comentarii

drepturile romanilor din germania


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Pentru romanii din Germania c - de mya la: 31/12/2004 05:34:48
(la: Viata in Germania)
Pentru romanii din Germania care vor sa vada ce e aia manipulare prin mass-media in tara lor adoptiva: Uite aici un blog bilingv (germana si engleza). Eu il citesc ziilnic de cand a aparut (de vreun an si ceva). Fara el as fi fost cu totul rupta de realitate pe perioada cat am locuit in Germania. Inainte sa dau de el...credeam ca sunt un caz special (si sotul meu la fel), ca am eu idei fixe si ca mi se pare ca stirile nemtesti sunt interpretate distorsionat si nu corect si impartial. Noroc cu blog-ul in cauza, am aflat ca nu sunt un caz special deloc, suntem mai multi asa :-). Lectura placuta! Daca nu o sa va placa, nu-i bai, continuati sa va uitati la stirile nemtesti. Frohes Neues Jahr!

http://medienkritik.typepad.com/

Diaspora romaneasca/viata romanilor din germania - de goanga la: 24/01/2006 14:35:17
(la: viata romanilor din germania)
Viata in Germania pentru cineva care vine din strainatate nu e prea usoara. Trebuie sa te obisnuiesti cu ideea ca mereu te vor privi ca pe o straina (nici nu poti avea alte pretentii dat fiind faptul ca nici pe cei din fosta Germanie Democrata nu prea ii vad cu ochi buni). De lucru se gaseste, mai greu dar merge. In rest oamenii sunt cam reci si cam ciudati. Asta a fost parerea mea, asa m-am simtit eu acolo si dea aceea am preferat sa ma intorc in Romania. Daca esti o fire care nu pui chiar tot la inima, o sa traiesti bine, chiar foarte bine (din punct de vedere material).
Sper sa te acomodezi repede si sa-ti fie bine. Succes mult!
drepturile romanilor - de alinoi la: 24/05/2007 15:11:33
(la: Viata romanilor din Germania)
Ma numesc Alina si prietenul meu este neamt iar acum sunt insarcinata in 4 luni.Nu sunten casatoriti doar traim impreuna,copilulu o sa se nasca aici dar ce drepturi o sa am eu atunci?cum pot sa imi iau cetatenie si ce ar trebui sa fac?daca stiti vre-un avocat roman im Köln sau in Düsseldorf va rog sa ma ajutati.
dubla cetatenie romana si germana - de mdmt la: 15/07/2011 13:21:35
(la: Cedarea cetateniei romane ????)
buna tuturor,
subiectul este cam invechit din cate vad, dar am si eu o intrebare...in cazul in care ma casatoresc cu un cetatean german si doresc sa obtin si cetatenia germana, imi pot pastra cetatenia romana dobandita prin nastere sau nu? nu stiu exact care este legislatia pt cei care doresc dobandirea cetateniei germane prin casatorie cu un cetatean german si cam cat dureaza :)...
multumesc tare frumos!
#617088 (raspuns la: #44988) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Proiectul de autonomie a secu - de Ingrid la: 31/12/2003 03:20:33
(la: Autonomia "Tarii Secuilor" ?)
Proiectul de autonomie a secuilor va ajunge la Parlament in februarie
Proiectul de lege privind autonomia Tinutului Secuiesc va fi depus in Parlament cel tirziu la mijlocul lunii februarie, a declarat, luni, vicepresedintele Consiliului National Secuiesc (CNS), Ferencz Csaba, citat de corespondentul MEDIAFAX.
El a precizat ca pina la sfirsitul lunii ianuarie presedintele CNS, Csapo Jozsef, va finaliza proiectul de autonomie a Tinutului Secuiesc, proiect in care vor fi incluse si propunerile reprezentantilor scaunelor secuiesti.
În cursul lunii noiembrie, reprezentantii consiliilor scaunelor secuiesti din Tinutul Secuiesc au analizat acest proiect de autonomie, dar si pe cel al deputatilor UDMR Toro Tibor si Szilagyi Zsolt, membri ai conducerii Consiliului National al Maghiarilor din Transilvania.
Conducerea Consiliului National Secuiesc a dat publicitatii un proiect de autonomie a Tinutului Secuiesc la sedinta de constituire, in care se precizeaza ca autonomia practicata in regiuneaistorica Tinutul Secuiesc, prin modul de organizare a scaunelor secuiesti, dateaza din 1200. "Autonomia scaunelor a functionat sub forma de autonomie teritoriala, avind o administrareproprie, structura sociala si administrativa specifica, drepturi speciale si statut special", se arata in acest proiect.
Celalalt proiect a fost prezentat in 19 noiembrie de catre deputatii UDMR Toro Tibor si Szilagyi Zsolt, membri ai conducerii Consiliului National al Maghiarilor din Transilvania, impreuna cu politologul Bakk Miklos. De fapt, in acest caz este vorba de schita unui proiect legislativ ce va fi promovat de alesii maghiarilor pentru instituirea autonomiei regionale si culturale. Ei au prezentat o lege cadru privind regiunile din Romania, un proiect de lege privind infiintarea cu statut special a Tinutului Secuiesc si altul privind autonomia acestuia.
Conducerea CNS sustine ca sint diferente radicale intre cele doua proiecte. Una consta in faptul ca proiectul prezentat de catre Toro si Szilagyi se bazeaza pe trei proiecte legislative, iar daca unul dintre acestea nu va fi adoptat de Parlament celelalte nu isi mai au rostul. Pe de alta parte, proiectul lui Csapo nu vizeaza o reorganizare a intregului teritoriu, ci doar a Tinutului Secuiesc. O alta diferenta este ca, in timp ce proiectul lui Csapo arata ca autonomia este necesara pentru pastrarea identitatii nationale, cel prezentat de cei doi deputati se refera doar la administrarea Tinutului Secuiesc ca o regiune speciala.
Vicepresedintele CNS Ferencz Csaba a precizat ca proiectul final de autonomie va fi tradus din maghiara in limbile romana, engleza, germana, franceza si va fi dat publicitatii in acelasi volum. El a mai subliniat ca, prin depunerea proiectului legislativ laParlament, se urmareste ca reprezentantii scenei politice romanesti,dar si ai celei internationale sa acorde atentie acestei probleme.

29.12.2003 / Copyright 2002 Mediafax
Bogdanovka - un Auschwitz antonescian - de Filip Antonio la: 09/02/2004 18:28:44
(la: Evreii si o manie curioasa..)
Istoria comunismului si a Holocaustului (II). Interviu cu Liviu ROTMAN

Lavinia BETEA


Holocaustul ca tema de cercetare

Ce imagine putem avea din arhive despre guvernarea Antonescu?

