comentarii

dubla cetatenie-romana-iordaniana


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
dubla cetatenie - de Eminescu la: 02/09/2004 05:13:37
(la: Dubla cetatenie)
Draga Adriana, cind am plecat din Romania (pe vremea PCR-ului) era o problema cu renuntarea la Cetatenia Romana si majoritatea celor care plecau din tara li se dadea Pasaport de "Cetatean Roman Stabilit in Strainate".
Diferite tari au regimuri diferite in privinta dublei cetatenii. De exemplu Australia, unde eu traiesc, accepta dubla cetatenie. Nu stiu care sint regimurile altor tari, dar Romania nu te forteaza sa renunti la Cetatenia Romana daca ai si Cetatenia altei tari. De asta sint 100% sigur pentru ca eu am dubla cetatenie Romana si Australiana.
Redobandirea cetateniei romane - de tgeorgescu la: 20/07/2009 00:23:00
(la: Dubla cetatenie)
Redobandirea cetateniei romane poate avea drept consecinta pierderea cetateniei unui alt stat, daca asa prevede legea statului respectiv. Cunoscand situatia din Olanda si din Belgia, ma voi limita la a explica legile olandeze si belgiene, insa exista si alte tari in care puteti avea neplaceri similare.

O persoana care a dobandit de buna voie o alta cetatenie decat cea olandeza, inainte de 1 aprilie 2003, a pierdut in mod automat cetatenia olandeza. Redobandirea cetateniei romane conteaza drept primire de buna voie a unei alte cetatenii.

De la 1 aprilie 2003 sunt valabile urmatoarele exceptii de la aceasta regula:

- persoana respectiva s-a nascut in Romania si isi are domiciliul in Romania la data primirii/redobandirii cetateniei romane;
- inainte de a implini 18 ani, persoana respectiva a avut domiciliul in Romania pe o perioada neintrerupta de cel putin cinci ani;
- persoana respectiva este casatorita cu un cetatean roman la data primirii/redobandirii cetateniei romane (daca sotul respectiv a decedat sau a divortat inainte de primirea/redobandirea cetateniei romane, atunci aceasta exceptie nu poate fi invocata).

Ce este de facut in cazul in care ati pierdut cetatenia olandeza: adresati IND-ului o cerere de optiune, pentru a va putea redobandi cetatenia olandeza.

Mesajul Ministerului Justitiei din Romania la adresa sesizarii mele: http://members.home.nl/icnl/multumiri.pdf

O persoana de peste 18 ani, care a dobandit de buna voie o alta cetatenie decat cea belgiana, inainte de 9 iunie 2007, a pierdut in mod automat cetatenia belgiana. Deoarece redobandirea cetateniei romane conteaza drept dobandirea de buna voie a unei alte cetatenii, persoanele majore (la vremea respectiva) care si-au redobandit cetatenia romana inainte de 9 iunie 2007 si-au pierdut cetatenia belgiana.

Eu am dubla cetatenie: romana (prin nastere) si olandeza (prin naturalizare).
dubla cetatenie romana si germana - de mdmt la: 15/07/2011 13:21:35
(la: Cedarea cetateniei romane ????)
buna tuturor,
subiectul este cam invechit din cate vad, dar am si eu o intrebare...in cazul in care ma casatoresc cu un cetatean german si doresc sa obtin si cetatenia germana, imi pot pastra cetatenia romana dobandita prin nastere sau nu? nu stiu exact care este legislatia pt cei care doresc dobandirea cetateniei germane prin casatorie cu un cetatean german si cam cat dureaza :)...
multumesc tare frumos!
#617088 (raspuns la: #44988) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dubla cetatenie - de RSI la: 24/11/2004 14:58:59
(la: Dubla cetatenie)
Romania permite dubla cetatenie. Nu-i sigur insa ca alte state permit dubla cetatenie. Am inteles ca pentru a obtine cetatenia germana, daca esti emigrant trebuie sa renunti la cetatenia romana. In alte tari, de exemplu Israel este posibil sa ai dubla cetatenie.

==============
"Ce que l'on concoit bien s'ennonce clairement et les mots pour le dire arrivent aisement"-Boileau
Dubla cetatenie - de (anonim) la: 18/12/2004 16:35:53
(la: De ce NU i-au vrut ungurii(din UNGARIA)pe cei din Romania?)
Problema nu e de ce nu i-au vrut ci mai ales ce inseamna aceasta dubla cetatenie care se acorda unor cetateni romani de catre un alt stat?Exista in Europa multe tari ai caror cetateni au dubla cetatenie?Eu cred ca e un joc destul de periculos....Oare nu exista nici o posibilitate de a inceta cu pretentii exagerate...?
Nu cred ca acestea ar putea contribui in vre-un fel la stabilirea in sfirsit a unei atmosfere linistite in aceasta parte de Europa.
Oare toti cetatenii de origine maghiara din Serbia,Croatia,Slovacia si Ucraina o duc tot asa de "rau" ca si cei din Romania?
dubla cetatenie in Germania. - de lexou la: 15/04/2005 17:55:56
(la: Cedarea cetateniei romane ????)
Amalia Ring spune: "Statul german nu este de acord cu dubla cetatenie." -fals, sau in orice caz m'ar mira tare. Am o gramada de colegi/preteni plecati in germania si care au pastrat cetatenia romana. spun asta ca sa linistesc un pic tonul alarmist din mesaj.

