu traiesc ''dincolo'', sunt din Romania, dar vreau sa povestesc cum am vazut eu lucrurile aici dupa mai putin de o luna de stat in Germania.Totul se rezuma strict la calatoria pe care am facut-o de la granita pana acasa.

iulie 1998
Dupa cateva ore de stat aiurea in autobuz in apropiera granitei,adica pe camp,ajungem in sfarsit la punctul de control.Si de data asta chiar era control, nu se mai adunau cate 10 marci de persoana pentru mituire.S-au ales aleatoriu doua persoane si au fost puse sa-si desfaca bagajele sub nasul vamesilor si al publicului curios din autobuz.Negasind nimic printre lenjerie si alte obiecte personale,ne-au vizat pasapoartele si am putut pleca mai departe.
Arad.Dupa drumul lung,plin de gropi si praf,am ajuns in autogara.Nu oprim bine, ca isi fac aparitia cativa copii cersetori mai-mai sa intre in autobuz.Nemtii le dau biscuiti cu ciocolata, uneori chiar cateva marci.Mai in fata apar doi tipi mai negriciosi cu o masuta.Unul striga:"Cine joaca alba-neagra?"si ii raspunde altul,care s-a amestecat prin multimea de turisti,de parca ar fi fost acolo de la inceputul plecarii.Acesta pune la bataie 100 marci,ghiceste alba si primeste imediat suma dublata cu un ''bravo '' din partea primului.''Cine este urmatorul norocos?'',striga, dar fara sa aiba habar ca ''nemtii'' nu sunt altceva decat romani plecati de-aici.In sfarsit isi aduna jucariile si pleaca toti trei cu coada intre picioare.
Plecam.Drumul spre Timisoara e plin de gropi,iar margine,din cand in cand sunt gramezi de gunoaie.La intrarea in Timisoara,pe sensul opus,cateva prostituate jalnice fac cu mana masinilor.Alt viitor n-au.
Autogara Timisoara.Ma asteapta parintii mei.Printre multe altele ma intreba cum a fost drumul.''Cu gropi" le-am raspuns eu, inca sub impactul socului intrarii in tara.

august 2004
Suntem in drum spre Nagylak,mai sunt vreo 40 de km.Soferii calca tot mai tare pe acceleratie si se intrec pentru a ajunge mai repede la granita.Este haios sa-i asculti cum comenteaza ''competitia'' asta, injura mai ceva ca la un meci de fotbal.Eu cu sotul meu stam in fata si radem pe infundate de ei.O intrebam pe stewardesa de ce toata agitatia asta, iar ea ne explica cum ca la granita un autobuz este retinut in medie 45 de minute.Ne-au tinut ungurii cateva ore apoi am ajuns in zona neutra a free-shopurilor.Aici-8 autobuze inaintea noastra.Lumea s-a dat jos din autobuz,o buna parte s-a dus sa cumpere tigari si alcool.Am luat si eu 2 baxuri,nu stii cum ai nevoie pentru un protocol.Apoi fiindca nu fumez si nu puteam sta locului m-am plimbat pana la punctul de verificare vamala.
Intr-o parte un grup de nemti fumau nervosi, din discutia pe care o aveau reiesea ca vamesul intarzia sa mai apara cu pasapoartele lor.Mai ziceau ca nici nu le daduse prin cap ca vor fi retinuti atat timp ca turisti.Se vede treaba ca n-au fost niciodata pe-aici.Mai incolo apare un individ cu un Ferrari cu nr. strain,vorbeste corect romaneste cu vamesul,ii intinde pasaportul ,iar dupa cateva minute il primeste inapoi,saluta familiar si pleaca.Nimeni nu l-a intrebat cum a putut sa-si permita o asemenea masina,nici n-a fost verificat in porbagaj.Urmatorul,intr-o Dacie simpla este lasat sa astepte,apoi e luat la puricat.
Inapoi la autobuz.Mai sunt 2 autobuze inainte, se strang pasapoartele si se dau 5 euro de persoana pentru a trece mai repede.Sunt cativa care se opun,dar noi nu ne permitem,am venit cu 4 bagaje cu haine,aparatura electrica, totul cumparat de la reduceri...aici ar fi costat de vreo 3 ori mai mult.Dupa mai mult de o ora ne vine si noua randul.Soferul pune in ordine pasapoartele(erau atat cetateni romani cat si nemti), pune banii(200 euro)in pasaportul de-deasupra si le duce spre vizare.Dupa vreo jumatate de ora putem pleca.
Drumul la Arad e acelasi ca acum 8 ani,poate mai rau.Sotul meu mi-a zis ca s-a simtit socat cand a intrat in tara, atat de mare e diferenta intre noi si Occident.Nu mi-era straina senzatia aceasta.La Arad am schimbat autobuzul spre Deva.Am observat casele de pe drum.Unele erau mai darapanate,altele aratau mai bine,probabil oamenii s-au descurcat mai bine,au mers pe dincolo la munca.Din loc in loc mai apreau pe marginea strazii cate o tejghea cu legume si fructe sau saci cu cartofi- incercau sa-si vanda marfa cum puteau.Am vazut si cateva case tiganesti asemanatoare cu casa alba sau casa poporului.
Langa Lipova soferii au incetinit- cica e o cotitura unde politistii pandesc masinile straine, se anunta prin statie si-i opresc pt. a-i amenda.Ca sa nu se mai complice atata strainii lasa politistilor o suma ''modica''(50 euro) si pot pleca.Chiar in Germania am auzit de un caz in care un politist din zona si-ar fi luat un Mercedes de cateva zeci de mii de euro.Apropo, tot drumul e impresurat cu semne de limitari de viteza, sunt si acolo unde nu e nevoie.
Deva.Ne asteapta d.-l D. cu masina, un vecin foarte de treaba.Ne intreaba printre altele, cum a fost drumul de la granita pana aici.I-am raspuns tot instantaneu '' cu gropi''."Ha, ha'' face el ''ar trebui sa se puna un semn cu o groapa mare inca de la intrarea in tara''.