Da, documentele s-au pastrat. O parte au fost publicate. Recent, la Tel Aviv, la centrul pe care-l conduc, am publicat o voluminoasa lucrare a colegului Jean Ancel, despre Transnistria, atit de voluminoasa ca n-am putut s-o iau cu mine in geamantan. Despre lagarele din Transnistria pentru ca in Transnistria nu era un singur lagar, ci un sistem de lagare. E ceva despre care nimeni n-a stiut nimic. Transnistria se stia poate geografic ce era. Dar din punct de vedere al suferintei evreiesti acest lucru nu s-a stiut pina acum citiva ani. Jean Ancel a facut o munca de Sisif, de unul singur, in arhive din Romania, dar si din fosta Uniune Sovietica, unde exista multe documente romanesti pentru ca armata sovietica a capturat arhivele romanesti. Deci, dupa o cercetare foarte complexa a documentelor din arhivele romanesti si de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice sau care se gasesc la Washington, la Muzeul Holocaustului, a publicat cca 1200 de documente care insumeaza aproximativ 2200 de pagini.

Sintetizate ce ar insemna ?

Sintetizate – demonstratia nu este a mea, este a lui Jean Ancel – ar putea fi prezentate astfel. In primul rind, in Romania a existat o politica de exterminare calificata a evreilor. E adevarat ca intr-o anumita perioada lucrurile s-au schimbat, dar in ’41-’42 a existat o politica sistematica de exterminare a evreilor. Nu au fost niste atrocitati la intimplare, facute de un locotenent sau de un capitan barbar, ci o politica bine pusa la punct de factorul de decizie de la Bucuresti. Factorul de decizie de la Bucuresti fiind in acea etapa Ion Antonescu si cei apropiati lui, pentru ca el a condus impreuna cu un guvern participant la conducere. Nu e vorba de comitetul executiv de pe vremea lui Ceausescu, exista acolo un dialog. Sigur ca a lui era decizia, dar oamenii participau si aprobau deciziile. Fara doar si poate, nu se poate vorbi de o rezistenta in cadrul guvernului, pe problema evreiasca.

O politica intrerupta tot de catre Antonescu...

Tot de catre el. Tot el are meritul, sa spunem asa, el fiind omul care decidea. In septembrie-octombrie 1942, datorita unui complex de factori, el isi schimba politica fata de evrei. Acest complex de factori contine o situatie speciala a Romaniei in 1942. E adevarat, este inainte de Stalingrad, dar se contura deja o modificare a raportului de forte. In al doilea rind, existau niste probleme foarte grave pentru statul roman. Diplomatia germana, in primul rind ministrul de externe Ribbentrop, dar si alte personaje care gravitau in jurul lui Hitler isi consolidau in timpul anului 1942 pozitia promaghiara si considerau ca trebuie mers la un nou arbitraj care sa coboare spre sud granita, deci sa dea cea mai mare parte a Transilvaniei. In paralel, prin organizatiile fasciste ale sasilor, bineinteles sub patronajul serviciilor speciale hitleriste, Reichul punea la cale un plan de autonomie a sasilor. Se pare ca din nou integritatea teritoriala a Romaniei era in pericol si atunci se pare ca s-a gindit ca va trebui sa ia legatura cu Occidentul. Si nu poti sa iei legatura cu Occidentul, in paralel cu deportarea evreilor spre lagarele mortii din Polonia. In afara de asta mai sint si alte elemente. A existat o presiune a anumitor parti ale societatii civile romanesti, nu foarte largi, care au cerut oprirea masurilor antievreiesti. Este vorba de cercul din jurul regelui, de regina mama, de inalti reprezentanti ai clerului si, nu in ultimul rind, de oameni politici, dintre care se detaseaza interventia lui Iuliu Maniu. De asemenea, o serie de elemente ale birocratiei romanesti, se vorbeste de conducerea CFR-ului care a incercat chiar sa saboteze trimiterea garniturilor de tren pentru deportare. Si nu trebuie omisa declaratia extrem de ferma a Secretarului de stat al Statelor Unite, ce ameninta cu grave represalii, in cazul deportarii evreilor. Deci au fost niste factori care au determinat oprirea realizarii planurilor de exterminare... Ceea ce nu exclude insa faptul ca in ’41-’42...

Ce explicatii aveti pentru faptul ca, desi Antonescu a dus aceasta politica de exterminare a evreilor in ’41-’42, nu a dus-o in maniera extrema. Adica nu i-a trimis la Auschwitz, ci in Transnistria. Oare stia ce se intimpla la Auschwitz?

Ca sef de stat aliat sa nu stie ce se intimpla in zona aliata? Pot sa va spun si ca a existat un plan foarte bine pus la punct, plan incheiat si predat, de care fusesera anuntate si autoritatile germane. Plan intocmit de Radu Lecca, personalitate importanta care avea sarcina sa se ocupe de evrei. Radu Lecca intocmeste un plan pe care guvernul si Antonescu personal il aproba, privind deportarea evreilor din Romania in valuri, in etape spre lagarele de la Auschwitz si din Europa Centrala...

In ce an?

In 1942. Neaplicarea acestui plan, dupa ce fusese semnat si transmis Germaniei – intii aminarea lui si apoi neaplicarea lui – a insemnat schimbarea pozitiei lui Antonescu datorita cauzelor pe care le-am pomenit inainte. Faptul ca a existat acest plan este foarte clar. Antonescu a avut propriul plan de exterminare a evreilor, principala cale era Transnistria, si, spre deosebire de alti aliati ai lui Hitler, a evitat cit a putut sa se incadreze in planul german. Explicatiile sint multiple, multe tinind si de structura sa psihica. Dar rezultatul trebuia sa fie acelasi! In al doilea rind, as vrea sa mai adaug ca o vreme nu s-a vorbit deloc de Transnistria. Apoi s-a incercat sa se vorbeasca despre Transnistria ca despre ceva foarte usor si blind, un fel de casa de odihna in care au fost dusi evreii. Transnistria a fost – si cartea pe care a publicat-o Ancel a demonstrat acest lucru – un loc unde evreii erau dusi sa fie exterminati. Sigur ca nu ca la Auschwitz, nu compar, dar exista grade ale crimei.

Cine-ar putea stabili o ierarhie in privinta chinurilor uciderii rapide – prin impuscare, otravire cu gaze sau oroarea Hiroshimei – si a mortilor lente prin infometare si frig din lagarele celuilalt tip de regim totalitar, comunismul?
Toate acestea fac parte din ceea ce numim istorie contemporana, fiind chiar o caracteristica a ei...

