comentarii

dr cuibuş procaină


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Despre Dr. Vasile Andrei-pentru JCC - de RSI la: 05/11/2003 04:41:49
(la: Evreii si o manie curioasa..)
Urmatorul text este scris de Dr. Vasile Andrei ca raspuns la o acuzatie din cartea preotului Palaghita despre legiune, in care se afirma ca el ar fi avut un rol in executia rectorului Universitatii din Cluj, prof. Stefanescu Goanga:

http://www.google.com/search?q=cache:9lSGfSyT_x8J:www.miscarea-legionara.org/atitudini/palaghita.htm+%22Vasile+Andrei%22&hl=en&ie=UTF-8

PRECIZĂRI

In cartea sa, Garda de Fier, pagina 102, privind atentatul asupra rectorului Stefănescu-Goangă, părintele Palaghită pretinde că stie următoarele: Dr. Vasile Andrei, cel ce transmisese ordinul de executare al lui Stefănescu-Goangă, ar fi declarat odată la marginea unui pat de moarte! mai multor legionari prezenti:

"Imi simt constiinta încărcată că am contribuit si eu în parte la asasinarea Căpitanului prin faptul că am executat ordinul lui Sima de a săvârsi atentatul împotriva lui Stefănescu-Goangă. La două zile după atentat s-a primit un alt ordin de la Sima în care revenea asupra primului său ordin."

Am fost printre cei ce se aflau în centrul evenimentelor consumate în toamna anului 1938 în Cluj. Doresc să las deci celor ce vor scrie odată istoria greu încercatei dar martirei - noastre Miscări Legionare, o mărturisire reală a evenimentelor de atunci. Această precizare a fost impusă si prin nerusinarea câtorva intrusi în rândurile noastre, intrusii care speculând naivitatea unor camarazi mai tineri caută să-si clădească astăzi - pe lasitatea lor proprie de atunci si pe jertfa neprecupetită a atâtor dragi camarazi -monumente de eroică cumintenie si un mare orizont politic.

Afirmatiile acestui "preot ortodox" sunt si inventate si tendentioase. Declar deci:

1) Nu am făcut niciodată pretinsa mărturisire la marginea unui pat de moarte.

2) Nu am primit si nu am transmis nici un ordin privind executarea rectorului Stefănescu-Goangă, eu fiind arestat încă din ziua de 17 noiembrie 1938 si detinut la închisoarea militară din Cluj.

3) De cele ce aveau să se întâmple pe ziua de 27 noiembrie 1938 am fost instiintat cu o zi înainte la vorbitor de camaradul Aurel Lăscăianu, unul dintre cei doi studenti care urmau să pedepsească a doua zi pe Stefănescu-Goangă. Singurul din cei 75 de camarazi cu care împărteam celula închisorii, doctorului Victor Apostolescu i-am povestit cele ce aveau să se întâmple afară. Au urmat cele cunoscute.

4) Peste o săptămână este adus în celula noastră prof. Gheorghe Veres care mi-a afirmat că doctorul Vucu, trimis special din Bucuresti cu ordinul ca executarea lui Stefănescu-Goangă să nu aibă loc, ar fi ajuns prea târziu la Cluj.

5) Studentul în filozofie Ion Pop, principalul factor al actiunii de pedepsire a lui Stefănescu-Goangă, mi-a mărturisit în decursul lunilor petrecute împreună în celula sa, de condamnat la moarte următoarele:

Pe Stefănescu-Goangă era hotărât să-l pedepsească cu mult înainte si că actiunea lui a coincis numai cu dorinta de pedepsire hotărâtă de superiorii săi si că această dorintă proprie nu a fost nici influentată si nici determinată de acest ordin. El ar fi făcut această datorie către sufletul tineretului ardelean si într-un fel si în altul. Ambii fii de tărani modesti, dar mândri, crescuti la poalele istoricului munte Bobâlna, judetul Somes, nu si-au închipuit niciodată să vadă în fruntea celei mai sfinte institutii nationale, de formare a spiritualitătii tineretului român, o imoralitate si o rusine natională, acela care era Stefănescu-Goangă. De aici hotărârea de a-l elimina.

"Noi, ardelenii - spunea Ion Pop... Am rezistat 1000 de ani robiei maghiare pentru că sufletul ne-a fost atât de curat, cugetul nostru atât de nepătat si credinta în valorile morale ale neamului atât de nezdruncinată. Astfel că tolerarea lui Stefănescu-Goangă, această concretizare a celei mai triviale imoralităti de atunci cultivată, neatinsă, inamovibilă, însemna o renuntare si o uitare a curăteniei celor peste 1000 de ani de nădejdi si chin".

6) Tin să amintesc mai departe că eliminarea lui Stefănescu-Goangă din fruntea Universitătii din Cluj a fost un imperativ pentru studentimea clujeană care a preocupat cugetele si constiinta tineretului universitar în tot decursul anilor 1930-1938 si că problema rezolvării lui s-a pus în diferite momente, încă cu mult înainte de 27 noiembrie 1938.

Vasile Andrei

Din examinarea acestui document rezultă următoarele constatări:
1-metoda "democratica" ale legionarilor de a combate adversarii-asasinatul;
2-Vaslie Andrei a stiut cu 24 de ore inainte de planul de asasinare a profesorului Stefanesu Goanga si nu a facut nimic sa opreasca executia;
3-justifica executarea profesorului Stefanescu Goanga
Consider acest material foarte ilustrativ privind activitatile miscarii legionare si nu mai adaug nici un comentariu. Q.E.D.

dr. Nechit Vinereanu (SUA) 16 - de SB_one la: 13/12/2003 14:11:36
(la: Codex Rohonczi)
dr. Nechit Vinereanu (SUA) 16 iulie, 2002


Tue, 16 Jul 2002 03:46:46 EDT

...In legatura su caracterele scrierii din Codex pot sa comunic urmatoarele: eu am studiat ceva sanscrita, chiar ceva ebraica, ceva limba greaca,slava veche si ma descurc in astfel de semne si caractere nelatine. Parerea mea este ca acest Codex Rohonczy foloseste si unele semne care se aseamana cu caracterele scrierii in care a fost scrisa Biblia.Se spune ca aceste caractere sunt luate din scrierea feniciana.

In scrierea ebraica, vocalele sunt puse nu alaturea de consoane,ci
sub consoane sau deasupra consoanelor,cum punem noi,de exemplu,caciula
lui a sau i, sau sedila sub t,ca sa-l facem ts,sau sub s , ca sa-l facem sa se
pronunte ca in conjunctia si, sau ca in substantivul scoala. Textul Rohonczi
foloseste astfel de smne "diacritice",.daca le-am putea numi asa, pentru a
indica silabele.

La randul meu,eu am putut singur descifra aceasta scriere si am observat
ca Doamna Enachiuc in mod aproximativ corect a transcris caracterele origi-
nale ale textului in caractere latine, ceea ce este un mare merit al Doamnei
Enachiuc. Eu de asemenea ma descurc in a citi in vreo 15 limbi straine,
printre care rusa, polona, slava veche, maghiara, germana, franceza, engleza,
latina, greaca veche, italiana, spaniola, si am constatat ca nu am
gasit aproape deloc cuvinte care macar sa semene pe departe cu vreuna
dintre limbile citate mai sus. Consider, deci, ca limba in care a fost scris Codex Rohonczy este o limba foarte deosebita de limbile europene.

