dubiosilor

In acea zi geroasa de ianuarie de care vorbesti am fost si eu prezent in Piata Victoriei. Dintre cele cateva sute de indivizi jumatate erau beti, iar cealalta jumatate fel de fel de dubiosi. Intre ei si Dan Nustiucum, consilierul cel violent al lui Iliescu.
Cei care sustineau partidele istorice s-au retras, ca sa se delimiteze de dubiosi, acestia din urma ramanand sub lumina reflectoarelor, imaginea lor fiind transmisa in direct in tota tara. Cand am vazut ulterior imaginile la TV am invatat cum se manipuleaza masele cu massmedia.
Pe TAB s-au urcat pe rand Sergiu Cellac care intreba multimea "pe mine ma vreti prim-ministru?", apoi Iliescu, parca si Roman, toti cu promisiuni care mai de care...

Se pare ca se incinta discutia aici, ori a fost incintata de la-nceput.

In orice caz, stiti ce mi se pare mie dubios? Faptul ca unele opinii (de mai jos) nu sint bazate pe experienta reala. Ma refer la cei care nu au avut ocazia sa traiasca in afara Romaniei un timp indeajuns de indelungat (tipic 3-5 ani) ca sa poata sa vorbeasca din proprie experienta, si nu din ceea ce aud de la altii. Astfel ei isi inchipuie cum se simt cei din afara, si nu ca asta ar fi gresit, dar nici nu le trece prin cap ca ei s-ar putea sa sa insele in aceasta privinta. Asta in contrast cu opiniile celor care traiesc in strainatate, si au trait sau au crescut in Romania in trecut, indeajuns sa stie cu ce se maninca ciorba de peste, si astfel au o perspectiva mai buna (nu toti! sint unii de ani de zile in occident si inca traiesc dupa mentalitatea din anii 'XX din Romania, si vice versa).

Acum citeva luni cind am fost inapoi in Romania am observat ca subiecte dintr-astea mai delicate trebuie tratate cu multa diplomatie de catre noi, cei care pretindem sa ne fi iluminat aici in vest (folosind termenul "vest" in mod vag, eu fiind in estul Canadei, si fara asigurare ca sint iluminat). Frustratia celor care au ramas acasa e usor de inteles, si parerea mea e ca noi cei din-afara ar trebui cel putin sa incercam sa-i facem pe ei sa inteleaga cu vorba buna, cu exemple, cu descrieri, samd. Numai cind asta rezulta in esec, daca e necesar (adica cine cistiga ce pin'la urma urmelor daca ei inteleg sau nu) , sa incercam sa-i lamurim cu ciomagul verbal. In cazul rudelor apropiate si a fostilor dusmani de moarte, ca roman get-beget imi permit sa sugerez folosirea ciomagului verbal de la inceput.

Deci, in sumar, de ce ne asteptam noi ca cei din tara sa inteleaga imediat ceea ce noua ne-a trebuit ani sa intelegem in occident?

Cu stima si respect (rude apropiate si dusmani de moarte inclusi)
/usr/doc/Relu

"Give me an opinion! Any clod can give me the facts..."
Unknown author

Salut,

Scriu ca anonim, mi-e greu sa ma inscriu, dar spun ca ma numesc Adi Popescu.

Nu doresc sa stirnesc polemici, insa citind mesajul despre congres, am inceput sa imi pun unele intrebari. Initial mi-am zis ca e o idee foarte buna aceasta manisfestare si vreau sa ramin cu acest gind. Poate ca mai multe precizari din partea organizatorilor ar fi binevenite si ar clarifica unele dintre intrebarile pe care mi le pun.

In primul rind, nici din anunt, nici de pe situl internet centreurope.org nu se intelege cine ar fi organizatorii manifestarii: sa fie Celidea Consultance SRL, cu adresa e-mail gratuita pe yahoo.com? Daca intr-adevar acestia sunt, n-ar strica o mica prezentare, mai ales pentru faptul ca taxa de participare nu costa doar 2 lei, ci 60 de euro (iar daca nu platesti dinainte, dai 80)! Mi s-ar parea normal sa stim cui dam banii. Cam mult pentru o intilnire "tovaraseasca" in urma carora niste companii franceze ar trebui sa plece cu o imagine mai buna despre români, si mai ales cu niste CV-uri in buzunar. Iar daca CV-urile astea se termina si cu niste angajari, nu-i asa ca e dubios sa dai bani ca sa fii angajat?
Apoi inteleg ca cei care sint studenti la Grandes Ecoles beneficiaza de intrare gratuita. Si cei care sint la "petites écoles"? Nu miroase putin a discriminare?
Pe sit-ul centreurope.org sint trecute ca participanti niste nume sonore. Surpriza, in dreptul lor e trecuta si mentiunea "à confirmer". Nu cumva sintem ademeniti cu participari notabile ca sa venim, sa platim si dupa aceea sa plecam cum am venit?