interesant de stiut e de la CINE ai informatia aia.

te sfatuiesc sa verifici informatiile direct de la sursa, de pe siturile lor guvernamentale, sau daca nu stii inca germana sa rogi pe cineva cu asta (eventual trimite'ne linkul respectiv in germana, sint citiva cafenisti care stiu germana) acolo vezi egzact drepturile pe care le ai in germania, stii si legislatia se mai schimba, si nu asa, din auzite, de pe cafenea, de la altii care si ei sint si mai alarmisti...

nu de alta, dar ca sa eviti sa'ti creasca tensiunea si sa te agiti degeaba :)

regards
L
#43797 (raspuns la: #43623) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
e posibila dubla cetatenie; e - de Calypso la: 28/01/2006 23:43:15
(la: Dubla cetatenie)
e posibila dubla cetatenie; eu am doua, pe langa cea romana mai am si cetatenia franceza;

am prieteni care au emigrat in Fr cu statut de refugiat politic; stiu ca ei au fost obligati sa renunte la cetatenia romana pt a putea avea pe cea franceza;
eu n-am emigrat ca refugiat politic deci le am pe amandoua;
apropo' de dubla cetatenie... - de constantin la: 29/08/2009 17:18:12
(la: Dubla cetatenie)
si eu a-si dori sa stiu,daca cineva poate raspunde,sunt in italia,daca cer cetatenie italiana,pot pastra si cea romana?intre romania si italia este permisa dubla cetatenie? va multumesc
România permite dubla cetatenie - de Jimmy_Cecilia la: 09/09/2004 22:13:36
(la: Dubla cetatenie)
Recent vorbeam cu un consul român din strainatate, care mi-a afirmat ca legea româna permite dubla cetatenie..
poti avea doua pasapoarte in acelasi timp...român si altul francez, de exemplu.. si calatoresti cu care vrei...

nu trebuie insa uitat, ca daca te duci prin unele tari cu pasaportul român ai nevoie de vize, atunci când cu cel francez sau din alta parte din west, n-ai nevoie de nici o viza, sau ti-o face direct la granita.
#21555 (raspuns la: #20830) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
La cetatenia romana n-am renu - de dacia1300 la: 20/01/2005 07:04:26
(la: Dubla cetatenie)
La cetatenia romana n-am renuntat niciodata, iar la dobindirea celei germane nu a trebuit sa dovedesc ca am renuntat la cea romana. Am fost sfatuit/indrumat sa renunt imediat la cea romana, lucru pe care nu l-am facut. Poate pentru ca sint considerat etnic german(sasalau).
#33850 (raspuns la: #31746) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Renuntarea la cetatenia romana - de Cutia de chibrituri la: 15/04/2005 10:02:32
(la: Cedarea cetateniei romane ????)
Draga Amalia, nu cred ca motivele tale sunt intemeiate! O casa se poate vinde, iar pe mama ta o poti la fel de bine ingriji si daca esti cetatean german! Eu traiesc in Austria si m-am confruntat cu aceeasi problema, ba mai mult, o avocata "isteata" mi-a sugerat sa "aranjez" sa mi se respinga cerea de renuntare la cetatenie! M-am consolat cu ideea ca trebuie sa aleg din doua rele pe cea mai putin rea, si in momentul de fata astept sa-mi vina aprobarea de renuntare. Poate dupa ce intra Romania in comunitatea europeana sa se acorde dreptul de a avea doua cetatenii, si atunci voi cere sa-mi redobandesc cetatenia romana.
poezie - dubla cetatenie - de Bucu la: 27/09/2010 21:18:05
(la: Dreptul la vot)
dubla cetatenie pune un semn de intrebare.

adica în ce fel?
#570997 (raspuns la: #570994) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cetatenii UE, egali cu romanii - de SB_one la: 16/05/2004 03:05:11
(la: Uniunea Europeana, vecina noastra)


Sub umbrela UE, cetatenii se vor simti in Romania ca acasa




A.D.
Duminica, 16 Mai 2004


Cetatenii statelor UE vor avea dreptul sa se deplaseze si sa-si stabileasca resedinta oriunde pe teritoriul Romaniei, beneficiind de aceleasi drepturi de protectie sociala ca si cetatenii romani, a decis guvernul printr-un proiect de lege. Actul normativ reglementeaza intrarea si sederea pe teritoriul Romaniei a cetatenilor unui stat membru al Uniunii Europene, precum si a membrilor de familie ai acestora, care isi stabilesc resedinta temporara sau permanenta pe teritoriul Romaniei.
Astfel, cetatenii UE beneficiaza de protectia generala a persoanelor si a proprietatii, garantate prin Constitutie, si de toate drepturile si beneficiile acordate persoanelor angajate. La intrarea in Romania, cetatenii UE vor primi din partea Autoritatii pentru straini un document de identitate care va dovedi dreptul de sedere, intitulat “Permis de sedere pentru un cetatean al unui stat membru al UE sau apartinind Spatiului Economic European (SEE)”, valabil cinci ani, cu posibilitate de prelungire pentru inca cinci. Intrarea in tara a cetatenilor din statele membre Uniunii se va face in baza cartii de identitate sau a pasaportului.
In cazul in care sederea pe teritoriul Romaniei depaseste trei luni, dar este mai mica de un an, permisul de sedere se elibereaza pe perioada angajarii in munca. Pentru o perioada de angajare mai mica de trei luni pasaportul e suficient pentru sederea in tara. Prevederi similare se aplica si cetatenilor UE sau SEE care desfasoara activitati independente sau furnizeaza servicii.
Sanse egale pe piata muncii