Concluzie
1. In Romania se fura la drumu' mare(si la propriu si la figurat).
Este tara tuturor posibilitatilor cand ai bani sa corupi.
Poti trai cel mult mediocru daca esti onest, poate si mai binisor daca sti unde trebuie sa dai spaga.
2.Hotia e ca la mama ei acasa.
3. Romanul(de treaba) ori face haz de necaz, ori se enerveaza si pleaca din tara.Mai poate alege sa schimbe regimul de la putere si sa mai ASTEPTE.
4. Este mare nevoie de EDUCATIE CIVICA.
sînt ceea ce este dincolo de - de bluearisto la: 09/07/2005 00:21:30
(la: Degeba stiu)
sînt ceea ce este dincolo de fereastra ta,Distanta!

Trecut,prezent si viitor toate se amesteca,ramîne amintirea.Dureroasa,trista dar placuta!Traieste clipa ,apreciaza prezentul!
frumos!
Moldova a facut Unirea! Cu Revolutia s'au pripit - de Regni la: 17/07/2005 01:56:55
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)

Opozitia s-a nascut in Iasi
Iasiul parea cumva pregatit pentru o actiune anticeausista si chiar anticomunista. In februarie 1983 actionase in oras un mic grup de studenti – intre care si Sorin Ovidiu Vantu – care fabrica manifeste batute la masina de scris si le imprastia in oras.