Nu trebuie pus semnul egal, dar vorbind despre Transnistria, ideea era exterminarea. In momentul in care evreii ajungeau in Transnistria, li se confiscau buletinele de identitate. Deci acesti oameni se transformau in oameni fara identitate care puteau fi omoriti oricind si oriciti. Puteau fi si pastrati. Dar nu mai aveau apararea pe care o are orice om, in orice parte a lumii. Erau apoi transportati in modul cel mai brutal, mergeau pe jos prin zapada si din timp in timp erau si omoriti, va rog sa consemnati acest amanunt cinic pentru ca incerc sa demonstrez un lucru. Adica nu erau transportati ca niste detinuti, ci ca niste oameni care puteau fi si erau din cind in cind omoriti. Transnistria insasi era un complex de lagare. Unul dintre ele, Bogdanovka, era un loc al mortii la fel ca Auschwitz. Acolo oamenii erau adunati, strinsi intr-un staul de porci si exterminati prin impuscare si ardere. A fost deci o exterminare sistematica. Sigur n-a fost acea „exterminare stiintifica“ ca la Auschwitz. Apropo de aceasta, exista foarte multe proteste germane impotriva omorurilor evreilor folosite de armata romana. Nu din dragoste pentru evrei, ci pentru ca aceste cadavre aruncate puteau produce epidemii periculoase pentru o armata care se indrepta spre front. Din motive de igiena, nemtii voiau o lichidare curata si sistematica, ceea ce nu se intimpla in Transnistria.

Ca orice cetatean matur al Romaniei, in scoala am avut o singura sursa de informare despre cele petrecute in Transnistria – romanul Satra de Zaharia Stancu, care descrie tiganii deportati. Despre ei, despre tiganii de care povestea romanul, de ce nu se mai vorbeste acum?

Se vorbeste. Dar exista o intirziere. Cartea colegului meu Radu Ioanid s-a numit in editia engleza, publicata la Washington, Holocaustul evreilor si al tiganilor. Fireste, e de datoria istoriografiei sa dezvaluie atrocitatile comise de guvernul Antonescu impotriva populatiei rome. E un fapt istoric centralitatea „problemei evreiesti“ in timpul regimului Antonescu. El insusi avea sa spuna, la un moment dat, pentru mine important nu este razboiul impotriva bolsevicilor, pentru mine important este razboiul impotriva evreilor.

Care este sensul corect al acestui cuvint foarte folosit, dar putin cunoscut – Holocaust?

O definitie filologica nu este importanta in istorie. Un fenomen grav in istorie primeste un nume si ramine cu acest nume datorita faptului ca asa a fost. Holocaust inseamna exterminarea sistematica a evreilor in perioada respectiva. Inseamna o politica de exterminare si inseamna lipsirea unor oameni de drepturile de baza. In general aceste doua elemente dau sensul cuvintului. Astazi se incearca ocolirea fondului problemei, prin „retragerea“ in discutii savante filologice. Eu vad in aceasta metoda o incercare de a fugi de esenta problemei.

Cum se defineste, in opinia dv., fenomenul numit Holocaust?

Continutul capitolului romanesc al Holocaustului este dat de urmatoarele fapte: 1. Faptul ca o populatie in integralitatea sa – nu conteaza starea materiala, orientarea politica, religiosi sau laici – este scoasa de sub scutul legii. E vorba de posesori ai cetateniei romane. Deci un singur numitor comun: evreitatea. Acesti oameni, prin legislatia evreiasca a lui Ion Antonescu, sint spoliati economic, li se confisca proprietatile, sint dati afara din casele lor, elevii si studentii sint exclusi din sistemul de invatamint de toate gradele, specialistii: ingineri – printre ei si regretatul meu parinte –, avocati, medici, artisti sint scosi din breslele profesionale – barou, asociatia inginerilor, sindicatul scriitorilor etc. – si sint siliti sa-si cistige piinea prin tot felul de munci ocazionale. Se iau impotriva lor masuri umilitoare, precum confiscarea aparatelor de radio etc. In mare se poate spune ca devin cetateni de rang inferior. O data cu aceasta degradare civica se pot astepta la orice! Viata lor nu mai are aceeasi valoare cu a vecinului neevreu. 2. Au loc pogromuri, la Bucuresti – in perioada guvernarii legionare si apoi in ajunul si imediat dupa inceperea razboiului intr-o serie de centre, din care cel mai important a fost la Iasi, in iunie 1941. 3. Deportarea aproape integrala a populatiei din Basarabia si Bucovina in Transnistria. Incercarea de a se face o deosebire intre cele doua regiuni si restul tarii e un simplu joc, ele erau regiuni romanesti. De altfel au fost deportati si evrei din sudul Bucovinei, regiune ce nu fusese sub ocupatie sovietica in perioada 1940-1941. 4. Atrocitati impotriva populatiei evreiesti din Ucraina. Nu cred ca crimele din Odessa pot fi puse pe seama altora decit a guvernului si a armatei romane. 5. Conceperea planului de deportare – in valuri – incepind cu cei din sudul Transilvaniei si Banat – a tuturor evreilor din Romania. Plan de care am vorbit mai inainte.

Cercetarea Holocaustului este mult mai mediatizata decit, sa spunem, cercetarea…

Perioadei lui Carol cel Mare...

Pentru exteriorul comunitatii istoricilor pare foarte important raspunsul intrebarii la ce foloseste cercetarea Holocaustului? Dv. ce finalitati ii conferiti?

Are o semnificatie foarte importanta. Am incheiat un secol care incepe, in mod figurativ, cu pogromul de la Chisinau in 1930 si se termina cu represiunile grave din fosta Iugoslavie. Deci un secol al lagarelor, un secol al exterminarii fara precedent care este in acelasi timp un secol al dezvoltarii fara precedent a stiintei, a culturii. Un secol in care apare computerul, un secol in care televiziunea se impune ca o putere foarte mare, in care formele de comunicare intre oameni sint revolutionate, in care corespondam si noi prin Internet... Cind l-am incheiat, ne-a fost frica cind am trecut pragul de la un mileniu la altul ca se intimpla ceva cu aceste computere. Daca vine sau nu acel val, si n-a venit. Poate ar trebui acum, dupa ce ne-am linistit, sa ne gindim putin si asupra semnificatiei umane, ce s-a intimplat si unde ne ducem. Sa ne gindim si ca cea mai grava reprimare care a existat a fost la mijlocul secolului trecut si inseamna Holocaust. E fara precedent, dar ca sa fie fara urmare trebuie sa o analizam si sa o cercetam. Asta pe de o parte. Pe de alta parte, multi spun ca Holocaustul, cercetarea Holocaustului este – sa retineti in ghilimele foarte ingrosate – „o afacere evreiasca“. Ii intereseaza pe evrei, e importanta pentru evrei, evreii vor… Intreb: de ce? Sigur ca pentru evrei, care au fost victime principale, Holocaustul a insemnat o trauma enorma, dar inca nu s-a raspuns la toate intrebarile de ordin politic, ideologic, teologic. Apropo de teologic, foarte multi evrei care au scapat au negat existenta lui Dumnezeu. Ceea ce e si firesc poate – daca Dumnezeu a permis sa se intimple ceea ce s-a intimplat, inseamna ca Dumnezeu nu exista. Sau daca exista, nu merita sa-i dam vreo cinstire. Sau dimpotriva, au devenit foarte religiosi. Deci impactul este foarte puternic. Dar mult mai importanta este cercetarea acestei tragedii de catre societatile in mijlocul carora s-a petrecut, trebuie pusa in permanenta intrebarea: „Cum a fost posibil?“. E vorba, in primul rind, despre responsabilitatea tortionarului, dar si a celor care au fost martori tacuti si nepasatori. Din acest punct de vedere mi s-a parut foarte interesant un articol al Magdalenei Boiangiu intitulat Ferestre inchise. Despre indiferenta martorilor la deportarea evreilor, aparut recent intr-o publicatie a Institutului Goethe din Bucuresti.