Autoritatea pentru straini emite permis de sedere pentru cetatenii statelor membre UE care urmeaza un curs de formare profesionala la o institutie de invatamint acreditata si recunoscuta, precum si sotului/sotiei si copiilor aflati in intretinerea acestuia daca dovedesc ca dispun de suficiente mijloace de intretinere si ca au o asigurare medicala pentru toate riscurile in Romania. In acest caz, dreptul de sedere se limiteaza la durata studiilor. In situatia in care cetatenii unui stat membru solicita dreptul de sedere pentru alte scopuri decit cele prezentate in lege, Autoritatea pentru straini le va acorda acest drept daca toate persoanele in cauza, inclusiv membrii de familie, poseda suficiente mijloace de intretinere, precum si o asigurare medicala pentru toate riscurile in Romania.
Actul normativ mai prevede ca ocuparea locurilor de munca vacante de catre cetatenii UE se va realiza in aceleasi conditii prevazute si pentru cetatenii romani, fara sa li se aplice insa acele prevederi care restring numarul sau procentajul angajatilor.
Copiii cetatenilor UE vor fi admisi in sistemul de educatie si formare profesionala in aceleasi conditii ca si cetatenii romani. In ceea ce priveste obligatiile care revin cetatenilor statelor membre si membrilor lor de familie, acestea se refera, in principal, la respectarea legislatiei romanesti si la conditia de a se supune controlului organelor de politie si al celorlalte autoritati publice competente, conform legii. Proiectul de lege, care va fi transmis parlamentului spre dezbatere si adoptare, va intra in vigoare la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.




Copyright © 1996-2004 Evenimentul Zilei Online.







SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#15459 (raspuns la: #15179) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cetatenia - de trustman la: 24/08/2004 01:02:46
(la: Dubla cetatenie)
nu stiu ce informatii ai, dar pentru obtinerea unei a doua cetatenii nu trebuie sa renunti la cetatenia romana si nici nu o pierzi. e adevarat, unele state spun ca pastrarea celor doua cetatenii implica anumite riscuri (de exemplu pt o infractiune comisa pe teritoriul romaniei nu poti invoca ajutorul ambasadei celui de-al doilea stat) dar ramane la latitudinea ta daca ai dubla cetatenie sau renunti la una din ele.

in plus, din cate stiu eu, cetatenia romana (daca te-ai nascut in romania) nu se poate pierde pe cale administrativa.
1. legea romana nu permite du - de miraz la: 31/08/2004 13:35:44
(la: Dubla cetatenie)
1. legea romana nu permite dubla cetatenie, dar in acelasi timp cetatenia romana nu poate fi retrasa celor care au dobandit-o prin nastere. deci chiar daca obtii o alta cetatenie, nu o pierzi pe cea romana.
2. daca renunti la ea si apoi vrei sa o redobandesti, nu exista lege care sa impiedice acest lucru din moment ce ai avut cetatenie prin nastere.
3. pana la urma problema se pune in privinta conditiilor de acordare a cetateniei germane.
evreii din Romania - de (anonim) la: 20/11/2003 03:48:14
(la: Evreii si o manie curioasa..)
Vreti sa vorbim despre prezent? de acord. Multi evrei au fugit din Romania de teroarea legionarilor si a lui Antonescu. Au abandonat aici vile si firme. Firmele ( cu tot cu proprietatile imobiliare aferente)si vilele le-au fost furate de "oameni de bine" , in conformitate cu legile de romanizare, cu legea privind expropierile, legea rechizitiilor si alte legi minunate. In prezent, in vile stau "tovarasi de nadejde", unii fiind urmasi chiar ai legionarilor care au spoliat pe evrei si apoi au intrat in PCR. Si iata ca au aparut mostenitorii evreilor morti prin strainatate, mostenitori care sunt cetateni romani, unii evrei , altii romani ramasi mostenitori dupa decesul sotului evreu, altii copii rezultati din casatorii mixte- romani, deoarece mama era romanca. Si vin niste neica-nimeni sa zica : nu li se cuvin vilele inapoi, ca in Romania nu a fost Holocaust. Vi se pare corect ?
12 milioane de romani traiesc in afara granitelor tarii - de anita47 la: 27/12/2003 02:28:12
(la: imaginea romanilor peste granite)
Adevarati soldati ai lobby-ului romanesc, romanii de aiurea
sunt marginalizati sistematic de politicienii de la Bucuresti
=============================================================