Ma indoiesc ca textul acestui Codex ar fi o insirare fantezista de grupuri de
sunete, fara nici un inteles, asezate sub forma de cuvinte. Se pare ca
acele grupe de caractere sunt cuvinte reale dintr'o limba necunoscuta, greu
accesibila cunostintelor noastre, a celor educati in cultura europeana.

In legatura cu arhitectura bisericilor desenate in miniaturi, cred ca
interpretarea Dv. este cat se poate de aproape de adevar. Mai trebuie sa
tinem seama ca religia lui Zamolxis, cat si alte religii precrestine au dainuit
pana prin secolele XV si XVI. Lituanienii, mi se pare, au inceput sa se
crestineze prin secolul XV, iar in actuala Cehie sau Slovacie, care in secolul
XV apartinea de Imperiul Habsburgic, niste romani de acolo au fost condamnati la galere pe viata de autoritatile austriace pentru ca se inchinau inca lui Zamolxis! Se gasesc documente istorice in legatura cu aceasta intamplare.

Deci este de inteles ca aceste miniaturi contin foarte multe simboluri ale
unei religii precrestine. Ramane de vazut cat de corect am inteles noi si
daca aceste miniaturi contin si simboluri crestine. Parerea mea este ca
miniaturile acestea contin foarte putine, sau deloc, simboluri crestine. Este
chiar posibil ca unele simboluri religioase precrestine sa semene cu cele
crestine si sa ne induca in confuzie.

Avand la indemana acest pretios document, in care caracterele
originale ale textului sunt fotografiate cat se poate de clar, oamenii
de stiinta din zilele noastre, atat romani cat si cei apartinand popoarelor
care locuiesc in jurul nostru, vor avea un bun prilej sa afle in ce limba a
a fost scris acest tezaur inestimabil, care intr'adevar nu este nici
cronica, nici vreo istorie, ci poate fi vreun poem sau vreo carte de cult
al unei religii precrestine.

Eu consider ca transcrierea caracterelor Codexului in caractere latine este aproximativ corecta, dar traducerea se pare ca este departe de a fi reala si dupa textul original. Pentru a intelege sensul cuvintelor acestei limbi, cred ca imaginile, simbolurile si catacterele de pe miniaturi ne pot fi de mare folos. Aici este punctul de la care putem incepe sa intelegem misterioasa limba in care a fost scris Codex Rohonczy.

http://www.dr-savescu.com/codex/
#6518 (raspuns la: #6482) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Josif C. Drãgan - de SB_one la: 20/12/2003 13:31:05
(la: Romani in strainatate)
Josif C. Drãgan:

Este cel mai bogat român, dar spune cã nu a stat niciodatã sã îsi numere banii. S-a stabilit încã din tinerete în Italia, a fost considerat, mult timp, apatrid, dar spune cã, în sufletul lui, nu a pãrãsit niciodatã România. Într-un interviu „Verde-n fatã” cu Marius Tucã, Josif Constantin Drãgan a explicat de ce se stie atât de putin despre el în tara natalã si cine ar fi, în opinia sa, „vinovatii”.