Buna Adi! Sa stii ca sunt o adepta a parerilor tale. Sunt din R.Moldova si din intimplare am dat peste mesajul tau.Imi pare rau ca la noi tinerii studenti nu beneficiaza de astfel de congrese sau alte ocazii de a pleca in Franta.Desi acest mesaj mi-a parut dubios totusi mi-ar fi curios sa aflu cite ceva despre studii/munca (gratis) in strainatate(Fr)

nu prea-mi miroase mie bine atata generozitate dezinteresata
special destinata la doamne si domnisoare...

in plus cam deplasata publicitatea asta "gratuita" pe banii lui Daniel...

Enigmescu scrise:
----------------------------------------------------------------------
daca vei citi mai cu atentie ce am scris despre retragerea aureliana corelata cu problema tiganilor, poate vei intelege ca exact asta am vrut sa zic: dacii n-au fost niciodata asimilati, asa cum fortat se invata, iar tiganii n-au fost nici ei asimilati de romani fiindca am impresia ca de fapt se petrece exact invers- romanii se lasa asmilati in traditii si apucaturi de tigani!!!
----------------------------------------------------------------------

:-)
eu doar dadui cate un punct de reper din sursele istorice care nu se arata la scoala. Cine vrea sa inteleaga "romanizarea" trebuie sa se duca departe, hat hat hat, departe de tot, pana la Nicolae Olahus. Invatasnd despre acest om, vazand drumurile sale precum si relatiile sale cu iluministii epocii, intelegand doleantele regilor ungari de origine olaha precum si clica de iluministi italieni adusi de acestia la curtea din Buda, unul o sa inceapa sa inteleaga care e de fapt jucaria cu aceasta romanizare a dacilor.

Realitatea este ca o asimilare de popoare in alt popor este cunoscuta in numai in epoca moderna, unde mijloacele deosebite ale statului precum si technica informationala au permis statelor nationale sa asimileze in limba statului respectiv mai mult decat ar fi fost posibil in orice alta epoca. De fapt, de la caderea Imperiului Otoman a inceput acest curent si uite ca chiar si acum , dupa 126 de ani de la caderea acestui Imperiu, inca mai exista in statele nationale minoritati. Adica asimilarea nu e completa.

Faptul ca dacii au fost asimilati a fost sustinut continuu prin teorema paralelismului. Daca celtii s-au lasat asimilati de ce sa nu se fi lasat asimilati Dacii? Daca Umbrii si Oscii ( ca sa notam numai cele mai mari grupari lingvistice din peninsula Italica) si-au abandonat limba in favoarea Latinei, de ce sa nu o fi facut-o dacii?
Cam asa se argumenteaza de câmpul romanist. Ce se uita cu placere este ca nici francezii si nici un alt popor neoromanic nu vorbeste azi latina ci ei vorbesc nishte idiomuri in ar caror lexic exista cuvinte care, dupa un set de reguli fonetice pot fi considerate ca deriva din Latina.
Aparent nimeni nu si-a parasit limba pentru ca asta ar presupune:
-uitarea vechiului idiom
-invatarea limbii latine cu pastrarea unor cuvinte din vechiul idiom
-uitarea limbii latine
-trecerea la un nou idiom cu pastrarea unor cuvinte din latina si vechiul idiom.

Pentru toate acestea insa , timpul pare prea scurt si nu prea ar permite realizarea lor. 2000 de ani sint al naibii de putin daca ne gandim la alti factori comparativi. Se face mereu comparatia intre Italiana si Româna care in cadrul limbilor "surori", romanice, Italiana si Româna au un statut aparte ca fiind limbi "gemene" pana la un anume punct. Aici se uita ceva si acel ceva este limba Aromâna. De ce este acest lucru important? Este important pentru ca prin Aromâna se poate stabili oarecum data despartirii limbii Aromâne de DacoRomâna. Si aici sint vehiculate 2 date posibile pentru despartirea lor. Dupa unii scolari limbile s-au despartit in sec VI EN imediat dupa venirea Slavilor iar dupa altii limba Aromâna s-a despartit in sec X dupa venirea Maghiarilor, acestia fiind de fapt cei care i-au mânat pe Aromâni din locurile lor originare care ar fi fost Campia Panoniei.
Acum , exista intre aceste doua date o diferenta de 400 de ani. Noi vrem sa lasam cat mai mult timp limbii Latine sa devina limba Italiana si limba Româna, ca atare noi nu vom lua ca posibil punct de despartire sec VI dar luam sec X. Prin asta lasam limba Latina sa aibe mult timp sa devina Româna si Italiana si ne facem ca uitam ca in sec VI Justinian afirma clar ca cetatenii Imperiului Bizantin nu intelegeau lb. Latina iar urmasul sau, Heraklion a trecut la fapte in sec VII punand legal limba greaka ca fiind limba Imperiului.
Noa bun asa. Deci in sec X cand s-au despartit limbile Aromâna de DacoRomâna (zicem noi) aceasta limba numita ProtoRomâna era totusi al naibii de diferita de Italina. Cart de diferita? Pai ceva mai diferita decat este astazi Româna de Italiana dpdv lexical dar la fel de diferita ca si azi dpdv gramatical si morfologic . Acceptand ca Latina a devenit Româna si Italiana, atunci cand comparam Italiana cu Româna trebuie obligatoriu sa ne intrebam:
-cum crucea, mama , soarele si fierul de 1000 de ani limba Aromâna a ramas totusi aceasi limba ca DacoRomâna ele fiind practic dialecte ale aceeasi limbi dar in cateva sute de ani s-au format limbile Italiene si Româna?
-ce facem daca data de despartire este intradevar sec VI cand Justinian spunea ca nimeni nu mai intelegea latina atunci cand stim ca in 275 Dacii inca mai vorbeau propriul lor Idiom?
Pai asta inseamna ca in 200 de ani de retragere s-a intamplat romanizarea? De la 275 pana la 555 canv venira Slavii si sub marea urgie a hunilor s-a facut romanizarea? Daca nu , cand ? Inainte de retragere? Pai stim ca aia mai vorbeau limba lor si ca retragerea imperiului a fost in mare parte datorata de Razboaiele Marcomane care au durat cam 80 de ani si care au distrus toata viata citadina in Dacia. Mai stim ca imediat dupa MareaVoitaNumitaRetragere care fu de fapt numai un schimb de garnizoana, spatiul care era numit DaciaAntica au fostu luat in stapanire de Goti. Care au bantuit si au stat si la Nord si la Sud de Dunare.
Dubios, dubios, dubios.