Despre romanii de aiurea, romanii din tara nu stiu prea multe lucruri, iar aceasta lacuna nu este altceva decat o consecinta a politicii paguboase dusa de Romania ultimilor 50 de ani. De la incheierea celui de-al doilea razboi mondial in tara nu numai ca a fost interzis sa vorbesti de Basarabia sau Nordul Bucovinei, dar si despre cei plecati prin cele strainataturi. Revolutia din decembrie 1989 ar fi fost indreptatita sa readuca lucrurile in starea lor fireasca, insa, asa cum au decurs lucrurile in Romania post-revolutionara, aceasta revenire nu a avut loc. Primul organism guvernamental insarcinat cu gestionarea relatiilor cu romanii de pretutindeni, si vorbim aici de circa 13 milioane, a fost Consiliul pentru Romanii de pretutindeni - birou ce nu si-a propus foarte multe. In februarie 1998, la conducerea nou-infiintatului subsecretariat de stat pentru romanii de pretutindeni a fost numit Mugur Vasiliu. In pofida evidentei ca la nivel national, guvernamental, problema romanilor din intreaga lume nu reprezinta nici cel mai mic interes, subsecretariatul a inceput sa lucreze de-adevarat. Mugur Vasiliu si-a asumat sarcina de a restabili relatiile cu toti romanii, indiferent de locul in care s-ar afla ei sau de convingerile lor politice, intelegand ca Romania are si obligatia morala de a-si tine conationalii aproape, de a-i cointeresa in viata patriei-mama. Primul pas a fost elaborarea unui proiect prin care subsecretariatul sa devina departament de stat - un statut egal cu cel al minoritatilor din Romania - insa, deocamdata, demersul sau nu a beneficiat de interesul guvernului roman. Dupa zece luni de gestionare a subsecretariatului iata ca Mugur Vasiliu ofera politicienilor romani un document de capatai care trebuie sa fie cunoscut de factorii de decizie din Romania: Memoriu "Intru apararea romanilor de pretutindeni" cu privire la starea de fapt si de drept a legaturilor statului roman cu persoane si comunitati romanesti din lume. Din pura precautie, la sfarsitul cartii se gaseste un capitol in care sunt prezentate organismele similare din alte state. Si din acest punct de vedere Romania se pacaleste singura. Avand milioane de conationali in afara hotarelor, ea nu stie sa comunice cu acestia chiar cand plange ca este marginalizata, ca Occidentul ii intoarce spatele. Prima mana de ajutor ar putea veni de la ei, romanii de pretutindeni, insa pentru ca acest lucru sa se poata petrece firesc, Romania trebuie sa intinda si ea mana. O relatie in doua sensuri.

Italia

Diaspora romaneasca din Italia numara in prezent, dupa unele estimari, circa 25.000 de persoane, caracterizandu-se prin structuri destul de eterogene. In ultimii 20 de ani s-au constituit comunitati romane in zonele oraselor Roma, Milano, Torino, Bari, Verona, Florenta, cu precadere in jurul bisericilor ortodoxe romanesti. In Italia functioneaza mai multe asociatii culturale, centre de studii, fundatii cu caracter romanesc, dintre care unele editeaza si publicatii in limba romana.

Franta

Primii emigranti romani la Paris au fost intelectualii atrasi de ideile Revolutiei franceze din 1789. In 1939, romanii din Paris s-au organizat intr-o Societate Romaneasca, avand biblioteca proprie, constituindu-se colonia romana. In contextul istorico-politic interbelic si in perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial, numarul emigrantilor romani din Franta a sporit semnificativ. In prezent, diaspora romana din Franta numara aproximativ 60.000 de persoane. Caracteristica principala a emigratiei romane din Franta o constituie faptul ca majoritatea acesteia, mai veche sau mai noua, are o pozitie pozitiva fata de patria de origine. O parte importanta a intelectualitatii de origine romana a fost si este unanim apreciata in viata culturala franceza. Emigratia romana din Franta este concentrata in marea ei majoritate la Paris si in unele orase, intre care Marsilia, Bordeaux, Montpellier, Metz, Grenoble, Saint Nazaire, Narbonne, Avignon, Valance, etc.

Germania

Emigratia din Germania s-a constituit in valuri succesive, indeosebi dupa 1940. Se estimeaza ca numarul sasilor si al svabilor din Romania este de circa 550.000 de persoane, iar cel al azilantilor proveniti din Romania de circa 150.000. Avand in vedere particularitatile emigratiei romanesti din Germania, Biserica Ortodoxa Romana, ca singura forma institutionala acceptabila, ar putea juca un anumit rol, prin Mitropolia Ortodoxa pentru Germania si Europa Centrala si prin parohiile sale din Hamburg, Munchen, Offenbach, Salzgitter, Baden-Baden si Nurenberg, in cultivarea traditiilor romanesti si pastrarea identitatii lingvistice si religioase.

Austria

Comunitatea romana din Austria numara peste 23.000 de persoane, organizati initial in doua asociatii. In prezent, aceste asociatii si-au pierdut rolul si nu mai au capacitatea de a polariza activitatea comunitatii romane. Un liant al comunitatii il constituie Comunitatea Ortodoxa si Parohia Romana din Viena, precum si cea din Salzburg.

Elvetia

Numarul romanilor stabiliti in Elvetia se ridica la cateva mii, fiind concentrati in jurul celor doua mari orase Geneva si Lausanne, precum si in Elvetia germana sau in Ticino. Etnicii romani din Elvetia au constituit comunitatea romana care grupeaza aproximativ 10% din umarul acestora. Din 1991 la Geneva functioneaza biserica "Sfantul Ioan Botezatorul", la care serviciul religios este oficiat de un preot roman. Tot la Geneva functioneaza bisericile ortodoxe "Invierea Domnului" si "Nasterea Maicii Domnului", iar la Lausanne, biserica "Sfantul Gheorghe".