IMPOTRIVA! Locuitorii din Iasi au fost chemati prin manifeste si telefonic sa se opuna
Unul dintre manifeste, intitulat "Curaj, moldoveni!", indemna explicit la revolta impotriva lui Ceausescu. Descoperiti la inceputul lunii martie prin identificarea particularitatilor grafice ale masinii de scris folosite, studentii sunt anchetati si avertizati. La 28 martie 1983, "Consiliul de Stat adopta decretul privind regimul aparatelor de multiplicat, materialelor necesare reproducerii scrierilor si al masinilor de scris, prin care se introduce controlul politienesc asupra folosirii acestor aparate".
LUMINA, SA INVATAM! In februarie 1987, se produsese o neasteptata manifestatie a studentilor ieseni, provocata de conditiile de trai din caminele studentesti. In iarna 1986-1987, in Romania se inregistrasera temperaturi de –20 grade Celsius, cu o minima in Moldova de – 26 grade Celsius. Securitatea judetului Iasi a trecut atunci printr-un moment dificil, care se va repeta identic la Brasov, in noiembrie. Ea a informat din timp asupra pregatirii manifestatiei, aratand si cauzele – conditiile insuportabile din camine –, dar Comitetul Judetean de Partid nu a luat nici o masura. In acea zi de 16 februarie 1987 – arata col. Ciurlau, seful Securitatii Iasi –, studentii scandau: "Lumina, sa invatam!", "Apa, sa ne spalam!". "S--au oprit in Piata Unirii, au cantat imnul tarii, care era atunci, si pe la 12:30 au ajuns la camine si s-au culcat. Intre timp se daduse drumul la lumina, la caldura." A urmat insa imediat greva de la Uzinele Nicolina.
LA NICOLINA. La 16 februarie 1987, se declanseaza la Uzinele Nicolina o greva spontana, care il are drept protagonist pe Titi Iacob, rectificator, credincios al Bisericii Crestine dupa Evanghelie. "In fata primului secretar si a altor activisti de partid, a cerut drepturi pentru muncitori: duminica libera, salarii omenesti, caldura si lumina, alimente in magazine." Si in acest caz, Securitatea l-a informat pe primul secretar asupra faptului ca plata intarziata si diminuata a salariilor va duce la o incetare a lucrului in ziua de 16 februarie, simultan cu miscarea studenteasca. La fel se va intampla si la Brasov – puterea locala va ignora informatia, incercand apoi sa o ascunda de Bucuresti. Colonelul Ciurlau ii raporteaza generalului Vlad, care il pune in garda pe primul secretar. Acesta reactioneaza violent, anuntand destituirea lui Ciurlau si telefonand unor lideri ai partidului, membri in CPEx, pentru a protesta pentru "abuzurile" Securitatii.
REFUZUL. In momentul izbucnirii grevei de la Nicolina, primul secretar ordona Militiei sa intervina in intreprindere, sa imprastie grupul de grevisti si sa-i aresteze pe capi. Inspectorul MI si seful Securitatii refuza. In aceste conditii, primul secretar abordeaza direct Sectia militara a CC, cerand destituirea conducerii Securitatii Iasi si arestarea col. Ciurlau. Gen. Vlad il va trimite de urgenta la Iasi pe col. Ratiu, seful Directiei I, pentru a aplana lucrurile. Cu aceasta ocazie, col. Gheorghe Ratiu va arata "pericolul lipsei de prevedere si de masuri, in conditiile intensificarii actiunilor ostile Romaniei, inclusiv de peste Prut". Conducerea politica a Iasiului va anunta la Bucuresti ca greva de la Nicolina a fost generata de membrii unei secte – trimitere la credinta lui Titi Iacob – si ca a fost o provocare straina dezamorsata de activul de partid din intreprindere, explicatie care a multumit conducerea centrala.
CONSTIINTA NATIONALA. Evenimentele din decembrie 1989 de la Iasi trebuie incadrate si intelese intr-un context specific marelui oras moldovean. In primul rand, lasand la o parte orice tentatie spre patriotismul local al eroilor acelei tentative de revolta, Iasiul a fost, era si continua sa fie un centru cultural si traditional foarte puternic. Din punct de vedere al intensitatii vietii culturale, Iasiul este cel mai important centru al tarii, prin mediul spiritual laic si religios de inalta calitate si consistenta, prin permanenta aplecare asupra traditiei culturale si istorice a provinciei, prin unul dintre cele mai solide centre istoriografice si arheologice, prin faima si valoarea Universitatii, prin personalitatile ramase in oras si atasate orasului, Moldovei si problemei romanilor de peste Prut. Sa nu uitam ca Iasiul a fost centrul miscarii nationaliste romane! Primul supus influentei si agresiunii tariste si bolsevice, Iasiul a rezistat si prin dimensionarea, uneori pana la exces, a reactiei sale nationaliste. In Iasi aparea o presa literara foarte ofensiva, care dadea mereu bataie de cap cenzurii. Toate aceste elemente de imagologie urbana si regionala sunt amintite pentru a sublinia ca orice miscare de protest sau de revolta la Iasi, indiferent ce cauza sociala sau economica ar fi avut, a fost intotdeauna preponderent politica, iar caracterul preponderent politic a fost dat mereu de substratul national al intelegerii profunde si lucide a intereselor nationale. Chiar si Dan Petrescu, un anticomunist notoriu, dar rezervat in ceea ce priveste nationalismul, se manifesta cu scopul de a trezi constiinta nationala a romanilor in contrast cu delirul propagandistic al dictaturii ceausiste.
"JOS COMUNISMUL!" Altfel spus, la Iasi, spre deosebire de alte centre protestatare notorii ale tarii – Brasov, Petrosani, Bucuresti –, unde de la nemultumiri sociale se ajungea conjunctural la continut politic, sursele economice sau sociale ale protestului iesean au avut intotdeauna o directie ideologica precisa spre interesul national, fiind privite ca anomalii, abuzuri sau erori economice si sociale ale Puterii care slabeau, destructurau sau distrugeau elemente definitorii ale natiunii. De aceea, erorile si abuzurile lui Ceausescu erau privite la Iasi ca antinationale, nu neaparat ca expresie a tipologiei unei dictaturi personale. Dupa 1986, protestul unor grupuri intelectuale a fost direct anticomunist, influentat la fel de direct de evolutia liberalizarii Estului si de ideea folosirii acelui moment pentru o rasturnare de sistem, nu pentru o perestroika. Subliniez aici ca fenomenul "graffito" de la Iasi – inscriptionare pe ziduri a unor mesaje – a avut mult inaintea altor orase un continut explicit anticomunist, cea mai fecventa inscriptie find "Jos comunismul!". Nuantele acestea erau transmise de intelectualitate, de preotii ortodocsi si catolici in permanenta catre muncitori printr-o multitudine de mesaje. Iasiul avea si o traditie muncitoreasca aparte, imbogatita de conflictul dintre propaganda si actiunea bolsevica si miscarea nationalista muncitoreasca din oras intre 1917 si 1920, de permanentele instigari sovietice ale muncitorimii iesene pana in 1944, precum si de interesul privilegiat acordat de regimul comunist industriei iesene, considerate ca facand parte din "avangarda miscarii muncitoresti" din Romania. In oras se aflau doua unitati industriale importante: Uzinele Nicolina si Combinatul de Utilaj Greu (CUG), un mamut energofag, care in ultimii 5 ani, inainte de 1989, supravietuia numai din comenzi pentru URSS, niciodata livrate la timp. In iarna anului 1985 autorul acestor randuri a vazut la fata locului cuptoarele de la CUG Iasi cu topitura racita si cu zapada asezata in ele ca urmare a faptului ca ningea prin plafoanele halelor. In aceasta conjunctura, pentru ca o revolta la Iasi sa aiba succes, ea trebuia sa indeplineasca anumite conditii care presupuneau constituirea unui nucleu al intelectualitatii iesene, preluarea initiativei si conducerea actiunii – pentru a proiecta si mentine caracterul politic al revoltei –, si realizarea unei legaturi organizatorice intre acest grup si muncitorime, astfel incat forta protestului social si economic sa fie canalizata direct spre finalitatea sa politica. Un astfel de grup a aparut la Iasi in decembrie 1989.
GRUPUL LUI DAN PETRESCU


