comentarii

download na dansat decat o vara


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
carti iubite - de ygrec la: 05/02/2004 08:28:15
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Numele trandafirului
si eliade. tot
UN VEAC DE SINGURATATE
Joia Dulce -j. Steinbeck
Pepita Jimenez-miine va spun de cine e.
si N-a dansat decat o vara -pentru adolescenti

Am fi fost niste prosti fara carti



*** - de alex andra la: 23/12/2008 20:07:41 Modificat la: 23/12/2008 20:08:42
(la: Calatorii la viteza gandului)
Pai cu ochii aia n-am dansat decat o vara. Mai apoi or vinitara masliniu, naltutzu si haiosu:))
#376972 (raspuns la: #376970) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de latu la: 19/05/2010 14:55:36 Modificat la: 19/05/2010 14:57:53
(la: Agroturismul si ... rahatu`)
daca are cineva sfaturi de comportament pentru cand esti intr-o zona cu apa potential infestata
Sa nu cumva sa bei apa din balti, rauri, izvoare, fantani, lacuri (inclusiv de acumulare), robinete, etc...

Consuma doar apa minerala.
Apa minerala de la Glimboca o pot recomanda cu toata convingerea. Standardele de calitate, situate mult peste media recomandarilor UE, claritatea apei cristaline captata direct din zona ombilicala a pamantului, precum si dragostea cu care lucratorii isi presteaza munca de zi cu zi, sunt doar cateva repere menite sa dea o imagine sumara asupra legitimitatii renumelui firmei producatoare.
Numeroase agentii de turism, printre care concernul 'TIU organizeaza excursii cu degustare la locul imbutelierii - "elixirului" cum l-a numit cu un asemenea prilej George S. din C.

Gama variata a produselor din sortimentul FA-AG (Fabrica de Aere si Ape Glimboca) acopera o multitudine de gusturi, de la sarat si piperat pana la limo sau tonic.

Pretul, mai mult decat moderat a fost descris cu cuvintele "noi il numim prietenesc" cum a declarat la dineul oficial al primariei directorul FA-AG, Dl. Samuila, referindu-se cu "noi" la bordul directorial al firmei conduse de dansul, compus din oameni de incredere, cu dragoste pentru estetica, stil si calitate.

Comentand pretul moderat, directorul CTC, un var de-al doi-lea al cuscrului d-lui Samuila si totodata prim primar adjunct al localitatii a adaugat: "pentru ca noi avem doar prieteni si iubim pe toata lumea".

Nu-mi ramane, draga D-na Sunshine, decat sa va doresc distractie placuta si neasemuite amintiri cu prilejul unei excursii ca cea descrisa mai sus, pe care o puteti de altfel rezerva direct prin intermediul agentiei mele de PR. Ajunge cu PM. (Rezervatul, zic!).

Pe curand, cu noi adevaruri din mijlocul faptelor cotidiene
Gelu Ch.
#542941 (raspuns la: #542903) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
norocu si piatra - de AlexM la: 21/06/2004 19:56:16
(la: Femei, noroace. La limita.)
norocu si piatra irlandeza sint contrazise de DEX care sustine cum ca românescul "noroc" este din Slavul "narokU" care ar insemna "la anul" in sensul "hai sa mai traim pana la anul "da jivem na roku", scurt , la bautura "na roku";
desi in multe, foarte multe cazuri am probleme cu DEX-ul in ceea ce priveste etimologia multor cuvinte, in cazul de fatsa tind sa dau mai multa crezare expresiei slavice "na roku" decat unei idei de genul "no rock" spuse de sotiile unor irlandezi. Nu de alta, dar englezescul "rock" vien din Engleza Veche "rocc" care e imprumutat din francezul "roque" care la randul sau nu este decat binecunoscutul Latinesc "rocca".
Cum spuneam, e frumos sa scrii ceva , dar cand este vorba de lucruri serioase, se mai si studiaza un piculets. In Perioada Daciei si a Legiunilor Romane nu exista nici un "rock" si Bretonii, Pictii , Celtii Insulari ar fi preluat cuvantul asa cum era in Latina, adica "rocka". Chiar si acel "no" era in Engleaz Veche un "na" care vine din ProtoGermanicul "ne" care a dat in Germana "nein", care este in Romaneste "ne" in constructiile negative ( si nu o influentsa slava cum se obicinuieste a se spune), care este si in Slave la fel "ne",etc etc.
Amuzant articolul. Mai ales cand este vorba de Sânziana considerata Sancta Diana.
In primul rand, daca limba româna cunoaste Sân ca prescurtare al latinescului (vulgar) santus, in limba româna este necunoscuta forma de "sân" pentru feminin, aceasta limba avand expresia de "sta" ca prescurtare din "santa" vezi: stamaria de exemplu.
Diana > zânã e un banc shi chiar unul prost care este sustinut numa de cei care nu cunosc fonologia limbii Albaneze care niciodata nu ar fi putut avea o "zëna" din Latinescul "diana", cum nici Româna nu ar fi putut avea acest cuvant din Diana. Chiar cu toate sfortarile lingvistilor nostrii, acceptand ca "i" scurt, devenit "e" in LatinaProtoBalcanica am fi avut un deana care ar fi dat (acceptand imposibila palatalizare aici) un "zeanã" dar niciodata un "zâna".