Spania

In Spania traiesc aproximativ 2.500 de romani in zone ca Madrid, Barcelona, Bilbao, avand o puternica parohie in capitala tarii, scoli si sectii in limba romana la Madrid si Salamanca. Au fost create unele asociatii romanesti, cum sunt "Comunitatea romanilor din Spania", cu sediul la Barcelona, "Fundatia culturala romana", la Madrid.

Belgia

Se apreciaza ca diaspora romana din Belgia numara, inainte de 1990, circa 700 de persoane. Imigranti romani mai vechi sau mai noi, in general cu un nivel de pregatire universitara, s-au integrat in mod firesc in societatea belgiana, fara a ocupa, insa, pozitii importante in plan politic sau economic. Din 1990 s-au mai stabilit in Belgia circa 2.500 de cetateni romani, din care 2.400 au cerut azil politic. Din punct de vedere juridic, o parte insemnata a acestora a renuntat la cetatenia romana.

SUA

Statisticile oficiale nord-americane au inregistrat pentru prima data in 1881, 11 emigranti din teritoriile romanesti. In prezent, se estimeaza ca in SUA traiesc peste un milion de americani de origine romana. Cea mai mare concentrare a originarilor din Romania se afla in orasele din nord-estul SUA - in statele Ohio, Indiana, Michigan, Ilinois, Pennsylvania si la New York.
Comunitatea romana din Statele Unite reprezinta, dupa standardele americane, un grup etnic de marime mijlocie. Conform recensamintelor, aproape 400.000 de cetateni americani se declara de origine romana, plasand comunitatea romana pe locul al 20-lea ca marime in randul celor 71 de grupuri etnice de origine europeana recunoscute oficial.
Ca o nota generala, adevarata viata a comunitatilor romanesti se desfasoara cu preponderenta in jurul bisericilor, unde se manifesta autoritatea morala si spirituala a preotului.Sunt remarcabile eforturile unor comunitati care, pe masura ce se incheaga si se constituie in noi parohii romanesti, se mobilizeaza pentru construirea unei biserici, sau eforturile comunitatilor mai vechi care, la un moment dat, simt nevoia construirii unei noi biserici. Nu lipsesc nici aici, insa, disensiunile si sciziunile. Nu e lipsita de relevanta, din acest punct de vedere, existenta in SUA a doua episcopate ortodoxe romanesti.

Fosta URSS

Potrivit recensamantului din 1989, in fosta uniune romanii erau raspanditi aproape in toate republicile unionale, dupa cum urmeaza : Rusia - 172.671, Republica Kazaha - 33.098, Republica Uzbeca - 5.593, Republica Bielorusa - 4.964, Republica Lituaniana - 3.223, Republica Gruzina - 2.842, Republica Turkmena - 2.466, Republica Azerbaidjana - 1.415, Republica Kirghiza - 1.875, Republica Letona - 1.215, Republica Tadjica - 859, Republica Armeana - 525.
Din surse neoficiale, rezulta ca numarul romanilor din fosta URSS este mult mai mare, aproape dublu fata de cel din statisticile oficiale.

Canada

Primii emigranti romani si-au facut aparitia in Canada intre 1882 si 1918. Al doilea val poate fi considerat cel de dupa primul razboi mondial, pana in 1929, nefiind foarte consistent. Al treilea val este consemnat la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, iar al patrulea poate fi apreciat ca fiind in perioada anilor 1970 si 1980. Conform statisticilor, in 1986 erau inregistrati peste 60.000 de romani-canadieni. Dupa 1990, circa 3.000 de romani s-au stabilit anual in Canada (tara care incurajeaza multiculturalismul etnic/emigratia).
In prezent, in Canada traiesc aproximativ 100.000 de romani si originari din Romania. Cei mai multi se afla in Ontario, Quebec, Alberta, Montreal, Vancouver, Edmonton si Hamilton.

Australia

In Australia se afla, in prezent aproximativ 50.000 de persoane originare din Romania, cifra care include, in afara de romani si etnici maghiari, greci, evrei, germani, sarbi, croati proveniti din tara noastra. De la inceputul aparitiei fenomenului de imigrare, dupa constituirea statului federal, autoritatile nu i-au definit pe nou-venitii drept "minoritari", ci "grupuri etnice". Ignorand ca fiecare dintre aceste etnii au adus in Australia traditiile proprii poporului din care provine, autoritatile au incercat, initial, sa practice o politica dura, de asimilare fortata a noilor veniti - care nu a dat rezultatele scontate.

Argentina

In Argentina sunt stabilite circa 10.000 de persoane de origine romana, majoritatea fiind concentrati in Buenos-Aires, iar in grupuri mai mici in Mendoza, La Plata, Cordoba si Rosario. Emigratia romana se poate imparti in doua categorii: emigratia economica (stabilita inaintea primului razboi mondial si in perioada interbelica) si emigratia politica (venita la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial).

Brazilia

Primele concentrari de romani au aparut in perioada interbelica, in zonele Rio de Janeiro si Sao Paulo, alcatuind emigratia economica. Incepand cu 1960, in Brazilia s-au stabilit, prin casatorie, reintregiri de familie etc., un numar relativ mare de persoane, in special tineri cu pregatire superioara in diverse domenii.