de fapt nu este dubios. Este numai un model care a fost gandit si prin el s-a cautat sa se explice realitatea. Asta nu inseamna ca realitatea asa a fost ci numai ca asa a fost explicata.

cu bine,

Lisandru

rugati-va pentru America. Aparent, România nu mai are nevoie de nici o rugaciune, fie ea spusa tare sau in shoaptã...


PS1 - stiu sint integrat prost in societatea in care traiesc. Niciodata nu m-a interesat si nu am simtit vre-un sentiment care sa-mi insufletseasca ceva de genul "God Bless Germany". Dar "Doamne, ai grija de saraca tsara a noastra" mi-a venit de multe ori in minte. Probabil ca "noastrã" este un cuvant dubios aici.

PS2- nu sint anume ciudatenii in ceea ce se opineaza aici a fi scris in biblie? "dupa chipul si aseamanarea NOASTRA ???????", "DUHUL lui Isus la facerea lumii???".. haidade...

cu stima,

AlexM

AlexM scrie:

"rugati-va pentru America. Aparent, România nu mai are nevoie de nici o rugaciune, fie ea spusa tare sau in shoaptã...


PS1 - stiu sint integrat prost in societatea in care traiesc. Niciodata nu m-a interesat si nu am simtit vre-un sentiment care sa-mi insufletseasca ceva de genul "God Bless Germany". Dar "Doamne, ai grija de saraca tsara a noastra" mi-a venit de multe ori in minte. Probabil ca "noastrã" este un cuvant dubios aici.

PS2- nu sint anume ciudatenii in ceea ce se opineaza aici a fi scris in biblie? "dupa chipul si aseamanarea NOASTRA ???????", "DUHUL lui Isus la facerea lumii???".. haidade...

cu stima,

AlexM"

Citesc si refuz a crede ca se poate comenta si asa...de aceea am redat intregul tau comentariu.Il consider complect rautacios,lipsit de adevar si in afara subiectului.
Intr-o comunicare reala de calitate, primeaza sinceritatea si capacitatea de a argumenta cele afirmate.Ai "rupt" din context "Godd Bless America"(iti apartine scrisul )si acuzi fara temei ...de ce America si nu Romania?Daca ai fost, asa, pornit a acuza,trebuia sa apelezi la inteligenta si sa te fi informat mai inainte.O simpla trecere in revista a celor scrise de mine pe acest "site" iti oferea sansa sa nu pacatuiesti...prin cele afirmate. Vezi comentariile ce imi apartin DESTIN semnate.Din fericire pentru mine ,eu sunt bine integrat in noua mea tara adoptiva.Cetatenia americana ca si ceea romana ce o detin nu m-a impiedica sa imi iubesc tara in care m-am nascut si trait Romania.Afirmatii gratuite pe care oricum le asez undeva la periferia umanului.
Nu pentru a argumenta tie personal, afisez mai vechi comentarii ce exprima gandirea mea,
A fi roman...
#10417, de DESTIN la Mon, 23/02/2004 - 20:01


E cuminte si sanatos atunci cand ne punem intrebarea sau suntem intrebati : ce suntem ? raspunsul sa fie acelasi ROMAN. In numele adevarului,parintii, fratii,surorile,tara nu noi ii/le/o alegem,nu facem mofturi. Noi ca romani putem alege felul cum sa traim, participand fiecare din noi la toate nevoile democratiei


Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

"Asemanator cum în ştiinţele naturii multe explicaţii nu sunt teleologice pur şi simplu ci cvasi-teleologice, în ştiinţele sociale explicaţiile de tipul „Actiunea Z a avut loc deoarece...” nu sunt cauzale veritabile, ci cavsi –cauzale."

Mi-e teama ca nu prea intseleg. Ce legatura au stiintele naturii cu teologia ? O a doua problema ar fi definirea conceptului de "cauzal" pentru a avea aceasi imagine cand este folosit cuvantul.