▪ Marius Tucã: Vã amintiti cum ati fãcut primul milion de dolari?
Josif Constantin Drãgan: Nu-mi amintesc pentru cã nu l-am numãrat, nu am stat sã numãr banii, ci am vrut sã stiu cã se realizeazã, ca o confirmare a succesului, a împlinirii datoriei muncii în societatea din care fac parte.
▪ Sunt corecte aprecierile si evaluãrile publicate?
Tot timpul s-a vorbit de bani, pentru mine nu a fost important sã am bani si sã-i folosesc pentru scopuri personale; am avut o viatã normalã si aspiratiile mele în acest domeniu au fost pe mãsurã. Bani, bani, bani, nu se vorbeste decât de bani.
Aprecierile au fost fãcute pe anumite criterii si ca atare si rezultatele au o valabilitate relativã pentru cã sunt din puncte de vedere diferite. Se vorbeste de bogãtia cuiva, într-o tarã, într-un moment în care problema de bazã este sãrãcia, o tarã unde oamenii sunt la limitã, dacã nu sub limita existentei, ajungând sã fim sãraci într-o tarã bogatã.
Despre afaceri
▪ Ce credeti cã face diferenta dintre dumneavoastrã si urmãtorii clasati în topul celor mai bogati români?
În primul rând, cred cã putem vorbi aici despre întinderea europeanã si nu numai a Grupului Multinational Drãgan, apoi despre soliditatea lui clãditã în aproape 60 de ani de existentã, care cred cã-i dau o dimensiune aparte în peisajul economic actual.
▪ Cu câti dintre românii din top 10 vã cunoasteti personal?
Îi cunosc personal doar pe câtiva dintre ei, pentru cã dezvoltarea Grupului Multinational Drãgan m-a tinut mult timp departe de tarã.
▪ Vã gânditi sã vã implicati în privatizarea companiilor de gaze din România?
Nu, pentru cã în privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor. Continuarea privatizãrii cu insistentã este o diminuare a propriilor capacitãti, fiind o declaratie de incapacitate. În 1996 am preluat de la stat o societate Petrom pe care-am dezvoltat-o si unde am devenit actionarul principal.
▪ Cum apreciati estimarea cã stocurile de gaze din tarã se vor epuiza pânã în 2005?
În aceastã perspectivã, dezvoltarea sectorului GPL (principalul obiectiv de activitate al grupului Butan Gas) devine o prioritate în România. Acest tip de „energie mobilã” este rezultatul unor resurse care nu se epuizeazã la fel de usor, constituind o alternativã viabilã si în viitor.
▪ Ati fost nevoit sã dati vreodatã spagã în România?
Eu nici nu cunosc cuvântul „spagã”, a trebuit sã întreb ce e spaga? Mi s-au cerut mici atentii, în diferite ocazii, pentru a mi se face anumite comisioane. Este o metodã total dezagreabilã si descalificantã, nu am apelat la ea si nici nu am încurajat, în tot ceea ce am fãcut, acest mijloc de a obtine avantaje de pozitie sau diverse facilitãti. Tot ceea ce am obtinut, de-a lungul vietii, este exclusiv rodul dedicãrii, intuitiei, pasiunii si muncii mele. Spun acestea rãspicat, cu toate cã, deseori, inexplicabil, am întâmpinat piedici în concretizarea unor initiative economice sau culturale, de altfel benefice pentru societatea româneascã.
▪Domeniile dumneavoastrã de afaceri sunt foarte variate. Cum se explicã diversitatea lor?
Am fost si sunt interesat de cât mai multe si diferite domenii. Am o imaginatie efervescentã si dorinta de a acoperi suprafete întinse de activitate. Omul este produsul societãtii si are o datorie fatã de ea: sã munceascã. Munca este o obligatie.
Asa am importat si exportat tesãturi si fibre din Italia în România pentru pânzele de avion din care se realizau aripile avioanelor la IAR Sibiu. Am gândit afaceri cu banalele, dar utilele mãturi. Am fãcut marketing în pietele de desfacere din Elvetia, Belgia si Anglia fãcând comert cu produse alimentare, am afaceri imobiliare... O afacere nu se naste decât dintr-o mare cunoastere a pietei si din dorinta de activitate.
Despre cartierul Josif C-tin Drãgan
▪ E adevãrat cã detineti o stradã în Italia?
Da, existã la Venetia o stradã care se numeste Calea Draga, unde de altfel si locuim, stradã care existã cu acest nume de prin 1600. E o purã întâmplare....
Dar în Grecia existã o localitate lângã Teba, Dragania, onoare pe care statul grec mi-a conferit-o pentru cã aici am creat prima zonã industrialã din Grecia.
▪ Domnule profesor, haideti sã revenim putin. Spuneti-mi si mie cum ati plecat din România.
Am plecat cu trenul... si cu bursa de studii pentru un an – de 6.000 de lire – oferitã de Guvernul italian, prin Institutul Italian de Culturã. Cu acesti bani îmi plãteam locuinta, întretinerea si câteodatã mici aventuri de tinerete. Îmi amintesc cã am cunoscut o cântãreatã la Biserica Greco-Catolicã de la Roma si îmi permiteam sã o invit câteodatã la cinematograf. Îmi completam bugetul cu 100 de lire lunar, tinând contabilitatea domnului Rossi, vânzãtor de alimente.
▪ Care este povestea cartierului Josif Constantin Drãgan din Lugoj?
Povestea cartierului ce-mi poartã numele, în Lugoj, este una extrem de simplã. Am primit o solicitare din partea municipalitãtii si a locuitorilor acelui cartier – unde se aflã, pozitionat si sediul Butan Gas International – de a contribui, financiar, la eliminarea datoriilor pe care oamenii din aceastã zonã a Lugojului le aveau cãtre regiile locale, respectiv întretinere, gaze si altele. La vremea când a fost fãcutã solicitarea, adicã anul 2000, suma pe care am alocat-o era destul de importantã. Astfel, am ajutat comunitatea respectivã si, drept recompensã, acestia au hotãrât ca acest cartier al Lugojului sã poarte numele meu. De altminteri, mai este o piatã, chiar în centrul orasului, pe care am reamenajat-o integral, contribuind cu aproape 200.000 de dolari, si care îmi poartã numele. Alãturi se aflã si Catedrala Greco-Catolicã „Coborârea Sfântului Spirit”, la repictarea cãreia am contribuit. Nu mai putin o creatie a mea, la care tin cu deosebire, este Universitatea Europeanã Drãgan, la Lugoj si Brasov, cetate a spiritului si mintii românesti, de talie europeanã si, de curând, acreditatã.
Clãdirea Universitãtii din Lugoj este opera unui arhitect din Timisoara, Radoslov, proiect care a fost premiat la Venetia si care a pãstrat multe dintre doleantele si indicatiile mele de a îmbina vechiul cu modernul, de a continua ideea de cetate medievalã, viitoare Cetate a Stiintei.
Despre politicã
▪ Care politician din România v-ar convinge sã îl votati?
Nu am fost niciodatã implicat în viata politicã. Acest lucru nu a fãcut si nu face parte dintre preocupãrile mele. Cred însã cã unul dintre politicienii cãruia i-as acorda, fãrã ezitare, votul meu ar fi unul care ar sesiza rolul pe care România l-ar putea ocupa, prin ceea ce reprezintã ca potential, în rândul natiunilor lumii.
▪ Ce simpatii politice aveti?
Nu am simpatii politice care sã mã determine sã apreciez, mai mult sau mai putin, un oarecare partid sau om politic. Am încercat, în toate contactele si relatiile avute cu politicienii români sau strãini, sã pun mai presus de toate interesele tãrii mele, fie ele economice sau de altã naturã. Asta apreciez la orice om politic sau formatiune de guvernãmânt.
▪ Ce credeti despre alianta PNL-PD?
Nu-mi exprim nici o opinie.
Despre investitiile în presa din România
▪ Cât de implicat sunteti în presa din România?
Implicat nu este cuvântul cel mai potrivit. Am fondat o serie de publicatii în România, si mã refer la cotidianul „Natiunea”, „Renasterea Bãnãteanã” din Timisoara, sãptãmânalul „Redesteptarea” din Lugoj, „Buletinul European”. De asemenea, am investit în televiziune si radio, având propriile posturi la Lugoj, anume Europa Nova. Editãm, la Bucuresti, în cadrul tipografiei „Fed Print”, diverse publicatii cu caracter cultural, ziare, reviste, carte si multe altele. O implicare de naturã pãrtinitoare, politicã sau de altã naturã, nu am avut si nu avem. Dar am considerat cã presa poate constitui, pentru spiritul românesc, letargic acum, un vehicul valabil prin care sã poatã deveni din nou treaz. De asemenea, aceste initiative legate de presã au potentat toate actiunile Fundatiei Europene Drãgan, contribuind la rãspândirea culturii si a românismului în tarã si în Europa. În plus, am contribuit si la configurarea postului de radio Vocea Basarabiei, din Moldova, pentru a da posibilitatea românilor de acolo sã se exprime alãturi de semenii lor din tara româneascã. Si, sincer, nu a fost usor sã se concretizeze acest lucru.
▪ Fundatia Europeanã Drãgan a editat „Istoria Literaturii Române” a lui Cãlinescu. Cum ajungea aceastã carte în România?
Neexistând în România de foarte multã vreme „Istoria Literaturii Române” a lui George Cãlinescu, aceastã fiind deja epuizatã, dar necesarã pentru cunoasterea mai de aproape a literaturii române, am considerat necesarã reeditarea sa în limba românã si în limba englezã. Aceastã carte am trimis-o în 135 de exemplare tuturor autoritãtilor, începând cu presedintele Ceausescu, iar apoi, profitând de organizarea unui Congres Cultural la Bucuresti, cu posibilitatea de a introduce orice publicatie, având autorizatia organizatorilor, am introdus 5.000 de exemplare nelegate, pentru a fi distribuite si folosite în scoli.
▪ Cum de unele dintre cãrtile dumneavoastrã ajungeau sã fie editate în România?
Diverse edituri, de exemplu Cartea Româneascã, primeau autorizatiile necesare de la sectia culturalã în raporturile cu strãinãtatea si astfel ajungeau sã fie editate în România cãrtile mele.
Despre pasiunea pentru istorie
▪ De unde pasiunea dumneavoastrã pentru istorie?
Nevoia proprie de a cunoaste ca român istoria neamului în care m-am nãscut, a Tãrii Românesti si a altora din Europa si din întreaga lume. Aceastã pasiune pentru cunoasterea istoriei era stimulatã de stabilirea mea în Italia, pe care o consider a doua patrie, si de faptul cã, 30 de ani dupã plecarea din România, nu am putut sã revin în tarã din cauza unui decret dat de Ana Pauker, în care se prevedea pierderea cetãteniei românilor care nu se întorceau în tarã în termen de 60 de zile. Am fost considerat mult timp apatrid.
▪ Ce credeti despre scandalul Holocaustului, declansat în urmã cu câteva luni la noi?
Cred cã este vorba despre lipsa de cunoastere a prim-ministrului nostru, care a adoptat atitudinea Asociatiei evreilor de a fi despãgubiti si care au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri de beneficii condamnatã de însusi profesorul universitar Normal Finkelstein în lucrarea sa „The Holocaust Industry”, lucrare tradusã în multe tãri din lume. Nu a fost Holocaust în România.
▪ În opinia dumneavoastrã, ce înseamnã sã fii bun român?
Sã fii bun român înseamnã împlinirea datoriei de a-ti iubi propria tarã, sã-ti cinstesti neamul cu credintã, oriunde te-ai afla, si de a-ti îndeplini îndatorirea de a munci.
Despre maresalul Antonescu
▪ Se spune cã aveti un cult pentru maresalul Antonescu. De unde vi se trage aceastã admiratie?
Cum am mai spus, maresalul Antonescu este o figurã marcantã a istoriei, este eroul si martirul neamului românesc. În împrejurãri dramatice pentru tarã, a avut o comportare exemplarã, a fost animat de un înalt patriotism si spirit de sacrificiu. A purtat un rãzboi just de întregire a frontierelor, impus de vecini agresivi, si de apãrare a evreilor din România si din tãrile vecine, ocupate de nazisti, falsificându-le chiar cu pasapoarte plecarea, de la Constanta cãtre Palestina. Simt o profundã durere la nerecunoasterea acestor merite ale sale, ca si atunci când a fost acuzat, condamnat si ucis cu acceptul fostului rege Mihai. Pãcat cã, repet, din oportunism politic sau pentru obtinerea de avantaje pasagere, denigrãm un ROMÂN, fãcându-l dusman al tãrii.
▪ De ce românii stiu atât de putine lucruri despre „personajul” Josif C-tin Drãgan? V-ati ascuns vreodatã de presã?
Îmi doresc ca oamenii sã stie cât mai multe despre realizãrile mele, nu despre mine, dar nu refuz niciodatã sã mã fac cunoscut. Tot ceea ce am fãcut pentru tara mea, inclusiv lobby-ul fãcut pentru afirmarea valorilor sale în Europa si în lume, de exemplu statuia lui Antonescu, tipãrirea „Istoriei Literaturii Române” a lui Cãlinescu, Fundatia Europeanã Drãgan, Butan Gas-ul, Capul lui Decebal de la Orsova, cea mai mare sculpturã a lumii, înainte de statuile celor patru presedinti ai Americii de la Muntele Rushmore chiar, actele mele de mecenat, de caritate, de bunãvointã fatã de societatea româneascã au fost, în general, trecute cu vederea de mass-media româneascã sau au fost minimizate ca importantã.
▪ Cam câte interviuri acordati într-un an?
Destul de putine.
Despre familie
▪ Cât de des îsi vede familia cel mai bogat român?
Nouã ani, sotia mea a stat alãturi de mine zi de zi. Pãstrãm traditia si ideea de familie prin prezenta celor trei copii: Stefan Constantin de 4 ani si gemenii Alexandru Eugen si Tudor Sebastian de 2 ani, pentru care, de exemplu, masa de prânz este sfântã. Tot timpul suntem împreunã, îmi desfãsor viata alãturi de ei si sunt parte nelipsitã din viata mea, suport activ al acesteia.
Despre patriotism
▪ În anul 2003 al Europei mai existã patriotism?
Trebuie sã existe. E un sentiment firesc si o datorie de onoare, un sentiment care, din fericire, va exista chiar dacã, în timp, frontierele vor dispãrea.
▪ Cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, profilul românului si cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, România actualã?
Este împovãrat de greutãti si totusi optimist si încrezãtor într-un viitor mai bun. România zilelor noastre este încã marcatã de frisoanele tranzitiei. Este însã foarte atasatã idealurilor europene, pe care si le poate apropia prin integrarea în UE, proces care în nici un caz nu trebuie ratat.
▪ Ce-ati putea sã comentati legat de Revolutia din 1989?
În anul 1989 consider cã nu a avut loc o revolutie, ci o loviturã de stat pentru înlãturarea presedintelui Ceausescu si a regimului comunist, cu consecintele de rigoare. Istoria va demonstra ceea ce nu mai e de demonstrat: adevÃrul.
▪ Care este opinia dumneavoastrã legat de fenomenul globalizãrii?
Globalizarea a devenit fireascã.
▪ Ce v-a determinat si care au fost conditiile plecãrii din România?
Bursa de studii care mi-a oferit posibilitatea de a mã realiza cu succes.
▪ Ati reusit sã impuneti cultura româneascã prin ceea ce ati fãcut în Italia?
Cu prisosintã. Aceasta a fost una dintre principalele mele preocupãri. Am creat Fundatia Europeanã Drãgan, reprezentatã în marile capitale europene, am editat încã din anii ’50 „Buletinul European”, care apare si în zilele noastre, am înfiintat Editura Nagard, Universitatea Golden Age, Centrul European de Cercetãri Istorice de la Venetia si multe altele. Am fost considerat promotorul Europei Unite de astãzi.
▪ Cum ati încadra în istoria României miscarea legionarã?
O miscare politicã fireascã pentru epoca respectivã, de apãrare a intereselor nationale.
▪ Vã veti întoarce vreodatã definitiv în România?
Vã pot spune cã nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar în perioada când am fost plecat din tarã. Am purtat-o mereu în suflet, cu atât mai mult acum, când mare parte a timpului meu se desfãsoarã în tarã, pot spune cã sunt, am fost, definitiv acasã. Pãmântul natal te atrage sã te întorci acolo unde ai fost zãmislit.
▪ Nu vã temeti cã fiii dumneavoastrã ar putea fi, la un moment dat, „striviti” de povara averii dumneavoastrã?
Povara aceasta se va împãrti si va deveni, probabil, „suportabilã”. Ideea bogãtiei nu o suport, e ceva extravagant si nu trebuie folositã ca atare de viitoarele generatii. Atât timp cât eu am o viatã normalã si copiii mei vor urma acelasi model: o mãsurã în toate.

