comentarii

discutii parinti copii


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Iubirea e de mai multe feluri ... - de desdemona la: 16/11/2004 15:33:18
(la: Altruism sau egoism?)
S-ar putea clasifica in iubire pura si atasament. Si combinatii intre cele doua. Regula e ca niciodata, in nici o relatie, partea de iubire pura nu creeaza probleme, acestea venind de la atasament.
Atasamentul e in stransa legatura cu egoul, conditionarile, amintirile placute sau nu. Iubirea pura e ceva foarte inaltator si care poate transforma persoana care o simte in ceva deosebit.

Exista iubire de ambele feluri in toate relatiile: mama-copil, frate-sora sau frate-frate, prieten-prieten, iubit-iubita, si intre persoane care se cunosc mai putin profund (colegi, cunostinte, amici virtuali - prin internet). Iubirea pura este total dezinteresata, singura grija a celui care o are fiind sa o exprime si sa se bucure de ea. Atasamentul implica dorinta de a poseda intr-o masura persoana iubita (a-i poseda timpul, atentia, dorintele, asteptarea unui raspuns pe masura). Asa apar gelozia, dezamagirea, dorinta de dominare, sacaiala, revolta. Daca iubirea ar fi perfect pura dintru inceput aceste probleme nu ar exista.
Cred ca exemplul cel mai bun de iubire absolut pura este (cu scuzele de rigoare pentru cei cu alte credinte) dat de Isus. El spunea ca trebuie sa ne iubim dusmanii, si cand cineva iti da o palma sa intorci si obrazul celalalt. Acum acest principiu e considerat inaplicabil, si cei ce il invoca sunt crezuti ipocriti. Dar in cazul lui Isus chiar era adevarat, el ii iubea pe toti (fie ei chiar pacatosi, chiar pe calaii sai) indiferent de ceea ce facusera si ce gandeau. Ca sa ai o iubire atat de pura trebuie sa ai o inima foarte mare, si sa fii foarte generos. Si trebuie sa ierti din inima orice scapare si orice greseala - eroarea e omenenasca.

Exemple de atasamente:
1. parinti-copii. Cand copiii sunt mici unii parinti ii impiedica sa iasa din casa singuri ca sa nu se loveasca, sa nu sufere. Uneori chiar si dupa ce copiii lor sunt adulti, ei sunt tinuti 'din scurt' si toate iesirile le sunt controlate (daca nu insotite). Parintii prefera sa ii aiba in casa lor ca sa nu fie singuri la batranete, dar nu isi dau seama ca, daca nu ii lasa sa 'zboare liberi' tinerii vor deveni infirmi in vointa si judecata lor.
2. Intre prieteni. Daca unul din ei uita aniversarea celuilalt, al doilea se va 'razbuna' uitand la randul lui aniversarea primului. Si daca unul nu il suna pe celalalt, nici celalalt nu va suna, fiindca asteapta sa fie cautat primul.
3. In familie. Daca ai uitat la o aniversare, sau un craciun, sa trimiti felicitarea, ei devin reci, la a doua sau a treia omisiune, nici ei nu iti mai scriu. Daca l-ai vizitat pe varul X de 3 ori si pe matusa Y doar de doua ori, ea nu te mai invita la masa festiva de familie.
4. Intre soti - gelozia si dorinta de-a fi 'lipiti' tot timpul unul de altul, in caz contrar venind reprosuri, banuieli, insinuari, conflict. Dorinta de-a rapi libertatea celuilalt (sa nu mai faca ce vrea, ci doar ce zic eu, sa nu discute cu nimeni numai cu mine, sa nu ...).

De obicei exista in fiecare fel de-a iubi o proportie de iubire pura si una de atasament. Cea care ne face sa suferim e atasamentul, al nostru sau al altuia. Si atasamentul presupune egoism. Insa iubirea pura e cel mai pur altruism.

Desdemona
#162469, de Yuki - de om la: 10/12/2006 17:47:25
(la: parintii si educatia)
"...dar in acelasi tip exista niste limite peste care nu pot sa trec( stiu ca suna paradoxal ce spun, dar are si logica daca stam bine sa ne gandim)." = hei Yuki, tocmai asta este topicul: care sunt limitele? si eventual de ce ;))
-o sa raspund la intrebarile tale: (i) despre "smecheria copilareasca", se pare ca am incercat, dar nu a dat roade la mine :(( (ii) despre fete, eu nu ceream aprobare, ceream discutii din unghiuri de vedere diferite, aprobarile mi le dadeam eu ;))

-mai este cineva (scuze, dar nu am retinut nick-ul. Am retinut numai titlul comentariului "fericitilor"-sau cam asa ceva) care a dat un exemplul despre o familie cu probleme...din punctul meu de vedere nu ma intereseaza analiza acelor parinti. Sunt mai mult interesat cum au perceput/inteles copii situatia si cum se comporta ei insasi la radul lor cu copii lor ;)). Oare nu isi reproseaza ca nu au intervenit mai devreme in "problema" parintilor lor? Ce i-a oprit?: frica?, rusinea?, mitizarea parintilor (adica tot ceea ce fac ei este litera de lege)? Nota: nu discut fericirea/nefericirea (care oricum sunt relative: unul insetat este fericit si cu o mica cana de apa;) sau analiza relatiilor dintre parinti! Discut daca copii trebuie sa participe activ la viata de familie (inclusiv a parintilor)...sau trebuie doar sa receptioneze invatatura (u sau fara ghilimele).