"Baza unor astfel de judecăţi, universul uman se află în consonanţă cu relaţia specială dintre libertate şi cauzalitate. "

Pe baza a ce fel de judecati? Care este acea relatie speciala dintre libertate si cauzalitate care creeaza o armonie cu universul uman?

"Potrivit lui Georg Henryk von Wright, nici acţiunea nu va putea fi complet prinsă în reţelele cauzalităţii, nici nu putem susţine că de fapt cauzarea presupune libertate. "

Pentru a intselege paragraful este probabil necesar sa-l citim pe Georg Henryk von Wright. In ce carticica anume spune dumnealui asta si cu ce ocazie?

"Nici că modul în care operează natura ar fi dependentă de omenire. "

Iata o propozitie clara. Intradevar, modul in care opereaza natura nu este dependent de omenire.

"Admite însă afirmaţia conform căreia conceptul cauzării presupune conceptul de libertate, pentru că numai prin ideea de a face lucruri, a acţiona, ajungem să sesizăm ideile de cauză şi efect."

Cine admite? Acelasi domn van Wright? Si cum o admite? "conceptul cauzarii presupune conceptul de libertate" suna ca un postulat care se cere explicat. Explicatia sa fie "pentru ca numai prin ideea de a face lucruri, a actiona, ajungem sa sesizam ideile de cauza si efect" ? Hmm.... ce are asta e a face cu conceptul de libertate?


"Demersul cognitiv care are ca obiect realitatea fizică diferă de cel care are ca obiect realitatea socio-umană pentru că, în primul rând, societatea poate fi explicată doar din găsirea unei ordini necesare a elementelor ei primare care sunt faptele sociale. La rândul lor, acest fapte sunt acţiuni fizice sau spirituale, cu autor şi rezultat.

Aista fu mai clar. Un demers(?) al cunosteri ce studiaza o piatra diferã de cel care are ca obiect al studiului un om. Dar inceputul e tare dubios. Aparent textul se adreseaza cuiva care a citit mai mult despre astfel de "nazbâtii" si e familiarizat cu un anume gen de a prezenta un fel de idei. Io fusãi cam depashit de text, de aceea, acolo unde era ceatsa am pus intrebarile necesare.

cu stimã,

AlexM

... ca textul e greoi. Se folosesc prea multe neologisme care mai mult incurca decat ajuta. Sin lucruri a caror definitie nu e prea clara si pe baza acestor neclaritati este dificil de a lucra cu teorii bazate pe probabilitati neexplicate suficient.
Cum definesc autorii "cauzalitatea" aici? Termenul de "teleologie" ( prceput ca "totul e facut cu un sens binse stabilit" ) e dubios in sine pentru ca prin natura uma, totul are un sens chiar daca nu e vizibil la prima vedere. Ma intreb ce treaba are tot aranjamentul acesta cu notiunea de libertate. Mai bine zis, ce fel de libertate este avuta in vedere aici?

Cu stima,

AlexM

23 August - a sarbatori sau a nu sarbatori? (MARIA BUCUR)


Trebuie sa incep cu o marturisire - am o slabiciune deosebita pentru
23 august. Anul trecut - probabil avand oarecare cunostinte in
privinta studiilor mele despre istoria aniversarilor nationale -,
micul meu baietel, Elvin, a decis sa-si faca aparitia in lume pe
aceasta data. Asa ca in ceea ce ma priveste, 23 august este o data
duios memorabila. Dar in privinta memorabilitatii istorice a acestei
date, impartasesc intru totul reprosul adus de colegul meu, Liviu
Rotman, protestelor facute recent in presa impotriva acestei
aniversari.
O zi nationala este evident un simbol, si ca atare este legata numai
partial de evenimentul istoric comemorat la acea data. In privinta
aceasta, regimurile comuniste au fost foarte dibace si au operat
obsesiv asupra memoriei colective. A ne face sa uitam si sa inlocuim
ceea ce ar fi putut fi o memorie alternativa a unor evenimente
istorice era o preocupare constanta a politicienilor si servitorilor
lor culturali, de la poetii de curte, Vadim Tudor et al, pana la
istoricii/cronicarii de curte, Musat, Ardeleanu et al. Rezultatul
imediat al acestei obsesii a fost crearea contra-memoriilor colective
ca forma de rezistenta impotriva acestui tip de violenta
intelectuala/culturala. Dar ce s-a format ca rezultat? Un mit la fel
de puternic a ceea ce insemna sa rezisti comunismului sau sa operezi
printr-un sistem de valori morale si etice superioare comunismului.
Tot ceea ce era impotriva "lor", trebuia, prin definitie, sa fie
superior "lor". Lasam la o parte definitia aceasta a "noastra" fata
de "ceilalti" - Gail Kligman si altii au scris mult si bine despre
problema duplicitatii in societatile comuniste. Vreau numai sa pun
accentul pe tipul de valori care s-au ridicat la suprafata ca
superioare comunismului prin crearea acestei dihotomii intre memoria
oficiala si contra-memoriile care au existat in paralel cu aceasta.
Pentru unii valorile democratiei, ale tolerantei (religioase,
politice, etnice etc.), ale pluralismului au fost ceea ce s-a
sacralizat ca mitologie anti-comunista.