PIATA UNIRII. In acest loc trebuia sa izbucneasca Revolutia Romana
La Iasi isi continua activitatea opozitionista Dan Petrescu, acesta acordand un interviu ziarului Liberation in ianuarie 1988, care se intitula "Nu Ceausescu este singurul vinovat" si se incheia cu fraza: "Este mai usor sa-l omoram pe Ceausescu, decat sa schimbam sistemul". In octombrie 1989, Dan Petrescu da un interviu telefonic postului de radio Europa Libera, in care anunta ca intra in greva foamei si se pronunta cu temeritate si cu argumente impotriva realegerii lui Nicolae Ceausescu la Congresul din noiembrie. Retinut pentru cateva ore, el este eliberat si supus la domiciliu fortat. Ca urmare a transmiterii interviurilor lui Dan Petrescu si Luca Pitu, o lista de protest se completeaza cu 11 semnaturi, inclusiv a Doinei Cornea. Directia I a Securitatii considera miscarea ca nesemnificativa.
Aparitia Frontului Popular Roman
Initiatorul (grupului de rezistenta anticomunista de la Iasi) a fost Stefan Prutianu, economist la Centrul de Cercetari Stiintifice si Inginerie Tehnologica pentru Utilaj Metalurgic si Prese (CCSITUMP) cu sediul in incinta CUG Iasi. Acesta l-a contactat in luna august pe Cassian Maria Spiridon, inginer la aceeasi institutie si scriitor. Intr-un program de televiziune dedicat Revolutiei din decembrie 1989, Stefan Prutianu va declara: "Era o oarecare inconstienta, adesea si o nebunie, nu o simpla dorinta de aventura. Ideea era de a provoca o comunicare, de a crea o retea de persoane prin care o soapta din gura in gura sa ne lege intr-o conspiratie. Frontul Popular Roman le spuneam ca este o organizatie secreta, puternica. Ea inca nu exista, el se initia, era la inceput".
MODELUL. Intre 7 si 10 noiembrie, la Chisinau se desfasurase o actiune violenta prin care nucleul nationalist autentic incercase sa dea un caracter antisovietic miscarii. La 16 noiembrie, seful comunistilor din RSS Moldoveneasca este inlocuit de Petru Lucinschi. Acesta, impreuna cu Mircea Snegur reprezentau varful echipei gorbacioviste. Revista Literatura si Arta, publicatie care conta drept oficios al Frontului Popular din Moldova, "va declansa un desantat cult al personalitatii domnilor Petru Lucinschi si Mircea Snegur". In plus, asa cum am enuntat deja, din februarie 1989, iesenii ascultau la Europa Libera tot felul de mesaje incurajatoare venite de la Chisinau. Nestor Rates si N.C. Munteanu vor aminti zece ani mai tarziu cum au fost contactati de doua personalitati basarabene, Ioan Druta si Ilia Constantinovschi, despre care au aflat mai tarziu ca primul provenea din anturajul lui Gorbaciov, iar al doilea fusese colonel KGB in anii '50. In primul interviu acordat de Mircea Dinescu dupa Revolutie lui Mircea Nedelciu, cunoscutul disident arata ca l-a cunoscut pe acel colonel KGB: "Eu am cunoscut un batran scriitor emigrat in URSS, Ilia Constantinovski, care spunea: "In socialism, anii trec foarte usor, zilele trec ingrozitor de greu"".
FARA TEAMA. Data convenita de initiatori pentru aparitia formala a Frontului Popular Roman este 27 noiembrie 1989, data la care cei doi au hotarat sa-l constituie si sa-i dea un nume stabil. Primii cu care au luat legatura Prutianu si Cassian Maria Spiridon au fost poetii Aurel Stefanachi si Nicolae Panaite. Acestia erau de mult sub observatia Securitatii, suportand si niste perchezitii. Fiind vazuti de mai multe ori in anturajul altor scriitori tinuti sub observatie la Uniunea Scriitorilor din Bucuresti si avand in vedere mediul viciat de delatiune de acolo, cei doi ieseni au intrat de la inceput in vizorul Securitatii. Aurel Stefanache, aflat la Bucuresti inca din 8 noiembrie, va anunta cel putin 20 de scriitori ca la Iasi se organizeaza un grup de rezistenta anticomunista, Stefanache facand acest anunt deliberat si constient ca Securitatea va afla foarte repede de ei. Cel putin in zona grupului Stefanache-Panaite-Cassian Spiridon, hotararea de a actiona trecuse deja peste orice forma de teama. La debut, micul grup gandeste sa lanseze o serie de scrisori la postul de radio Europa Libera, insa, observand rezultatul nul al demersurilor grupului Dan Petrescu, membrii grupului renunta la aceasta idee si hotarasc sa organizeze o maniestatie anticomunista, anuntata prin manifeste. Totodata, ei decid sa dea un caracter organizat si conspirativ Frontului Popular Roman. Fiecare membru trebuia pentru inceput sa contacteze alti trei colegi sau cunoscuti si acestia, la randul lor, sa anunte fiecare pe alti trei s.a.m.d.
RAMIFICATIILE. O prima ramura desprinsa din nucleul central a fost cea a inginerului Ionel Sacaleanu (CCSITUMP). O alta, care se va dovedi foarte activa, va porni de la inginerul Georgel Morariu si va ajunge la fratii Emilian si Dan Stoica, ei aflandu-se in legatura cu Petru Fodor, Vasile Ilascu, Vasile Bebe Sfidineac. Grupul de la CUG Iasi a intrat apoi in legatura – in jurul datei de 1 decembrie, prin Stefan Prutianu – cu Titi Iacob de la Uzinele Nicolina, care la randul sau il contacteaza pe inginerul Petrica Duse, de la aceeasi intreprindere. O alta ramura a Frontului l-a avut ca initiator pe inginerul Vasile Vicol. Securitatea a aflat de aceasta initiativa inca de la constituirea grupului de la CUG, avand in vedere ca toti cei patru membri fondatori ai Frontului Popular de la Iasi se aflau sub urmarire informativa, iar Titi Iacob, ca fost luptator anticeausist notoriu, era sub urmarire permanenta. Conform unui fost ofiter al Directiei I a Securitatii, "la inceput, urmarirea persoanelor de la Iasi a vizat stabilirea caracterului organizat al activitatii lor (pentru a putea fi incadrate la "complot", n.a.) si a avut initial un aspect strict local, judetean. La un moment dat insa, unii membri ai grupului, incercand sa-si extinda reteaua organizatorica, au dat peste indivizi care erau la randul lor urmariti, pe contraspionaj, pentru legaturi cu sovieticii. Din clipa aceea s-a intrat intr-o misiune combinata si a intrat pe fir Bucurestiul. Treaba a luat amploare si mijloacele puse in miscare pentru cunoasterea actiunii s-au diversificat. Baietii de la CUG cazusera (fara sa vrea, n.a.) pe o operatiune in curs a sovieticilor".
OPERATIUNEA MOSCOVEI. Operatiunea sovietica viza mai de mult mediul muncitoresc, in care reusise o serie de penetrari. Cele mai multe fusesera realizate cu acoperirea misiunii – adica nu li se spusese ca este vorba de o operatiune a URSS –, dar au fost si cateva situatii in care, suspectat asupra provenientei sale, agentul sovietic a dat de inteles ca aceasta corespunde realitatii, dar numai in contextul liberalizarii din Basarabia, care ar trebui facuta si in Moldova de dincoace de Prut. Apoi, daca purtai o discutie cu un ziarist sovietic intr-un restaurant si acesta iti vorbea de Gorbaciov si de nevoia de a-l schimba pe Ceausescu, nu trebuia sa fii prea versat ca sa-ti dai seama cu cine stai de vorba in realitate. In general, fosti ofiteri de Securitate implicati in operatiunea de la Iasi afirma ca reusisera sa identifice si sa preia sub control aproape toate retelele folosite de sovietici la Iasi. In plus, ascultarea si decriptarea comunicatiilor peste Prut era facuta intens si de Securitate, si de Armata. Imediat ce erau efectuate contacte cu revolutionari ieseni, agentura sovietica transmitea la Centru, care se afla pe teritoriul Basarabiei, evolutia legaturii. Avand si datele furnizate de reteaua de informatori, Securitatea detinea informatii din cel putin doua surse, cat se poate de timpuriu, astfel ca a declansat o operatiune de identificare si monitorizare a grupului revolutionar.