Columbia

In Columbia traiesc circa 40 de persoane de origine romana.

Mexic

Emigratia romana din Mexic este alcatuita din circa 50 de familii, majoritatea locuind in capitala. 80% dintre acestia sunt etnici evrei, unguri si germani plecati din Romania.

Peru

Diaspora romana din Peru s-a constituit prin emigrari, dintre care majoritatea au avut loc pana in 1970, sau prin casatorii mixte. In 1987, in Peru traiau aproximativ 100 de romani.

Venezuela

Diaspora romana de aici este formata din 10.000-12.000 de persoane, prezente in cercurile financiare si comerciale ale statului.



Cifre exotice

Turcia

In Turcia traiesc mai multi romani decat cei 800 atestati statistic. Adica 30.000.

Africa de Sud

Manati de mirajul prosperitatii, circa 3.000 de originari romani au emigrat aici.

Israel

Din datele oficiale reiese ca in Israel ar trai 450.000 de evrei originari din Romania.

Suedia

In Suedia traiesc circa 13.000 de originari din Romania, in cea mai mare parte de origine romana.

Danemarca

In Danemarca traiesc aproximativ 2.000 de romani, fata de 800 in Norvegia si alte cateva sute in Finlanda.

Marea Britanie

Circa 1.500-2.000 de romani s-au stabilit in Marea Britanie, concentrati in special la Londra, Birmingham si Nottingham.

Luxemburg

Aproximativ 300 de romani traiesc in Marele Ducat de Luxemburg.

Statele maghrebiene

Pentru aceste state, cifrele releva prezenta a 1.400 de persoane originare din Romania.

Maroc

In Maroc sunt astazi circa 150 de originari romani, iar in alte state arabe 2.000.



Romanii din jurul Romaniei

Comunitatea ortodoxa a romanilor din Ungaria, foarte puternica la sfarsitul secolului trecut, avea biserica proprie in Budapesta. Prin asimilare si schimbarea raportului intre etnii, actualmente, Biserica Ortodoxa a Romanilor a fost transformata in Biserica Ortodoxa maghiara. Maghiarii explica fenomenul prin sintagma "asimilare naturala". Problema restituirii patrimoniului comunitar si ecleziastic al minoritatii romane din Ungaria cade sub incidenta legii privind retrocedarea sau despagubirile cuvenite pentru bunurile confiscate de regimul comunist ungar. In schimb, patrimoniul imobiliar si mobiliar nu face obiectul cadrului legislativ deoarece acesta nu apartine in totalitate Bisericii Ortodoxe a romanilor din Ungaria sau minoritatilor romanesti din aceasta tara. Numai o mica parte revine comunitatii romanilor.
In sensul repunerii in discutie la nivel interguvernamentul a intregului patrimoniu al Fundatiei Gojdu, subsecretarul de stat Vasiliu a initiat cuprinderea acestei probleme atat in protocol, cat si in propunerile comitetului de specialitate pentru colaborare in problemele minoritatilor. Romanii din Ungaria nu pot accede in Parlament. Desi legal a fost prevazut dreptul minoritatilor de a folosi numele traditionale care sa fie inregistrate ca atare in actele de identitate, autoritatile ungare practica sistematic inscrierea numelor romanilor cu grafie maghiara in absolut toate documentele de identitate. Singurele nume scrise pana de curand in limba romana erau cele de pe crucile din cimitire.

Grecia

Procesul de constituire a diasporei romane din Grecia a inceput in contextul istorico-politic din perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial. Acesteia i s-a adaugat ulterior o emigratie formata in marea ei majoritate din persoane care s-au stabilit in Grecia ca urmare a casatoriilor mixte si intregirilor de familie. Se apreciaza ca diaspora romana numara 2.500 de persoane. Tot in Grecia se afla si cea mai importanta comunitate de aromani, denumiti "cutovlahi" sau "vlahofoni". Diferite surse estimeaza ca in prezent in Grecia traiesc intre 700.000 si 1.200.000 de cetateni de origine aromana. Potrivit prevederilor constitutionale, in Grecia nu sunt, insa, recunoscute minoritatile nationale. Astfel, aromanii sunt considerati greci romanizati, iar autoritatile manifesta o ostilitate fatisa fata de orice manifestare a apartenentei acestora la romanism.

Iugoslavia

Documentele iugoslave post-belice referitoare la componenta etnica a federatiei fac distinctie intre romani si vlahi, autoritatile de la Belgrad folosind prima denumire pentru locuitorii de origine romana din Banatul Iugoslav (Voivodina), iar cea de-a doua pentru cei care locuiesc in restul teritoriului si, mai ales, in Serbia de rasarit (Valea Timocului). Potrivit rezultatelor ultimului recensamant, din martie 1991, in Iugoslavia traiesc 38.832 de romani, aproape 2% din populatia Voivodinei, si 17.000 de vlahi, cifra mult inferioara numarului real al apartenentilor etniei romane din tara vecina. Potrivit reprezentantilor autorizati ai minoritatii romane de aici, numai pe Valea Timocului exista cel putin 600.000-700.000 de romani/vlahi. Situatia in cadrul comunitatii romano/vlahe din Serbia de rasarit, de pe Valea Timocului, ramane in continuare dificila, acestia nefiind recunoscuti ca minoritate nationala si, implicit, nebeneficiind de drepturile si libertatile aferente. Pornind de la ideea ca poate fi minoritate doar comunitatea etnica ce are o tara de origine, romanii/vlahii sunt considerati un grup etnic de origine necunoscuta.