Pentru altii, au fost valorile "adevaratului" nationalism, ale unui
crestinism cu nuante pronuntat xenofobe si antisemite, ale unui
monarhism desuet sau ale unui xenofobism in primul rand anti-maghiar
si anti-rus. Aceste contra-memorii este clar ca nu se pot reconcilia
usor, decat ca forme de opozitie impotriva regimului comunist asa cum
a existat el, cu definitiile sale specifice asupra memoriei
colective. Dupa eliminarea acestui inamic comun, contra-memoriile
noastre si-au luat zborul intr-un spatiu public in care nu mai era
clar deloc cui apartineau atuurile morale. Dezbaterile asupra a ce
semnificau anumite date istorice, si pe care dintre aceste date
trebuie/ar fi bine sa le comemoram, continua. Sarbatorirea unei
anumite date poate deveni o victorie importanta, dar profund
instabila, a unui regim politic, pentru ca aceasta data are o
potentiala rezonanta foarte adanca in sufletul electoratului. Desi
majoritatea dintre noi nu am fost acolo pe 23 august 1944 si desi
nimeni din actualii cetateni ai Romaniei nu a asistat la adunarea de
la 1 decembrie 1918, fiecare persoana pe care am intervievat-o intre
1997 si 2002 intr-un lung sir de interviuri despre sarbatorile
nationale are o opinie asupra acestor date. Si pentru ca romanul este
nascut istoric, mai degraba decat poet, politicienii se apleaca cu
grija sa inteleaga care ar fi semnificatiile cele mai avantajoase de
pus in evidenta. Deocamdata, a fi anti-comunist pare sa fie in
continuare la moda, fara mari diferentieri de nuanta in privinta
alternativelor simbolice oferite. Etno-nationalismul insa este clar
inca o pozitie universal acceptata: 1 Decembrie este in continuare
sarbatoarea nationala a Romaniei, desi este o data cu semnificatii
profund ambivalente in privinta tolerantei si a democratiei.

Dar ce se poate spune despre 23 august? Este adevarat, si o stim cu
totii deja, ca participarea comunistilor a fost o farsa impusa dupa
instaurarea regimului comunist la putere. Ce ramane din aceasta data
fara absurdele pseudo-evenimente narate intre 1948 si 1989? D-l
Serban Radulescu Zoner vede aceasta data ca un moment de umilire,
prin prisma instaurarii regimului comunist si a dominatiei sovietice.
Desi ar vrea sa se aplece in fata actului de curaj al regelui, nu
poate sa se desprinda de consecintele pe termen lung ale acestui act.
Acesta este un tip de a scrie istoria - desi nu este clar deloc de ce
acest moment in mod deosebit este legat de venirea la putere a
comunistilor, si nu multe alte momente. Interpretarea aceasta
teleologica pana la urma nu face decat sa confirme viziunea oficiala
a regimului comunist - inevitabila victorie a comunistilor. Ca
istoric, eu nu pot face cu onestitate intelectuala nici un fel de
afirmatie de genul "daca ar fi stiut ce urma sa se intample, ar fi
procedat altfel". Aceasta se numeste istorie contra-factuala sau, in
cazul de fata, artificiu politic. Faptele istorice se pot considera
in abordarea practicii de istoric din perspectiva nu atat a
rezultatelor neprevizibile, cat a problemelor cu care se confruntau
la acel moment personajele ale caror actiuni incercam sa le
intelegem. In aceasta privinta, d-l Rotman a explicat deja foarte
clar semnificatia istorica a lui 23 august. (Observator Cultural, nr.
233)

Avand in vedere aceasta explicatie istorica mai restransa si mai
adecvata, ramane insa intrebarea: ce se poate "sarbatori" pe 23
august? Adevarul este ca problema ramane spinoasa. Putine sunt
momentele acestui razboi in care victoria nu a insemnat violenta in
masa impotriva unor persoane inocente, asa incat, in privinta datelor
legate de 23 august, problema se pune nu atat a ce sa sarbatorim, ci
cum sa comemoram anumite evenimente istorice si semnificatia lor pe
durata lunga, de natura politica si morala. Singura sugestie pe care
mi-as permite sa o fac in aceasta privinta este de a privi aceste
acte de comemorare cu o mai adanca responsabilitate civica si morala,
de a ii invata in primul rand pe cei care sunt tineri despre nevoia
de a intelege trecutul in mod critic, de a trece dincolo de dihotomii
simpliste intre victime si calai, si in acelasi timp de a avea
curajul responsabilitatii morale de a spune "am gresit" fata de
populatiile inocente care au fost ucise - in primul rand populatia
evreiasca a teritoriului sub controlul guvernului Romaniei. Desi
ultimele propuneri de mai sus par contradictorii, ele nu sunt. Multi
indivizi au fost si victime, si calai in acest razboi. Acest fapt
trebuie inteles si prezentat mult mai nuantat in discursul
memorialistic al razboiului. Insa inocenta unor populatii civile
trimise la moarte prin diferite metode - trenuri, lagare, epidemii
netratate, malnutritie - nu poate sa fie considerata ca un eveniment
secundar sau dubios in acest razboi. Atata responsabilitate avem fata
de trecut, si aniversarile legate de al doilea razboi mondial sunt
momentele cele mai prielnice pentru a incepe sa dezvoltam un alt
discurs, mai putin celebratoriu, si mai decent, mai responsabilizant
fata de tragicele evenimente ale acestui razboi.