Secolul incheiat e plin de orori care – sint de acord cu dv. – ridica chestiuni mult mai complexe decit priceperea si munca istoricului. Se pune chestiunea grava a studiului naturii umane si a contextelor care transforma oameni normali in criminali. Citeva date de referinta ale secolului trecut ne-ar putea determina sa-l denumim „secolul crimei in masa“. Redau citeva cifre dintr-o statistica prezentata de Tzvetan Todorov, unul dintre analistii acestor fenomene umane exceptionale. Primul razboi mondial: 8,5 milioane de morti pe fronturi, aproape 10 milioane din rindul populatiei civile, 6 milioane de invalizi. Rusia sovietica – 5 milioane de morti in razboiul civil, 4 milioane de victime ale represiunii, 6 milioane de morti in vremea foametei din 1932-1933. Al doilea razboi mondial – 35 milioane de morti doar in Europa. Statisticile se raporteaza, in general, la Europa. Dar n-a fost doar acesta un continent singeros. In Cambodgia, spre exemplu, in timpul regimului comunist al lui Pol Pot, toti cei care nu sustineau proiectul de creare a omului nou au fost ucisi – unul din sapte cetateni ai tarii... Cum ajung oamenii sa savirseasca asemenea orori? Cercetarile de psihologie demonstreaza ca, in general, tortionarii nu sint niste psihopati, ci apartin categoriei oamenilor obedienti...

Putem in felul acesta reveni la intrebarea de ce e important Holocaustul. Pentru evrei este desigur important, dar eu zic ca este mult mai important pentru celelalte popoare care nu au fost victime, din mijlocul carora s-au ridicat cei care au ordonat asasinatele. In primul rind, Germania. Dar Germania n-a fost singura. Este mult mai important pentru ei. Ca sa inainteze, trebuie asumate niste responsabilitati. Nu poti sa treci intr-o etapa noua fara sa-ti asumi niste responsabilitati. Nu poti sa treci in secolul XXI, pastrind niste clisee din secolul al XIX-lea cum ar fi romantismul acesta „ce bine era intr-o civilizatie rurala...“. Poate era bine, poate nu era bine, dar nu poti sa inaintezi cu acel model in secolul XXI. Germania hitlerista este principala vinovata si Hitler este autorul principal al acestor planuri monstruoase. Dar efectul acestui plan ar fi fost mult mai redus daca n-ar fi existat colaborarea citeodata entuziasta a altor popoare, a oamenilor din politie, din armata, din birocratiile diverselor state. Inclusiv in tari cu grad de civilizatie ridicat si chiar cu traditie democratica. Sa nu uitam de Franta regimului de la Vichy, de unde au fost deportati multi oameni la Auschwitz...

Dv. vorbeati de responsabilitati. Ceea ce s-a intimplat este bine de stiut si trebuie folosit exemplul consecintelor ca mijloc de avertizare in fata nationalismului, populismului sau fanatismului religios. Dar nu poti sa platesti in istorie, cred, nimic. Cum, in fata justitiei, nici fiul nu poate ispasi pedeapsa de criminal a tatalui sau...

Nu e vorba de platit. E vorba de asumare ca sa ne putem feri de o repetitie. Un interes national al popoarelor despre care am vorbit este asumarea acestor raspunderi pentru ca prin asta se despart de o greutate, de o ghiulea.

Intr-un ziar de mare tiraj din Romania – nu intr-o publicatie de specialitate – erati citat, este adevarat, nu de catre gazetarul ce semneaza articolul, ci de catre un alt istoric, ca sustinator al opiniei ca romanii vor trebui sa plateasca despagubiri atunci cind cercetarile istorice vor dovedi consecintele politicilor antievreiesti din timpul guvernarilor de dreapta. Cum comentati informatia aceasta?

Da, cunosc citarea din Evenimentul zilei. Din pacate, afirmatia mea este scoasa din context. Am spus ca, fireste, este necesar sa se plateasca despagubiri tuturor celor care au fost spoliati de totalitarismul de dreapta sau de stinga. Aceasta nu e o problema „evreiasca“, ci una generala. Ideea este ca noua Romanie recunoaste principiul sacrosanct al proprietatii si ii despagubeste pe cei spoliati, fie evrei in perioada Antonescu, fie romani, evrei, unguri, germani in perioada comunista. Asta am spus, dar nu in contextul discutiei despre Holocaust. Regret ca ziarul nu a gasit de cuviinta sa publice lamuririle mele ulterioare. Regret, printre altele, pentru ca apreciez ziarul Evenimentul zilei. In general, incercarea de a prezenta problema asumarii Holocaustului ca pe o problema financiara este inca o cale de a distorsiona discutia autentica, de „a trage trenul pe linie moarta“.

Care este stadiul actual al temei Holocaustului in istoriografia din Romania?

Problema nu e simpla si nu vreau sa ascund ca inca e greu sa fie discutata deschis. Una dintre cauze a fost deja amintita, tacerea indelungata de decenii. Alt grup de cauze este intelegerea diferita a disciplinei istorice. Conceptual, istoricul a fost invatat ca istoria e un instrument al educatiei patriotice, al formarii omului nou. In acest context, cercetatorul istoric a fost invatat sa se solidarizeze cu obiectul cercetarii sale. Nu intimplator se folosesc termeni de „ai nostri“ pentru… armata lui Mihai Viteazu… De aici dificultatea de a discuta un subiect cu inalt grad de dificultate. Deci, pe de-o parte, este o incercare de a „ameti“ subiectul, de a vorbi de el, dar, de fapt, de a nu vorbi. In acelasi timp, in cadrul mai multor universitati din Romania: Universitatea „Babes-Bolyai“ din Cluj sau Universitatea Bucuresti, se aud si alte voci, care vorbesc deschis despre problema Holocaustului. Marea speranta este „cresterea“ si „maturizarea“ tinerei generatii de cercetatori. Am avut multe discutii cu tineri cercetatori, doctoranzi, masteranzi sau tineri profesori din invatamintul preuniversitar si am fost placut surprins de capacitatea lor de a discuta deschis problematica Holocaustului, decrisparea lor. Ca istoric, nu pot sa nu observ avansul pe care il au politologii in aceasta directie. Indrumati de universitari, care inteleg importanta fenomenului Holocaustului, ca George Voicu sau Stelian Tanase, ei i-au depasit pe colegii istorici in abordarea fenomenului. Aceasta prezenta tinara ma umple de optimism si e mult mai importanta decit asertiunile unuia sau altuia dintre politicieni, cu gindul la viitorul sondaj de opinie.