Bulgaria

Porivit primului recensamant realizat in 1905, in Bulgaria fusesera recunoscuti aproximativ 80.000 de romani, cifra care apare si in statisticile din 1910. Dupa fixarea frontierelor, in 1920, recensamanturile arata ca in Bulgaria traiesc 57.312 romani de limba daco-romana si 1794 de limba macedo-romana. In 1926, statul bulgar recunostea prezenta a 83.746 de romani.
Desi in documentele datand din anul 1965 (ulterior nu s-au mai publicat date oficiale), in Bulgaria traiau 6.000 de romani, unii istorici si specialisti bulgari apreciaza ca, in prezent, pe teritoriul bulgar traiesc aproximativ 125.000-150.000 de romani, concentrati in partea de nord. Minoritatea romana este astfel a doua minoritate ca importanta si numar din Bulgaria, dupa cea turca.
Intrucat Constitutia bulgara nu recunoaste existenta minoritatilor etnice, nu exista structuri oficiale specializate care sa aiba in preocupare sprijinirea si monitorizarea activitatilor desfasurate de aceste grupuri.

Ucraina

Dupa semnarea si ratificarea Tratatului bilateral romano-ucrainean, la nivel local nu au fost materializate masuri si actiuni concrete care sa duca la indeplinirea prevederilor acestuia referitoare la comunitatile romanesti din Ucraina. Prin intermediul mass-media si in contactele directe la diverse intruniri cu reprezentantii localitatilor cu pondere romaneasca, autoritatile ucrainene acrediteaza ideea ca, in virtutea Constitutiei Ucrainei, statul a acordat in permanenta o atentie deosebita respectarii tuturor drepturilor comunitatilor romanesti, tratament care nu aplica etnicilor ucraineni din Romania, acuzand deschis statul roman de neadaptare la conceptiile moderne ale politicii fata de minoritati. In mod cert, in Ucraina exista si se manifesta activ cercuri antiromanesti care, incurajate sau sprijinite de autoritati, pun in practica politica de revigorare a sentimentului nationalist-extremist, caracterizat prin intoleranta etnica si anihilare a constiintei nationale a celorlalte comunitati. Este cert faptul ca, speculand anumite animozitati interne, autoritatile ucrainene controleaza activitatea unora dintre aceste societati prin elementele infiltrate in conducerea lor, organizand in acelasi timp, actiuni de discreditare a liderilor romani cunoscuti cu pozitii nationale si unioniste. Conform ultimului recensamant, din 1989, in Ucraina locuiesc 459.000 de romani, a treia comunitate numerica dupa ucraineni si rusi, impartiti in mod arbitrar de autoritati in 324.000 "moldoveni" si 135.000 romani.

Macedonia

Populatia aromana de pe teritoriul actual al Fostei Republici Iugoslave Macedonia, cunoscuta mai mult sub numele de vlahi, insumeaza intre 150.000-180.000 persoane, traind in grupuri compacte in Bitolia, Ohrid, Prilep precum si pe Valea Vardarului. Potrivit datelor oficiale, in Macedonia traiesc doar 7.764 de vlahi (aromani). Majoritatea aromanilor din Macedonia se considera un popor inrudit cu poporul roman, dar cu trasaturi proprii in ceea ce priveste evolutia, limba si cultura sa. In ultimii doi ani, conducerea de la Skopje, constienta de importanta elementului aromanesc in viata politica si social-economica a inceput sa manifeste intelegere fata de solicitarile liderilor aromani. Incepand cu anul scolar 1995-1995, aromanilor li s-a permis organizarea de cursuri facultative in limba materna la scolile cu populatie vlaha.

Republica Moldova

In Basarabia traiesc 2.794.749 de moldoveni/romani reprezentand 64,5% din populatie. Urmeaza ucrainenii, rusii, gagauzii, bulgarii, evreii, tiganii, bielorusii etc. Minoritatea ucraineana, cea mai numeroasa, este concentrata indeosebi in raioanele de sud ale Republicii, respectiv la Basarabasca, Ciadir-Lunga, Comrat, Taraclia si Vulcanesti. Comunitatea rusilor este dominanta in zonele urbane, in Chisinau, Balti, Tighina si Tiraspol.