© copyright Revista 22

Oricine ar fi LUCIUS, dupa nick se pare ca este un nationalist feroce. Nu intelege faptul ca trebuie sa te pleci celui mai puternic si ca numai cele mai puternice natiuni dicteaza in lumea asta. Apoi ne putem compara cu rusii ? Ne-ar putea inghiti intr-o clipa. Cel mai bine e sa cedezi pentru ca oricum EI se vor servi. Ideile tipului asta-LUCIUS nu sunt tocmai sanatoase si cred ca e sarit putin. Bine ca nu i se impartasesc parerile . Oricum cred ca eram mai civilizati ca slavi pentru ca acum nu eram atat de izolati ca latini. Si oricum, peste doua sute de ani nici nu mai conta.
Astfel de indivizi, ca LUCIUS, nu au ce cauta aici. Ei agita spiritele si sunt samburi de violenta. Exista o masura de acceptare a lucrurilor si toleranta de care indivizi dubiosi ca LUCIUS, poate un colaborator al serviciilor externe, o cunosc dar o ocolesc cu buna stiinta.
Bravo ampop. Violenta nu trebuie cultivata

ce tot aveti cu el.toti oamenii pot sa-si recunosca greselile(chiar la spovedanie asta fac(em) ) insa la vadim e putin dubios,dar acest pas indica faptu ca nu un om prost .. nu ca resstu

si spune-i cand s-o-ntoarce din vacanta sa faca rost de un restraining order.....

si mai ales sa nu-l invite la nici o petrecere, are un simt al "fun"-ului dubios ;)

Am vazut ieri o emisiune in care, exact acelasi lucru l-a zis si CT Popescu si mie nu mi-a venit sa cred ca un om bine informat (cum se vrea dumnealui), poate sa zica asa ceva. Pai toata lumea stie ca multe din capitolele "incheiate" de Nastase, au fost incheiate total in graba si nimeni nu stie ce zic ele, ce compromisuri ar fi trebuit sa faca Romania pentru a intra in UE. Eu zic ca sunt doua probleme: in primul rand, faze de genul ca un capitol trebuia discutat pe parcursul unei luni de zile si, in mod dubios, a fost incheiat dupa o saptamana, fix inainte de alegeri. Au fost multe probleme de acest gen, ignorate de toata lumea in entuziasmul ca o sa intram in UE. Basescu a dat un motiv foarte bun pentru redeschiderea celor 2 capitole: si anume faptul ca intrarea noastra in UE TREBUIE sa fie in avantajul Romaniei. A doua problema este ca, toata lumea este disperata sa intre in UE "cat mai repede". Iar chestia asta a fost indusa de PSD. Nimeni nu se gandeste la scumpirile care vor fi, nimeni nu se gandeste ca poate nu-si vor mai permite multe lucuri pe care acum si le permit, ca se vor duce in masa in Ucraina sa-si cumpere de-ale gurii, pentru ca marfa din Romania este prea scumpa. De ce e toata lumea atat de sigura ca ne permitem sa intram in UE ? Daca e sa facem aceasta schimbare, mai bine sa ne fie mai bine, nu ?

"Concurs: "Cum arata pentru tine libertatea de exprimare in imagini?"

Asociatia pentru Protejarea si Promovarea Libertatii de Exprimare (APPLE)
organizeaza concursul national de conceptie grafica "Cum arata pentru tine
libertatea de exprimare in imagini?". Concursul se adreseaza tuturor romanilor
talentati. Nu conteaza varsta, profesia, etnia sau orientarea.
Ideile cele mai bune vor fi premiate, vor deveni afise, carti postale sau
fluturasi si vor fi distribuite in toata tara.
Toate lucrarile vor fi prezentate intr-o expozitie, in cadrul "Saptamanii
libertatii presei", organizata la inceputul lunii mai, la Bucuresti.

Concursul face parte dintr-un proiect, sprijinit financiar prin intermediul
programului Matra-KAP, al Ambasadei Regatului Tarilor de Jos la Bucuresti."

Cum vad eu lucrurile: O fundatie pune mana pe niste fonduri, probabil nerambursabile, si lanseaza marea provocare pentru fraieri - voi munciti, noi alegem ce-i mai bun si va premiem cu... da chiar, care sunt premiile, si cate, si ce reprezinta ele in raport cu fondurile alocate?
Astfel au oamenii si afise si pliante si calendare si cate si mai cate... justificand lejer banii primiti.
Oare cum vor premia ideile? Cu becuri? Sau cu oua? Sau cum?
DUBIOS!!!!!!!!!!!
Traiasca FRAIERII!!! Care este.

Cu vascozitate, Mircea BEZERGHEANU.