UM 0110 IN ACTIUNE. Grupul Frontului Popular Roman era mult mai periculos pentru securitatea statului comunist si pentru regim prin doua aspecte decisive: avea un contact direct cu mediul muncitoresc si era cel mai indicat la folosirea sa de catre agentura sovietica datorita coincidentei de scop final – revolta populara. Pentru a preveni declansarea revoltei, Securitatea Judetului Iasi a primit sprijinul Directiei conduse de generalul Victor Neculicioiu. Acesta era seful UM 0110, adica al asa-numitei unitati anti-KGB. Informatia este importanta pentru ca, prin nivelul de reprezentare si prin misiune, aceasta delegare arata clar ca Securitatea avea informatii despre o implicare importanta a serviciilor secrete sovietice. La 12 iunie 1994, in timpul audierii la Comisia Senatoriala, generalul Neculicioiu a declarat: "In 14 decembrie eu am fost trimis la Iasi cu o echipa care, pe specificul meu, sa vada implicarea rusilor. Adica s-a semnalat ca acolo, cum s-a raportat la conducere, precis nu stiu, ce mi s-a spus mie, ca acolo urmeaza sa fie o actiune mai de anvergura si toata treaba a fost ca trebuie sa vad implicarea rusilor in ceea ce inseamna ca vor sa faca aia acolo. Sa scoata, dupa cate am inteles, lumea in strada. S-au dat niste manifeste, cand am ajuns eu acolo, de fapt in 15 dimineata, am fost pus in tema mai exact, erau 2 sau 3 insi retinuti. Si declarasera deja ca unul a facut o organizatie de recrutari din astea, nu stiu daca e bine spus in piramida – el recruta pe unul, si ala trebuie sa recruteze alti 3 – ceva de genul asta; o scamatorie. Manifestul, ce spunea acolo, ca trebuie ca tara noastra sa adere la perestroika. Deci avea o tenta oarecum ruseasca. O fi mana rusilor, n-o fi mana rusilor? Si am mers si cu niste ofiteri din cadrul unitatii, pe rusi, pe alte categorii, sa vedem ce fac rusii. E drept ca zona era batuta de rusi; aveau oameni care ii tineau la curent si cadre de informatii de la ambasada".

Cassian Maria Spiridon explica felul in care s-a format nucleul miscarii revolutionare de la Iasi: "Ideea cu miscarea din 14 decembrie a pornit de la Frontul Popular din Republica Moldova. Noi ne uitam la televizor, vedeam ca Frontul Popular de dincolo de Prut este o forta politica suficient de puternica pentru a impune limba romana, alfabetul latin – in conditiile in care regimul sovietic impusese alfabetul chirilic, limba rusa ca limba de stat – si atunci, mai in gluma, mai in serios, impreuna cu cativa colegi de la Istitutul unde lucram atunci – Institutul de Cercetari pentru Utilaj Metalurgic si Prese, care era pe langa CUG – am hotarat sa facem si noi un Front Popular. Pas cu pas, ideea a prins contur si s-a transformat in realitate". Postul de televiziune Chisinau transmitea toate mesajele gorbacioviste, buletinele de stiri de la Moscova, precum si desfasurarea evenimentelor din republica in sensul transformarilor dictate de scenariul KGB-ului.

NAIVII
Conform versiunii publice, liderii Frontului Popular Roman de la Iasi au hotarat, incepand cu data de 10 decembrie 1989, sa organizeze un miting in Piata Unirii, "unde cativa dintre noi trebuiau sa vorbeasca: Stefan Prutianu despre starea economica, Titi Iacob despre starea deplorabila a muncitorilor, iar eu (Cassian Maria Spiridon, n.a.) despre dezastrul din cultura". Au fost scrise de mana sau stampilate cu guma cateva mii de manifeste (tip fluturasi) care chemau populatia la adunare in Piata Unirii in ziua de 14 decembrie, iar unii cetateni au fost apelati telefonic si informati asupra mitingului de protest. Unele manifeste au fost amplasate in cutiile postale de la parterul unor blocuri de locuinte, altele au fost duse in pachete si lasate la poarta caminelor studentesti. Cassian Maria Spiridon nu crede in versiunea unei scurgeri de informatii din interiorul grupului, dar este convins ca felul primitiv si amator in care au actionat la raspandirea manifestelor si purtarea convorbirilor telefonice au dus la identificarea rapida a autorilor de catre Securitate. Din investigatia autorului izvoraste o cu totul alta concluzie: au fost identificati inca de la primele miscari, din cauza legaturilor cu grupul masiv de informatori de la Uniunea Scriitorilor din Bucuresti, dar Securitatea era interesata de legatura lor peste Prut. (...)
Fragment din volumul "Istoria loviturilor de stat in Romania – o tragedie romaneasca” de Alex Mihai Stoenescu, Editura RAO-2004
.