Josif Constantin Drãgan
DATE PERSONALE:
Data si locul nasterii: 20 iunie 1917, Lugoj
STUDII:
1938: licentiat al Facultãtii de Drept, Universitatea din Bucuresti
- licentiat în Stiinte Economice si Politice, Universitatea din Roma
- doctor în Drept, Universitatea din Roma
AFACERI:
1941: se orienteazã spre domeniul petrolier, exportând petrol din România cãtre Italia
1948: formeazã societatea Butan Gas SA, care se ocupã cu îmbutelierea si distribuirea gazului
ALTE TITLURI:
1966-1976: Presedinte al
Federatiei Internationale de Marketing
1973: Membru al Camerei de Comert italo-române
Doctor Honoris Causa al Universitãtilor din Craiova si Timisoara
Cetãtean de onoare al oraselor Lugoj si Cluj-Napoca si al comunei Spãtaru (judetul Buzãu)
IMPLICARE ÎN ÎNVÃTÃMÂNTUL ROMÂNESC:
1967: Ia fiintã, în Italia, Fundatia Europeanã Drãgan
1990: Înfiinteazã, la Bucuresti, „Drãgan European Business School”
1991: Pune bazele, la Lugoj, Universitãtii Europene Drãgan
VOLUME PUBLICATE:
1985: The World Mission of the International Marketing Federation
1987-1989: Geoclimate and History
1995: Bazele Cognitive ale Cercetãrilor de Marketing (în colaborare cu prof. M.C. Demetrescu)
1976: Istoria milenarã a tracilor
1985: Imperiul milenar al Daciei
1996: Istoria românilor
1996: Adevãrata istorie a românilor

Nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar când am fost plecat din tarã.
Nu am stat niciodatã sã numãr banii.
În privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor.
Am fãcut afaceri cu mãturi.
La Venetia locuim pe Calea Dragan.
Evreii au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri si beneficii.
Am fost considerat promotorul Europei Unite de azi.
Am o viatã normalã si o mãsurã în toate.