----------------------------------------------------------
scot la licitatie acest spatiu publicitar de...semnatura ;))
#162506 (raspuns la: #162469) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
om - de Yuki la: 11/12/2006 12:11:25
(la: parintii si educatia)
furata de propriile mele ganduri am uitat ca asta e conferinta ta si de topicul propus de tine :P
Care sunt limitele...hm,nu cred ca sunt universal valabile in toate familiile,in unele e permis mai putin,in altele mai mult. Ideal ar fi, da, sa se discute totul cu copilul,sa i se explice cum si de ce ( potrivit varstei), dar copilul trebuie sa stie si ca exista anumite lucruri peste care nu poate trece,prea multa libertate strica la inceput,pentru ca nu stii ce sa faci cu ea;nu poti sa tratezi copilul ca pe un adult, sa ai pretentia sa inteleaga tot,copilul vrea si nu intelege mereu, de aceea uneori, argumentul " pentru ca asa trebuie" este indicat.
De curand am descoperit limite noi in relatia parinti-copii,dar fiind prea personale, nu pot discuta public despre ele.
-------------------------------------------------------------
i've often seen a cat without a grin, but a grin without a cat it's the most curious thing i ever saw in all my life!
#162690 (raspuns la: #162506) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de munteanu rodica la: 23/07/2007 15:16:37
(la: Obligativitatea si simtul raspunderii)
Oare obligativitatea se rezuma doar la relatia parinti-copii ,rude apropiate ,la cea de dragoste sau casatorie.Adica mai ales acolo unde
afectivitatea isi spune cuvintul?
De ce sa nu discutam de obligativitatea
conduitei(exista oare?)despre obligativitatea cuvintului spus si dat,despre cea a promisiunilor,despre obligativitatea incercarii de a intelege, care dupa mine ar anula multe gesturi si ginduri egoiste si poate ar diminua orgolii.
Baby - de zaraza sc la: 23/01/2014 08:18:48
(la: Ce viseaza un copil la Torino)
Eu as fi furat. :) In general vorbind, copiii imita ce vad in jur si nu sesizeaza diferenta intre bine si rau decat mai tarziu, cand observa comportamentele dinafara familiei si inteleg discutiile parintilor. Daca nu ii apuca melancolia vazand cum traiesc altii, fura in continuare; sau fura atat de mult si atat de profesionist, incat vor trai "ca altii", cel putin o perioada. Foarte putini din puradei vor iesi din acest mediu. Si am scris asta gandindu-ma la familii care totusi dau o sansa minima copilului, sa mearga la scoala si sa aiba macar liceul. Sau sa fie adoptati. Aici in Romania exista o categorie pe muchie. Ar fi putut copiii sa ajunga sa presteze munci necalificate sau slab calificate, dar prin capacitatea copiilor si grija familiei ajung sa faca studii superioare si nu-i mai distingi de restul populatiei.

#649483 (raspuns la: #649462) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Exact! - de Alice la: 25/11/2003 04:24:36
(la: Michael Jackson a incercat sa fuga in America de Sud)
Inconstienti (cel putin!) sunt parintii copiilor care-si lasa odraslele pe seama nebunului, dupa ce a fost deja acuzat de inclinatii nefiresti!

Eu i-as trage una-n cap mamei copilasului agresat si dup-aia as baga-o la balamuc, proasta pamantului!
pentru Pasagerul - de LUCIUS la: 07/09/2004 16:11:51
(la: Osetia de Nord - Ostatici in prima zi de scoala)
Din pacate se trece, in mod ciudat, cu vederea, ce anume ar fi putut genera aceste actiuni impotriva Rusiei. Care ar fi motivele pentru care femeile cecene ar fi gata sa-si dea viata, tapate cu centuri de explozibil, pentru o cauza pe care rusii o considera terorista ?
Ne putem intoarce putin in timp, in secolele 19 si 20. De ce oare nu se spune nimic despre atrocitatile facute de rusi ? (exterminarea unor familii intregi de ceceni, violuri si deportari in Siberia). Oare rusii au avut dreptul sa faca toate acestea ?
Ati auzit vreodata de Basarabia si Bucovina si de lucruri asemanatoare care s-au petrecut si acolo ?
Multe femei cecene au declarat ca procedeaza astfel din disperare, in numele copiilor si sotilor lor-asasinati de rusi.
Teroristii au vrut sa negocieze si la teatrul din Moscova si la scoala din Osetia. Doreau un singur lucru : TARA LOR INAPOI !
Rusii au intervenit brutal. Apoi au declarat ca au existat victime "colaterale". Dar parintii copiilor au vazut. Cei mai multi copii au fost ucisi de trupele ruse care nu au dorit sa negocieze cu teroristii.
Daca Rusia si-ar fi pus planul in aplicare si acum ar fi existat o mica zona in jurul Bucurestiului care sa se cheme R.S.S. ROMANA cum am fi reactionat oare ? Am fi intors si celalalt obraz, am fi ridicat din umeri neputinciosi si am fi spus: ASTA E !?
Pt. giocondel - de ueit la: 26/11/2004 22:38:09
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Cred ca argumentele pe care le aduci privitor la relatia stiinta religie nu sunt fondate. Iata de ce:

"Intotdeauna va exista un punct in care stiinta se va bloca, facand loc nespusului si inexplicabilului, a ceea transcende Limitarile umane."

1) Faptul ca anumite lucruri sunt necunoscute astazi nu implica faptul ca maine nu vor fi explicate pe cale naturalista. Experienta de pana acum ne sugereaza acest fapt.

2) Chiar daca stiinta da gres asta nu inseamna ca religia este corecta. Ambele teorii pot fi false.

"miscarea nu poate exista fara existenta unei forte la fel cum nu exista efect fara de cauza"

1) Fizica cuantica ne spune ca exista efect fara de cauza.

2) Doar miscarea accelerata necesita o forta.

3) se pare ca energia totala din univers e 0 prin urmare o infuzie de energie din afara nu pare a fi fost necesara.

4) Daca nu exista efect fara cauza atunci pe Dumnezeu cine l-a cauzat?

"visele premonitorii, intuitia, deja-vu urile,....oricat s-ar incerca sa fie conectate de activitatea creierului, stim cu totii ca trec dincolo"

Nu cunosc nici un exemplu de vis premonitor sau "deja-vu" care sa nu poata fi explicat decat prin existenta transcedentului. Din cate stiu eu toate studiile stiintifice care au abordat aceste fenomene au avut rezultate negative. Intuitia nu are nimic miraculos.