V-ati nascut si ati trait multi ani in Romania. Credeti ca romanii sint mai
antisemiti decit alte popoare?

In general, sint impotriva formularii „popor antisemit“ sau „popor mai antisemit“ ori a ideii de a masura antisemitismul unui popor. Eu nu cred ca exista popoare antisemite. Exista popoare la care a existat educatie antisemita, exista popoare in care a existat antisemitismul la nivel guvernamental, un antisemitism de stat. Nu cred ca se poate vorbi despre popoare antisemite. In contextul acesta, eu nu vorbesc niciodata de poporul roman ca de un popor antisemit. Vorbesc insa de o traditie antisemita in cadrul civilizatiei romanesti, care exista...

In prezent se spune ca in Romania avem „un antisemitism fara evrei“. Asa o fi, oare?

Se aplica aceasta nu numai in Romania, ci in multe alte tari – un antisemitism impotriva unei populatii care practic nu mai exista. Exista o comunitate ai carei membri au virsta ridicata, care nu mai sint activi decit, vorba aceea, numarati pe degete! Multi, inclusiv comunistii, au incercat sa demonstreze ca antisemitismul este produs de evrei. Antisemitismul nu este produs de evrei. Antisemitismul este produs de o serie de cauze sociale, economice s.a.m.d.

Ce v-ar placea sa „scoateti la lumina“ in viitorul apropiat din arhivele romanesti?

De obicei, nu afli ce-ti place. As vrea sa-mi pot continua cercetarile. Chiar daca mi-am scris, de fapt, cartea, cred ca nu voi fi in stare sa ma opresc aici si sa nu ma mai ocup de alte aspecte ale perioadei comuniste. Eu cred ca cercetarea istoriei evreilor in perioada comunista, ca si cercetarea altor minoritati – si alte minoritati au probleme foarte importante in perioada comunista: deportarea germanilor, niste masuri antimaghiare, nivelarea tuturor, inchiderea oricaror scoli confesionale etc. –, se poate face prin cercetarea comunismului ca atare. Mai cred ca exista in Romania si in Estul Europei, in general, o retinere in a studia fenomenul comunist din diverse motive. Exista un leit-motiv, in care eu nu cred, ca-i prea aproape. Ce inseamna prea aproape? Nu avem cu cine, impresiile sint prea apropiate, trairile afective sint prea puternice... Eu cred ca in stiinta nu trebuie sa existe probleme afective. Cercetatorul – spre asta tindem, catre aceasta tind si eu – trebuie sa fie, de fapt, un chirurg care judeca la rece, cu manusi si halat alb curat. Sa nu ia virusii care vin din arhive, sa nu cada prada lor. Sa mentina distanta, nu neaparat in timp, ci sa aiba o distanta ideologica pentru a cerceta.

Ce „ne invata“, in principal, comunismul?

Cred ca cercetarea fenomenului comunist, de exemplu acum, dupa 11 septembrie 2001, cind problema lumii este terorismul, devine foarte importanta. Ar trebui sa ne intoarcem sa-l cercetam pe Lenin, pentru ca eu cred ca primul teoretician sistematic al terorismului este Lenin. El a condus grupul terorist care preia puterea, indiferent daca are sau nu majoritate. Este un grup de oameni hotariti, bine indoctrinati, bine legati intre ei cu legaturi de asemenea structura incit pot face orice. Inclusiv sa atace cu avioanele doua turnuri din centrul celui mai puternic stat. Cercetarea comunismului este importanta pentru foarte multe aspecte si ar trebui facuta. Cu incercarea de a avea distanta nu in timp si nu geografica, ci distanta ideologica pentru a studia formele acestei structuri, problemele, rolul conducator al partidului care insemna de fapt controlul intregii societati, nivelarea intregii societati, ingineria sociala a regimului, formarea unui anumit tip de om... Pe care, in parte, din pacate, l-au format. Noi speram atunci ca e o vorba goala. Toate acestea sint probleme foarte interesante. Si stiu ca sinteti de aceeasi parere. Cred ca ne-am intilnit in pasiunea pentru cercetarea acestei perioade anormale. Cred ca au aparut deja o serie de lucrari importante – printre ele si cartea pe care ati scris-o despre Lucretiu Patrascanu, care este una dintre cele mai bune analize ale perioadei staliniste din Romania si vine sa lumineze acea perioada neagra care este perioada comunista.

http://www.observatorcultural.ro/arhivaarticol.phtml?xid=9416
romanii si Germania - de (anonim) la: 03/03/2004 09:31:04
(la: romani in germania)
Si pe mine m-ar bucura o discutie despre poporul german dar nu stiu cum sa dam unul de altul pt ca nu pot sa schimb numele din anonim in numele meu si s-ar putea sa nu se vizualizeze acest mesaj....
germania - de (anonim) la: 03/03/2004 10:12:18
(la: romani in germania)
Unul din site-urile pentru cei ca tine ar fi:
http://www.romanians-de.org
dar mai sunt si altele. Ca o sugestie: cauta cu google "romani in Germania" si vei gasi informatii destule.
Pentru "un anonim" (romanii si Germania, Wed 03/03/2004 - 19:31) - de Paianjenul la: 10/03/2004 00:08:13
(la: romani in germania)
...Doua sugestii care te-ar putea ajuta sa intri in contact cu alti romani (care - la rindul lor - ar dori sa intre in dialog cu tine):

- creaza-ti un NUME DE UTILIZATOR si o PAROLA cu care sa intri pe acest site; numai asa vei obtine o "identitate" care-ti va fi recunoscuta de acest site de fiecare data cind il vei vizita... si care ramine ca "semnatura" a ta la fiecare comentariu pe care-l vei face....

- pur si simplu lasa-ti adresa de e-mail (la care poti fi contactat) pe aceasta pagina, si... DACA cineva va fi interesat sa comunice cu tine, va avea posibilitatea de a raspunde "invitatiei" tale la dialog....