Albania

Ramura sudica a poporului roman, despartita de trunchiul principal, aflat pe teritoriul Daciei istorice, prin interpunerea populatiilor migratoare slave este cunoscuta, in general, sub numele de aromani. Aromanii au alcatuit in Albania comunitati compacte, grupate in jurul principalului centru de civilizatie aromaneasca din Balcani, Moscopole, in apropiere de orasul albanez de astazi Korcea. La inceputul secolului al XVIII-lea, in Moscopole erau inregistrati 50.000 de locuitori si peste 12.000 de case, 14 bresle de mestesugari, o tipografie, o biblioteca, o academie, o casa a saracilor, un orfelinat, 24 de biserici si zeci de alte edificii. In anii 1760-1790 orasul a fost ars de Ali Pasa din Ianina si de trupele albaneze, determinand emigrarea populatiei. Moscopole mai numara astazi 1.000 de locuitori. Trebuie mentionat ca aromanii din Albania au fost supusi unui tratament brutal de deznationalizare in perioada comunista. Totusi, la 13 martie 1913, Guvernul Romaniei a sprijinit printr-un "Pro-memoria" trimis Foreign Office-ului, crearea unui stat albanez independent care avea sa cuprinda cat mai multe teritorii locuite de aromani. Autoritatile de azi de la Tirana nu au raspuns solicitarilor aromanilor pentru sprijinirea renasterii lor lingvistice, culturale si spirituale si, in general, nu agreeaza un tratament diferentiat pentru populatia aromana.
(moldova.go.ro)





Filip Antonio, am cetatenia romana - de iasomie la: 17/03/2004 07:10:09
(la: Care este viitorul Republicii Moldova?)
Daca vei sa inisnuezi ca toti romanii care vor Unirea sunt niste profitori, atunci cred ca ai vazut ca nu ai dreptate referitor la mesajul care ti s-a parut "realist" si te-ai coborat pana la insulte. Din partea mea nu meriti un raspuns.
#12245 (raspuns la: #12212) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dishwasher - de Little Eagle la: 06/05/2004 03:06:00
(la: Cum vedeti o casatorie moderna?)
M-a apucat 4 dim.Relu,
De la 8 AM tot lucrez in prostie si e vremea sa ma duc la culcare.
AVEM dishwasher!Pt. doua pers. insa nu e mult de spalat,o folosesc cind avem guests.Ceva romanesc nu s-a schimbat inca.Ha!
Ce reclame am lucrat azi?Pt. Dentyne.Deci si azi am mai pus cam 17 ore si cad pe jos,vezi tu,ideea e ca vrem sa ne mutam in Italia definitiv si e bine sa stringem bani din timp.Pot lucra si de acolo avind computer.

Marilyn cind s-a nascut aici,tatal ei inca era italian si asta legal atit aici cit si in Italia ii dreptul la dubla cetatenie,mama ei la fel era italianca.Ne-am interesat mult si bine.Si la fel prin lege,eu ca sot am dreptul la dubla cetatenie,eu sint american de 17 ani.
E vremea sa ne luam valea de pe aici,poate in 4-6 ani.
Italia e frumoasa si am fost de 3 ori acolo,la rudele ei,are multi veri si unchi
in Sardenia,Firenze,Napoli.Sint f. bine situati si ne pot ajuta sa gasim o vila frumoasa.

Asa ca de aceea muncesc pe ruptelea si chiar daca am un dishwasher il folosesc rar.Don't worry about me and my girl,we're very fine and have a great time together,like always.

LOVE&PEACE,
Ozzy

Adios muchacho,later.















#15043 (raspuns la: #15018) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Posesorii de autoturisme vor - de SB_one la: 09/07/2004 18:43:47
(la: Vignete pentru RO)
Posesorii de autoturisme vor achita, incepand cu 1 ianuarie 2005, un tarif de utilizare a drumurilor nationale, calculat atat in functie de durata parcursului si a stationarii in Romania, cat si de clasa de emisii poluante (Euro) in care este incadrat vehiculul.
Potrivit unei ordonante aprobate saptamana trecuta de Guvern, pentru autoturismele inmatriculate in Romania, care tranziteaza sau stationeaza cel mult sapte zile in tara, va fi achitata o taxa cuprinsa intre doi si patru euro, in functie de gradul de poluare al vehiculului - Euro, Euro I, Euro II si peste.
Pentru un interval cuprins intre 7 si 30 de zile, cuantumul taxei va oscila intre patru si sase euro, in timp ce o perioada de sase luni va fi taxata cu o suma cuprinsa intre 9 si 15 euro.
Posesorii de autoturisme vor fi nevoiti sa scoata din buzunar echivalentul a 17 euro daca autoturismele sunt echipate cu propulsoare care respecta normele de poluare Euro II si peste, iar perioada de utilizare a infrastructurii rutiere se intinde pana la un an. Ordonanta stabileste o taxa anuala de 21 euro pentru autoturismele incadrate in clasa Euro I si de 24 euro pentru clasa non Euro.
Obligativitatea achitarii taxei va fi extinsa si pentru proprietarii celorlalte vehicule de pasageri - microbuze si autobuze, sumele datorate, mai mari, fiind calculate in functie de aceleasi criterii.
In prezent, posesorii de vehicule destinate transportului de persoane nu platesc taxe pentru circulatia pe drumurile nationale.
De asemenea, actul normativ majoreaza la valori aproape duble taxele pentru vehiculele comerciale. In plus, de la 1 ianuarie 2005 taxa va fi achitata si pentru utilizarea remorcii. Amenzile pentru incalcarea prevederilor ordonantei merg de la trei milioane de lei (autoturism) pana la 70 milioane lei (autovehicul de peste 12 tone cu patru axe). Taxa de utilizare a infrastructurii se va aplica nediferentiat atat pentru cetatenii romani, cat si pentru cetatenii straini care tranziteaza teritoriul Romaniei.



SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#17568 (raspuns la: #17523) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...