Sint de 15 ani in Australia, am plecat imediat dupa asa zisa "revolutie". Dupa ani de zile de asteptare si presiune din partea securitatii am reusit sa obtin pasaportul sa plec.
Cind am ajuns in Australia, primul contact cu comunitatea romana a fost la biserica ortodoxa din Melbourne.
Ajuns acolo, am vazut o multime de oameni in fata portii si altii care se strecurau incercind sa intre inautru printre scuipaturi, injuraturi si juigniri... M-am intrebat cu mirare:... Ce-i asta frate?.
La inceput am crezut ca "all of a sudden" am inceput sa inteleg engleza din care la vremea aia nu stiam nici un cuvint... dar mi se parea ca inteleg tot ce striga multimea din fata portii bisericii... Cuvinte ca "porcule", "curvo", "fainarule", "uritule"... sunau foarte cunoscut...
Dupa citeva minute de nedumerire mi-am dat seama ca de fapt vorbeau romaneste...
Mi s-a facut rusine! Ma intrebam daca este un vis urit sau printr-o minune m-am intors inapoi in Romania... Am intrebat pe un roman de culoare indoielnica, imbracat cu un costum stralucitor de celofibra (mai tirziu am aflat ca se furau usor de la supermagazin)... si care tragea cu spor dintr-o tigara cu miros dubios...
- Hey, nene ce se intimpla aici?
- Aaaa, da de unde esti ba tzica? Cum nu stii ca popa Gaina a fost securist de-al lui Ceausescu??? Si acum vrem sa-l dam afara din biserica. Facem demonstratii in fiecare duminica pina ce s-o hotari sa plece?
- Si cei care intra in biserica? am intrbat eu in necunostinzta de cauza...
- Aaaaa, pai astia sint cei care sint de partea popii... Astia sint din cei care au vindut "faina" (heroina) pentru el si pentru guvernul roman... si spunind asta s-a intrerup ca sa strige dupa o femeie destul de eleganta care incerca sa intre in biserica: "Huooo, uite-o si pe curva popii....!!!"
- AAAAUUUUU! - Am ziu eu - Unde am ajuns Doamne??? Eram aici numai de trei zile si primul contact cu comunitatea romana a fost cea mai mare deziluzie din viata mea.

Asta era Comunitatea Romana din Melbourne in 1990!

Acum s-au schimbat treburile. Dupa aproape un an de scandaluri si interventii, Patriarhia de la Bucuresti a deis sa-l retraga pe popa Gaina si sa trimita un preot cumsecade. Comunitatea s-a adunat in jurul bisericii si s-a schimbat si reputatia. Dupa 1990, au inceput sa vina tot mai multi romani cu calificari superioare si cei cu "costume stralucitoare de celofibra" au inceput sa dispara. S-au retras pentru ca se simteau out of place...

Avem contacte cu guvernul local si cu cel federal. S-a construit un club al comunitatii. Ambasadorii si oficialii romani au inceout sa se implice in viata comunitatii si sa participe la tot felul de activitati.
Oricum, prin imbunatatirea calitatii oamenilor s-a imbunatatit si calitatea si prestigiul comuntatii. La zilele importante sintem onorati de prezenta persoanelor oficiale din Guvernul Australian, carora a inceput sa le placa mincarea si bautura romanesaca.

La ora actuala comunitatea romana este bine vazuta, avem romani specialisti recunoscuti in toate domeniile si in conducerea unor companii mari. Nu mai este o rusine sa spui ca esti roman. Si numele de roman nu mai este asociat cu traficantii de droguri si tiganii.
Cei care vor sa vina in Australia se pot bucura de sprijinul comunitatii, nu in sensul ca iti va cumpara masina si casa sau iti va da de lucru... Ci in sensul ca te poate indruma si pune pe calea cea buna. Cum se spune: "decit sa-i dai cuiva un peste mai bine il inveti cum sa-l prinda".

George C.

La prima intrebare: ce cautam noi in Irak? Sa presupunem ca ne indeplinim o obligatie rezultata din anumite aliante din care Romania face parte. Oricum, acesta nu este un motiv valabil sa rapesti reporteri ! Romanii habar n-au ce-i aia democratie? Chiar daca nu au avut parte de ea zeci de ani romanii stiu ce-i aia democratie. Daca tot vorbim de democratie si haine militare, tot in haine militare a venit democratia prin 1945 si in Germania, Italia si Japonia. Asa ca se poate sa vina si in haine d-astea. Sa ne-ntelegem: nu caut justificari pentru razboiul din Irak, doar dau exemple de democratie care a venit in uniforme militare.

Acum, la al 2-lea punct. La ce acoperire te referi, nu te-am inteles? Vorbind de riscuri, si medicii care se duc pe front isi asuma riscuri, incl. medicii de la Medecins sans Frontieres, care nu-s inrolati in armate, dar asta nu-i un motiv sa toleram rapirea sau uciderea lor deliberata. Ziaristii isi asuma riscuri pentru a informa publicul, asta-i meseria si misiunea lor. Ti-ar placea o lume unde toate stirile despre razboaie provin exclusiv din comunicatele oficiale? Ai avea incredere ca esti bine informat? Daca vrem sa traim intr-o lume mai buna nu putem tolera astfel de acte de banditism, indiferent de pretextele folosite pt. justificarea lor.