Note:


#7014 (raspuns la: #6999) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
prof. dr. ing. Doru Stefanescu de la Universitatea din Alabama - - de SB_one la: 26/01/2004 13:37:26
(la: Jos palaria!)
Diaspora in direct
"Fiindca sunt muncitori si inteligenti, romanii din America au un mare succes"
-interviu cu prof. dr. ing. Doru Stefanescu de la Universitatea din Alabama - SUA

Fugit din Romania in 1980, la varsta de 38 de ani, pentru ca se simtea "un fir de nisip intr-o moara care macina tot", prof. dr. ing. Doru Stefanescu ajunge in America, visul oricarui roman. Cunoscut deja in Lumea Noua pentru lucrarile prezentate la congrese internationale in domeniul metalurgiei, prof. Stefanescu n-a asteptat prea mult: dupa doua saptamani, i s-a ivit un angajament. De-aici si pana la colaborarea cu NASA n-a fost decat povestea unui om care a vrut sa invinga.

-Domnule profesor Stefanescu, ati plecat din Romania cu directia fixata pe America?
-Da, pentru ca aveam o invitatie ca sa prezint o lucrare la un congres american. Totusi, nu doream neaparat sa raman in SUA, pentru ca nu plecam undeva anume, ci plecam de undeva. Am plecat cu sotia mea (ne lasasem fetita acasa, cu parintii mei). Printr-un prieten resitean, am cunoscut un contrabandist in Iugoslavia, care ne-a rezolvat problema banilor, dar ne-a si invatat cand sa luam avionul spre America (era pe-atunci un tratat intre Romania si Iugoslavia, de a-i intoarce pe cei care trec ilegal frontiera, dar mai era o conventie cu americanii, prin care oamenii erau lasati sa treaca). Pe aeroport, granicerul iugoslav ne-a cerut pasapoartele, a vazut ca-s romanesti si ni le-a inapoiat, fara a le deschide macar, ca sa le stampileze. Conform actelor, deci n-am parasit nici pana azi Iugoslavia... Asa am ajuns in America si imediat ce-am ajuns, am telefonat celor care ma invitasera la congres, si le-am spus ca intentionez sa raman aici. Mi-au spus ca va dura cateva luni pana voi gasi de lucru (in 1980, si America era in criza). Dar dupa numai doua saptamani, am primit un telefon de la Universitatea din Wisconsin, care mi-a oferit pozitia de visiting profesor: cu bani putini, dar suficienti pentru a trai in conditii mai bune decat cele pe care le aveam in Romania (de fapt, din acei bani am putut sa-mi iau masina). Cea mai grea faza, in America, atunci cand incerci sa gasesti de lucru, este primul serviciu, caci nimeni nu stie in ce masura cunosti limba, ce experienta ai, daca intelegi modul cum functioneaza societatea, sistemul de lucru. Noroc ca americanii sunt, in general, foarte generosi cu strainii. Daca vorbesti putin engleza, iti declara imediat ca vorbesti perfect. Sosisem cu doua geamantane doar si, peste putin timp, s-au gasit oameni care ne aduceau paturi, farfurii, linguri. Ospitalitatea romaneasca, e adevarat, pare inegalabila: daca-ti vine un strain in casa, ii dai patul tau; in America, nu-ti da patul sau nimeni, iti da insa alt pat.

Cand am inceput lucrul, am fost foarte ponderat, constient ca ma aflu intr-o societate noua, extrem de competitiva si unde trebuie sa invat regulile. Mi-am vazut de treaba. Dupa cateva luni, am inteles cum functioneaza sistemul si-am putut sa fiu mai agresiv, lucru foarte pozitiv in America, asta insemnand abilitatea de a-ti urmari scopurile profesionale.
-Cum ati ajuns sa colaborati cu NASA?
-In prezent, functionez ca profesor la Universitatea din Alabama, o universitate de stat, a treia ca vechime din SUA (dateaza din 1831), dar asta nu ma impiedica sa am si colaborari. Colaborez cu NASA din 1981, cand am avut primul contact cu ei, realizat -cum spun americanii: "you pour yourself, but your bootstraps" (adica, te ridici prin propriile-ti forte). Foarte importanta -in sistemul american -este credibilitatea, prestigiul pe care-l ai, atunci cand promiti un lucru. Daca dai gres o data -este-n regula, dar daca dai gres de doua ori -nimeni nu mai are incredere si nu-ti mai da bani. Astfel, mi-am format reputatia ca-mi indeplinesc obligatiile.

Cu NASA, am avut ocazia sa initiez doua experiente. Sunt ceea ce se cheama "NASA Principal Investigator" -un titlu pe care-l obtii atunci cand o experienta propusa este acceptata pentru zbor. Am participat la doua zboruri: in iunie-iulie 1986 si anul trecut, in noiembrie (cand am discutat cu astronautii prin intermediul televiziunii). Fascinant e ca atunci cand experimentul a fost aprobat pentru spatiu, succesul misiunii depinde de participarea a sute de oameni. Efortul este coplesitor, iar succesul implica responsabilitate.
-Domnule Stefanescu, in Occident este obiceiul ca profesorilor universitari sa li se acorde o data la 7 ani un an liber, asa-numitul "an sabatic". Dv. ati beneficiat de acest lucru?
-Da, am avut un an sabatic in 1994, pe care mi l-am petrecut in Franta, la Nancy, unde am lucrat, iar pe copii i-am inscris la scoala. Anul sabatic dureaza, de fapt, sase luni, perioada pe care universitatea ti-o plateste integral.
-Cum arata o zi din viata dv.?
-Depinde. Circul destul de mult, deoarece -ca sa ai o activitate de cercetare -trebuie sa existi din punct de vedere stiintific, prin prelegerile pe care le tii. Ca si tenismenii profesionisti, avem turnee, ne mutam din oras in oras, tot la o luna-doua, ca sa nu ne uite lumea. In schimb, daca sunt la universitate, imi place sa fiu la ora 8 la lucru, pentru ca, de fapt, acolo nu este un program fix. Nu intereseaza pe nimeni prezenta fizica. Daca stai acasa si obtii rezultate, asta-i foarte bine. Avem asa-zisa politica a "usii deschise", iar usa mea este intotdeauna deschisa dialogului cu studentii. Predau semestrial 1-2 cursuri, pe care mi le pregatesc cu minutiozitate.
- Sunt multi romani valorosi in America?
-Romanii care sunt in America, pentru ca-s muncitori si-n general inteligenti, au un mare succes. Problema nu e romanul, ci sistemul. Cand romanul intra intr-un sistem in care se poate valorifica, se valorifica. Am avut studenti romani care au venit in America in ideea ca vor invata si se vor intoarce, ajutand la promovarea stiintei romanesti. Ei bine, nu mai vor sa se intoarca. Nu este neaparat mirajul economic, ci conceptia: "daca ma duc acolo (Romania), nu pot sa fac ce fac aici (America)".
-Ce credeti despre dorinta tinerilor de a parasi Romania?
-Eu cred ca aceasta este o problema personala si sunt adeptul totalei independente individuale. Aceasta decizie este decizia fiecaruia dintre noi, si nu cred ca avem dreptul sa stabilim legi prin care sa dictam individului ce trebuie sa faca cu viata lui. Cred ca rolul politicienilor este de-a asigura un sistem care sa fie atractiv pentru tineri, altfel tinerii se vor duce acolo unde-si pot valorifica potentialul.
-Va asupreste o anume nostalgie a Romaniei?
-Tara ramane totdeauna in suflet. Este ca prima iubire -nu se poate uita. Este o senzatie stranie, intr-un fel, pentru ca emotiile sunt mixte: pe de-o parte ma simt ca si cum n-as fi plecat niciodata, pe de alta parte -ca si cum n-as fi fost aici niciodata...
-Cum incercati sa ajutati Romania?
-Initial, intentia mea a fost de-a aduce in America studenti, pentru a-i educa si a-i trimite inapoi. Aceasta metoda nu prea are succes: odata ajunsi acolo, au rezultate si nu se mai intorc. Va dau ca exemplu pe Laurentiu Nastac -un element foarte valoros, care lucreaza la o companie de cercetare in Pennsylvania, platita de Marina Americana. Lucreaza in domeniul superaliajelor -un domeniu de varf; alt exemplu este cel al lui Adrian Catalina -si el un bun specialist metalurg. Acum incerc sa le facilitez celor interesati in Romania, in domeniul solidificarii si turnarii metalelor, contacte cu specialisti straini, tocmai pentru a scoate Romania dintr-o anumita izolare in care se afla. In exterior nu se vorbeste de Romania, ca si cum n-ar exista. Nu va dati seama de aici, dar ea este data complet uitarii. Nu se vorbeste nici de rau, nici de bine despre ea. In America, foarte putina lume stie ca romanii vorbesc o limba latina. In general, conceptia este ca Romania se afla in sfera slava. Despre Romania ai putea scrie doar ca despre o curiozitate, iar aceasta curiozitate lipseste...
-Mai aveti timp pentru hobby-uri?
-Foarte putin, dar cel mai important hobby al meu este sailing-ul, adica iahting-ul, pentru ca barcile mari cu panze iti dau senzatia ca te poti duce oricand si oriunde in lume. Foarte frumos iti poti petrece timpul -cand il ai...