#59983 (raspuns la: #56893) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cat pesimism... - de Kharisma la: 18/07/2005 16:50:53
(la: Dacia, felix?)
Draga Apollinaire, nu pot sa ma abtin sa nu observ tonul textului tau.... Exista o atat de mare alienare...
Ok, si totusi ai invatat istoria romanilor la scoala, in varianta catastrofala pe care au invatat-o zeci de generatii de elevi, incepand de la Scoala Ardeleana. O varianta care ne-a imbacsit creierul cu argumente non-sens.... Cica ne-am romanizat! Si am mai imprumutat si limba latina...pe intreg teritoriul tarii, datorita numeroaselor contacte comerciale intre partea cucerita si cea libera!
Nu se poate ca intr-atatea zeci de mii (sau sute de mii de-a lungul timpului) de elevi sa nu existe niste minti care sa spuna: se poate oare asa ceva? Sau intre aceia care traiesc la sat si care stiu ca nimic nu se schimba, viata rurala e constanta, aceeasi, neschimbata de la generatie la generatie, valorile si traditiile sunt conservate si transmise de la unul la altul, etc. Evident, nu ma refer la ultimii 20-30 de ani, ma refer la perioada de dinainte. Nu poti gandi ca in 164 de ani de ocupatie, taranii din varful muntelui au inceput sa vorbeasca limba latina! Ce motiv ar fi avut?

Domnul Savescu e cel care totusi face ceva pentru neamul acesta. Incearca sa (re)-descopere adevarul istoric, tinut ascuns atat timp. Pentru ca nu este posibil sa credem ca istoria noastra este alta, mai valoroasa, insa merita incercat. Poate atunci vom descoperi si mandria de sine si mandria de a fi roman, sau poate chiar mandria de a fi DAC. Iar daca ne gandim astfel, poate ajungem la concluzia ca numele de roman si Romania sunt farse istorice, pentru ca poate nu ne tragem de la Roma..??? Periculos, nu-i asa? Si totusi, poate fi adevarat?

Sunt multe lucruri de spus in legatura cu Domnul Savescu si ceea ce incearca dansul sa faca. Insa inainte de a continua, as dori sa dau un contra-exemplu profesorilor de istorie: Grecia. Grecia s-a aflat sub administratie turca aproximativ 400 de ani. Salonicul in sine a fost eliberat in 1913. Si timp de ~400 de ani multi copii greci au invatat sa scrie in greceste seara sau noaptea, in biserici, cu preotii, citind din carti bisericesti, singurele admise inafara de cele in turca. Si totusi au invatat grecii limba turca? Bineinteles, unii o stiau. Insa si-au schimbat grecii limba????? NICIODATA!
Asta in conditiile in care perioada de cucerire s-a situat mult mai aproape de era moderna, cand existau scoli, legi scrise, etc. Suprafata cucerita a fost de 100%. Perioada: 400 ani. Si totusi populatia nu a invatat limba turca, ci a continuat sa vorbeasca greceste in familie.

Nu fac nici un comentariu la exemplul de mai sus. E de prisos.

Asta este domnilor istoria pe care am invatat-o cu totii la scoala. Noi, dacii, metamorfozati rapid in latini. De ce? Pentru ca ne servea potilic. Si de atunci o tinem tot asa... ca robotii...

Iar interpretarea Mioritei este un alt exemplu de "brain-washing", literar de aceasta data. Iar pentru ca in clasa a VIII-a m-am gandit ca ar putea exista si alta interpretare a baladei, dupa o disputa literara cu profa, in fata clasei si din lipsa de argumente mai solide decat ale mele, m-am ales cu o palma zdravana peste obraz. De la profa'....
Pentru ca am indraznit sa spun ca nu reiese de fapt ca ciobanasul moare, ci reiese faptul ca isi face un testament in cazul in care va muri, celebra alegorie moarte-nunta.
Insa nu, doctrina spune ca ciobanasul moare si deci asa trebuie sa spunem si noi.
Nu mai spun ca dintre cele ~2000 variante ale baladei, noi o studiem pe cea care ni se impune: ciobanasul - un las si un fraier, asteapta sa moara fara sa faca nimic.
M-am ales si cu un 4 in teza, cu media distrusa si evident, m-am calmat. La olimpiada mai apoi am scris "ca la carte", ca nu vroiam sa pierd si aici.

