dumbrava

Asa cum stiti Toamna este anotimpul meu favorit, iar weekend-ul care a trecut a fost poate unul dintre cele mai frumoase weekend-uri petrecute impreuna cu sotul meu. Simbata dimineata m-am trezit cu nasul gidilat de aroma cafelei care iubitul meu s-a ingrijit sa o pregateasca exact asa cum imi place mie, mai robusta si mai tare. Afara era un aer racoros si improspatat de o ploaie scurta care eu nu am prins-o. Gamaliuta abea a asteptat sa ne scoatem nasul pe-afara pentru ca dupa ce a dat ocolul gradinii a venit sa se invirteasca printre picioarele noastre ca sa-l mingiiem. Ma distreaza cum se aseaza cuminte linga scaunul meu de parca ar vrea si el sa intre in vorba cu noi sau cel putin sa asiste la conversatiile oamenilor mari. Eu ii zic: “Pispirelule, ai venit si tu la grupa mare?” El isi ciuleste urechile alea a lui roz si-si baga nasucul ori in glezna ori in mina mea, daca-i pe-aproape, doara doara il miingii si pe el un pic. Numa ca acuma-i tare nasol de el, ca-i pica parul de numa numa, si orice atingere genereaza o ninsoare de par pufos ce pluteste in aer si-apoi se agata de hainele noastre. Asa ca mai putin cu mingiierea pe vremea asta.

Dupa ce ne-am luat cafeluta si-am stat la taifas, m-am apucat si-am curatat prin gradina toate uscaciunile, am taiat din trandafiri, am sapat, in fine am gradinarit. M-ai tirziu am zis hai sa ne plimbam un pic pe strazile vecinatatii. Aerul ala proaspat era pacat sa nu-l consumi si sa nu-ti imbeti un pic plaminii cu el. Asa ca zis si facut. Cred ca ne-am plimbat vre-o 45 de minute daca nu mai mult, caci pe cind am ajuns acasa am facut febra musculara. Eu cind ma plimb fac exact la fel de mult efort ca si cind alerg. Probabil ca seaman pe bunicu, din partea lui mamica, ca numa el era ca un titirez cind mergea. Ce sa fac, imi este in singe, iar un alt lucru este ca sotul fiind foarte inalt cind el face un pas eu tre’ sa fac unul jumate ca sa pot tine pasul cu el. Noroc ca nici eu nu-s prea mica, ca altfel ar trebui sa fac doi sau trei pasi, sau poate chiar sa alerg. Hehe, ma distrez de una singura acuma gindindu-ma la imaginile astea.

Dupa ce am ajuns acasa am continuat mai departe gradinaritul, iar apoi am luat micul dejun sa avem energia necesara de a face cumparaturile pentru saptamina. Toata dimineata afara a fost noros, dar dupa masa a iesit soarele iar norii i-a luat vintul si i-a dus la munte. Ne-am gindit ca nu ne-ar strica si noua o excursie la munte, sau cel putin pina in Dumbrava Cavalerilor, un satuc mic la vre-o 40 de minute distanta de casa. Este un loc foarte frumos, unde deseori mergem sa ne balacim in apa cristalina a riului sau sa ne cataram pe stincile imense ce-s presarate de-a lungul riului. De ani si ani de zile merg in Dumbrava Cavalerilor ca sa-mi relaxez mintea si sa iau o vacanta de o zi de la viata oraseana.

Deci planul l-am facut, asa ca a doua zi Duminica dupa ce am plecat de la biserica am mers acasa sa ne schimbam echipamentul si masina, si-am pornit inspre Dumbrava. Ne-am oprit sa punem benzina si sa ne luam ceva de-ale gurii, ca ne-am propus sa mincam prinzul stil picnic, iar pe cind am ajuns la destinatie am fost numa buni de prinzit. Ne-am dus pina intr-unul din locurile noastre preferate, un loc mai ascuns si mai linistit, unde apa riului este ca oglinda. Ne-am asezat si am mincat timp in care niste fluturasi ne-au aratat miscarile lor acrobatice si frumusetea aripioarelor lor colorate. Citeva pasarele ne ciripeau de-asupra capurilor, iar adierea vintului fluiera usor printre crengile copacilor colorati de toamna. Toate culorile stincilor, toate nuantele de verde, galben si caramiziu erau reflectate in apa riului care numai vintul ii mai incretea fata. La un moment dat vre-o sapte vulturi imensi au inceput sa se invirta sus sus de tot pe deasupra dealurilor care ne inconjurau. Cite-odata auzeam glasul lor, un tipat melodios si trist dar in acelasi timp taios. Am vazut si niste libelule care-si dadeau aere pe deasupra apelor, unele erau albastre altele erau verzi. Cind razele de soare au inceput sa ne infierbinteze ne-am mutat mai sus pe niste stinci la umbra altei stinci mai mari. De acolo am putut vedea si mai bine reflectiile din apa in combinatie cu ce se afla pe fundul apei. Mi-a parut rau ca nu mi-am adus cu mine uneltele de pictat ca aveam ce picta, plus de asta eram si inspirata. Dar poate ca mergem si weekendul viitor si-atunci precis ca-mi iau echipamentul de artist cu mine.