RUXANDRA CONSTANTINESCU



SB
................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#8482 (raspuns la: #8457) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
trist este faptul ca dr. Ciom - de (anonim) la: 30/07/2004 22:15:37
(la: Scandal medical in RO)
trist este faptul ca dr. Ciomu nu rste un caz singular.Acum doi ani tatal meu a fost operat de cancer de un cunoscut profesor din Timisoara,dar mai intaai l-a tratat cu antibiotice de o asa zisa infectie la o masea cam doua luni. mi-a cerut o groaza de bani si pentru ca nu am putut saii ofer toata suma , dupa operatie nu a mai venit la vizita in salon si nu ii prescria nici macar calmante. Cand a vazut ca nu mai poate face nimic l-a trimis acasa fara sa ii faca foaia de externare din spital. Dupa ce tata a murit si ne-am intalnit mi-a spus ca sunt nebuna,sa ma duc la balamuc pentru ca el nu ma cunoaste si nici "nu a pus bisturiul pe tata"M-a intrbat daca am o dovada ca a fost internat in soitalul acesta.Deci vusese grija sa-si "stearga urmele" iar eu nu aveam decat sa tac si sa il pling pe tata.
Sclavii noii ere sau Dr. Mengele? - de ampop la: 18/10/2004 08:45:29
(la: Eugenia)
"Şi din punct de vedere moral ce-i mai condamnabil: ca o muncă să fie atribuită unuia ce-o consideră înjositoare şi o face fiindcă aşa-i impune situaţia economică sau altuia care nu simte nici o neplăcere? Care poate nici măcar nu are conceptele de plăcere şi neplăcere?"...cum adica frate Simeoane? Cine iti garanteaza ca acele fiinte create spre a fi sclavi nu vor avea constiinta de sine? Este oare moral sa zamislesti astfel de zombie. Pare mai de graba o masinatie gen Mengele. Cine va fi acela care va beneficia de sclavi for free? Care vor fi criteriile atribuirii de rob unei familii de elita? Vor avea infatisarea noastra si nu vor fi oameni? Sper ca daca vreodata o sa te servesc la masa, ca asa iti place, iar eu voi fi unul dintre cei care sunt "multumiti", o sa-ti pun in mancare stricnina, cand nici macar nu o sa banuiesti. Uite asa, eu...SCLAVUL. Si las-o dracului de morala...ca nu este domeniul tau cel mai tare. Sieg Heil Dr.Mengele!
Mario
#25397 (raspuns la: #25177) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Tema cartii dr. Gray - de camyb1981 la: 03/02/2005 10:14:02
(la: Ganduri pe tema "barbatii sunt de pe Marte, femeile de pe Venus")
Daciana a initiat o discutie, daca am inteles eu bine, pe tema cartii respective ca si punct de dezbatere, adica pe tema COMUNICARII, si nu pe cea a cartii ca realizare literara (care, fie vorba intre noi, nu e nici o realizare, este o insiruire de idei pe care le avem si le exprimam, cei mai multi dintre noi, la o discutie prieteneasca in fata unei cafele:). Acest dr. Gray a incercat sa le ordoneze pentru cei care nu-si regasesc sirul ideilor si care simt nevoia unui suport sa-si aseze gindurile.

Am citit-o si eu, pentru ca, sigur, ideea parea interesanta, ca sa nu mai zic de metafora venusienelor si a martienilor care mi se pare foarte ilustrativa.

In ce priveste comunicarea, e foarte greu si mai ales ineficient sa faci teorie generala, pentru ca fiecaruia dintre noi i se pliaza cel mai bine un anumit set de atitudini si idei...

Eu am considerat ca faptul de a te pune in mod ipotetic in postura celui de linga tine te ajuta sa stii cum sa te comporti, dar sintem atit de diferiti incit asteptarile noastre sint diametral opuse celor ale persoanelor de linga noi... si acelasi lucru poate fi perceput in mii si mii de feluri. Asa ca reteta vine din noi, din instinct, din loviturile pe care le primim, din orice... reteta supravietuirii, vreau sa spun, pentru ca in ce priveste comunicarea, e clar ca ea nu va fi niciodata desavirsita...

"Opreste trecerea. Stiu ca unde nu e moarte nu e nici iubire , si totusi te rog: opreste, Doamne, ceasornicul cu care ne masori destramarea."
dr evil - de zaraza la: 23/03/2005 18:27:08
(la: Exista oare EGALITATE????)
draga dr evil,

mai citeste odata textul domnului jinga, pana la final. daca am inteles eu bine, asta e ideea postarii, de a face reclama site-ului. pe care, cu bunavointa l-am vizionat, si la momentul respectiv era prost facut, urat, si plin de greseli de ortografie. cum site-ul era reclama la un concurs de frumusete pentru surde (!), ma astept sa indeplineasca un minim de criterii estetice. acum dupa ce am vizionat site-ul, concursul de furmusete respectiv mi se pare de doi bani, concurentele urate, si suporterii agramati. initiativa e poate laudabila, nu zic nu, insa rezultatul e penibil. deci cand tragi linia, 0 barat. cred ca surdele respective ar fi better off.

salutari inmiresmate,

zaraza
#40496 (raspuns la: #40233) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
urmasul lui "LENIN" Dr Evil si aiurerile necunoasterii - de kradu la: 24/03/2005 01:26:54
(la: Este Comunismul de vina pentru caracterul Romanilor?)
"Biserica Ortodoxa intodeauna s-a opus educatiei si progresului in dorinta de asi pastra puterea." asa a spus LENIN si asa spune si
Dr EvilESCU!

Sa-l amintesc pe Nica a lui Stefan a Petrei care invata a cetii de pe un ceaslov si mai strivea si muste cu el...
Primele scolii in limba Romana au fost pe linga Biserici. De acolo venea si morala si stinta si cultura! Popa era in satul Romanesc un taran cu stinta de carte, care insa de luni pina simbata nu purta sutana ci era la munca cimpului, la imprastiat gunoi, si la cules! Duminica obisnuia ca inainte de slujba, ori dupa sa dea un sfat oamenilor de fata! Inceperea lucrarilor de primavara era unul din ele!