Asa ca, dragilor, ceea ce am invatat e una, ceea ce vrem sa credem e alta. Insa e de datoria fiecaruia sa-si instruiasca mintea si sa vada dincolo de ceea ce ni se serveste....
Spun, da’ nu pun.par - - de maan la: 30/10/2005 21:49:56
(la: Exerciţiu de imaginaţie)
Spun, da’ nu pun.

par - drept, lung (pana la omoplati), saten, cu suvite aramii
ochi – albastri (frumosi, se-ncapataneaza lumea), prea mici si-apropiati de radacina nasului (zic io)
talie – 1.84
greutate – 64
masura la blugi – 29/36
masura la chilotz’ – S (gasii si M)
masura la pantofi – 40
masura la cupe – 75B
la bluzitze – M sau S … dupa buric.
nas – drept, cam lung
muze – nu prea groase, nu foarte subtiri
ten - imperfect
(gura – mult prea mare!)
mandibula – bine vizibila cand paru-i strans
urechile – foarte mici (nici parul nu sade dupa ele)
pometii – conturati
dantura – intacta (a se citi perfecta)
stare civila – cu sotz
frati – unu’, da’ nebun
minte – intuitiva
temperament - sangvinic
bunici - patru (y compris o strabunica de 97)
copii – nu, dar da!
socri – doi, faini
cumnate – doua …mda…ok…
abdomen – inca plat (vezi mai sus)
degetele – foarte lungi (frumoase, sunt de-acord cu lumea)
varsta – noiembrie ‘shaptejtrei (jumate om, jumate lighoana)
bijuterii – putine, doar aur alb si doua perle de urechi (cado, se la vi!)
studii – licentiata
locuri de munca – vreo sase
barbati (am zis?) – unul si jumatate
permis de conducere – zero
loc de nastere – galati
loc de veci – ceahlau, varful toaca, prin risipire

=alte detalii
- vorbesc pitigaiat si matzait
- nitel dislexic
- imi musc buzele (anisia, zi repede cine esti!)

= -3 /+3/+3 (centimetri!), raportat la standarde

stagiu militar = satisfacuti?
poze?
sa pun?
numai cu sfoara de la Intruder.

Anisiei: nu m-am ascuns niciodata. Fiindca lumea a avut bunatatea sa nu ma-ntrebe, am presupus ca nu-i interesata. Sper, inca, sa nu fie.
Lumea priveste ce-si doreste, si-adesea, doar pana la masca, fiindca din experienta stie ce periculos e sa treci granita si ca, uneori, nimicul de dincolo nu merita osteneala.
Sa recunosc – ti-am citit descrirea zambind, orgolioasa, ametindu-mi regeste coada de catel …cred c-as vrea un golden retriever cu par scurt, de ziua mea!
Sa-l cheme “moss”!!!!!!!!!!!!!!!!

#83085 (raspuns la: #83057) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dincolo de cazuri concrete, c - de latu la: 11/11/2005 22:03:16
(la: Decat sa planga mama, mai bine ma-sa!)
Dincolo de cazuri concrete, cred ca practic habar n-avem cum am reactiona, atata timp cat n-am trecut prin asa ceva.
Personal cred ca as trage cu o arma intr-un hot mai mult de frica, fiind multumit in final ca l-am nimerit, inlaturand pentru moment pericolul.
Daca l-as omora n-ar fi din intentie, dar chiar si asa, nu stiu cum m-as simti afland ca el avusese doar un cutit de buzunar asupra lui.
Mai cred ca imediat dupa aceea as avea momentele alea in care crezi ca esti lucid, dar dupa ce a trecut un timp realizezi - daca nu ai o ruptura de film cu privire la minutele in cauza - ca ai reactionat (ca) in transa, fara ganduri ci pur si simplu din subconstient.

Pe de alta parte, reactia mea n-ar avea voie sa fie comparata cu reactia cuiva care a fost scolat in manuirea armei in situatii limita (ma refer la soldati de elita, unitati speciale, etc...).
Banuiesc ca exista circumstante atenuante pe baza asta, pe care, daca am - cum zicea om - "puterea banului" de partea mea, as putea cu siguranta sa le invoc.
#86883 (raspuns la: #86873) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
filozofand in genul parasutei.... - de cuminte la: 09/12/2005 19:54:36
(la: Nimic despre ...fericire.)
......sau al centurii de siguranta, dupa cum iti este mai confortabil. M-am gandit o vreme, ce-i drept, daca meriti au ba raspunsul meu. Si uite ca ti-l dau de pe botul calului putere pentru ca-s mult prea aroganta sa astept tramvaiul.
Hai s-o luam sistematic si sa-nlaturam invalmaseala de ganduri ce-ti bantuie varful degetului...sprintar pe taste de altfel.
1) subiectul "Dumnezeu":

Tu si eu suntem doua firi atat de diferite, incat ai putea spune ca noi nu avem acelasi creator. Dar ne uneste tocmai existenta lui Dumnezeu pt ca ambele suntem doar o biata mana de lut primordial. Ne incheaga prezenta lui Dumnezeu in noi. L-am vazut pe Dumnezeu si-n ochii unui copil care cersea parale la colt de strada, si-n zambetul nonsalant al unei nurlii ce se deda placerilor, in palmele muncite ale palmasului, in aviditatea cautatorului de aur contemporan.....in tine, in mine si-n noi toti. Si, da, El e capabil sa moara-n fiecare clipa si sa renasca-n altele imediat. Moare atunci cand tu Ii barfesti existenta din mine, moare atunci cand tu crezi ca detii adevarul suprem, moare atunci cand tu nu esti pregatita sa-L vezi pretutindeni. Nasterea unui ALT "dumnezeu'' ti-ar debusola cursul vietii?! SI daca Dumnezeu a murit, traiasca Dumnezeu! Nu e blasfemie, draga mea, Dumnezeu exista dincolo de zidul ridicat de vorbe...

2) "Indiferinta ucide visuri si astfel, prin ele, mor sufletele. Asta consider eu nefericire"

Fiecare trebuie sa-si confectioneze propriul vis, nu exista un manufacturier universal de vise. Pe al meu scrie "made in ":-) Asadar, indiferenta ta nu-mi ucide nici un vis, puterea de a-i confectiona carcasa materiala e in mine. Foametea, razboaiele, ura, raspandirea bolilor, nu sunt ATATATE si SUSTINUTE de un indiferent, gresesti crezand asta. Doar un instigator ar face-o. Indiferenta e cu mult mai pasnica, cu toate ca-si are vina ei de multe ori. Poate fi considerata si ea ca o forma de agresiune.