#11720 (raspuns la: #11217) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
romanii si germania - de (anonim) la: 10/03/2004 07:43:21
(la: romani in germania)
si pe mine m-ar bucura sa ma intalnesc cu romani. Sunt in münchen si nu cunosc prea multi romani pe aici. Scrie la loidl_d@dibag.de
Cum sunt romanii??? - de Bufnitza la: 29/09/2004 15:58:45
(la: Snobismul ieftin in Romania - din punctul de vedere unui Polonez)
Esti un polonez care a trait in Romania, sper ca am intzeles bine... hai sa itzi povestesc ceva despre mine... sunt plecata de 2 ani din Romania, in Germania direct, si aici studiez la universitate in Erlangen daca ai auzit cumva (sunt o gramada de polonezi pe aicea...). Trebuie sa intzeleci faptul ca eu aici, intr-o tzara straina ma simt si mai mult romanca si sunt si mai mult romanca, desigur, ca sunt si mai mandra de lucrul asta, vazand cate performantze au romanii pe aici si nu numai etc... prietenul tau era un om slab, prost si fara personalitate...
Hai sa itzi explic contactul meu cu polonezii, da???
1. Totzi polonezii pe care i-am intalnit la inceput, mi-au povestit cate lucruri rele le-au facut lor polonezii lor si sa ma feresc de polonezi. Nu doar ei m-au atentzionat legat de polonezi, ci si altzii, nemtzi, romani, rusi etc.
2. Totzi polonezii pe care i-am intalnit urasc Germania si nemtzii... Le-am zis in fatza ca sunt niste prefacutzi si ca se "prostituaza", de ce au venit aici daca nu suporta Germania.
Dupa cele ce tzi-am povestit ar fi trebui (sincer) sa fug de ei si sa nu am nici un fel de contact cu nici un polonez, dar PRIETENA MEA CEA MAI BUNA DE AICI, din Germania, MAGDALENA, ESTE POLONEZA... si ea nu e singura mea prietena din Polonia.
Ar fi bine sa renuntzi la prejudecatzi si sa nu judeci un popor dupa unul sau cateva exemplare intalnite... asta inseamna prostie... si ingustime a mintzii...
Snobi si fatzarnici exista peste tot... OAMENI ADEVARATZI la fel... trebuie doar sa ii gasesti.. poate nu ai stiut tu pe cine sa cautzi... sau dupa ce valori...
A, si sa nu uit, de ce nu spui ca, voi, polonezii, acolo in tzara voastra, in POLONIA, credetzi ca noi totzi ROMANII, suntem TZIGANI???
Ar fi interesant sa stie si cei din forum asta...
Oare ai plecat din start de la niste prejudecatzi ieftine... atunci de ce in Romania, potzi sa imi explici???
Itzi multzumesc si sa stii ca nu vreau sa te jignesc, e doar purul adevar, pe care l-am auzit de la POLONEZI, in Germania si in POlonia cand am fost...
Si apropo, ce gasesti rau in a fi mandru ca itzi ai radacinile undeva, ca ai un loc drag si sigur unde te potzi intoarce oricand... si reintregi... reinsufletzi... si regenera... asta nu e snobism... noi suntem doar mai profunzi si mai puternici decat TINE, asta este singura diferentza...
Cum sunt romanii? Dar polonezii? Cugetari catre Filek... - de Bufnitza la: 29/09/2004 16:00:33
(la: Snobismul ieftin in Romania - din punctul de vedere unui Polonez)
Esti un polonez care a trait in Romania, sper ca am intzeles bine... hai sa itzi povestesc ceva despre mine... sunt plecata de 2 ani din Romania, in Germania direct, si aici studiez la universitate in Erlangen daca ai auzit cumva (sunt o gramada de polonezi pe aicea...). Trebuie sa intzeleci faptul ca eu aici, intr-o tzara straina ma simt si mai mult romanca si sunt si mai mult romanca, desigur, ca sunt si mai mandra de lucrul asta, vazand cate performantze au romanii pe aici si nu numai etc... prietenul tau era un om slab, prost si fara personalitate...
Hai sa itzi explic contactul meu cu polonezii, da???
1. Totzi polonezii pe care i-am intalnit la inceput, mi-au povestit cate lucruri rele le-au facut lor polonezii lor si sa ma feresc de polonezi. Nu doar ei m-au atentzionat legat de polonezi, ci si altzii, nemtzi, romani, rusi etc.
2. Totzi polonezii pe care i-am intalnit urasc Germania si nemtzii... Le-am zis in fatza ca sunt niste prefacutzi si ca se "prostituaza", de ce au venit aici daca nu suporta Germania.
Dupa cele ce tzi-am povestit ar fi trebui (sincer) sa fug de ei si sa nu am nici un fel de contact cu nici un polonez, dar PRIETENA MEA CEA MAI BUNA DE AICI, din Germania, MAGDALENA, ESTE POLONEZA... si ea nu e singura mea prietena din Polonia.
Ar fi bine sa renuntzi la prejudecatzi si sa nu judeci un popor dupa unul sau cateva exemplare intalnite... asta inseamna prostie... si ingustime a mintzii...
Snobi si fatzarnici exista peste tot... OAMENI ADEVARATZI la fel... trebuie doar sa ii gasesti.. poate nu ai stiut tu pe cine sa cautzi... sau dupa ce valori...
A, si sa nu uit, de ce nu spui ca, voi, polonezii, acolo in tzara voastra, in POLONIA, credetzi ca noi totzi ROMANII, suntem TZIGANI???
Ar fi interesant sa stie si cei din forum asta...
Oare ai plecat din start de la niste prejudecatzi ieftine... atunci de ce in Romania, potzi sa imi explici???
Itzi multzumesc si sa stii ca nu vreau sa te jignesc, e doar purul adevar, pe care l-am auzit de la POLONEZI, in Germania si in POlonia cand am fost...
Si apropo, ce gasesti rau in a fi mandru ca itzi ai radacinile undeva, ca ai un loc drag si sigur unde te potzi intoarce oricand... si reintregi... reinsufletzi... si regenera... asta nu e snobism... noi suntem doar mai profunzi si mai puternici decat TINE, asta este singura diferentza...
Fotografii, Jurnalul, TN / Somn usor Romania, oriunde te-ai afla - de Dragos Bora la: 09/12/2004 16:09:09
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
> Somn usor Romania, oriunde te-ai afla.
>"Aflu acuma ca fotograful de moda al anului in Romania e un columbian. >Bravo lui si rusine celorlalti.

Dom'le, ce doream sa spun, 'mi-amintiti de bancul cu "Baaaa, se cunoaste ca nu esti de aici!!!". ;-)

Premiul ala e unul de sa se spele cu el pe cap.
Din mai multe motive.

Apoi, stiu un fotograf care a invatat in 30 de ani de activitate, nu in
trei, si care a avut abia anul acesta, daca nu ma insel, prima expo-
zitie personala. Cand a fost intrebat din ce cauza a durat asa mult
a raspuns ca nu se putea prezenta cu orice. Sau cam asa ceva.