Am plecat cu chiu si vai, ca nu ne-am mai fi dus acasa de-acolo, iar pe cind am ajuns acasa eu cel putin eram istovita. N-am mai fost in stare sa fac nimic, asa ca m-am intins la televizor, la care m-am uitat numai cu un ochi ca celalalt dormea. Eram obosita, dar era o oboseala din aia care-ti convine. Stii cum e cind tot trupul iti este relaxat si greoi, cind tot ce vrei sa faci este sa dormi, si poti dormi pentru ca nu mai ai nimic de facut ca toate-s la locul lor si treaba-i complectata.

Dimineata m-am trezit tot asa de improspatata ca si aerul de-afara. Cind mi-am scos nasul la iveala primul lucru care m-a intrebat sotul a fost: “Ce-ai visat?” L-am intrebat de ce ma intreaba iar el mi-a raspuns: “Pai cind m-am trezit tu vorbeai in somn si spune-ai “In primul rind, cine esti tu?”” Am inceput sa rid in hohote dar nu mi-am putut da seama sau aminti ce am visat. Deci “in primul rind” azi dimineata am fost odihnita, si tot “in primul rind” foarte bine dispusa. Ma bucur pentru ca desi Luni este cea mai urita zi din saptamina, a inceput cu bine. “In primul rind” asta e tot ce conteaza.

Asta-mi aduce aminte de Nicoara Potcoava, Fratii Jderi , Neamul Soimarestilor...Pe care a trebuit sa le citesc in liceu. Ca din Sadoveanu nu mi-au placut decat "Nada florilor" si ..."Dumbrava minunata"!
Dupa ce am terminat cu bacul la lb. romana, nu am citit decat din placere, (eu n-am meseria ta, Alicia!).

Da, trebuie sa citim doar ce ne place, sau ceea ce profesia ne obliga. Sa citim doar ca e la moda un curent sau un scriitor...pentru mine e pierdere de timp, iar timpul meu liber e al naibii de scurt...si deci, pretios!

Marginalizată în vremea regimului comunist, pentru că se ocupa supărător de mult de familiile nobile care trebuia să fie scoase din istorie, genealogia încearcă de câtva timp să îşi recapete locul cuvenit în cadrul efortului de cercetare a trecutului.

În acest context, după 1990, s-a reluat tradiţia studiilor de genealogie, atât la Iaşi, cât şi la Bucureşti, afirmându-se nume importante de cercetători în domeniu, precum domnii Ştefan S. Gorovei sau Mihai Sorin Rădulescu.

Timp de veacuri, marea politică a fost, în Ţările Române, apanajul unui grup destul de restrâns de mari familii boiereşti.

Dacă, în primul rând, vom depăşi prejudecăţile anti-boiereşti inoculate cu atâta insistenţă de către ideologii comunismului, atât de preocupaţi de promovarea teoriei luptei de clasă şi dacă, mai apoi, vom admite că a existat şi la noi o nobilime (chiar dacă există importante diferenţe faţă de tipul apusean de nobilime; boierii moldoveni şi munteni au fost, iniţial, marii proprietari ai pământului, doar ulterior fiind aşezaţi de către domnitori în dregătorii. Astfel, boieria a precedat dregătoria ; în plus, la noi dregătoriile nu au fost, în general, ereditare), va trebui să ne aplecăm cu mult mai mult interes şi cu sporită grijă către aprofundarea istoriei familiilor şi a vieţii oamenilor care s-au aflat, aproape în exclusivitate până la mijlocul secolului al XIX-lea, în prim-planul vieţii politice şi sociale .

Una dintre cele mai importante familii ale marii boierimi moldovene este cea a Costăcheştilor.