E o carte pe undeva prin rafturi uitata, si numele ei e..
"TRECUTE VIETI DE DOAMNE SI DOMNITA" de Nicu Gane
DACA vai avea rabdarea de a pasii de pe tarimul ignorantei si al GRESITEI generalizari in cel al cunoasterii, rasfoieste-o si vei fii amuzat cit de mult BINE a facut Biserica Ortodoxa Romana!
Biserica ne-a ajutat sa ne tinem si limba si mosia, dar sa si cinstim pe Dumnezeul Nostru, caci fara astea am fii nimic!
S-auzim de bine!
"K"


#40574 (raspuns la: #39604) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ehei, Evil..sau preferi Dr? - de Honey in the Sunshine la: 25/03/2005 15:00:12
(la: De ce e televiziunea de rahat?)
Ehei, Evil..sau preferi Dr?
Ai dreptate pana la un punct.De fapt, pana la doua.
1)exista cu siguranta si in Romania si aiurea oameni inteligenti care ar fi in stare sa faca un talk show de exemplu care ar avea si rating si ar costa si putin.Daca Pro TV-ul ar face niste probe pentru un moderator de emisiune din cei 10000000 care se vor prezenta la ele, macar unul va avea o idee originala si inteligenta in legatura cu talk-show-ul respectiv.Si cu siguranta nu va cere o avere pentru a-l face.
2)Nu inteleg toata discutia asta cu "masele".Din membrii site-ului asta de exemplu, nu stiu cati ar fi cei care spun ca se uita cu placere la tv si o gasesc inspiranta.Doar n-om fi noi, care vorbim aici, altceva decat parte din masele despre care tot se vorbeste!

If Jesus paid for our misstakes, let's make his money worth!
#40755 (raspuns la: #40703) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Neintelegere... Dr.Evil sau Spiderman? - de ampop la: 30/03/2005 06:53:08
(la: Ce fac romanii pentru imaginea Romaniei in strainatate)
Draga Dr.Evil (semeni foarte bine cu vechiul meu prieten Paianjenul)...cred ca este o mica neintelegere. Vina este intrutotul A MEA , deoarece ar trebui sa pun ghilimele acolo unde GLUMESC, deoarece:
***In primul rand asa ar trabui sa sune pseudonimul tau, pentru ca imaginea Romaniei sa fie adecvata, Miere In Soare si nu Honey in the Sunshine :).** iar eu am pus doar :). Nu am vrut sa spun ca ar trebui creata o imagine de inflexibilitate culturala, it was simply a joke!
Ideea de baza a textului meu a fost ca orice individ, inainte de toate sa-si urmeze fericirea. Sa nu-ti inchipui Dr.Evil brother ca sunt asa de naiv incat sa cred ca lumea globalista este paradisul pe pamant...stii bine ca unii spun chiar contrarul, respectiv ca la un moment dat va trebui sa inceapa "the final countdown" (sau a inceput?).
Deoarece esti plecat presupun de mult timp in Australia nu stii ca aici in Romania de face mare tam tam pe IMAGINE. Mai degraba TREBUIE SCHIMBATA esenta si nu IMAGINEA. Pana nu ne schimbam de la radacina, degeaba cosemtizam o lume putreda. Shalom brother!
Mario
#41180 (raspuns la: #40892) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Un batrin care se incurca cu o copila..." Dr Evil, - de DESTIN la: 31/03/2005 00:06:55
(la: Cata importanta are diferenta mare de varsta intre parteneri?)
"Dr Evil zice:
Fratilor, o copila care accepta compania amoroasa a unui batrin libidinos nu este nici nevinovata si nici pura!"

Desigur nu pot decat sa fiu de acord cu tine,in parerea expusa mai sus.

Eu, in ce am comentat, mi-am spus punctul de vedere in contextul temei...

Iubirea nu are granite...nu i-se poate impune conditii...

Nu am discutat de fiinte umane deformate sau altfel de relatii intre "mosi libidinosi sunt impreuna cu copile nevinovate si pure..."

Cu bine,





Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
#41319 (raspuns la: #41189) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
dr evil - de zaraza la: 01/04/2005 14:39:12
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
dr evil,

uiti ca pana mai ieri, in romania, homosexualitatea era o infractiune, si faceai puscarie pana la 12 ani, foarte legal. orice judecator putea sa te condamne linistit si perfect acoperit de lege. nu cred ca pretentiile homosexualilor de a fi lasati in pace sunt exagerate. in ce priveste paradele gay, recunosc ca sunt duse la extrem, dar extremism avem si in partea cealalta. de ce crezi ca a aparut cuvintul "homofobia"?
atunci cand homosexualitatea va fi acceptata de societate, vor disparea si manifestarile extremiste.

ca sa fac o paralela, aminteste-ti de paradele feministe din anii 60. azi te-ar umfla rasul sa mai vezi femei defiland cu pancarde, cerand drepturi egale cu barbatii... si totusi la vremea respectiva, erau justificate.

zaraza

check this out:
#41556 (raspuns la: #41501) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Homosexualitate III pt Dr. Evil - de Cassandra la: 08/04/2005 18:37:26
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
Dr Evil, bogatia de idei a raspunsului tau, in pofida invocarii ocultiste a lui Cosbuc, nu reuseste sa egaleze problematica confortului molustelor din Marea Caraibilor, care atat de tare ma pasioneaza dupa spusele tale.
Iar daca nu-ti este accesibil lexicul post-ului meu “homosexualitate II”, iti recomand calduros sa te intorci la clasele 5-8 primare; pana cand nu vei absolvi aceasta etapa academica importanta, declar “polemica” noastra incheiata.
#42631 (raspuns la: #42259) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cele spuse de Dr Evil - de TeodoraPA la: 09/04/2005 12:35:36
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
iata am citit si eu toate cele scrise aici si cam sunt de acord cu cele spuse de Evil-ul nostru... Nu prea inteleg ce sens au toate cercetarile Cassandrei, si care e scopul lor, pentru ca nu vor reusi sa aduca vreo schimbare in gandirea noastra, nici nu aduc nimic nou, ma rog... Mi se pare ciudat sa fie cineva atat de preocupat de acest subiect.
Mai era cineva pe aici care ne certa pe noi, cei "indiferenti", sau cum om fi, ca avem gandiri religioase, ca ne-au fost bagate in cap anumite conceptii si perceptii, ca am refuza o deschidere a gandirii spre homosexualitate... Ce mi s-a parut ciudat e ca am fost chiar sfatuiti sa incercam si apoi sa judecam. adica sa incercam si noi ca sa ne cunoastem orientarea sexuala, sa gustam...