"daca intr-adevar nu ar fi nici un Creator si sufletul nu ar exista sau ar inceta sa existe odata cu degradarea corpului fizic, atunci intreaga istorie a umanitatii nu ar fi decat un circ,iar marile minti si spirite ale diferitelor epoci, niste clovni!"

1)Un argument foarte slab. Multe lucruri sunt neplacute (bolile, dezastrele naturale) si cu toate astea sunt reale. Universul nu pare a fi interesat de sperantele noastre.

2)Nu sunt de acord ca in absenta nemuririi istoria este un circ. In viata pe care o au, asa limitata cum e, oamenii pot fi fericiti, isi pot crea idealuri si le pot urma. Beneficiile civilizatiei de astazi se datoreaza generatiilor trecute, "mintilor si spiritelor" care au largit cunoasterea umanitatii. Invataturile unor religii sunt demne de urmat si astazi chiar daca fondatorii lor s-au inselat in anumite privinte.

3)As spune dimporiva ca in cazul in care religia crestina de exemplu este adevarata istoria este un circ. Viata tuturor oamenilor nu a avut valoare intrinseca, a fost doar o insiruire de teste la care Dumnezeu i-a supus asemeni unor cobai intr-un labirint (desi evident stia de la inceput rezultatul) pentru ca mai apoi marea majoritate sa fie trimisi spre tortura eterna in timp ce cativa isi vor petrece eternitatea cantand imnuri de slava si bucurandu-se la vederea suferintei pacatosilor din iad (care pot fi frati, parinti, copii, prieteni).

"Daca tu Crezi si Dumnezeu nu exista, nu ai pierdut nimic,insa daca El exista si tu nu crezi...uel..asta depinde de generozitatea lui"

Pariul lui Pascal este un argument de mult demontat.

1) Este fals ca, in caz ca Dumnezeu nu exista nu pierzi nimic. Pierzi timp, bani, crezi toata viata intr-o minciuna, unii si-au pierdut chiar viata.

2) Justetea argumentului depinde de probabilitatea existentei lui Dumnezeu, care este mult sub 50%. Daca neglijam acest fapt ar trebui sa credem si in Mos Craciun, ca, nu-i asa, daca nu exista nu pierdem nimic, iar daca exista ne aduce daruri.

3) Exista mii de religii, majoritatea incompatibile. Nu poti fi si crestin si musulman, iar daca alegi gresit, desi crezi, mergi tot in iad. Este posibil ca religia corecta sa fi disparut sau sa nu fi aparut inca. Prin urmare nu ai de ales intre doua ci mii de posibilitati, sansele de reusita fiind prin urmare aproape nule.

4) Este posibil ca Dumnezeu, chiar daca exista, sa aprecieze ratiunea si nu credulitatea, iar credinta sa fie astfel un alt test la care oamenii sunt supusi. In aceasta ipoteza, crezand mergi in iad.

5) Nu poti crede la comanda si e o prostie sa crezi ca Dumnezeu nu-si da seama ca nu crezi cu adevarat si ca ai facut un calcul egoist.

6) Credinta nu este suficienta. Fiecare religie are o serie de alte conditii necesare salvarii.

Numai bine!

Si veti cunoaste adevarul, iar adevarul va va face liberi.
(Ioan 8:32)
#29970 (raspuns la: #29892) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pentru UEIT - de giocondel la: 27/11/2004 09:18:42
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
UEIT: Cred ca argumentele pe care le aduci privitor la relatia stiinta religie nu sunt fondate. Iata de ce:
"Intotdeauna va exista un punct in care stiinta se va bloca, facand loc nespusului si inexplicabilului, a ceea transcende Limitarile umane."
1) Faptul ca anumite lucruri sunt necunoscute astazi nu implica faptul ca maine nu vor fi explicate pe cale naturalista. Experienta de pana acum ne sugereaza acest fapt"miscarea nu poate exista fara existenta unei forte la fel cum nu exista efect fara de cauza"

GIO: Faptul ca ,prin inspiratie divina, oamenii gasesc metode de a numi si a identifica anumite fenomene in univers , nu demonstreaza nimic..tot ce face omul este sa devina constient de legile perfecte ale creatiei, sa puna etichete si sa pretinda ca detine adevarul suprem…In viitor stiinta se va dezvolta din ce in ce mai mult, oamenii vor deveni constienti de aspecte pe care noi nu le putem inchipui inca, insa rationamentul dumneavoastra pica la fel de usor cum spuneti ca pica al meu: mergand inapoi pe linie stiintifica, pana la originea lucrurilor, tot la un pct mort se ajunge, la punctul primordial si Unic al existentei

UEIT-1) Fizica cuantica ne spune ca exista efect fara de cauza.

GIO-Si stiinta isi are limitarile ei..probabl ca sunt lucurri mult mai subtile la mijloc, de care inca fizica cuantica nu a devenit constienta.de asemeni,realitatea divinitatii si createi in sine este rupta atat de cauza si efect, transcendand aceste aspecte ce limiteaza si divizeaza, dupa un anume punct.

UEIT-4) Daca nu exista efect fara cauza atunci pe Dumnezeu cine l-a cauzat?

GIO-Lumea existentei fizice , este o lume Cauzala, supusa transformarii, alterarii si continuei evolutii..Dumnezeu este Imuabil,ne creat , etern, impersonal,atotcuprinzator, atoatestiutor si auto-suficient.EL nu are nevoie de noi, se afla dincolo de dorinta sau orice limitare umana.Pana si faptul ca il numim si ii atribuim anumite atribute este absolut ridicol, considerand adevarata natura a divinitatii.

UEIT-Nu cunosc nici un exemplu de vis premonitor sau "deja-vu" care sa nu poata fi explicat decat prin existenta transcedentului. Din cate stiu eu toate studiile stiintifice care au abordat aceste fenomene au avut rezultate negative. Intuitia nu are nimic miraculos.

GIO-Eu cunosc exemple clare, chiar personale!NU vi s-a intamplat niciodata sa visati un loc pe care nu l-ati vazut niciodata sau o situatie anume si mai tarziu, peste ani, sa va aveti ocazia sa vizitati chiar acel loc si viata sa ava duca in eact situatia de mult visata??Mie da!Si nu o singura data.Dar banuiesc ca asta tine de perceptiile spirituale, aferente sufletelor deschise spre Mister.


"daca intr-adevar nu ar fi nici un Creator si sufletul nu ar exista sau ar inceta sa existe odata cu degradarea corpului fizic, atunci intreaga istorie a umanitatii nu ar fi decat un circ,iar marile minti si spirite ale diferitelor epoci, niste clovni!"

UEIT-1)Un argument foarte slab. Multe lucruri sunt neplacute (bolile, dezastrele naturale) si cu toate astea sunt reale. Universul nu pare a fi interesat de sperantele noastre.

GIO-Universul cauzal este direct interesat de sperantele noastre si mai ales de actiunile noastre.Prin ceea ce facem , noi insine devenim clipa de clipa creatori, prin simpla exercitare a liberului arbitru.

UEIT-3)As spune dimporiva ca in cazul in care religia crestina de exemplu este adevarata istoria este un circ. Viata tuturor oamenilor nu a avut valoare intrinseca, a fost doar o insiruire de teste la care Dumnezeu i-a supus asemeni unor cobai intr-un labirint (desi evident stia de la inceput rezultatul) pentru ca mai apoi marea majoritate sa fie trimisi spre tortura eterna in timp ce cativa isi vor petrece eternitatea cantand imnuri de slava si bucurandu-se la vederea suferintei pacatosilor din iad (care pot fi frati, parinti, copii, prieteni).

GIO-Personal nu cred in existenta raiului si a iadului in sensul dezvoltat de credinta crestina(in interpretarea data de unii si altii)…argumentul dumneavoastra are sens atata timp cat as fi de acord ca unii merg in rai si unii in iad .Dar asta ar dovedi limitare din partea creatorului insusi, si este un alt subiect , la fel de vast.

UEIT-1) Este fals ca, in caz ca Dumnezeu nu exista nu pierzi nimic. Pierzi timp, bani, crezi toata viata intr-o minciuna, unii si-au pierdut chiar viata.

GIO-MeSajul de baza al tuturor marilor religii si cai spirituale este :Iubirea,pacea si unitatea!IN general cei ce practica o anume credinta sau macar admit existenta unui creator suprem, iubesc pe cei din jurul lor cu dezinteres, isi servesc semenii cu devotiune, incearca sa devina mai desavarsiti in fiecare zi, nu ucid, nu se ataseaza de partea materiala pana la obsesie, nu mint , sunt generosi , muncesc cu devotiune, in permanenta lucrand pentru dezvoltarea umanitatii.Iar cei care isi pierd si viata, din dragoste de Dumnezeu, sunt cei mai norocosi dintre noi, si chiar acest fapt este o dovada esentiala a existentei lui Dumnezeu.Daca dumnezeu nu exista pierzi: bani,timp, crezi intr-o iluzie, si unii chiar au murit pentru asta…Dar daca Dumnezeu exista?? Poti pierde aspecte mult mai pretioase decat cele practice pe care le-ati dat dvoastra exemplu.printre care confort sufletesc, intr-un plan nesupus timpului, unde vei sta intr-o stare de involutie spirituala si indepartare de dumnezeu ..si e mult mai dureros decat a crede in ceva ce poate nu exista,pierzand timp si bani, dar traindu-ti viata curat si frumos.

UEIT-2) Justetea argumentului depinde de probabilitatea existentei lui Dumnezeu, care este mult sub 50%. Daca neglijam acest fapt ar trebui sa credem si in Mos Craciun, ca, nu-i asa, daca nu exista nu pierdem nimic, iar daca exista ne aduce daruri

GIO-.-probabilitatea existentei lui Dumnezeu este de 100 la suta.Dumneavoastra ce sursa ati folosit pentru aceasta afirmatie(50 la suta)?Eu am folosit puterea ratiunii mele, ani de cautare si milioane de intrebari, inima si chiar sufletul pe care El mi l-a daruit.

UEIT-3) Exista mii de religii, majoritatea incompatibile. Nu poti fi si crestin si musulman, iar daca alegi gresit, desi crezi, mergi tot in iad. Este posibil ca religia corecta sa fi disparut sau sa nu fi aparut inca. Prin urmare nu ai de ales intre doua ci mii de posibilitati, sansele de reusita fiind prin urmare aproape nule.

GIO-Daca alegi cu un ochi vigilent, sansele sunt mai mari decat doriti dumneavoastra sa credeti ca sunt de fapt.Cuvantul lui Dumnezeu insusi, are putere creatoare si insamantat in inima la momentul potrivit poate trezi din punct de vedere spiritual, pana pe cel mai intunecat ,ignorant si indepartat de adevar suflet.De fapt , poti fi de toate de odata …Eu cred ca : moise, noe, avram, budha, krishna, zoroastru, mohammed,bab, baha’u’llah si multi alti profeti de care istoria nu este constienta, au adus acelasi mesaj umanitatii, in esenta lui unic si neschimbat.Singura incompatibilitate a diferitelor mari religii consta in legile sociale ,ce au fost schimbate si denaturate, in timp, chiar de oameni(de obicei chiar de liderii lor spirituali) in scopuri egoiste ,sau care pur si simplu sunt diferite pentru ca la momentul revelatie, necesitatile societatii din respectivele timpuri, erau diferite.Asadar eu sunt crestin, musulman, zoroastrian,hindu…totul la un loc,pentru ca vad unicitatea creatie dar mai ales unitatea ei.Si asta se numeste ca sunt baha’i

UEIT-4) Este posibil ca Dumnezeu, chiar daca exista, sa aprecieze ratiunea si nu credulitatea, iar credinta sa fie astfel un alt test la care oamenii sunt supusi. In aceasta ipoteza, crezand mergi in iad.

GIO-Este posibil ca Dumnezeu,daca exista, sa aprecieze atat permanentii cautatori, cat si pe cei care pur si simplu cred.Ideala este o moderatie intre cele doua. A fi cautator dar nu a lasa puterea ratiunii sa te duca pe fagasuri pur materialiste si a crede dar nu orbeste, in traditii si dogme neverificate ci doar transmise din generatie in generatie.Noi nu putem stii ce apreciaza El,pentru ca se afla dincolo de astfel de limitari. La fel de bine, Stiinta poate fi testul cel mai de pret la care omul este supus..(vezi clonarea, unde oamenii au inceput sa se creada dumnezei,NEGAND EXISTENTA DIVINITATII, pentru simplul fapt ca au descoperit cum sa creeze viata singuri, …folosind totusi ceva preexistent, ce nu depinde de puterea omului de a crea.

UEIT-5) Nu poti crede la comanda si e o prostie sa crezi ca Dumnezeu nu-si da seama ca nu crezi cu adevarat si ca ai facut un calcul egoist.

GIO-Corect, de aceea drumul unui cautator este intortocheat dar in final atat de frumos.Cred ca dumneavoastra sunteti un cautator

UEIT-6) Credinta nu este suficienta. Fiecare religie are o serie de alte conditii necesare salvarii.

GIO-Adevarat ; a marturisi apartenenta la o anume religie sau cale spirituala,nu este de ajuns.Este timpul faptelor,ci nu al cuvintelor.Numai bine!
#29982 (raspuns la: #29970) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
In sudul Californiei am dat d - de mya la: 22/12/2004 02:43:41
(la: Obezitatea la americani)
In sudul Californiei am dat de doua extreme.

Pe de-o parte sunt cei cu adevarat obsedati de felul in care arata si de sanatatea corpului lor. Astia umplu salile de fitness, alearga diminetile si/sau serile pe marginea drumurilor (ii vezi cu zecile), dau la pedale puternic de tot pe biciclete speciale (urca pe dealuri, strabat terenuri accidentate), se duc la masaj, sunt foarte atenti cu ceea ce baga in gura...etc. Marea majoritate sunt albi, oameni de cariera, cu bani de regula. Inutil sa va zic ca multi arata si se simt cu 20 de ani mai tineri. Sunt "in great shape". Am vazut gagici tari de tot cu niste abdomene numa' muschi si aveau sigur peste 45 de ani. Sau tipi de 75 de ani, cu parul alb, care alergau mai tare ca mine si nu rasuflau greu!

Pe de alta parte exista extrema cealalta, a obezilor ce provin din randul oamenilor saraci/mai simpli. Cred ca 90% dintre femeile mexicane pe care le-am vazut pe strada sunt supraponderale. Ei nu. E clar ca femeile stau acasa si cresc copii (mai multe bucati de caciula/femeie). Dar am vazut si grasi albi, oameni mai simpli fara mari venituri lunare. Tot femeile predomina ca gabarit depasit...si cand zic gabarit depasit...e depasit rau de tot. In viata mea nu am vazut asemenea enormitati cum am vazut aici. E uimitor cum scheletul uman poate sa care atata grasime si cum inima si organele interne fac fata la atata munca! Problema e ca astia se curata repede, de regula nu apuca 45 de ani, dau coltul. Insa continua sa manance la fast food-uri cu 2 $ un pranz fiindca "se merita".

Ceea ce m-a frapat insa in mod deosebit este procentul mare al copiilor grasi (nesupraponderali inca). Si in Germania am observat acelasi fenomen, vad ca ia amploare puternic de tot in occident. Fiindca ma intereseaza subiectul, am citit o gramada de studii si date despre obezitate. O chestie interesanta ce mi-a ramas in minte este faptul ca parintii copiilor supraponderali nu-si vad copiii asa cum sunt de fapt, nu-i percep ca fiind grasi. In procente, vreo 70 % dintre parintii grasilor isi vad copiii ca negrasi, ca normali. Oau! E chestie de educatie in ultima instanta, eu asa cred.

In Romania cand ma duc la tara/munte si ma apuc sa le zic sa nu mananc carne si nu beau alcool...se uita cu gura cascata la mine si ma intreaba toti "Daca nu mananci carne...CE mananci?!"sau "Esti in vreo secta, ceva?". Va dati seama ca nu pot sa le povestesc despre carbohidrati, grasimi saturate si nesaturate ca se uita la mine ca la alta minune. Ei zic..."Ia maica o buca' de slana si mai intremeaza-te un pic!". Tot asa cum se uita lumea la mine in plin centrul Bucurestiului (capitala europeana!) cand alerg pe strada dimineata. E chestie de educatie. Acum 25 de ani cand alergam cu tata seara...eram senzatia strazii, trebuia sa iesim pe intunerit ca sa nu "ne rada" lumea.

Cu ani in urma obisnuiam sa ma duc la serviciu cu semicursiera fratelui meu. Distanta era scurta, cam 1,5 Km. si ajungeam foarte repede, va imaginati. Strabateam centrul vechi al Bucuresti-ului pe stradute inguste, cu lume putina, era foarte placut. Ei bine...de fiecare data aveam parte de comentarii grosiere si clacsoane obraznice (cand ma opream la stop de ex.), sau de priviri socate (ca la circ!). Parca eram pe Marte si le saream in ochi martienilor prin fizionomia speciala. Nu aveam decat o amarata de bicicleta cu mine, asta era tot. Si vorbesc de Bucuresti oameni buni nu de un catun din varf de munte. Am renuntat la sportul respectiv si m-am dus numai pe jos (20 de minute un drum).

E vorba de sanatate aici in ultima instanta, nu de aspectul fizic (conteaza si ala, fireste). Eu personal ma simt cu mult mai bine cand sunt in forma, gandesc mai clar, ma simt mai usoara, rezist mai bine la boli (raceli, etc.). Functionez mai bine atat fizic cat si mental. De ce sa nu controlez ceva ce se poate controla? Ca sunt atatea altele necontrolabile, nu?

Si ca un final (in sfarsiiiit, termina individa cu mesajul asta ca ne-am saturat pana in gat!) asa mai de Doamne ajuta :Pofta buna la toata lumea ca tot vine Craciunul! Numa' sa nu sariti calul prea mult ca o sa va para rau pe urma ;-).

#32104 (raspuns la: #27871) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
alta - de popix la: 02/05/2005 13:11:28
(la: Proverbe si Zicale romanesti de ieri si de azi)
"Vai de parintii care nu asculta de copii"...am o alta varianta pentru parinti-copii.

originalul suna cam asa..."eu te-am facut, eu te omor"

dar e mai actuala asta: "voi m-ati facut, eu va omor!"
#46652 (raspuns la: #46536) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
E greu sa explic de ce m-am i - de florin la: 23/06/2005 12:55:45
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
E greu sa explic de ce m-am intors, in numai citeva rinduri. Statele unite ofera o societate functionala pentru un om matur, educat suficient pentru a cistiga bine, educat suficient pentru a remarca diferentele culturale, un om cu un sistem moral ce poate diferentia binele de rau si se poate adapta luind lucrurile asa cum sint, pastrindu-si echilibrul moral. Desi multi ar putea sa se inflameze la cele ce urmeaza, statele unite nu ofera totusi un sistem echilibrat pentru cresterea si educarea unui copil. Am locuit linga o scoala si am putut sa observ in pauza de prinz copiii ce ieseau de la ore. Nu cred ca as fi putut ajunge ce sint azi daca as fi frecventat o scoala acolo. De la vestimentatie, tunsoare si pina la cerceii din nas, urechi, buze si buric, totul arata la ce dezechilibru ajunge tineretul acolo. Cupluri de tineri de 12-14 ani tavalindu-se pe iarba si comportindu-se destul de obscen pentru un adult spune destul. Legi care interzic pedeapsa corporala aplicata de parinti copiilor (atit de necesara, indiferent de virsta), pe motiv ca afecteaza echilibrul psihic. Ia sa-mi spuneti citi riscati sa va fie luat copilul de serviciul social pentru ca i-ati tras o mama de bataie sa stie cum stau lucrurile (dupa ce a venit acasa lovit in mecla de un fum de iarba)? Conventii si stereotipisme pe care tinerii le urmeaza intocmai si in fata carora parintii nu pot avea replica. Obsedati la orice colt de strada, incit copiii sint trecuti strada cu autobuzul scolii, pentru a fi debarcati 10 metri mai departe de scoala in parc, linga parinti. Sistem de invatamint bazat pe teoria bunicului lui Creanga, "daca toti ar face carte, cine ne-ar mai trage ciubotele?". Mincare semipreparata plasticata indesata cu de-a sila pe git copiilor, pe motiv ca asa recomanda specialistii in nutritie. Am avut acolo un coleg ce nu minca legume sub nici o forma, pentru ca avea oroare din cauza modului cum maica-sa il fortase sa manince legume cind era copil.
In fine, sint foarte multe aspecte. Unele dintre ele se intilnesc deja si in Romania. Nu poti creste un copil acasa pina la 21 de ani, trebuie sa socializeze si astfel intra intr-un cerc vicios. Am intilnit o familie de romani emigrati de prin '88. Cei trei copii ai lor s-au nascut pe pamint american. Vorbesc limba romana pentru ca s-a ocupat mama de ei, dar prefera engleza. Refuza sa ia sandwitch la pachet, pe motiv ca rid colegii de ei daca maninca brinza cu ardei gras si salam, prefera ceva de la McDonalds. Au oroare de chiftele, ardei umplut si sarmale, pentru ca au ris colegii de ei ca pot inghiti asa ceva. Intr-un cuvint, copii sint mult mai preocupati de imaginea lor in societate decit de educatie. Care educatie costa. Credeti-ma ca nu dau doi bani pe un absolvent de facultate americana, doar daca este educat pina la facultate in alta parte de lume. Este o parere personala, poate fi contestata de oricine se simte lezat. Revin la ideea de la inceput, este o societate disfunctionala pentru un copil si din nefericire si Romania se indreapta spre acelasi viitor.
Un alt motiv pentru care m-am intors este departarea de parinti. Nu atit pentru mine cit pentru sotie.
Nu regret ca m-am intors, regret doar ca nu am aici confortul de acolo. Confortul psihic ca nimic rau nu se poate intimpla miine din cauza guvernului prin vreo lege de azi pe miine care te scoate in ilegalitate. Confortul in privinta sigurantei sistemului bancar si a circulatiei electronice a banilor. Confortul oferit de un vecin politicos, chiar daca nu politicos din suflet, dar macar de frica legii care ma apara de pornirile lui animalice. Confortul oferit de tehnologia de ultima ora (audio, video, computere, medicina, etc) disponibila la un pret decent si nu ca un apanaj al celor "alesi" ai soartei. Confortul ca poti sa pleci in concediu undeva si chiar sa te poti relaxa, fara sa faci apoplexie din cauza instinctelor primare degradate ale unor oameni care cistiga de pe urma relaxarii tale.
Nu mai imi vin in minte si alte motive, dar lista e cu siguranta lunga. Fiecare om numeste "acasa" acolo unde se simte bine. Cum spuneam, daca nu cunosteam ce e dincolo de granitele Romaniei m-as fi simtit mult mai bine in Romania.
Acelasi, Florin
#56235 (raspuns la: #56164) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
zaraza - de fefe la: 02/11/2005 01:16:16
(la: De la lume adunate si inapoi date!)
hai sa incerc sa-ti raspund la intrebari

Exista in america emisiuni de propaganda?

Nu, dar citeodata cind ma uit la CNN am impresia ca ma uit la emisiunile comunistilor, sint niste liberali de prima clasa, la ei tot ce zboara se maninca. Noroc ca mai sint si dialoguri intelegente in care se dezbat in mod egal mai multe pozitii si opinii. Totusi in comparatie cu stirile si reportajele care le-am vazut date la televizor in Europa, si care sint cu adevarat pline de propaganda, CNN-ul e cu mult mai obiectiv cit priveste transmiterea de informatii.

Exista "presiunea zambetului"?

Nu, n-am intilnit si n-am vazut nicaieri asa ceva. E adevarat ca daca ma uit la cineva si el/ea se uita inapoi la mine imi zimbeste, dar asta e mai mult din politete si din afirmare ca... traiesti. Eu cind m-am plimbat pe strazile Europei simteam ca parca toata lumea are ceva cu mine, ca daca ma uitam la ei, ei se uitau inapoi la mine urit si plini de aroganta. In America zimbetul acela care unii il interpreteaza plastic sau fals, este doar o simpla afirmatie ca esti incintat sa dai ochi in ochi cu altcineva. Prefer sa mi se zimbeasca decit sa se uite la mine si sa se incrunte.

Oamenii traiesc dupa clisee?

Nu, din contra, individualitatea este mai repede admirata. Toleranta este de 1000 de ori mai mare decit in tarile Europene. Nimeni nu te descoase citi bani faci si ce masina conduci. La nimeni nu-i pasa daca te imbraci in ultimul racnet sau nu. In comparatie cu Europenii care pun mult mai mult accent pe exterior decit pe interior, Americanii sint totdeauna deschisi sa te cunoasca chiar daca nu vorbesti o boaba Engleza, sau esti imbracat in izmene.

Cit priveste viata de zi cu zi, mi se pare normal sa fi dedicat jobului care il faci. In comparatie cu Europa unde o mare parte din bani ii dai statului, sau daca esti in Romania ii dai ca spaga in stinga si-n dreapta, aici iti vezi rezultatele muncii tale in perioade relativ scurte, si daca bagi osul ajungi sa ai mai mult in 5 ani decit ai putea avea oriunde altundeva in lume intr-o viata intreaga. E normal sa te concentrezi la cariera si la servici, in special cind competitia este asa de mare si poti oricind sa fii concediat pentru ca nu ti-ai dat interesul. Dar sa stii, ca odata ce te-ai integrat, odata ce ti-ai creiat o viata normala, poti sa-ti faci vacante cit vrei si cind vrei. Socializarile sint la ordinea zilei, clientul iti poate devenii amic, sau seful cel mai bun prieten. La fel si vecinii, colegii, chiar si parintii copiilor cu care copii tai merg la scoala.

Sper ca ti-am dat macar o vaga ideie despre America mea, tara care m-a adoptat, si care o numesc "acasa."

#83796 (raspuns la: #83791) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Honey, pupat cu scuipat... - de Homosapiens la: 03/11/2005 11:30:45
(la: Codul-... bunelor maniere.)
Bunicii mei erau din Ardeal. Ce-am constatat? Ca pe acolo, cunoscutii se pupau pe obraz cu buzele umede... Un obicei. In sud, Ploiesti, Bucuresti cunoscutii chiar daca se pupa intre ei (de salut la intalnire sau despartire) o fac cu buzele uscate. In Germania singurul salut pe care l-am vazut este strangerea mainii (nu cu usa !!!) si intr-un an vezi diverse saluturi (doar intre cei foarte apropiati - parinti, copii, rude sau mai rar intre prieteni - se practica pupatul).

Ziceti daca vreti mai multe detalii din Germania. Mai e cineva din Germania pe cafenea?

Omul este un nemultumit.
De bani doresti - niciodata nu vei avea câtzi doresti.
De vrei sa stii - niciodata nu vei sti atât cat vrei.
#84213 (raspuns la: #84100) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
In ceea ce ma priveste... Car - de laura_ la: 09/12/2005 12:15:50
(la: In curând Craciunul..)
In ceea ce ma priveste... Carciunul este sarbatoarea preferata !!!!!
Nu stiu daca asta este o rezultanta a traditiilor din familia mea... ori a amintirilor din copilarie....inca vii in sufletul meu....
In familia mea... este stiut faptul ca de Craciun si/sau Pasti ... ne strangem toti:parinti, copii, bunici,nepoti si... mai nou....stranepoti...
Din copilarie imi aduc aminte de mirosul cozonacilor, prepararea carnatilor, caltabosului, de invelitul salmalutelor... si altor astfel de bucate traditonale... Imi aduc aminte de bucuria pregatirii atelor si infiptul cu acul in ciocolatelele, bomboanelor aduse de mama,impodobirea bradului... si nu in ultimul rand... de asteptarea sosirii tuturor... eram asa de fericita... ca-i vad pe toti ... ca toata lumea-i vesela... si ... asa de nerabdatoare sa vad ce-mi aduce Mosul...
Craciunul... ca si atunci... acum pentru mine... are aceeasi semnificatie.... aceeasi bucurie...
Apropo de post.... imi aduc aminte... ca... bunica mea era cu "responsabilitatea " asta... ne punea pe toti copilasii familiei sa tinem post cel putin trei zile... si inainte de Craciun eram toti impartasiti...
Acum... incerc... macar cele doua posturi mari de peste an sa le tin... sa ma bucur de sarbatoare la sfarsitul acestora...
biserici orthodoxe - de 5 FEB la: 17/12/2005 09:40:13
(la: Cat de uniti sunt romanii din strainatate?)
Agreez cu gemini si majoritatea la acest subiect. Cred ca specia umana in general degenereaza exponential.Cred ca important e, daca avem rabdare, sa ne gasim cei buni si sa ne bucuram ca suntem romani.Este o binecuvintare dupa mine sa te nasti, botezi, traiesti si mori orthodox.Ceilalti cu treaba lor, nu-i judecam.Totusi mie mi se pare ca un mare procent din noi ne schimbam felul de a gindi logic, clar, efectiv,"normal",si nu mai consideram valorile vietii ca atare.Mai ales aici unde sunt eu, lumea e rece -parinti, copii, bunici, unchi etc. devin reci si se izoleaza si nu mai accepta pe altii.
Trebuie sa inchei, as plati mult pentru o prietenie "ca acasa"!
Va iubesc pe toti ca sunteti romani si toti puteti fi buni, si fara hotii, panarame si de-altele. Se poate !Ce nu e al tau, sau ce spui rau se intoarce inapoi cumva. Totul se plateste !
#95538 (raspuns la: #87049) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Am uitat ca Dumnezeu a trimi - de rational rose la: 06/01/2006 20:27:06
(la: Mos Craciun)
"Am uitat ca Dumnezeu a trimis pe Fiul Sau, care s-a facut Om ca si mine pentru a fi incercat ca si mine cu aceleasi nevoi, emotii si uitari ... pentru care deja am fost IERTAT."

... si ce legatura are asta cu Mos Craciun??? Probabil aceeasi cu cea pe care o are Pastele si cu iepurasul de pasti...

Viata e prea scurta ca sa le bagam copiilor in cap lucruri neadevarate. Oare nu e mai bine ca parintii sa le faca daruri copiilor, si invers (nu 'mos craciun'), si astfel sa se creeze o relatie mai buna parinti-copii? Nu-i mai bine sa-i invatam ca de fapt toate darurile vin de la Dumnezeu?
frumosul - expresie spirituala - de mister_x la: 24/03/2006 19:45:35
(la: Ce este frumosul?)
Prezenta frumosului in anumite sfere de activitate este incotestabila,muzica,dans,pictura,dar toate acestea izvorasc din suflet si anume din produsul spiritual numit dragoste - e factorul contemplator,e motivul si sensul existentei frumosului,prin dragoste oamenii isi intemeiaza familii,prin dragoste de ceea ce fac oamenii creaza,produc si isi motiveaza principiile,dragostea te face sa devii nebun(in sensul bun al cuvintului),dragostea iti schimba viata,pe ea se bazeaza relatiile parinti=copii,sot=sotie,prieten=prieten etc,e aerul cu care respira orice suflet.Si asta cred eu ca e FRUMOS!
La o cafea despre educatie - de zaraza sc la: 31/03/2006 13:34:22
(la: de-ale parintilor...de-ale dascalilor...)
Peste tot pe unde a avut legatura am pomenit despre nevoia de comunicare parinti-copii , copii-dascali, dascali-parinti, ma refer la conferintele de aici.
Cred ca accentul trebuie pus pe comunicarea parinte-copil astfel incit parintele sa stie ce ginduri are copilul si sa stie cum sa-l indrume...Uneori parintele are nevoie de dascal ca sa inteleaga mai bine prin ce trece copilul la diferite virste, iar dascalul trebuie ca la ore sa faca mai mult educatie decit sa urmareasca asimilarea materiei seci ce plictiseste azi elevii...nu prea gasesc o explicatie la asta, dar asa e...
Fiica mea a trecut de mult de perioada de gradinita, ce probleme sint acum in acest segment de virsta?
Cu cit incepi la o virsta mai frageda cu atit va fi mai usor mai tirziu. Ei, uite: educatie alimentara...dar sa nu anticipam ca am zis ca fiica mea a trecut demult de aceasta perioada...

cere si ti se va da
SpetzNatz - de hgrancea la: 02/09/2006 15:04:09
(la: Intrebari pentru atei)
<< sunt ferm convins ca nu ar avea vre-o importanta o opinie in plus >>
-daca toti ar gindi asa ar disparea forumurile :) nu crezi ?

<>
- vezi tocmai de asta am deschis acest subiect, ca sa ne intelegem mai bine uniii pe altii, si poate ca ateii (chiar daca tot atei vor ramine)
macar sa nu mai aibe impresia ca, doar ateu fiind, ai mintea deschisa si obligatoriu toti credintciosii au mintea inchisa...
Eu cred sincer ca mintea poate fi deschisa sau inchisa indiferent daca esti credincios sau ateu. De ce nu a ajutat ateismul sa deschida mintea conducatorilor comunisti ?

<>
-fiecare trebuie sa isi caute singur dovezile si sa le evalueze
doar ceea ce maninci singur te hraneste...nimeni nu poate minca in locul altuia

<>
- departe de mine dorinta sa umilesc pe cineva, vroiam doar sa inteleg ce e in sufletul unui ateu in astfel de momente... cind gazda te primeste cu masa intinsa si lumina sarbarorii in ochi... iti intinde un ou si ...
nu cred ca e usor sa fii ateu in anuminte momente ale vietii pe care le-am punctat aici ... numai pentru a vedea si a intelege ... pt a nu ramine cu mintea inchisa :)

<<...raspund cum am sa vreau pt. ca e alegerea mea, pe care voi , ca persoane religioase nu o sa o aveti niciodata >>
- sa stii ca nu toti credinciosii sint credinciosi doar inertie sau lenea de a-si pune interbari.. nu uita ca exista si credinciosi reveniti la credinta dupa lungi ani de ateism framntari si cautari (era o parabola a intoarcerii)
..adevaratii credinciosi aleg asta ...nu doar se complac...

despre balivernele de care spuneai... contraataca-le cu exemple din jurul tau vino cu exemple de familii de atei bunici-parinti-copii...
din cele vazute de mine ateii stau prost la capitolul urmasi... astept exemple contra...

---------------------
Horia Grancea
hgrancea@yahoo.com
---------------------
#142831 (raspuns la: #142391) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...