Chestia e ca cel de care va zic a crescut in Romania, intre germani.
Ardelean. Molcom. Ma ia somnul.
Noapte buna!

#31223 (raspuns la: #30938) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
romani in germania - de Simon Alexandru la: 22/12/2004 21:06:43
(la: romani in germania)
Si eu traiesc in Germania si nu chiar foarte departe de tine.Adresa mea este alexandrumini@aol.com.Astept vesti de la tine.
viata romanilor din germania - de (anonim) la: 23/01/2005 16:31:40
(la: Viata romanilor din Germania)
parerea mea despre germania este una foarte buna in comparatie de tara noastra.eu m-am acomodat foarte repede si imi place la nebunie aici.despre mentalitatea nemtilor pot sa-ti spun ca este foarte buna si ca nu o sa ajungem la nivelul lor din nici un punct de vedere.
Uite pentru romanii din Germa - de mya la: 01/02/2005 23:20:25
(la: Viata romanilor din Germania)
Uite pentru romanii din Germania care cunosc limba germana: un blog nou si foarte interesant care discuta/critica felul in care mass-media nemteasca prezinta evenimentele si stirile din lume in societatea germana. Nu o sa va para rau citindu-l sau chiar participand la discutii. Intrarea e libera :))

www.medienkritikonline.com
*** - de Muresh la: 11/06/2007 13:09:34
(la: Mai germani decit germanii.)
Argumentele principale pe care le evoca pentru a-si motiva resentimentele antisemite pornesc de la niste intimplari personale: participarea ca militar in Armata romana la suprimarea revolutiei bolsevice din Ungaria si prezenta la o petrecere din Berlinul anilor ’20, unde invitatii evrei au ironizat slujba religioasa lutherana. In jurul acestor doua intimplari evocate in cele doua epistole, scrise la o distanta de aproape 50 de ani, sint grupate mai toate argumentele antievreiesti intilnite si in literatura antisemita binecunoscuta. Pe linga nelipsita asertiune ca evreii ar provoca de fapt antisemitismul, mai apare si ecuatia evreu = comunist, precum si ideea ca evreii aspira la dominatia altor popoare, creind in acest scop o literatura si o ideologie antinationala si dizolvanta etc. etc.(12)

1940-1944 – faza subordonarii totale fata de politica, interesele si ideologia Reich-ului hitlerist
Pe 27 septembrie 1940, in fruntea grupului etnic este numit candidatul Berlinului, Andreas Schmidt. La scurta vreme dupa instalarea in fruntea comunitatii, Schmidt si ceilalti nazisti radicali infiinteaza, pe data de 9 noiembrie 1940, Partidul National-Socialist Muncitoresc German al Grupului etnic german din Romania (NSDAP der DVGR). Printr-un decret de lege publicat pe 20 noiembrie 1940, statul national-legionar roman al lui Antonescu acorda grupului etnic o larga autonomie, devenind personalitate juridica de stine statatoare. (13) Astfel, grupul etnic devine un soi de stat in stat, cu largi drepturi privind organizarea invatamintului, a presei si a vietii bisericesti.
Schmidt practica o politica de supunerea totala fata de Germania hitlerista, transformind partidul nazist autohton in instrumentul principal de conducere al grupului etnic. Obiectivul ideologic principal declarat al lui Andreas Schmidt consta in transformarea minoritatii intr-o masa de manevra. Pentru realizarea procesului de nivelare totalitara, partidul a imitat politica nazista, transformind, in primul rind, biserica evanghelica a sasilor din Transilvania, invatamintul in limba germana si presa in pepiniere ideologice.
Orice critica sau opozitie interna este sanctionata prin excludere din grupul etnic, prin teroare psihologica, prin atacuri huliganice. Pentru a infringe orice rezistenta din partea bisericii evanghelice a sasilor, in 1941 a fost demis episcopul Viktor Glondys (1882-1949) si inlocuit cu episcopul pro-nazist Wilhelm Staedel. (14) Acesta a sprijinit politica sinucigasa a lui Andreas Schmidt si inrolarea tinerilor in detasamentele SS-ului nazist. Pe de alta parte, episcopul Staedel a sustinut si crearea asa-numitei Uniuni de munca a Institutului pentru cercetarea influentei evreiesti asupra bisericii. In conformitate cu idei similare propagate, de pilda, de extremistul roman A.C. Cuza sau de ideologul nazismului Alfred Rosenberg, Institutul amintit propunea eliminarea Vechiului Testament din invatamintul religios, fiind considerat o emanatie a spiritului dizolvant iudaic.
Pentru a pune capat inrolarilor voluntare ilegale, concretizate in asa-numita Actiune a celor 1000, in 1943 Antonescu a semnat un acord cu Germania care permitea incadrarea a circa 70.000 de tineri germani in trupele Waffen-SS. Prima companie a divizionului SS – Leibstandarte „Adolf Hitler“ – era formata in exclusivitate din tineri fanatizati germani din Romania. Numerosi germani din Romania au fost implicati si in crimele din lagarele de concentrare.
Astfel, dr. Victor Capesius din Sighisoara a fost farmacist la Auschwitz, iar dr. Fritz Klein, medic in acelasi lagar. Amindoi au fost condamnati dupa razboi, Capesius la inchisoare, Klein la moarte. (In 1981, Heinrich Zillich, pe care l-am pomenit mai sus, i-a dedicat lui Klein un articol in care l-a descris pe acest criminal de razboi ca pe o victima a justitiei invingatorilor.(15)
Odata cu prabusirea dictaturii lui Antonescu, la 23 august 1944, s-a sfirsit si regimul lui Andreas Schmidt. Incercarea sa de a determina minoritatea germana sa paraseasca Romania a reusit numai partial. In septembrie 1944, Schmidt se intoarce in Romania cu un comando de parasutisti format din sapte legionari romani pentru a organiza lupta contra noului regim de la Bucuresti.
Este capturat de trupele sovietice si condamnat. A murit intr-un lagar sovietic in anul 1948. Trupele naziste reusesc, pentru citeva zile, sa revina in zona de vest a Banatului, intrind in septembrie in orasul Jimbolia (unde exista un puternic nucleu social-democrat antinazist format din germani).
Administratia locala a fost preluata dupa 23 august de un primar social-democrat. Sapte antifascisti germani au fost asasinati pe data de 15 septembrie 1944, dupa ce trupele naziste au revenit impreuna cu elementele naziste locale. Elucidarea acestei crime a fost blocata cu succes de catre nazistii germani localnici fugiti in Germania.

#204993 (raspuns la: #204991) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Interesant subiect - de papadie67 la: 24/10/2003 01:17:28
(la: Diaspora.. sa fie chiar 2 tabere ???)
JCC, marturisesc ca m-am surprins trezindu-ma din atzipeala indusa de spanaci cu oua si alte-adormitoare subiecte culinare bogate sau sarace-n omega-oxidanti si alte-americane sfaturi pt viata vesnica...