Revenind la ceea ce se-ntampla concret ca ziaristii romani eu vad 4 posibilitati:

ei se gasesc in mana unui grup fundamentalist, caz in care situatia lor este extrem de grava;

se gasesc in mana unor banditi care i-au rapit intamplator si mai devreme sau mai tarziu vor cere rascumparare, situatie mai buna ceva decat precedenta pt. ce se poate rezolva cu bani, dar care le pericliteaza viata oricum;

au fost trimisi intentionat sa fie rapiti in Irak de acolitii unor oameni de afaceri dubiosi din Romania, caz similar cu precedentul;

ziaristii sunt complici intr-o inscenare a oamenilor de afaceri din Romania amintiti mai sus si a unor complici irakieni, singurul caz in care nu sunt realmente in pericol.
Oricum , parerea mea este ca cele doua cazuri de mijlos sunt ceva mai probabile, un grup fundamentalist ar fi facut deja declaratii politice unor posturi ca Al-Jazeera,pentru a spori tensiunea, ceea ce nu s-a intamplat dupa prima caseta video,menita sa demonstreze ca detin ostatecii. La fel, o coniventa intre ziaristi si mafioti din tara nu prea pare verosimila. Oricum, nici una din cele 4 situatii pe care le-am prezentat nu poate fi exclusa, ceea ce face ca sa fie cel putin 75% sanse ca ziaristii sa fie in real pericol.

==============
"- Cum putem face imposibilul?"
"- Cu entuziasm!"
Paulo Coelho-Al 5-lea Munte

> 3. au fost trimisi intentionat sa fie rapiti in Irak de acolitii unor oameni de afaceri dubiosi din
> Romania

> 4. ziaristii sunt complici intr-o inscenare a oamenilor de afaceri din Romania amintiti mai sus si
> a unor complici irakieni, singurul caz in care nu sunt realmente in pericol.

Nu văd de ce ar trebui să excludem 4, din ce se zice am înţeles că arestatul şi ziarista erau bune cunoştinţe. Plus tot circul cu se vrea/nu se vrea răscumpărare.

Dacă împing teoria conspiraţiei mai departe aş putea vedea în asta un spectacol exclusiv pentru ochii uniunii, adică ai parlamentarilor ălora europeni ce-or zis că încă nu-i cazul să ne primească, corupţie, bla, bla. Conducătorii noştri s-or apucat atunci să dea cu mătura mediatizat, selectând pe post de victimă un escroc reprezentativ al vechii puteri – am înţeles că Hayssam îi încă membru PSD.

Probabil răspunsul e 3 sau 4, dar înclin să cred că n-o să ştim niciodată dedesubturile.

Pe cât de justificat îi pentru noi să ne pliem cerinţelor aliaţilor, pe atâta de justificat mi se pare ca ăia invadaţii să căsăpească cetăţenii invadatorilor când îi prind. Dar aici e aproape sigur că ferocii de musulmani nu ne-or luat încă în obiectiv şi că o fost un aranjament intern al nostru.

> Ziaristii isi asuma riscuri pentru a informa publicul, asta-i meseria si misiunea lor. Ti-ar placea o
> lume unde toate stirile despre razboaie provin exclusiv din comunicatele oficiale?

Suntem o naţie aşa sângeroasă sau de implicată cu totul sufletul în războiul ăsta just încât să pretindem ştiri proaspete şi obiective cu riscul câtorva piei româneşti de fiecare dată?
Cred că nu. Eu mă mulţumesc cu ştiri la fel de obiective date de fratele mai mare. Doar nu crezi că am îndrăzni să dăm comunicate de genul "americanii îs nişte naşpeţi"?

Iar Germania, Japonia, Italia au trebuit să suporte trupe străine fiindc-au fost învinse în război, nu ca să înveţe să se pieptene şi să se spele pe dinţi. Asta referitor la exportul militar de civilizaţie.

"3. au fost trimisi intentionat sa fie rapiti in Irak de acolitii unor oameni de afaceri dubiosi din
> Romania

> 4. ziaristii sunt complici intr-o inscenare a oamenilor de afaceri din Romania amintiti mai sus si
> a unor complici irakieni, singurul caz in care nu sunt realmente in pericol."
Asa e frate Simeoane...
Speram ca nu avem de a face cu o conspiratie a vechilor/actualelor structuri de informatii romanesti in fratie cu irakienii (de fapt lumea interlopa araba)...caci in asa situatie "imaginea" Romaniei o sa fie din greu compromisa.
In "Romania si NATO" spuneam la 06/04/2004 ca "Doar o schimbare radicală a clasei politice româneşti, a justiţiei şi a serviciilor de informaţii ar putea face ca România să fie într-adevăr o ţară membră NATO ce apără aceleaşi valori şi nu un „cal troian” prin care „ceilalţi” au acces la informaţiile alianţei"...si din nefericire exista indicii care tind sa confirme aceasta.
Oricum furunculul politic si de informatii al Romaniei incepe sa se "coaca".


Mario