Eh.. cine vrea sa-l aibe din Latinescul Diana, trece peste toate greutatile fonetice si -ca de obicei- se gandestge ca "suna apropiat" si le coreleaza cum crede de cuviinta.

Cu stima,

Alex
despre muzica s`ar putea spun - de andleia la: 25/04/2005 19:57:17
(la: Muzica ta cea de toate zilele)
despre muzica s`ar putea spune multe.. muzica buna, muzica proasta, artisti de valoare si artisti care n`o sa reziste mai mult decat o vara-doua sau altii la fel de prosti ca ei dar care rezista cu anii...eu sincer prefer rockul si muzica veche.. mi se pare ca o intreaga generatie s`ar putea inspira din ce se spune acolo.. printre multi altii, ii vad sus de tot pentru mult timp pe sinatra, elvis, michael jackson... beatles, the doors, rolling stones, ac dc, rod stewart... si din astia mai noi... pe cei din rock:metallica(care de mult is legende), rhcp, rem, etc... ii stie lumea mai bine... nu zic ca altii nu`mi plac, ceva gen o melodie de`a lu` britney sau nush ce alta artista... dintre femei, cred ca pink are cea mai buna voce, care se poate adapta oricarui stil, apoi ar mai fi christina, shania si celine dion ca voce.. iar ca atitudine si "rezistenta", mamica madonna... :))) personal, imi place in ultima vreme maroon5, de aceea mi`am luat si albumu... imi place vocea lu` ala de`mi vine sa ma urc pe peretzi!! :))) mama zice ca suna a "rock drogat"... mie mi`a placut termenu`... voua nu? ;)
ok.. - de Ivy la: 25/07/2005 20:26:02
(la: Trancaneala Aristocrata "4")
am citit ce am putut...tre' sa plec sa hranesc copiii..:-)))

sa fiti cumintzei pina ma intorc...o sa va duc dorul..

Bella...vezi tu fato cum te plac pe tine totzi?!?!?

pai io daca nu mi's vorbareata ...deh..nimeni nu ma place
da e ok..ca io plec in vacantza..ta na na nanananaaaaa:-))))

anyway..o vara frumoasa va doresc..in continuare..
#61260 (raspuns la: #61257) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
aualeoooo...a-nceput sesiunea - de Intruder la: 01/02/2007 02:16:15
(la: Institutul de mistocarie !)
aualeoooo...a-nceput sesiunea!
Frosa mai traieste?

Lascarica shini-i?
poa' sa shada langa mini, in amfiteatru' al mare, unde d-na Rodica juca ast' vara golf!
saracan di mini, bre! am ramas de-atunci cam zalhui...mi-a aterizat o minje in falca si agraiesc mai peltic!
______________________________________
La mort est un état de non-existence. Ce qui n'est pas n'existe pas. Donc la mort n'existe pas.



#172530 (raspuns la: #172447) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Leto - de monte_oro la: 06/08/2008 11:56:24
(la: indoiala rezonabila)
..Deci...nu te are, inca...:)..Mah, n-am zis "verde" in viata mea de cafegiu, nici macar la poeziile lui sancho... ca nu-mi plac indicatiile astea de semafor...dar ma pisca pe limba acum...na... Si e inca vara...cald...cu siguranta-s dospite in alt anotimp...
Honey in the Sunshine - de amari la: 26/06/2010 21:37:32
(la: Jurnalu' meu indian)
nici cei mai multi dintre nuntasi n-au o mina diferita de cea a mirilor.:)
Am citit ca ti-ar prinde bine o alinare,o imbarbatare si eu zic--clar de data asta--in tot raul e si un mic bine si o luna de zile trece mai repede decat o vara.
:) - de proud la: 10/01/2014 14:11:11
(la: Societatea industriala)
ca daca americanii suporta greu, noi ne curatam pana in primavara... :))))

inseamna ca la asta nu dansam decat o vara. :)

Water pollution from fracking confirmed in multiple states

#649091 (raspuns la: #649088) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
lati l-ati var v-ar las l-as nava na-va - de zaraza sc la: 26/02/2015 10:26:47
(la: Munca voluntara!)
enunturi cu ortograme lati l-ati var v-ar las l-as nava na-va

L-aţi văzut cu umerii laţi?

V-ar trebui nişte var?

L-aş bate, dar e un laş.

Na-vă de mâncare, că o navă a lăsat ceva.



Lomâna - de mapopescu la: 27/12/2003 20:34:24
(la: Cei din occident, va invatati copiii romaneste ?)
Amindoi romani, in Franta, avem o fetita de aproape 4 ani care vorbeste romaneste perfect (ardeleneste!). A venit in Franta la 2 ani.

Eu cred ca (deocamdata) se poate pentru ca i-am vorbit tot timpul in romaneste si i-am explicat un cuvint in romana si franceza cind era cazul. O sa avem inca o fetita in (cam) o luna jumatate, si vom incerca aceeasi reteta.

Problema pe care mi-o pun eu este daca vom reusi sa o sustinem la scoala in franceza, pastrind in acelasi timp cunostinte echivalente in romana.

Deja m-a intrebat ginditoare intr-o seara "daca sint lomân" :) Si i se pare bizar sa mergem in Germania la un var si acesta sa vorbeasca la telefon in "lomâna".

Pentru ea deocamdata Lomânia este o tara minunata, indepartata (la citeva ore de stat in scunul de copil), foarte faina ce mai ...
no, bene... - de Alice la: 30/06/2004 12:35:11
(la: "TIGANIADA"- o istorie nestiuta si improprie poporului roman?)
"De la primele atestari ale romilor în România, ei erau servitori, si apartineau mosierilor, mânastirilor, si curtilor domnesti. Multi erau tinuti din cauza meseriilor specifice pe care le aveau. Pâna la abolirea sclaviei în secolul al XIX- lea, noi grupe de sclavi au fost aduse cu Imperiul Otoman. Viorel Achim ofera o perspectiva asupra tuturor tipurilor de sclavi care existau, în functie de tipul de proprietar, profesie, felul de tribut pe care romii trebuiau sa îl plateasca stapânilor lor, si în functie de sedentarismul sau nomadismul lor.
Acesta era un nomadism în care oamenii traiau în sferturi fixe de iarna, iar vara calatoreau pe aceleasi drumuri, vizitând aceleasi locuri în fiecare an, având un permis de la proprietarul lor. Din punctul de vedere al nomazilor, aceste permise ofereau chiar si protectie: a le face lor rau îi facea rau puternicului lor proprietar. Fara asemenea documente ei ar fi fost priviti ca sclavi fugiti, iar aceasta era privita ca o crima. Acesta era un sistem bine controlat, si în zile determinate ale anului ei trebuiau sa plateasca tribut proprietarului lor. Oriunde în lume greseli si deprecieri interveneau în relatia dintre nomazi si sedentari.
Pentru sedentari, pamântul si cladirile sunt bunurile cele mai importante în care investesc si pe care vor sa le lase generatiei viitoare. Nomazii nu pot vedea valoarea acestor bunuri: "nu le poti lua cu tine". Ei prefera sa investeasca în lucruri cum ar fi: carute, aur, cirezi mari de vite, care în mentalitatea sedentarilor nu au o valoare stabila. Toate considerate de autor ca fiind "bani risipiti".
În acele vremuri nimeni nu era egal fata de altcineva. Aceasta egalitate este un principiu destul de recent al dreptatii. Fiecare grup, în concordanta cu clasa, religia, limba, descendenta, chiar si din acelasi imperiu sau provincie, avea statutul sau, era guvernat de un set de legi diferit si cadea sub jurisdictia unor judecatori diferiti. Din cauza acestor statute diferite, casatoriile între grupuri erau foarte limitate, astfel diferitele culturi cu seturile lor de norme si valori, activitatile economice tipice, limbile, s-au mentinut pentru secole.
Mai târziu, ca parte a politicii de asimilare a romilor, membrii diferitelor grupuri au fost obligati sa se casatoreasca între ei. Un exemplu al unei astfel de politici a fost legea proclamata în 1783 de Joseph al II-lea, împaratul Imperiului Austriac, care organiza viata romilor din Transilvania în detaliu. Ei erau obligati la asimilare totala cu cei din jur: nu aveau voie sa vorbeasca în propria limba, sau sa îmbrace portul traditional, li se interzicea casatoria în cadrul etniei, nu erau lasati sa dreseze cai, iar numarul lautarilor a trebuit redus cât de mult posibil. Copiii lor au fost nevoiti sa mearga la scoala, fiind sub responsabilitatea preotului local. Mosierul trebuia sa le acorde terenuri mici de pamânt astfel încât acestia sa fie implicati în agricultura. Oricine îsi abandona casa sau locul de munca era tratat ca vagabond si era adus înapoi pe locul unde era înregistrat. Implementarea acestei legi depindea, în orice caz, de conditiile locale si de aceea variau foarte mult de la o provincie la alta.


Abolirea sclaviei


Sub influenta miscarii internationale de abolire a sclaviei, si în ciuda rezistentei dârze opuse de nobilime, la mijlocul secolului al XIX-lea grupuri de sclavi, incluzând grupuri de romi, au fost eliberate în Valahia si în Moldova. Aceste masuri au avut ca obiectiv obligatia ca romii sa fie legati de satele în care urmau sa lucreze în agricultura pe aceleasi baze ca si alti tarani: o parte din recolta trebuia data proprietarului de pamânt. Multi romi au refuzat loturile de pamânt ce li se acordasera în aceste conditii neavantajoase, si au ales sa îsi mentina profesiile lor. Pentru ei abolirea însemna o agravare a exploatarii lor. Multi dintre ei s-au mutat la marginea oraselor sau satelor, si ca rezultat în fiecare sat s-au asezat cei care prelucreaza metale precum si alti mestesugari, unde populatia din agricultura avea nevoie de deprinderile lor. Bineînteles ca o parte din populatie au devenit tarani, în primul rând cei care deja lucrau ca sclavi pe acel pamânt. În jurul unui numar de mânastiri, satele erau formate în principal sau chiar în totalitate din romi.
Unele grupuri nomade si-au continuat stilul de viata itinerant. Primavara, veneau din calatoriile lor de iarna în satele de care apartineau în mod oficial, îsi plateau taxele, si apoi calatoreau în toata tara pâna iarna urmatoare. În timpul celei de-a doua jumatati a secolului al XIX-lea si la începutul celui de-al XX-lea, abolirea sclaviei a iscat un puternic val migrator spre alte parti ale Europei si spre America.



Perioada interbelica si al doilea razboi mondial


Perioada dintre cele doua razboaie mondiale se caracterizeaza pe de-o parte printr-o mai mare asimilare a romilor si pe de alta parte aparitia unei miscari proprii de emancipare a acestora. Au fost fondate organizatii cum ar fi Uniunea Generala a Romilor din România. Din nefericire, ele nu au avut timpul necesar pentru a se consolida. Dupa instalarea dictaturii regale si izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial, aceste organizatii au fost dizolvate. În aceasta perioada, progresul industrial a facut ca multe din bunurile lor manufacturiere sa devina demodate si non-competitive. Artizanatul lor era în declin; unele meserii au disparut pur si simplu.
Rasismul care a aparut în perioada interbelica nu a fost inventat de catre germani. Istoria lumii este, din pacate, plina de astfel de izbucniri ale rasismului. Strategiile variau de la reducerea grupurilor mari la un statut marginal al unei cetatenii de categoria a doua, sclavie, la epurare etnica si genocid total. În aceasta perioada, asa-numitii "oameni de stiinta" au scos la iveala justificari "stiintifice" ale inferioritatii unor grupuri etnice, usurând în acest fel drumul politicilor promovate de guvernul condus de Antonescu, împotriva romilor. În 1942 cam 25000 de romi au fost deportati în Transnistria unde au fost lasati pe bancurile râului Bug, fara a avea unde sa munceasca si fara suficiente mijloace de subzistenta. Selectia acestora s-a bazat pe stilul de viata, nomadism, timpul petrecut în închisoare, lipsa mijloacelor de subzistenta sau a unei ocupatii permanente. Aproximativ jumatate dintre ei au murit acolo.


Regimul comunist

Sub regimul comunist toti erau egali în fata legii. Bineînteles, ca în."Ferma Animalelor" de George Orwell, unde unii erau "mai egali" decât altii. Desi o lege nu facea distinctia între grupuri, unele grupuri erau mai afectate de o lege decât altele. O "hârtie" putea discrimina foarte mult. Regimul comunist nu le-a recunoscut romilor statutul de minoritate etnica, si ca o consecinta, nu li s-a acordat o educatie în limba lor natala, si nu s-a tinut cont de specificul lor cultural.
În acele timpuri, datorita politicii angajarii totale, fiecare avea un loc de munca si un câstig, care îi asigura persoanei îngrijire medicala gratuita, un numar de zile de concediu si dreptul la pensie. Multi romi au lucrat ca muncitori necalificati în uzine mari, sau în "cooperativele agricole de productie" (fermele de stat).
O data cu închiderea unor mari uzine sau cu reducerea fortei de munca la un nivel mai competitiv, si cu retrocedarea terenurilor cooperativelor catre proprietarii originari, majoritatea romilor si-au pierdut slujbele. Multi dintre ei si-au reluat modul de viata traditional, incluzând reîntoarcerea la nomadism.
Diferitele grupuri de romi s-au adaptat în diferite feluri la noua situatie. Unii dintre ei si-au gasit relatiile profesionale, prietenii, în timp ce altii sunt victime ale saraciei si discriminarii si nu au nici un mijloc de supravietuire.



Bibliografie:

Achim, Viorel:
1998 Tiganii în istoria României, Bucuresti: Editura Enciclopedica
Fonseca, Isabel
1995 Bury Me Standin. London: Chatto and Windus
Fraser, Angus
1994 The Gypsies. Oxford: Blackwell Publishers
Stewart, Michael
1996 The Time of gypsies. Boulder: Westview Press.
Yoors, Jan
1967 The Gypsies. New York: Simon and Schuster "

[www.edu.ro/download/istoria_rromilor_v4.pdf] - situl e al Ministerului Educatiei, sper ca nu-i o frauda ...:(

ps. regasesc stilul lui 'enigmescu' la un vechi (de-acum antic) forumist care-si spunea 'dogmatic' si cu care am discutat candva despre atitudinea lejer didactica a mesajelor pe care le redacteaza.
Dogmatic isi construia argumentele practicand o forma interesanta de maieutica.

Mi-a placut sa studiez asta...

ce are lumea cu moda din vara asta? - de (anonim) la: 22/08/2004 15:53:22
(la: De ce simt femeile nevoia sa fie sexy?)
nu mi se pare normal k uni sa sara cu gura fara sa aibe habar de moda!culori prea tzipatoare?!who cares...din contra:sunt foarte sexi si se potrivesc cu orice..roz,bleu,portocaliu,verde,galben si tot asa...acestea sunt culori care se poarta..sa luam un ex:se poarte bulinele..cum ar fi o fusta crem,pala..cu buline fatza de o fusta roz cu buline?nu`i asa k pana la urma tot culorile vii se poarta?si daca ma gandesc bine.hainele prezinta personalitatea si starea de spirit a celui care o poarta..nu e mai frumos sa stii k toata lumea incearca sa fie vesela,sa scape de monotonie?!inca ceva...balerini!sunt super trendy si se potrivesc atat la fusta cat si la pantaloni(in special jeans)nu`i asa k e mai bine decat inainte cand se purta alb-negru,cercei lungi si mai stiu eu ce...sau mai rau..cand se purta denimul...eu zic k e super tare moda din vara asta si se simte prin ea astenia de vara si vacanta!intr`adevar,nu poarta doamnele peste 40de ani asa ceva...dar eu zic k in special adolestentele sunt intotdeauna la moda si aceste haine li se potrivesc de minune!cam asta e tot..dar pana la urma,fiecare se imbraca cum vrea si cu ce vrea..ciao!
"Boierimea româna s-a format tarziu,..."(continuare II) - de DESTIN la: 12/09/2004 07:02:25
(la: Cum gandim?)

Gavril (Gavriliţă) Costache era fiul slugerului Costachi şi al Teofanei (ascendenţa lui este controversată ).

A fost căsătorit de două ori, o dată cu fiica spătarului Caracaş, cealaltă cu fiica hatmanului Costin .

Tudosica Costin, educată în Polonia, rafinată, înrudită cu marea nobilime polonă, prin Barnovschi, a avut o influenţă benefică asupra Costăcheştilor, neam având, mai degrabă, comportament de codreni din Tigheciul cvasiautonom, aflaţi mai mereu în harţă cu tătarii .

În alte surse , aflăm despre o a treia soţie a boierului: Vasilica, fiica lui Gavril Palade şi fosta soţie a unui Cantacuzino; de aceea, se pare, Gavriliţă se va afla, la un moment dat, în partida condusă de Ilie Sturdza, care îşi susţinea cumnatul, pe Petriceicu-vodă.

În 1657, ca agă de darabani al domnitorului Grigore Ghika, Gavriliţă luptă împotriva partidei rivale, cea a lui Gheorghe Ştefan; este grav rănit la cap, pierde câteva degete de la o mână şi este, pentru scurt timp, prins de duşmani dar scapă, ajutat de un grup de moldoveni şi tătari .

În timpul domniei aceluiaşi domnitor Ghika participă, ca mare jitnicer, la lupta împotriva muntenilor, care se “hainiseră” împotriva otomanilor (numeroasele conflicte dintre moldoveni şi munteni sunt încă o dovadă a absenţei conştiinţei naţionale în această epocă, în care atitudinile sunt determinate de mentalităţi de tip feudal).

Gavriliţă este luat prizonier, împreună cu boierii Bucioc şi Buhuş, de către Constantin-vodă Şerban care “îndată i-au pus iară la boierii, şi slobodzi, fără nici o pază” , stare de fapt care ne poate face să credem că boierii s-au dat prinşi de bună voie .

În timpul primei domnii a lui Gheorghe Duca, Gavriliţă este serdar; bun militar şi rudă cu Doamna Anastasia, va ocupa, la cea de-a doua domnie a lui Duca-vodă cel Bătrân, dregătoria de serdar .

Acum influenţa sa este remarcabilă, iar statutul de mare proprietar funciar îi este confirmat printr-un uric solemn.

De altfel, răscoala din 1671-72, condusă de neamul Hânceştilor, de Durac şi de Constantin Clucerul a fost îndreptată şi împotriva puterii crescânde a familiei Costache. .

După înfrângerea răscoalei, Gavriliţă este instalat vornic de Ţara de Sus, în locul lui Grigore Hăbăşescu, compromis prin participarea la răzmeriţă.

După căderea lui Duca, Gavriliţă Costache, împreună cu neamul Buhuş şi cu alte familii boiereşti din Ţara de Jos, se opune lui Petriceicu-vodă.

Boierii se întrunesc la Galaţi, fief-ul Costăcheştilor, şi îl aleg domn pe Dumitraşco-vodă Cantacuzino .

În timpul domniei lui Antonie-vodă Ruset, Gavril ocupă dregătoria de hatman ; se pare, însă, că ar fi ţesut intrigi în vederea dărâmării acestui domnitor şi l-ar fi susţinut pe Vasile Gheuca, nepot de-al său , pentru a deveni domn.

La a treia domnie a lui Gheorghe Duca, în vara lui 1679, este mare vornic al Ţării de Jos. Se pare că a participat la “hiclenia” vel-vistiernicului Vasile Gheuca, a vel-jitnicerului Gheorghe Bogdan şi a slugerului Lupul, dar a fost iertat, datorită marii sale puteri .

Duca-vodă fuge în Transilvania, gonit de polonezii care îl reinstalează, pentru scurtă vreme, pe Petriceicu-vodă. O parte din boieri nu mai vor să rămână alături de Duca şi fug în Ţara Românească; printre aceştia se află şi Gavriliţă .

Numele său se regăseşte printre cele ale boierilor care, la 1 ianuarie 1684, semnează o cerere de alianţă cu Rusia şi care, mai apoi, iau parte la lupta anti-otomană a lui Petriceicu .

(va urma)

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#21846 (raspuns la: #21759) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
hello belle - de desdemona la: 17/11/2004 16:04:18
(la: Trancaneala Aristocrata)
Imi place cum suna nickul tau, suna cristalin ca un clopotzel, in plus eu am o slabiciune pentru o piesa ce-am auzit-o la un concurs amator de dans sportiv - o piesa vals vienez care suna cam asa ann-nna-belle, ann-nna-belle ... era in germana dar mi-a ramas fixata pe creier, era asa de sprintara si de vesela, numai buna de tzopait in pas de vals vienez.

E drept ca suna bine fefeline si cocoline, dar daca nu stiu ce inseamna si cu ce se mananca, si daca nu stiu nu ma bag, ca sa nu ajung la o contradictie logica (phiiii, ia uite cum vine jargonul si isi vara coada).

E ciudat uneori cum reactioneaza oamenii - se supara - si uneori parca ar fi copii (nici nu isi dau seama cand se supara). Si pe mine cand ma ia valul sunt rea si latru (nu oi fi dragon-tigru-caine chiar degeaba). Dar de-obicei nu ma las provocata, ca dupa ce imi trece mi-e rusine sa vad vestigiile latraturilor mele ramase pentru eternitate spre lectura pe Cafeneaua.

Stii ca schtroumpf-ul cu ochelari face mereu morala, insa cuvintele lui nu spun nimic interesant, e plicticos si toti fug de el. Arhe-tipic, ce mai.

Asta cu trolul pare intr-adevar ciudata, de fapt toate manifestarile trollesti sunt patologice. Oameni care au un fix cu o chestie si se amuza lasandu-se prada ei. Mi se pare ciudat si anti-social. De ignorat. De fapt asa inveti (daca inainte n-ai avut ocazia) ce importanta poate avea ignorarea cuiva (sau a unei replici)!

Si apropo de artele martiale pe care le faci ! Ai avut parte de avantaje de alta natura din ele ? De exemplu, ai reflexe mai bune, cand cade un pahar de pe masa sa il prinzi in zbor ? Eu imi prindeam hamsterul cand sarea de pe mobilele mai inalte. Si dupa ce facusem judo un an si ceva ma ocupam cu caderea in toate directiile (dar in afara saltelelor) fara sa ma lovesc. Totusi n-am ajuns la performantele unui amic, care facuse judo 6 ani si cadea in orice conditii si de la orice inaltime (inclusiv din tren) fara sa se loveasca, avea asta niste reflexe ... cadea mai bine decat umbla.
Na poftim ca m-am lungit. Vezi ce spun despre strumful cu ochelari ?
Desdemona
#29029 (raspuns la: #29016) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Plec in Vacanta la Vara. - de Anon Imus la: 11/01/2005 06:56:49
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Vara asta voi merge neaparat in Romania pentru prima oara dupa mai mult de 24 de ani. Asa am discutat cu nevasta.
De fapt vreau sa fac o tura in Germania la o nepoata a mea, apoi sa inchiriem o masina si sa plecam pe traseul Viena--->Budapesta. Vreau sa stau la Viena o noapte apoi la Budapesta trei nopti si apoi sa intram in Romania pe la Oradea. Vreau sa vad Sibiul, Brasovul si Bucurestiul.

Totusi sa stiti insa ca am inceput sa am emotii...negative. Nu stiu daca o sa-mi placa ce voi vedea si n-as vrea sa ma indispun. Sunt sigur ca rudele vor astepta cadouri si asta e penibil pentru mine pentruca dela ei niciodata n-am primit nimic. Dece sa le dau acum eu? Daca nu le dau ma vor barfi pe la spate. Daca le dau cate un pix o sa zica: "Ie-te domle, American zgarcit!" Asa ca mai bine nimic.

Si mai e ceva care ma va supara mult: vor incepe in mod sigur sa critice America si pe Presedinte. Vor zice ca Saddam e mai bun decat Bush si alte absurditati de felul asta. De asta sunt sigur. Asta ma va indispune categoric. Eu nu vreau sa fiu avocatul Americii in fata unor rude lipsite de eticheta si inteligenta.
Si atunci am hotarat sa schimb traseul: ce-ar fi daca as devia traseul dela Budapesta la Belgrad si apoi la Atena? Nu e mai bine? Nu ma va supara nimeni. Nu voi da cadouri la nimeni. Voi sta la hotele si n-am nici o obligatie fata de nimeni. Apoi vin "acasa" in America unde am casa mea si rostul meu.
Vreau sa vad mai intai cum va fi dupa alegerea lui Basescu ca presedinte. Sa vad daca face ceva bun cu coruptia asa cum se lauda. Poate ca in felul acesta ma voi duce vreodata pe traseul meu original. Dar nu garantez nici asta. Ce-mi trebuie mie dureri de cap?
Asa ca maine ma duc si imi cumpar un pliant turistic Fodor cu Eastern Europe. Ce ziceti, e bun planul meu?

Anon
gigi, cico, maan - de anisia la: 22/06/2005 11:56:02
(la: Din dragoste....posta electronica)
DECLARATIE PE PROPRIA RASPUNDERE

subsemnata -aci de fatza
cu o veste va rasfatza...
si va spune in direct
ca intrusu e pe drept
disparut o perioada!
nu va faceti fatza lata
ca nu-i dus de tot baietu',
l-o furat insa shuietu'
de la munca lui de zi.
gigi, daca vrei sa stii
d-na cea de e intrusa
nu isi vara nasu' dansa
in-a lui ceasca de cafea.
mai degraba, la taifa
sta si dansa pe-alte plaiuri
si vorbeste-n alte graiuri.
cico, nu mai plange-atata dara
ca intrusu' o s-apara
de indat' ce-o rezolvat
tot ce sefa lui i-o dat
de facut pe ici pe colo.
noah, acuma ca esti solo
n-ai decat sa duci duelu'
ca sa nu uscam penelu'
asteptand dupa intrusu'
care-i dus o leaca, dânsu'!
- de-unde stiu? secretu-i mare
si va zic, de-i intrebare
"stiu ce stiu, si nu-i nitel"!!!
maan...si dl. raresel
va lipsi un pic si dansu'
ca nu ii lasa intrusu'
cheia de la poarta mare
care sa îi dea intrare
pe aici!
si-acuma deci,
ma semnez de asta data
anisia, o simpla fata!


#56011 (raspuns la: #55994) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
OM, - de Jimmy_Cecilia la: 18/08/2005 20:31:40
(la: Trancaneala Aristocrata "5")
mersi mult, scuze, abia acum re-intrai, ca m-am dus si eu la o casa ca lumea... nu in cyber cafe..

nu este data limita, abia acum am vorbit
eu trebuie sa analyzez CV-urile,
kuwaitzeii mei, asa imi strica mie zilele de vacanta...
ma gasesc pana la urma pe celular...

este vorba de o uzina de fabricatie de produse pt coafori si saloane de beauté pt domnitze.
vor incepe cu 2 geluri coafante, 4 sampoane, un gel pt razaj
iar côté esteticiene cu un sapun crema dezicrustant, înainte de masca,

vor fi paralel si ambalaje pt vânzare la grand public

uzina 900 sqm pe sol, in free zone Kuwait city,
cu un alt local de stocare de produse terminate out of free zone, in centru k city.

eu supra vizez creatia, implantarea, cumpararea masinilor, etc, etc
pun formulele la punct, si formez personalul
dosar practic cheie in mâna

sunt 2 asociati, unul financiar, altul comercial distributor

ei au contactat deja astazi agentii de recrutare filipine si indiene,
eu am dat cu parerea si despre : de ce nu un român?
cauta printre astia, ca salarii mai mici decat localnicii de nationalitate kuwaitzi.
s-ar putea sa start in oct, noiembrie
principalul: masinile exista, eu le vand o parte din ale mele, ca eu am oprit activitatea uzinii mele... am vandut... si iau pensia ca industrias..
din 15 sau 30 septembrie... si continui doar ca CONSULTANT la export...

de preferinta la vara vesnica si la mare... si la arabutzi, ca doar stiu mai bine limba araba ca româna..:))

dar conditia de baza, inafara de diploma este sa stie perfect engleza
scris, vorbit si citit, curenta si tehnica...

remerciements anticipés, OM!
#66324 (raspuns la: #66305) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Un Cico-n plus - de maan la: 14/09/2005 19:50:19
(la: "Academia Cafeavencu")

probabil ca n-ai avut de gand sa ma convingi, dar daca asta ti-a fost intentia nu cred sa fi ales calea cea buna plusand.
Poezia nu se iveste numai din dulceata sunetelor sau rozaliul peisajului, si asta fiindca nu toti simtim/gustam cu-aceeasi masura.
Exista in noi sentimente si imagini feroce, atata de intense incat vorbele n-au suficienta forta si-atunci apelezi la constructii socante.
Tu insuti oripilat de ce simti, ca autor, vei dori sa impresionezi cititorul si sa-i evoci o stare apropiata.

Ia fii atent aci:
“O, suflete-aminteste-ti privelistea murdara
Ce-atat demult candva ne-a umilit
In dimineata-aceea cu molcom cer de vara:
Un hoit scarbos, pe un prundis zvarlit

Iti desfaceai asemeni unei femei obscene
Picioarele si, puhav de venin,
Nepasator si cinic isi deschidea alene
Ranjitul pantec de miasme plin.

Putreziciunea asta se rasfata la soare
Care-o cocea adanc si linistit
Vrand parca sa intoarca Naturii creatoare
Tot ce-adunase ea, dar insutit.

Si cerul privea hoitul superb cum se desfata
Imbobocind asemeni unei flori…
Simtind ca te innabusi ai sovait de-odata
Din pricina puternicei duhori.

Din putrezitul pantec pe care muste grase
Zburau greoi cu zumzete-ascutite
Curgeau ostiri de larve ca niste bale groase
De-a lungu-acestor zdrente-nsufletite.

Cu leganari de valuri si sfarait de foale,
Zvacnind si opintindu-se din greu
Parea ca trupul iarasi, umflat de-un suflu moale,
Traieste inmultindu-se mereu.

…..

Dar dupa stanci un caine pandind cu ochi de fiara
Tot maraia de ciuda c-am venit
In asteptarea clipei cand sa-si inceapa iara
Ospatul de la care-a fost gonit.

- Si totusi ai sa semeni cu-aceasta-ngrozitoare
Putreziciune cu duhoare grea,
Tu, ochilor mei astru si firii mele soare,
Tu, ingerul si pasiunea mea!

Asa vei fi, o! dulce a nurilor craiasa,
Cand dupa-mpartasania de veci,
Ai sa te duci sub stratul de flori si iarba grasa
Sa mucezesti printre ciolane reci.

Cand viermii te vor roade cu sarutari haine,
Atunci, frumoaso, sa le spui si lor
Ca am pastrat esenta si formele divine
Si duhul descompusului amor!”

Si-apoi:

Mi-ai spus: “de unde-ti vine ciudata intristare
ce creste ca si marea pe-un tarm stancos, pustiu?”
- cand inima culesul si-a ispravit, ne pare
o boala viata. Taina aceasta toti o stiu.

E o durere simpla, deloc misterioasa
Si limpede ca tine cand razi si lumii placi.
Nu cauta degeaba frumoasa mea curioasa!
Si-acum, desi ti-i glasul atat de dulce, Taci!

Taci, ne-nvatat-o! suflet ce nu cunoaste ceata!
Copilareasca gura! Mai mult decat Viata
In mreji subtile Moartea adesea ne-a inchis.

Mai bien c-o minciuna sa ma imbat, si-alene
Sa ma cufund in ochii tai limpezi ca-ntr-un vis
Si-ncet s-adorm la umbra ce-ti luneca din gene! (“seamper eadem)

Sunt scrise de-aceeasi mana, pe care doar posteritatea a recunoscut-o ca maiastra.
Decat sa pui degetul, mai bine sugerezi, creezi corespondente neasteptate, care naucesc mai abitir ca ideea-insasi.
Desi ies flori din mucigai, cu siguranta nu toate asocierile indraznete/ socante nasc poezie, asa cum izbucnesc cu ferocitate din Baudelaire.

Eu n-am facut, mai devale, decat sa interpretez un vers scos din orice context si sa-i exploatez posibila valoare poetica, fara sa ma gandesc ca autorul n-o fi vreun tembel care-a auzit ca se poate scrie poezie din cuvinte scrijelite prin unele bude, si-a bolmojit un vers, profund, din intamplare. Si-apoi, chiar daca…ce?

Faptul ca amandoi suntem oameni, mi-e destul ca sa-ti reamintesc ca suntem adesea subiectul unor stari care nu ne fac cinste. Chiar daca nu le recunoastem si sigur nu ne definesc, ele fac parte din noi.
Exista unii artisti care-au facut o pasiune din explorarea si dezvaluirea acestor stari pe care nu ni le iubim, dar prin care trecem, vrem au ba.

Fiinta eminamente pasnica si firava, lunile trecute am schingiuit un om, tresarind de multumire, la fiecare geamat ghinuit. Dupa ce-a murit, i-am smuls capul si mi l-am pus in poarta. Mi-am varat degetele in gura-i plina de sange si i-am largit-o-ntr-un zambet schilod, indepartand cu meticulozitate plina de extaz, dintii sparti, imprastiidu-i prin curte cantr-un demonic ritual.
Cand m-am trezit, m-am ingrozit de ce visasem…si de teribilele porniri pe care, iaca, le am.
De m-as pricepe/ sa fiu Baudelaire!, as putea face-o poezie din asta, intrucat cu extazuri in fata florilor si cu dorul de El m-am obisnuit ca tiganu’ cu scanteia…

Asculta-l inc-o data pe baudelaire:
“tu, cititor, tacut, bucolic,
Naiv si sobru om de munci
Aceasta carte s-o arunci
Cu tot desfrau-i melancolic.

De nu stii slova si vorbirea
De la dibaciul mag, Satan
Arunc-o, vei citi-o-n van,
sau imi vei crede sluta firea .

Dar daca, vrednic scormonesti
Cu ochiu-n rapi adanci, de freamat,
Citeste, si-ai sa ma iubesti;

Tu suflet iscodind cu-n geamat
Un rai ce deopotriva-l vrem,
Ma plange!...Altfel, te blestem!”

(ame curieuse qui souffres
Et vas cherchant ton paradis
Plains-moi!...sinon, je te maudis!)

Na! ca v-am umflat cu poezie.
Feri sfantu’ sa-mi cer scuze.

#72178 (raspuns la: #72082) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...