Si acum vin eu cu explicatiile mele:
- se cade pe lumea asta, sau am eu vreo nevoie sa incerc, sa gust din toate lucrurile, toate orientarile mai mult sau mai putin sexuale sau de alta natura, ca sa ma descopar? Mie mi-e bine. Suntem foarte multi oameni de rand carora ne e bine cu ce avem, cu viata noastra sexuala si nesexuala... De ce as incerca? Eu nu am nevoie sa gust din unele si altele ca sa stiu cine sunt, nici ca sa-mi fie bine. Nu stiu ce legatura are asta cu faptul de a crede sau a nu crede in Dumnezeu. Poate e o problema de educatie. Dar asta nu ma face sa fiu ignoranta. Nu accept sa fiu acuzata ca nu imi pasa, sau ca nu imi schimb mentalitatea, sau ca nu lupt pt drepturile lor (ma intreb care drepturi?) asa cum nici eu nu cer nimanui sa mi se alature, sau nu fortez pe nimeni sa-si schimbe mentalitatea cu privire la adoptia copiilor abandonati. Uite pe mine asta ma preocupa - copiii abuzati si abandonati. Dar nu va cert ca nu veniti cu mine sa ii vedem sau sa avem grija de ei. V-as povesti multe pe tema asta, dar nu as arunca niciodata inspre voi cu "sunteti anti" sau "sunteti ignoranti"... bla bla bla... Sunt, asa cum spune si Dr. Evil indiferenta fata de homosexuali. N-am nici o treaba cu ei. Daca as descoperi ca unii dintre prietenii mei sunt homosexuali nu i-as judeca, nici nu i-as condamna, i-as iubi in continuare...
- Ceea ce pe de alta parte stim deja despre comportamentul minoritatilor poate fi observat si in cazul homosexualilor: de cele mai multe grupul minoritar e mai "rasist" si mai discriminator decat grupul la care se raporteaza. N-am facut eu studii pe tema asta ca si Casandra, e un l;ucru despre care am citit si am vorbit cu multa lume. Se zice de exemplu ca negrii in State sunt extrem de rasisti... Si ce sa mai zicem de grupurile de feministe brav luptatoare... Uneori am impresia ca ca unele grupri de acest gen au mai multe drepturi decat noi - masa larga a populatiei.
Sper sa nu mi-o luati in nume de rau.

Si celui care ne zicea sa incercam - azi maine ne spui sa incercam cu animale, cu copii, cu morti, cu autoflagelare ca sa descoperim cine si cum suntem?

Take heed when you think you stand, lest you fall.
#42732 (raspuns la: #42259) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dr. Evil, - de Amalia Ring la: 13/04/2005 18:05:03
(la: Cata importanta are diferenta mare de varsta intre parteneri?)
Dr. Evil,
nici nu sti ce dreptate ai...
#43356 (raspuns la: #42839) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
PS Dr. Evil... - de ampop la: 18/04/2005 08:04:51
(la: Este Comunismul de vina pentru caracterul Romanilor?)
Multi "securisti" pot fi insa "reciclati" de catre alte puteri, utilizati in diferite scopuri...si oricum sunt "vatafi" buni pentru o populatie primitiva care voteaza dupa 15 ani majoritatea clepto-comunista. Si o parte din agentii Gestapo sau Abwehr au fost recuperati, de ce ar face romanii diferenta? Vatafi peste...sa nu pronunt cuvantul pe care-l stii bine Dr.Evil brother....again, all the best!
Mario
#44151 (raspuns la: #43960) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Frate Dr.Evil...:) Evil niciodata frate cu "Dumnezeu" - de Dr Evil la: 19/04/2005 09:45:05
(la: Este Comunismul de vina pentru caracterul Romanilor?)
Alegerea selectiva a "crimelor din trecut" care trebuiesc amintite nu ajuta nici la reconciliere si nici la solidarizarea cu victimile.
Cum spune proverbul romanesc: "ce-i mult nici porcul nu maninca"! Mai ales cind societatea este destul de educata sa citeasca si printre rinduri.

In cepriveste motto-ul CIA?!... Cred ca ai ales un exemplu gresit. Au demonstrat-o de nenumarate ori cit le pasa de adevar. Si recent, cu armele de distrugere in masa ale lui Saddam... Dar asta este alta problema.

Securistii trebuiau reciclati, la schimbarea unei orinduri nu ai de unde sa inlocuiesti toata infrastructura. Dar asta nu inseamna ca de cite ori cineva spune ceva ce nu-ti convine trebuie sa-l cataloghezi securist sau comunist. Mai ales cind nu stii cu cine vorbesti. Lozinca: "cine nu este cu mine este impotriva mea"... poate fi adoptata numai de un inapoiat mintal ca Bush Jr. (imi permit sa-l numesc asa pentru ca i-am citit biografia adevarata si nu cea "coafata" de dupa ce a devenit presedinte).

Anyway, daca to crezi ca CIA-ului ii pasa de Romania te inseli. Multi dintre ei nici nu stiu sa o arate pe harta si inca mai cred ca avem capitala la Budapesta. Sau cel putin asa ar dori ei sa fie...

All the best,

Dr Evil

#44281 (raspuns la: #44149) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
dear poor old dr evil, - de zaraza la: 20/04/2005 16:54:18
(la: Avem curaj sa discutam deschis despre infidelitate?)
Observatia mea a fost ca te-ai bucurat foarte mult cind unii dintre participanti s-au aratat ingaduitori si ti-au oferit compasiune si te-ai zburlit la cei care nu ti-au dat dreptate... Si eu am fost cel la care te-ai zburlit cel mai tare. Poor good old Dr Evil!...

hehe, poor old dr evil, cat de poor? si mai ales, cat de old?

o ultima replica pe subiect:

daca o sa citesti mesajele scrise la acest topic, o sa vezi ca NIMENI nu mi-a dat dreptate. a, au fost interlocutori care acuzau cu hotarare "fapta" (sau pe zaraza :) ), si interlocutori care s-au mai gandit inainte sa se arunce la verdicte. ca sa fiu foarte sincera, n-am avut motive "sa ma bucur foarte tare" nici intr-un caz, nici in altul. personal, ii admir pe cei care cugeta inainte de a vorbi/scrie, si care inainte de a acuza ferm, se intreaba cu realism si sinceritate ce-ar face ei insisi in situatia data. eu mi-am tras concluziile personale privind propria-mi infidelitate, nu asta urmaream prin aceasta postare. mai degraba, vroiam sa invat despre voi :).

am citit multe raspunsuri perfecte, vorbe mari si frumoase, adevaruri nete si care sar in ochi, cinste, sinceritate, onoare, iubire... oare de ce lumea reala e asa de diferita daca toti gandim in termeni atat de inaltatori? (toti mai putin zaraza :))

eu am incercat sa-ti raspund la intrebarile "ce inseamna fidelitate", dar se pare ca raspunsul meu n-a ajuns la tine asa cum am intentionat sa ajunga. dar , ca-n viata, fiecare pricepe cat poate.

si acum, draga poor old doctor evil, sa ne auzim cu bine, si pe subiecte noi!

salutari inmiresmate,

zaraza

#44522 (raspuns la: #44450) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dr Evil ti-ai gasit nasul zaraza - de (anonim) la: 21/04/2005 13:21:46
(la: Avem curaj sa discutam deschis despre infidelitate?)
Dragilor,

Tot citesc de vreo doua ore la mesajele voastre si se pare ca v-ati
c-am aprins la vorba. Ce atita mare scofala cu "fidelitatea"?
Vorba lui Shakespeare: el a fost fidel si ea a fost fidea. Totusi o intrebate zace-n mine... De ce Dr Evil si zaraza au sarit asa unul la gitul altuia... Fiecare din ei are pacatele lui si nu se hotarasc a cui pacate sint mai mari?!... Ce este fidelitatea?... Onestia?... Buna cuviinta?... Va vad vorbid intr-o limba pe care nu o cunosc, poate englezeste, de parca a fi infidel este mai putin vinovat in engleza decit in romana...

Calmati-va fratilor, amindoi aveti bube-n cap si in loc sa incercati sa vedeti a cui sint mai mari mai bine incercati sa vi le vindecati inainte de a fi prea tirziu.

Mult noroc,

Grigorescu

======================================
"Daca apa din fintina s-ar preface in Cotnar
As lasa limba romana si m-as face fintinar"
#44752 (raspuns la: #44256) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...