{ci sa ma ierti, io sunt ruman cam greu de cap, la fel ca tata care-a mancat shorici, pastrama (cand avea si cat incapea), smantana cu borcanu' (idem), sarmale grase, slaninuri, peshte, mici...ma rog, cum apuca! Si totul indoit cu vin (un kil sau doua, dupa posibilitati) sau bere dupa pohta inimii si-a buzunarului putinta, sau ce se mai gasea, cand se gasea. N-a muncit campul si n-a avut "treadmill" acasa. Vorbea Romana (bine!), germana si franceza. Bacu' si l-a luat prin '36, in elina si latina, printre altele. A murit in somn, acasa, deoarece s-o fi saturat saracu' sa traiasca. Fumase Marasesti, cam un pachet pe zi, si-apoi (o, ce oroare!) Carpati cu filtru, timp de vreo 55 de ani, pana prin 2000. N-a fost bolnav decat vreo shaptesh-cinci de zile, la sfarsit.
Avea 87 de ani cand s-a hotarat s-o lase moarta, ca nu mai avea rost...)

Am inchis paranteza si brusc excitat de subiectul ce-ai deschis, ma grabesc sa-i raspund cu remarca urmatoare:

da, este normal sa fim divizati ("trivizati" ?) ca neam intre cei care-au "trecut Dunarea-nnot" pana' n '89, cei care-au plecat dupa '90 cu palma-n c-r si cei care-au "fugit/plecat" inainte si dupa '90 cu misiuni sau/si cu burse de "stat", platite fara de stiinta de-aceia - multi, ce-au "stat de capra" fara stiinta lor, insa din banii lor, pentru ficiori si duducutze de politicieni banditi, ce-acum, "ajunsi" prin Occident, dau cu nerusinare "lectii" dispretuitelor, "tampite" capre de la care-au supt, dealtfel prin viol sadea.
Vezi tu, JCC, nu-i suficient sa ai o inima curata, asa cum cred c-o ai, din cate scrii...mai trebuie sa stii si cum sa scrii, sau cat de des sa scrii, sau cat ne doare despre ce ne scrii, asa cum ai facut-o-aici, acum! Chapeau!

Numai bine
politicieni - de Catalina Bader la: 03/11/2003 03:19:18
(la: EvZ: Imigrantul anti-imigratie)
Nemernici sunt peste tot.
In toata lumea.
Albi, negri, galbeni...
Evrei, romani, americani, germani...
Si ce daca?

Cata
#2916 (raspuns la: #2856) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Lista lui Popovici - de anita47 la: 07/02/2004 15:39:36
(la: A existat holocaust in Romania?)
Lista lui Popovici

Asa cum se stie, din vara-toamna anului 1941, evreii
din Romania – de regula cei din Basarabia si Bucovina
– au inceput sa fie deportati in Transnistria.
Initial, ordinul maresalului Ion Antonescu a fost ca
toti evreii din Bucovina sa fie deportati "in decurs
de zece zile”. Toata activitatea economica si
comerciala din regiune a colapsat. La sfarsitul anului
1941, de pilda, mai functionau in Cernauti doar 510
ateliere din 4.373 existente. Primar al orasului in
perioada 1941-1942, Traian Popovici (considerat astazi
“un Schindler roman") a facut demersuri insistente pe
langa autoritatile romane si germane ca evreii
“necesari din punct de vedere al utilitatii publice”
(mai ales meseriasii dar si “intelectualii si oamenii
de arta, specialistii din toate ramurile industriei,
medicii, inginerii, precum si cei din sistemul
judiciar”) sa fie scutiti de la deportare. S-au facut
trieri, s-au completat liste, s-au impartit
autorizatii (inclusiv asa -numitele “autorizatii
Popovici”), astfel ca au fost salvati de la deportare
(unii doar temporar) circa 20.000 de evrei “importantii
pentru economie” din cei 50.000 de evrei ai orasului.
Din aceasta cauza, Traian Popovici a fost numit
“jidovitul”, iar in mai 1942 a fost destituit.
Spovedania semnata de Traian Popovici a fost publicata
de curand, cu sprijinul Fundatiei Willhelm Filderman
(editie ingrijita de Th. Wexler), intr-un mic volum
bilingv (in romaneste si engleza) de 98 de pagini. Din pacate, volumul este neglijent editat. Nicaieri, nici
macar in minuscula prefata semnata de Razvan
Theodorescu, nu se precizeaza in ce an si in ce imprejurari a scris Popovici aceasta “spovedanie”.
Faptul nu este de mirare; nici cartea publicata acum
nu contine elementele minimale de identificare (fara an, fara loc, fara editura), continand in schimb multe
greseli (de pilda, in loc de cuvantul “munca” e scris
mereu “muzica”, astfel ca “munca fortata” devine
grotesc “muzica fortata”, cf. pp. 22, 23, 44 etc.).
A fost o epoca i n care o “autorizatie Popovici” salva
de la deportare si adesea de la moarte un om. “Cine
ucide un singur om – se spune in Talmud –, ucide intreaga lume. Cine salveaza un singur om, salveaza
intreaga lume”. Daca pe buna dreptate nu ii uitam pe
cei vinovati de persecutii, deportari si crime, cu
atat mai mult nu trebuie uitati oameni ca Traian
Popovici, figuri luminoase in istoria romanilor. Dupa
razboi, in Israel i-au fost recunoscute meritele si
curajul, fiind inclus in galeria celor distinsi cu
titlul “Drepti ai popoarelor”. La Memorialul
Holocaustului (Yad Vashem) din Ierusalim este un pom
sadit in memoria si onoarea romanului Traian Popovici.

Din Romania 40 de oameni au primit aceasta distinctie.
Ultima a fost inmanata in 1993 Regelui Mihai, pentru
Regina-mama Elena. Nu cred ca acesta este numarul real
al romanilor care – fara sa fi beneficiat de vreo rasplata – au salvat evrei de la moarte. In alte tari
numarul lor este mult mai mare: de pilda 68 in
Austria, 93 in Belgia, 135 in Italia, 145 in Ungaria,
148 in Lituania, 240 in Germania, 670 in Franta, 2.972
in Polonia, 3.265 in Olanda. Cred ca, pur si simplu,
autoritatile romane nu s-au sinchisit de aceasta
problema. Probabil insa ca nu e vorba numai de
neglijenta, ci si de o strategie. A avea multi romani
care i-au salvat pe evrei de la moarte, inseamna
implicit a admite ca evreii din Romania trebuiau sa fie
salvati, cu alte cuvinte, ca erau in pericol de
moarte. Si, daca-i elogiezi pe salvatori, trebuie
sa-i acuzi pe calai
(Revista Asymetria)
#9106 (raspuns la: #9093) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...