3) "Putem privi fericirea ca pe o viata rotunda, in care nu iti uiti parintii, in care ai copii, in care iti aduci aminte de semenii tai, in care nu-ti negi originile, in care gasesti in tine resurse sa faci bine, in care nu iti uiti cuvantul, in care esti un individ moral. A regasi fericirea intr-o banala respiratie, dovedeste ingustime intelectuala, o viata traita prin bucuria lucrurilor mici, ce satisfac nevoile primare"

Citeste-ma inca o data! Si inca o data! Si mai citeste-ma o data! Era doar o metafora si mi-e prea somn si lene sa-mi bat capul cu explicatii.....poate o voi face totusi. Simplul fapt ca esti TU, ca te poti pipai in fiecare dimineata, ca te poti privi cu surpindere-n oglinda, ca poti intinde mana spre cel din patul tau, ca-i cauti trasaturile, ca-i infierbanti laptele din ceasca, ca-i zambesti unui trecator, ca te-mpiedici in asimetria pietrelor de pe macadam, ca mai injuri uneori, ca uiti s-o suni pe mama ta atunci cand i-ar face placere acest lucru, ca ai micile tale rautati, ca RESPIRI acelasi aer pe care-l respira si Dumnezeu, ar trebui sa te faca sa te simti FE-RI-CI-TA! TU RESPIRI VIATA!
Iar ingustimea mea intelectuala este direct proportionala cu largimea campului tau vizual.........priveste in jur cu mai multa atentie! Cum motto-ul tau spune, intr-adevar, nimic in lume nu este intamplator!

4) "Prezenta unui trup sanatos este o premiza naturala si am fi usuratici in gandire sa consideram acest bun de la natura o fericire incomensurabila. Sunt miliarde de oameni ce pot „respira fericiti” dar putini sunt cei care ating adevaratul prag al fericirii: o viata implinita"

De unde stii tu care-i fericirea din ei? Care-i telul lor? Poate ca fericirea mea suprema este sa desfac nodul gordian si o viata-ntreaga ma voi chinui sa-mi duc la bun sfarsit visul. E posibil ca tie sa ti se para inutil, o adevarat tampenie, dar fericirea mea depinde de asta. Nu-i judeca pe altii prin prisma doleantelor tale. Fericirea ta este cautarea ''nodului in
papura''?:-)

5) ''Cautarea fericirii prin indeplinirea scopurilor existentei reprezinta un meci mult mai greu de purtat decat fericirea celor 14 respiratii pe minut''

Eupneea poate deveni fericirea de netagaduit a cuiva........dar tu nu vrei sa accepti decat propriile rigori in cautarea fericirii. Ceea ce e foarte bine, DAR NUMAI PT TINE! Insa ai grija! Conditia de ''avion'' nu se atinge atat de usor daca n-ai mers macar o data-n viata ta in hurducaielile unui tractor!

6) ''Ingaduinta este un drept ce se castiga, este parte integranta a omului moral, a omului cu viata rotunda. Egoismul este propriu omului primitiv, omului ce nu vede mai mult decat ideile furate din carti consacrate al caror sens pretinde ca-l intelege"

Viata ta rotunda pe mine ma plictisete intr-un hal fara de hal. Imi doresc o viata pentagonala. Restul nu merita nici un raspuns.
#94136 (raspuns la: #93706) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ce ati luat cu voi ''dincolo' - de Honey in the Sunshine la: 11/12/2005 16:18:02
(la: Pasaportul dumneavoastra, va rog!)
Ce ati luat cu voi ''dincolo'', in afara de pasaport, cateva bagaje si bani de drum?

cand am hotarat sa vin sa stau cu ai mei aveam blugii si bluza de pe mine, niste bani, biletul de avion in buzunar, laptop-ul, actele si o valiza de carti.

V-a fost greu, v-a fost usor la inceput?.
N-as putea spune ca mi-a fost greu... A fost mai degraba o aventura. Totusi, in vremea aia m-am intrebat de multe ori daca am luat decizia corecta. Acum stiu ca da.

Ati fost la inaltimea asteptarilor?
Las la o parte modestia si zic ca da... Cel mai greu a fost cand m-am transferat la un liceu de renume (dupa indelungi interventii ale unor prieteni de familie) si stiam ca trebuie sa fac in asa fel incat sa nu dezamagesc pe nimeni.

Care au fost motivatiile care v-au facut sa plecati?
In nici un caz economice.. De fapt, povestea e mult prea personala ca sa fie spusa aici.

Cum v-ati adaptat?
Acum casa mea e aici si nu m-as putea imagina traind in alta parte.

Cum au fost inceputurile, cum v-ati castigat painea si un loc stabil in tara de adoptie?
Peste etapa asta (din fericire) am sarit. Ai mei isi castigasera deja o pozitie sociala si nu aveau nici un fel de probleme financiare.

Cum ati dat din coate, ce greutati ati intampinat?
Obstacolul principal a fost limba... Mi-era imposibil sa accept ca nu pot spune ceea ce gandesc, mai bine zis ca limbajul nu reusea sa fie o copie a gandului. O alta greutate a fost "asimilarea culturii", adica tot ceea ce tine de istorie, geografie, arta, actualitate, toate lucrurile astea care te fac sa te simti acasa.

______________________________________________________
"Oricum, e intotdeauna perfect adevarat si contrariul" - Longanesi



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: