comentarii

doua frumoase


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
felicitari - de Alexandros la: 20/12/2006 13:25:15
(la: Miss Cafenea 2006 - Premierea)
Felicitari celor doua frumoase castigatoare: Miss Anisia si Miss Cri Cri.
Te felicit Cri Cri si pentru premiul de la sectiunea sex-appeal.
Nu sper sa mai fie vreun loc in carnetelele voastre de bal, dar daca nu se prezinta vreun dansator (traficul de pe cafenea, ori de aiurea, gripa, sau alte retineri) va rog sa-mi oferiti mie locul ramas liber:)


Felicitari Guinevere pt premiul obtinut la sectiunea umor.
(Fie vorba intre noi dar daca ar fi fost votat si umorul involuntar, jeniffer te-ar fi batut la scor;) )
Vino sa-ti dau un smooch guineverian:)
http://www.weaselcircus.com/funnypics/smooch.jpg


Felicitari maan pentru premiul de popularitate.
Daca si dupa o absenta s-a pastrat popularitatea ta, inseamna ca ea e reala si permanenta.
Primeste din partea mea ceva ce se asorteaza curateniei tale sufletesti :)
http://www.bluebells-garten.de/media/DIR_101930/Rose~White~Chocate.jpg

Felicitari Yuki. Premiul juriului e chiar un premiu important si se castiga de catre persoanele care intrunesc cate putin din calitatile celorlalte castigatoare:)
http://www.moodindigo.ca/imagicity/tulip-purple-2a_700.jpg

Felicitari tuturor celorlalte doamne si domnisoare participante.

http://www.ndesign-studio.com/images/resources/wallpapers/closeup/sakura-flower-large.jpg


Felicitari juriului pentru timpul dedicat organizarii si frumoasele premii.
http://www.beercations.com/assets/images/hot_beer_girls.jpg



PS Scuze doamnelor pentru intarzaiatele felicitari, insa problemele mele pers impreuna cu probl de logare la cafenea m-au impiedicat sa fac asta.

"omul stie mult mai multe decat intelege" - Alfred Adler
Molloy - de monte_oro la: 15/09/2011 16:41:04
(la: Destin)
Inceputul... scartaitor... nu-mi pot imagina picaturi... fie si de soare... trecand prin cristale lichide.. O metafora, de n-o poti vizualiza, in general, ii stramba si trebuie mesterit la ea... "Mijlocul", bunutz... chiar poate crea o stare... sufocata insa de o alta adulmecare de nonsens... daca vantul va va biciui pleoapele fix cu o zi inainte de orice inviere... va fi insemnand ca veti fi morti de fiecare data... in acea zi... cea de dinaintea zilei promise...
Sigur... adevarul e ca si mi-e mie cam mila de un vant ce se osteneste geaba de doua frumoase mumii de suprafata...;)
Oricum,din ce-am mai vazut, nu te "joci" neplacut in cuvant... ca sa nu mai spun ca rezisti aproape eroic unor asalturi pe alocuri hilar de absurde. Dar that's the spirit... sau, cel putin, ce-a ramas din el...
Grasa si frumoasa - de Dantimis la: 09/02/2004 12:02:09
(la: Sunt supraponderal! De ce ma alunga lumea?)
Imi aduc aminte cand eram tanar, inainte de a ma casatori: mama si bunicii, si lumea in general era de aceeasi parere: "ia-ti o nevasta ca lumea mai... sa nu fie numai piele si os, sa fie grasa si frumoasa...". OK, prin asta nu cred ca se refereau ei ca sa fie obeza, dar nici slaba. Conceptia oamenilor de la tara: daca te vedeau mai tras la fata, imediat erau de parere ca nu mananci ca lumea, si-ti puneau o farfurie plina pe masa si nu te lasau in pace pana n-o terminai. De-atunci cred ca am ramas cu prostul obicei de a manca totul din farfurie, chiar daca ma saturasem deja de mult. Iar in Nord-America asta e un lucru foarte rau caci de obicei portiile sunt mult mai mari decat normal.

Intradevar, la orase lumea gandea un pic mai diferit decat la tara, lumea era mai rautacioasa, mai barfitoare: ba ca aia-i prea grasa, ba ca-i prea slaba, ba ca are nasu prea mare, etc. Nimeni nu-si vedea insa barna din ochii lor. Fiecare are defecte, fie ca sunt vizibile fie ca nu. Mai periculoase sunt cele ascunse cred, fie ca sunt de sanatate sau de caracter. Credeam ca in anii de dupa comunism lumea a inceput sa-si mai deschida ochii si in Romania si sa fie mai ingaduitori cu cei din jur, mai civilizati un pic, dar se pare ca nu-i chiar asa. Daca as spune "balenutza" la cineva de la lucru aici (si crede-ma ca sunt destule persoane heavy weight) cred ca as fi pus pe liber urgent si mi-ar da si-un sut in fund... Asa cum nu-i politicos sa-i spui unui batran de 60-70 de ani "old man" (barbat batran) ci mai degraba "older man" (barbat mai in varsta). Ai sesizat diferenta de nuanta?

Citeam acum cateva zile un articol destul de bunisor in Ev Zilei referitor la subiectul asta (persoane supraponderale si curele de slabire):

http://www.expres.ro/social/?news_id=145266

insa nu sunt de acord cu o singura afirmatie din articol: miscarea fizica cel putin odata pe saptamana. Din proprie experienta pot sa-ti zic ca daca faci miscare 1-2 ori pe saptamana numai, atunci poti sa-ti iei gandul de la a vedea ceva rezultate. Miscare trebuie facut de cel putin 4-5 ori pe saptamana ca sa simti ceva. Si prin miscare nu ma refer doar la mersul pe jos la scoala si inapoi (exceptand daca o faci in pas alergator...) ci la minimum 45 minute de transpiratie. Nu ai nevoie neaparat de gym pentru asta. Spuneai ca ai un parc in apropiere de casa: esti norocos. 45 min. de alergare usoara in fiecare dimineata sunt suficiente. Conditia e ca dupa cele 45 min sa simti ca ai facut un efort, ca ai ars ceva calorii. Trebuie sa fii transpirat si cu pulsul crescut. Nu iti trebuie sa faci prea mult greutati. Cel mai important (de altfel si cel mai greu probabil) este sa faci ceva abdomene cel putin o data pe saptamana, in weekend. Abdomene si flotari e ceva ce poti face in casa, fara nici un aparat. Eventual, sunt sigur ca mai poti face rost si de ceva greutati mici pentru maini. Dar mult mai important e alergatul.

Dimineata ma trezeam la 6:00 sa merg la servici. Am inceput sa ma scol la 5:00 ca sa imi fac exercitiile. Eu am noroc ca am un mic club de gym in complexul unde locuiesc. Tu probabil insa ca te poti scula mai tarziu, dupa ce se lumineaza. Important sa faci din chestia asta ca un ritual, nu sari nici o zi, indiferent ca ninge, ploua, sau sunt -20° afara. Am observat ca daca nu ma duceam la gym 1-2 zile, ziua urmatoare era foarte greu sa ma urnesc din pat. Aici iti va trebui o vointa de fier, dar parerea mea e ca merita efortul, cu atat mai mult cu cat chestia asta iti creaza si probleme sociale. Inca ceva in plus care sa te motiveze.

Alt aspect e mancatul. Aici eu am fost un pic "norocos". Anii de dieta destul de nesanatoasa si fumatul probabil (am renuntat acum 2 ani dupa ce am fumat vreo 15 ani), mi-au cauzat o problema: acid reflux disease. Nu prea mare lucru, dar cu potentialul de a crea probleme in viitor. Suficient cat sa ma sperie cat de cat. Asa ca am taiat de pe lista complet: cafeaua, sucurile, alcoolul (exceptand de sarbatori) si toate mancarurile iuti. Am impuscat doi iepuri dintr-un foc: m-am simtit mai bine si am facut si economie la buzunar. De fapt cand te afli intr-o cura de slabire e si normal sa faci economie, altfel inseamna ca ori nu faci diet, ori arunci banii pe fereastra pe cine stie ce program care nu e menit sa te ajute pe tine ci sa-l imbogateasca pe cel care ti-l vinde.

Trebuie sa eviti dulciurile cat mai mult, lucru ce n-ar trebui sa fie prea greu totusi, la urma urmei esti barbat, nu femeie sau copil, persoane care cedeaza mai usor in fata temptatiei fata de dulciuri. Si mie imi placeau la nebunie prajiturile cu frisca (Diplomat) pana cand am aflat ca una are cam 8-900 de calorii. Cam cat are si o friptura de 200 g. Ce ai prefera?

Adevarul e ca ma cam plictisesc la servici in ultima vreme, astept sa vina concediul peste doua saptamani, asa d-aia n-am ce face si bat campii aici. Nu vreau sa-ti dau sfaturi, nici sa fac pe desteptul. Daca eram intradevar destept cum ma cred eu, as fi fost pe o plaja in Florida acum si altii ar fi muncit pentru mine...

Chestia e ca daca tu te confrunti cu problema asta la nici 20 de ani, situatia o sa fie mult mai grava la 30, sau 40... Doamne fereste! In afara de aspectul neplacut fizic, de care o sa-ti pese din ce in ce mai putin odata cu inaintarea in varsta, vei fi mult mai predispus la probleme de sanatate. Asta e de fapt principala problema. Si pentru asta merita mai mult sa te zbati acum, decat pt faptul ca nu-stiu-care fraier face pe smecherul facand misto de altii. La 20 de ani corpul unui barbat e mult mai usor de modelat decat la 30, sau la 40. Nici la 30 sau 40 nu e tarziu, dar efortul necesar e mai mare si rezultatele mai greu de obtinut.

Orice vei incerca sa faci in privinta asta va fi decizia ta si nu te gandi la altii ci la tine in primul rand. Iti doresc succes!

#9230 (raspuns la: #9072) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
La Mina A Doua - de LMC la: 07/09/2004 23:01:41
(la: Ce credeti ca am Gasit!?!?!?!)
De ani de zile am o placere deosebita sa merg pe la magazinele cu lucruri de mina a doua. Daca ma credeti sau nu, va spun ca mi-am gasit o multime de obiecte care oricine le-a vazut la mine sau minunat cit de frumoase sint. Ce-a mai recenta achizitie a fost o poseta de Louis Vuitton, fetele cred ca stiu despre ce vorbesc. Am dat $1.99 pe ea, dar valoarea ei este la sute de dolari. Nu mi-a venit sa cred ca cineva a putut sa doneze asa ceva (magazinul era o caritate) iar altii sa nu-i descopere valoarea. Oricum eu cum am vazut-o am si luat-o si nici din greseala nu am mai pus-o jos pentru ca am observat o femeie care imi tot dadea tircoale din momentul in care am descoperit poseta intr-un colt mai ascuns. Tot atunci am dat peste niste pantofi noi nouti, care nu au fost nici macar odata pusi in picioare, pantofi de Salvatore Ferragamo, fetele din nou cred ca stiu marca. Eu nu-mi cupar niciodata pantofi sau haine de la mina a doua, sint foarte paranoica la chestiile astea, dar mi-am dat seama ca nu au fost nici macar incercati pentru ca erau absolut intacti nici o zgirietura pe talpa de culoarea crem si lucioasa. Pantofi de marca asta nu-i gasesti decit numai la magazine super luxoase si binenteles te costa de la $250 (la reducere) in sus. Pe mine m-au costat $9. Va dati seama ca nu i-as fi luat daca nu-mi erau buni; i-am incercat pe loc si parca erau turnati, pe de-asupra si de o comoditate fenomenala.

Astea sint doar doua exemple mai recente dar daca ar trebui sa va spun despre fiecare obiect in parte care l-am descoperit nu as mai termina de scris.
Frumoasa povestea cu asociati - de Dinu Lazar la: 31/08/2006 20:31:56
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Frumoasa povestea cu asociatia fotografilor, domnu` niculae.
E ca in bancul asta:

Se trezeste unul de dimineata din cauza unor zgomote ciudate:
se crapa de ziua.
O cauta pe nevasta-sa in pat si n-o gaseste: o furase somnul.

Se duce la baie si se uita in oglinda, dar oglinda se face
tandari: aruncase o privire.

Pleaca la serviciu si pe drum vede doua tipuri de oameni:
unii care scadeau in inaltime (pe aia ii rodeau pantofii) si
altii care dispareau pur si simplu (pe aia ii fura peisajul).

Ajunge la servici si isi vede toti colegii lipiti de tavan:
purtau discutii la nivel inalt.

La un moment dat se dezlipesc si cad toti de-odata:
cazusera de comun acord.

Se enerveaza si pleaca de la servici.
Pe drum, il vede pe unul lipit de asfalt si vreo doi care trageau de el
sa-l dezlipeasca: era sarac lipit pamantului.

Mai incolo il vede pe unul caruia ii cadeau urechile, nasul, ochii:
era putred de bogat.

Se hotaraste sa se sinucida si se arunca de pe un pod in apa;
apele se dau la o parte si cade pe uscat: nu era in apele lui.

Dupa aceea se hotaraste sa se imbete; merge intr-un bar, dar
intra cu capul taiat in doua: facuse cum il taiase capul.

Mai apoi se aude o bubuitura: cazuse seara.

Asa si noi, cu asociatia fotografilor lu` peste; care este de nu este.

#142438 (raspuns la: #142310) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
am închis uşa...vă doresc o viaţă frumoasă... - de Lady Allia la: 18/01/2007 16:53:48
(la: Tema de casa: Tarziu, mult prea tarziu!)
Cu riscul de a plictisi cu "optimismul meu incurabil"...cu scrierile mele lipsite de...tot ceea ce voi nu aţi găsit încă în ele...mai scriu ceva...şi atât...
Vă scriu de la mine către voi...şi sper ca măcar acum să înţelegeţi că deşi oamenii simt diferit, gândesc diferit asta nu ar trebui totuşi să îi împiedice să ştie să întindă o mână prietenească...
Cu destul de mult timp în urmă am deschis uşa acestei cafenele...Mi-a plăcut atmosfera..., mi-au plăcut creaţiile..., mi-a plăcut să văd intelectul de adevărată valoare... Am rămas... După un timp mi-am luat inima în dinţi şi am scris şi eu...Am crezut că mi se va întinde o mână de ajutor..., că am să găsesc aici prieteni care ştiu să existe doar pentru că asemeni iubirii prietenia se dăruieşte înainte de a aştepta să îţi fie dăruită...
Nu am sperat să placă tot ce scriu...nu toţi simţim la fel..., dar am sperat măcar să găsesc înţelegere...pentru faptul că încercam printre lacrimi, dureri, bucurii...să scriu şi eu...să simt...M-am împiedicat în versuri..., în gânduri..., dar nimeni nu a încercat decât să mă facă să mă simt mai prost decât ideea de a fi un începător între atâtea sute de lucrări de pură excepţie...
Nu e nimic...ştiu şi am capacitatea sufletească de a mă ridica şi singură...la urma urmei prietenia se oferă nu se cerşeşte...
Când am intrat aici...primul meu gând a fost să nu devin un troll...o persoană care să uite să simtă şi să înceapă să arunce din plictiseală cu tot felul de cuvinte grele..., deşi poate de multe ori am jignit şi eu...Îmi pare rău...nu am vrut!
Am constat însă în timp că troll-ii sunteţi voi...cei care sunteţi mai vechi aici pe cafenea...şi care deşi într-adevăr au creaţii de marcă uită de multe ori de unde au pornit..., uită de faptul că a critica o lucrare nu înseamnă a critica un sentiment...
Sunteţi undeva de unde vă permiteţi să faceţi asta probabil...Într-o lume doar a voastră...unde ceea ce simţiţi voi este frumos, nobil, perfect..., iar ceea ce simţim noi cei care suntem de abia la început nu are importanţă şi este greşit.
În afară de voi înşivă..., de ceea ce simţiţi voi, de ceea ce vă place vouă...mai există şi altceva: sufletul! Da! Sufletul de dincolo de cuvinte...
Dar..., decât în această lume în care cuvintele sunt aruncate la întâmplare..., optimismul este considerat masochism, iar sufletul este călcat în picioare de persoane care întotdeauna se cred mai bune..., mai bine prefer lumea mea aproape utopică...în care mâna se întinde ca să fie prinsă, iubirea se naşte ca să te facă mai bun, mai plin de frumuseţe sufletească şi de "optimism incurabil", iar prietenia se oferă indiferent de concepţii şi contradicţii.
Mulţumesc pentru timpul în care am învăţat că dincolo de realitatea dură, crudă şi sfăşietoare mai există şi oameni...
Mulţumesc pentru creaţiile de excepţie şi calitatea intelectuală şi umană pe care le-am găsit aici...
Vă doresc o viaţă frumoasă...în care să nu fiţi nevoiţi ca şi mine să vreţi să visaţi, să zâmbiţi, să fiţi iremediabil optimişti numai pentru că a doua zi...te trezeşti într-o lume în care viaţa nu are nimic în comun cu speranţa...
Vă doresc zâmbete, fericire, iubire şi în drumul vostru să nu uitaţi că înainte de orice toţi suntem...iremediabil oameni!

Eu...azi am închis uşa cafenelei...poate este printre puţinele lucruri în viaţă pe care le regret, dar locul meu din păcate nu este aici...Îmi pare încă o dată rău pentru faptul că v-am plictisit cu lucrările mele de real dezinteres public şi...vă doresc numai bine!
am închis uşa...vă doresc o viaţă frumoasă... - de Lady Allia la: 18/01/2007 17:00:00
(la: Tema de casa: Tarziu, mult prea tarziu!)
Cu riscul de a plictisi cu "optimismul meu incurabil"...cu scrierile mele lipsite de...tot ceea ce voi nu aţi găsit încă în ele...mai scriu ceva...şi atât...
Vă scriu de la mine către voi...şi sper ca măcar acum să înţelegeţi că deşi oamenii simt diferit, gândesc diferit asta nu ar trebui totuşi să îi împiedice să ştie să întindă o mână prietenească...
Cu destul de mult timp în urmă am deschis uşa acestei cafenele...Mi-a plăcut atmosfera..., mi-au plăcut creaţiile..., mi-a plăcut să văd intelectul de adevărată valoare... Am rămas... După un timp mi-am luat inima în dinţi şi am scris şi eu...Am crezut că mi se va întinde o mână de ajutor..., că am să găsesc aici prieteni care ştiu să existe doar pentru că asemeni iubirii prietenia se dăruieşte înainte de a aştepta să îţi fie dăruită...
Nu am sperat să placă tot ce scriu...nu toţi simţim la fel..., dar am sperat măcar să găsesc înţelegere...pentru faptul că încercam printre lacrimi, dureri, bucurii...să scriu şi eu...să simt...M-am împiedicat în versuri..., în gânduri..., dar nimeni nu a încercat decât să mă facă să mă simt mai prost decât ideea de a fi un începător între atâtea sute de lucrări de pură excepţie...
Nu e nimic...ştiu şi am capacitatea sufletească de a mă ridica şi singură...la urma urmei prietenia se oferă nu se cerşeşte...
Când am intrat aici...primul meu gând a fost să nu devin un troll...o persoană care să uite să simtă şi să înceapă să arunce din plictiseală cu tot felul de cuvinte grele..., deşi poate de multe ori am jignit şi eu...Îmi pare rău...nu am vrut!
Am constat însă în timp că troll-ii sunteţi voi...cei care sunteţi mai vechi aici pe cafenea...şi care deşi într-adevăr au creaţii de marcă uită de multe ori de unde au pornit..., uită de faptul că a critica o lucrare nu înseamnă a critica un sentiment...
Sunteţi undeva de unde vă permiteţi să faceţi asta probabil...Într-o lume doar a voastră...unde ceea ce simţiţi voi este frumos, nobil, perfect..., iar ceea ce simţim noi cei care suntem de abia la început nu are importanţă şi este greşit.
În afară de voi înşivă..., de ceea ce simţiţi voi, de ceea ce vă place vouă...mai există şi altceva: sufletul! Da! Sufletul de dincolo de cuvinte...

"E nevoie de intelepciune pentru a intelege intelepciunea; muzica nu inseamna nimic daca audienta nu aude. - Walter Lippman".

Eu nu am auzit nimic din cuvintele voastre decât golul din sufletul meu de câte ori le-am citit...Să ştiţi că adunându-vă 2-3 care deja vă cunoaşteţi şi vă completaţi reciproc...şi începeţi să loviţi...doare!
Dar..., decât în această lume în care cuvintele sunt aruncate la întâmplare..., optimismul este considerat masochism, iar sufletul este călcat în picioare de persoane care întotdeauna se cred mai bune..., mai bine prefer lumea mea aproape utopică...în care mâna se întinde ca să fie prinsă, iubirea se naşte ca să te facă mai bun, mai plin de frumuseţe sufletească şi de "optimism incurabil", iar prietenia se oferă indiferent de concepţii şi contradicţii.
Mulţumesc pentru timpul în care am învăţat că dincolo de realitatea dură, crudă şi sfăşietoare mai există şi oameni...
Mulţumesc pentru creaţiile de excepţie şi calitatea intelectuală şi umană pe care le-am găsit aici...
Vă doresc o viaţă frumoasă...în care să nu fiţi nevoiţi ca şi mine să vreţi să visaţi, să zâmbiţi, să fiţi iremediabil optimişti numai pentru că a doua zi...te trezeşti într-o lume în care viaţa nu are nimic în comun cu speranţa...
Vă doresc zâmbete, fericire, iubire şi în drumul vostru să nu uitaţi că înainte de orice toţi suntem...iremediabil oameni!

Eu...azi am închis uşa cafenelei...poate este printre puţinele lucruri în viaţă pe care le regret, dar locul meu din păcate nu este aici...Îmi pare încă o dată rău pentru faptul că v-am plictisit cu lucrările mele de real dezinteres public şi...vă doresc numai bine!
idem partea a doua (sub 5000 de caractere) - de cosmacpan la: 12/03/2007 10:32:01
(la: Ora de compunere (4)- "Cafeneaua lui admin, vazuta prin luneta")
Piticot: da bine ca te-ai gasit tu sa-ti ascutzi ghiarele aici……….
Matza: Ei, lasa, nu mai plange atat……….ca de nu eram eu………
Barbacot: Daca nu erai tu avea si hangitza clienti mai multi, avea de unde alege……da asa……
Matza: Ei lasa ca doar nu-I nimeni in Sala Oglinzilor………
Rinocerul roz: in sala oglinzilor mincinoase n-a mai calcat picior de cafegiu de cand am impus noua regula: nici o poezie noua, far’o apostila, doua……….
Arici Pogonici: pai de cand ati pus monopoly pe loc n-a mai calcat botina noua pe-aici
Pishicheru’: Taci ba tzeposule, te-ai gasit tu sa adulmeci botinele trufandalelor, ca d-aia pleaca fetele cu basici pe talpa…………..
Arici Pogonici: Uite unde era inimosu cafenelei……..
Gazda masa: Mai dragilor, hai potolitzi-va. Decat sa va certatzi, mai bine la mine-n ograda adastatzi, ca-i umbra de voi si-avem ciorbe noi; canii sa tot zburde, placinte aburinde, carafe cu vin, chiar si mai pelin, hore s-or incinge, ciubotele-or plange, ca au bataturi de la umblaturi…
Shocolata: Tot impaciuitoare, hangitzo, tot asa cum te stiu……..cu ochii aburitzi de la placintele cele grele de stafide si de la pulpele tropotite in jarul protzapului………….
Gazda masa: D’apoi cum fata frumoasa, ca doar din asta traiesc, sa va multzumesc………
Shocolata: Da niste barfe d’alea calde ne-ncruzite nu ai ?
Gazda masa: Si de am? Ce folos……….
Mangafaua: Apoi da cum sa n-aiba, numai ca le da pe ochi frumosi……hic………nu toata lumea pupa la ele……..cine nu papa bataturica nu pupa ochishor………….nu asa-I vorba?
Gazda masa: Ia mai vezi-tzi de portzia ta, ca acu te pierd de musteriu……
Mangafaua: Si cine-tzi mai face vad, ca io magnetizat cum is, atrag totzi musterii la confa asta……
Aglaitza cu breton: S-avem dragule pardon, io de cand ma stiu mai bine, atrag clientzii ce vine, mai un dantz, o poezea……..asta este viatza mea………..
Mangafaua: Cu breton, fara breton parca nu ai parapon………..ori ii sase ori ii noua…….sa fie una din doua……..c-asha-I numaru la poarta……….apili sa le desparta……………
Aglaitza cu breton: mitocan……asta e ………nu dai un ban………ori ce-ai face tot nu scapi…..
Mangafaua: Mitocan nemitocan, asa este la bairam………viatza este-un bal mascat, de ceilaltzi tot n-ai scapat………..
Dragobete: As avea ceva de spus……….soarele-I catre apus, dulce pasaruica mea, plange pe o ramurea………….
Mitza darza: Mai baiete Dragobete, lasa chatul pe pustii, iesi pe strada si-o sa stii, de ce-tzi plandge pasaruica, si te-astepta ca nauca………..
Dragobete: Ce stii tu ce-I dragostea……..te rog intreaba-ma pe mine……….ca pe la portzi am plans cu ea……….si ea ma stie bine………….
Fete si Baietzi (cor de voci): de cand s-a deschis cafeneaua, acu’ dupa curatzenia generala, parca a tunat si v-a adunat……tot nick-uri peste nick-uri, lume multa, mici si bere, ce placere……..in fatza la televizuina…….ca-I a mai batrana………s-are trei canale……… tot cu seriale…….si manipulare……..
Firicel: Ba, mani pulite………..ca e curatzite……….si e ingrijite………..
Aglaitza cu breton: Tzatzo mor……….nu mai pot…..nu mai suport……….
Strop de roua: lasa dragă, fa un blat………….suportul mi-l pui sub pat……sa-mi tin slapi la uscat
Talianu’: Mi-am luat bermude cu dunga, cat de lungi doar sa ajunga………….
Varza: Stai pe-o bunda?
Branza: eşti bolunda? Tu nu vezi ca-I adunare? Al mai bun se premiaza………….
Mitza: Cine-urmeaza? Ah dar sa ma vad odata……pe covorul rosh………purtata………de aplauze incurcata……….ce fior………simtz ca mor………………
Adminu”: ce-I cu sporovaiala asta? Nu tu o confa mai cu shtaif, nu tu o………ma rog ceva mai serios……….asa ca o viata la 50 de ani……….mai asezata……..mai chibzuita………numai zbantzuieli……of ce ti-e si cu copii ashtai……..le dai un loc de joaca si se inshira prin toata casa…
Aglaitza cu breton: zi-I mon cher………cum sa fac………….de mitocani sa ma scap?
Mitza darza: potzi si-o lovilutzie, ca tot dejaba……….incercai io ceva la Ploiesti, da’ cum o intorceam……..tot acolo ramaneam………….
Barba Cot: Vin la mine c-o bardaca, si-ti arat o Milka vaca, cea cu pete de culoare……cu stafide, si-aerata……..o tii s-o mananci tu toata………….
Povestashul: va batetzi joc, asha-I de-o viatza………..uitatzi ca fanul e verdeatza……..poveshti de ati avea cu tona………pentru voi totzi ar fi tot-una……….
Gazda-masa: Nu te supara frate, hai mai bine pe-nserate, la un foc de tabara, unde povestashi s-aduna, si se-ncerc din gluma-n gluma………..
DOUA PIETRICELE - de Tot Areal la: 08/09/2009 18:11:21
(la: POVESTIRI CU TALC(V))
Două pietricele, cam de mărimea unei castane, zăceau în prundişul unui vesel pîrîu de munte. Se aflau laolaltă cu celelalte pietre de acolo, unele mai mici, altele mai mari, dar erau diferite de toate celelalte, pentru că erau albastre. Cînd bunul soare le dezmierda cu razele sale, ele străluceau de parcă ar fi fost două bucăţi de cer căzute pe pămint.
Cele două pietricele ştiau că sunt cele mai frumoase dintre toate celelalte aflate în pîrîu şi să lăudau de dimineaţa pînă seara: Noi suntem copiii cerului! , strigau, cînd una, cînd cealaltă, pietrelor obişnuite aflate in preajmă. Păstraţi distanţa! Noi avem singele albastru! Nu avem de-a face cu voi!
De fapt erau două pietricele insuportabile şi arogante, care işi petreceau zilele gîndindu-se numai la ceea ce s-ar fi întîmplat cu ele cînd cineva avea să le descopere. Desigur – işi spuneau – vom fi puse intr-un colier impreună cu alte pietre preţioase, aşa cum suntem şi noi. Şi visau împreună: Vom fi pe coroana reginei Olandei sau în inelul prinţului de Galia. Ne aşteaptă o viaţă frumoasă: case luxoase, baluri, petreceri. Vom ajunge pină la capătul lumii.
Intr-o bună dimineaţă, pe cînd razele soarelui se jucau pe luciul apei cristaline, un om s-a aplecat, şi-a intins mina şi a cules cele două pietricele albastre.
Cele două pietricele erau nespus de fericite: Ura! – au strigat. Am plecat! Ce timpuri bune ne aşteaptă! S-au simţit cele mai norocoase pietre din lume. Nu aşteptau decît ca visurile lor să se transforme in realitate.
Au fost puse intr-o cutie, împreună cu alte pietre colorate. Răminem aici pentru puţin timp, şi-au spus, fiind sigure de frumuseţea şi valoarea lor neîndoielnică.
Totuşi lucurile au fost altfel decît bănuiseră. Cele două pietricele au fost zdruncinate încoace şi încolo. Mereu au schimbat cutiile, au fost puse pe cîntar şi pipăite insistent de miini aspre. Au rămas în cele din urmă singure, parcă uitate, intr-o cutiuţă.
Mai tirziu, insă, o mină le-a luat şi le-a aşezat cu necuviinţă pe un zid, in mijlocul altor pietre, pe o suprafaţă de ciment foarte lipicioasă. Hei, fii mai delicat, strigau cele două pietricele albastre, suntem pietre preţioase. Drept răspuns, cîte o lovitură de ciocan le-a fixat definitiv.
Revoltate au inceput să strige: Neciopliţilor, nepricepuţilor, bădăranilor, voi nu inţelegeţi cît suntem de importante? Cele două pietricele albastre ameninţau, plîngeau, implorau. Dar n-a fost de nici un folos. Tot prizoniere în zid au rămas. Dezamăgirea şi amărăciunea le-a întunecat cu reflexe viorii.
Timpul trecea încet iar cele două pietricele nutreau un singur gînd: să fugă. Dar cimentul era tare şi imposibil de convins să le elibereze. Au zărit însă un firicel de apă ce se prelingea pe acolo şi l-au rugat: Strecoară-te sub noi, te rugăm, şi desprinde-ne de pe acest zid nenorocit!
#479524 (raspuns la: #479456) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
DOUA PIETRICELE(2) - de Tot Areal la: 08/09/2009 18:12:11
(la: POVESTIRI CU TALC(V))
Apa nu s-a lăsat mult rugată. Nu era nevoie de insistenţă căci era bucuria ei să se strecoare sub ziduri şi să distrugă cît mai mult. A trecut la lucru şi, uşor-uşor, a reuşit să se strecoare şi să fărîme cîte puţin cimentul. După cîteva luni de perseverenţă cele două pietricele au putut să se mişte. Intr-o noapte umedă şi rece cele două pietricele au căzut pe pămint, eliberate în sfirşit din acea inchisoare insuportabilă. Suntem libere – au strigat amindouă in culmea fericirii.
Insă, jos fiind, au putut vedea zidul in care fuseseră fixate, acea puşcărie înaltă în care şi-au petrecut atîta timp. Şi, privind spre acel zid, nu mică le-a fost mirarea: lumina lunii ce străbătea printr-o fereastră lumina un mozaic superb. Mii de pietricele viu colorate şi aurite formau chipul Sfintei Fecioare Maria. Era cea mai frumoasă imagine pe care cele două pietre o văzuseră vreodată. Dar ceva ii lipsea… Faţa, chipul blind şi dulce al Mariei, avea ceva neobişnuit. Părea oarbă, căci ii lipseau ochii.
Oh, nu, au exclamat amindouă, dînduşi seama de grozăvie. Ele fuseseră tocmai ochii Maicii Domnului. Işi imaginau acum cît de bine se potriveau acolo, cît de frumos trebuie să fi strălucit şi cît de mult trebuie să fi fost admirate de oameni. Regretau acum fapta lor nesăbuită dîndu-şi seama ce nechibzuite au fost.
Dis de dimineaţă a ajuns acolo omul care făcea curăţenie in biserică şi, din neatenţie, a călcat pe cele două pietricele aflate la pămint. Supărat, le-a dat deoparte cu piciorul. Apoi, fiind incă intuneric, nu le-a deosebit bine şi le-a strîns cu mătura pentru a le arunca la gunoi impreună cu praful şi alte pietre neînsemnate.
Concluzie:
Istoria celor două pietricele albastre are un sfirşit trist, pentru că ele nu au inţeles un mare adevăr. Se inşelau văzînd în sine ceea ce nu era adevărat, fugeau de realitate rătăcind prin visuri. Din această cauză nu au descoperit frumuseţea şi bogăţia pe care o primiseră de la Dumnezeu.
La fel ca şi ele, fiecare dintre noi are un loc al său in lume bine stabilit de Dumnezeu: unul poate fi ales pentru a fi un meşter bun, altul pentru a fi preot, iar o fată pentru a fi mamă a multor copii. Să nu uităm că fiecare dintre noi este aşezat de Dumnezeu acolo unde ii este locul şi că tocmai in acel loc, rinduit de Dumnezeu, este cel mai frumos şi mai potrivit să fie.
#479525 (raspuns la: #479524) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Inima este impartita in: doua autricule si doua testicole - de cosmacpan la: 26/04/2010 17:19:40
(la: Cafegii si sexul-ghid de indreptare)
asta este un raspuns de examen...deci cine stie nu mai cauta, iar cine nu stie nici nu realizeaza ca nu stie...
copii nostri s-au nascut cu google care le deschide sute de mii, milioane si zeci de milioane de pagini cu si despre tot ce-i doare in materie de sex...ori, degeaba ne chinuim noi ca nu ar avea nici un rezultat notabil...

ghid de indreptare...apoi cine-i stricat cu toti araci din lume tot bonzai ramane iar cine nu-i stricat ce rost are sa se indrepte...

cat despre sex oral si scris...cred ca majoritatea se indreapta catre oral ca la scris se mai manca o litera, mai fuge o virgula drept intre subiectul meu si predicatul ala...mai dam vina pe scris indescifrabil...da asa la oral, alearga limba pe-un picior de plai pe-o gura...raiul meu, frumoasa mea...bestia mea draguta...

la cele doua intrebari nu stiu daca o sa pot raspunde pentru ca eu nu-s ca Toma...sa trebuiasca sa pui mana ca sa cred...si apoi de un sa stiu io ce-i in sufletul sansonetistei care face vocalize de trezeste toata scara...sau in sufletul omuletului din ceriul gurii care tace, si tace...si tace...si tace...tace si-nghite...

da, este adevarat ca doar terorismul nu s-o inventat de ieri de azi...ii de-odata cu omul maimuta...da pacat ca nu stiu sa pui pozili care ar fi mai explicitative decat toata sfada dintre spaima si inhibitie...
Banc: Ion se insoara si ii cere ultimele sfaturi tatalui despre ce si cum sta treaba in pat dupa...tatal ii explica si pentru a-i da siguranta i8i spune ca daca e o sa stea sub fereastra si o sa-i raspunda la toate intrebarile ce s-or mai naste, da sa n-aibe de grija ca se descurca...numai sa faca ce i-o spus...
trece nunta, trec si miri in dormitoara, trece tatal sub geam...trec minutele, trece si Ion la exemplificare sui cand era in varful extazului cu un suspin striga: ramai tata sanatos io ma duc pe π in jos...

bre prea esteti seriosi la subectu asta...
ultimele doua articole scrise de Plesu,
parca se completeaza.Si daca le luam cu totul,fara scoateri din context aceste ziceri parca vor sa sugereze si sa limpezeasca atitudinea fiecarui participant la discutii(Herta.Liiceanu,Manolescu)
Doar sugereaza, fara referiri directe.

Rostul unei petitii chiar nu-l vad ,asa cum nu vad rostul unor comentarii facute prin comparatii .Mai simplu spus din auzite.In 89 aveai 10-12 anisori(vorbesc la modul general) sau mai putin parintii de obiceise straduiau sa te fereasca "rele"oferindu-ti dupa posibilitati cam ce credeau ei ca-ti lipseste.Nu cred ca intorcerea pe fata si pe dos ,justificarile,judecatile
si comentariile (de cele mai multe ori inutile)rezolva ceva.Asa cum intr-o noua dragoste trecutul nu trebuie discutat, pornind la un nou tip de viata
e mai util sa fim constructivi,sa gasim solutii intr-un cuvint voi cei mai tineri sa va faceti viata frumoasa ,fara sa mai rascoliti trecutul.Si fara iluzii ca o petitie ar schimba ceva.Doar solutiile,mentalitatile si oamenii schimba.
Coasta de Argint-Camargue - de JCC la: 04/09/2003 08:20:41
(la: Felicitari pt casa noua, Daniel)
Este plaja care o prefer la Coasta de Azur, insa evit Grau du Roi si La Grande Motte, sunt unii peste altii, nu sunt multe dusuri pe plaja publica
prefer 7 Km mai incolo, directia Montpellier, (iesire Le Petit Travers), la Carnon, sunt dusuri si WC la fiecare 400 metri, in centru Carnon, in fatza Post de Secours, este loc mult de garare si gasesti intotdeauna, parcking public gratuit, plaja si mai frumoasa si mai lata, curatzita si greblata in fiecare dimineatza, in plus sunt o multime de scoici mari si frumoase si in apa si pe plaja, pt Julia ar fi o placere sa le culeaga. :-)
Am fost 3 zile acolo in in 1,2,3 august si doua in week-endul trecut.
Le Pont du Gard nu este departe. L-ai vizitat? Merita.
sunt si multe manade la cativa Km, se pot vizita taurii, calare pe cai..La 2-3 Km de la Grande Motte este Manade Gre.
#151 (raspuns la: #148) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
doua feluri de credinta - de Daniel Racovitan la: 09/10/2003 11:43:14
(la: Sensul vietii pe Terra)
Nicolae Steinhardt spunea ca exista doua feluri de credinta: una din frica, frica de pedeapsa divina, si alta din rusine, rusinea de a fi muscat mana Celui care te tine in viata, rusinea de a fi facut pe Altcineva sa sufere nemeritat in locul tau.
#965 (raspuns la: #962) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
noua constitutie o alta inselatorie ... - de (anonim) la: 09/10/2003 14:26:08
(la: Modificarile la noua constitutie: naivitate si manipulare)
un simplu cetatean de rand..scriu fiind foarte dezamagit de tot ce se intampla in tara aceasta,comert la negru,prostituie, droguri..etc,dar tot ce le intrece pe toate este coruptia care exista in romania si care duce tara aceasta catre un haos total.Dragi Romani, pe langa alte curse care le intinde noua constitutie, exista una foarte grosolana si anume limba maghiara sa fie a doua limba de Stat in Romania.Asa ceva un roman adevarat nu ar accepta,eu unu sunt legat de pamantul acesta ,de o limba atat de frumoasa, de o istorie cum nu are vreo alta tara,si mai presus de toate credinta pentru care luptam cu toti,asadar aveti grija ce votati , sa nu va treziti intr-o buna zi ca tara aceasta nu va mai apartine.Desteapta-te Romane !!
a existat , nu a existat.... - de Ingrid la: 14/10/2003 09:56:58
(la: A existat holocaust in Romania?)
Evreii din Romania , cea pe care o cunoastem noi, cu frumoasa harta, ce mie-mi pare o frunza de vita de vie, nu au fost trimisi in masa in lagare.Au murit de moarte buna si au fost ingropati , dupa datina, asa cum spui, numai cateva mii de oameni, in pogromurile dela Iasi si Bucuresti si in cele doua trenuri ale mortii.
Au pierit insa in Transnistria majoritatea evreilor din Bucovina de Nord si Basarabia, precum si la Odessa.
Astia nu erau ce-i drept in Romania, erau in Romania Mare!
Sa fie clar, nimeni nu acuza poporul roman, implicit pe Dan-Calin de aceaste crima monstruoase.
Nimeni nu acuza poporul german de crimele nazistilor. Dar statul roman de atunci a permis ca aceste lucruri sa aiba loc (de Reichul german nici nu mai e loc de spus ceva).
In tara in care ne-am nascut si am crescut cu totii, in acele vremuri s-a vandut sapun din grasime curat evreiasca!!!Ce-i drept, era import din Germania, iar unora le placeau, inca de pe acele vremuri, obiectele de ..import!
Nu exista cimitir evreiesc in Romania, in care sa nu fi fost ingropat, "dupa datina", sapunul!
#1296 (raspuns la: #1274) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ai dreptate (partial :))) - de catalina71 la: 17/10/2003 04:56:50
(la: Chiar conteaza cine sunt ?)
Draga Alice

Primul meu "entry" pe blog nu se referea la persoana mea. Incercam doar sa lansez in discutie un subiect care cred ca intereseaza pe foarte multi tineri in ziua de azi: cautarea sinelui, descoperirea adevaratei noastre personalitati, fuga de superficialitate si "sapaturile" dincolo de aparente.
Daca e vorba sa zic ce am EU in cap si-n suflet, sunt de acord sa ma prezint, cu bune si cu rele, pentru ca nimeni nu ma cunoaste mai bine decat mine, si nu ma ascund absolut deloc.
Ce-ai zice sa afli ca sunt o persoana deloc conventionala, prea putin interesata de moda, de bairamuri si de ultimele noutati in materie de muzica pop, house, rave si ce-or mai fi ?
Ce-ai zice sa afli ca, la cei 32 de ani ai mei, am trait cat altii intr-o viata si am invatat cat altii in doua vieti ?
Ce-ai zice sa afli ca, pe scara mea de valori, aspectul fizic al meu si-al celorlalti e ultimul care conteaza ? Si aici as vrea sa-ti reamintesc povestea cu cele doua fete de imparat, una frumoasa foc, dar cu "mansarda" cam goala, iar cealalta uratica, dar foarte desteapta ? La primul lor bal, toata lumea se aduna sa admire frumusetea celei dintai, dar pleca repede sa asculte cea ce spunea cea de-a doua. Eu ma identific cu cea de-a doua.

Iti multumesc foarte mult pentru superbul comentariu vis-a-vis de cei care se imbogatesc daruind. Aici spuneam ca ai dreptate. Si eu sunt dintre cei care cred asta. Si tocmai de aceea vreau sa daruiesc tuturor din experienta mea si din convingerile mele (izvorate tocmai din aceasta experienta), pentru a ma imbogati sufleteste stiind ca, poate, asta e de folos cuiva.

As vrea sa te mai "citesc". Ai idei foarte interesante si un stil de a le exprima care te indica drept o persoana numai buna pentru o cariera literara.
#1526 (raspuns la: #1409) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Am zis "cochilia ca labirint" - de Alice la: 20/10/2003 03:27:15
(la: Buna dimineata intelepciune .....)
Am sa explic de ce.
De multe ori,te ratacesti pe drum, ca intr-un labirint, in propria ta casa, in propriul tau suflet.
Adesea, doua suflete ratacite in propriul lor "caush" ("caca rapace" caci bine-a zis!)se intalnesc, si fac greseala sa creada ca de sunt ratacite sunt la fel, si-atunci semneaza hartii si intemeiaza familii, convinse ca se-aseamana!
Mai rau e ca fac copii si-abia apoi realizeaza ca singura asemanare fost-a "ratacirea" de atunci.
"Sa ne unim singuratatile!" uite marea greseala, pe care-o facem cu totii.
Dup-aia-i simplu: ratacim in caca-rapace, pana ne dam seama ca de fapt si asta-i o iluzie, creata tot de noi si ne temem.
Si inventam alte scuze s.a.m.d.

Am omis intentionat lucrurile frumoase: cuvantul "mama", o mana pe frunte cant ti-i rau, un dans intr-o noapte cu luna, un vin bun, siguranta ca maine cineva iti spune "’neatza" de cealalta parte a patului, s.a.m.d.

Sa fac marturisiri? Are cineva curajul?
Chiar cu protectia de-anonimat sub nas!!?
Sa-l vad, si-atuncea mea culpa-mi fac!
Sau nu, voi sari cu dintii pe el si am sa-l sfartec drept pedeapsa c-a rupt tacerea...

Prostii ce spun, iata evidenta, Imm!
tu vrei sa-ti vorbim de tabuuri...nu cred ca se poate.:)
Nu de teama ca vor afla altii.
Dar daca ne-om trezi ca recunostem ce nu vrem?
Hm?

#1690 (raspuns la: #1677) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Si capra-i mai frumoasa Si i - de Adi la: 30/10/2003 15:37:19
(la: Ce este romanii?)
Si capra-i mai frumoasa
Si iarba e mai verde
Si ceru-i mai albastru
#2757 (raspuns la: #2630) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Totusi... doua milioane juma' - de Daniel Racovitan la: 30/10/2003 16:29:56
(la: O operatie de anvergura...)
Totusi... doua milioane juma' de masini?! Ma intreb cate masini a produs Nissan de la infiintare...
#2760 (raspuns la: #2730) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...