Interesul pentru genealogie (apărut, ca mai totdeauna, prin interesul pentru rădăcinile propriei familii) s-a îndreptat spre neamul Boldur-Costache mai ales după citirea letopiseţelor lui Ureche, Costin şi Neculce, unde această familie este destul de bogat reprezentată (cu precădere în letopiseţul lui Ion Neculce).

Desigur că s-a scris despre Costăcheşti. Receptarea lor, totuşi destul de firavă în comparaţie cu rolul de marcă pe care l-au avut în istoria Moldovei.

Unul dintre semnele cele mai sigure ale nobleţii este vechimea .

De aceea, multe dintre familiile mari au încercat să îşi dovedească o origine cât mai îndepărtată, pierdută în legendă.

De altfel, mai toate familiile care îşi arogă o cât de mică nobleţe au parte de legende de apariţie sau de căpătare a prestigiului aristocratic .

Costăcheştii se plasează, deci, printre întemeietorii de ţară.

Primul strămoş istoric (chiar dacă incert) în a cărui descendenţă se plasează familia Costache este Sima Boldur, vornic în timpul lui Ştefan cel Mare .

A fost căsătorit cu Knejina Marina, fiica lui Dragomir banul şi este considerat “trunchiul familiei”.

Mare dregător în timpul domniei lui Ştefan cel Mare, în anul 1460 este mare vistiernic, iar din 1491 ocupă dregătoria de mare vornic al Moldovei (până în 1513).

În această calitate, el este şi voievod (conducător de oaste; bellidux), pe timp de război13 . A rămas în istorie datorită rolului pe care l-a avut în înfrângerea polonezilor, la 1497.

După ce trece Prutul în seara lui 28, în fruntea oastei pe care i-o încredinţase Vodă Ştefan, vornicul Boldur “cu suflet îndrăzneţ” repurtează o victorie strălucită asupra oastei Regelui polon, Ioan Albert, în dimineaţa zilei de duminică, 29 octombrie 1497, la Lenţeşti (Lănţeşti):

“le-au datu războiu şi pre toţi i-au răsipit îndată şi i-au topitu cu ajutoriul lui Dumnezeu şi cu norocul lui Ştefan vodă şi mare moarte şi tăiere s-au făcut atunci în oastea leşască” .

De mâna vornicului Boldur căzuse, la Codrii Cosminului, hatmanul-conte Herbor Lucasiewitz. După victoria de la Lenţeşti, Boldur risipeşte resturile armatei polone în bătălia de la Şipinţi .

A devenit un personaj binecunoscut şi datorită lui Vasile Alecsandri, care l-a descris în al său poem eroic “Dumbrava roşie” .

Fiii lui Boldur au fost Andruşco, mare medelnicer sub Ştefăniţă-Vodă, la 1518 d.Hr. (7026 de la Facerea Lumii) şi Giurgea. Fiul lui Andruşco s-a numit Ioan şi, în urma unor greşeli faţă de Domnie a fost silit să se popească la vechea moşie a familiei, de la Epureni .

O altă variantă ar fi că un anumit Costache Boldur ar fi fost nevoit să se pună sub protecţia Mitropolitului şi ar fi trecut la preoţie (de la el ar proveni porecla de Costăcheşti) .

Fiul lui Ioan a fost Costachi, de la el provenind numele de familie. El este pomenit la 1598, în câteva hrisoave ale Voievodului Ieremia Movilă şi a fost căsătorit cu fiica vornicului Cârstea Ghenovici, Călina .

(Va urma)

Bibliography:

Ştefan S. Gorovei

Mihai Sorin Rădulescu.

Filip Lucian IORGA

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

"- IMPRESIONANT.

(...Mai citeste totusi respectivul material... S-ar putea ca pina la urma sa ajungi la concluzia corecta, ca ZECE inseamna de fapt ZECE...)"

Haide sa mai vedem, odata pentru totdeauna, intreg textul despre care vorbim (Exodul 34):

"1. Zis-a Domnul catre Moise: "Ciopleste doua table de piatra, ca cele dintai, si suie-te la Mine in munte si voi scrie pe aceste table cuvintele care au fost scrise pe tablele cele dintai, pe care le-ai sfaramat.
2. Sa fii gata dis-de-dimineata si dimineata sa te sui in Muntele Sinai si sa stai inaintea Mea acolo pe varful muntelui.
3. Dar nimeni sa nu se suie cu tine, nici sa se arate in tot muntele: nici oi, nici vite mari sa nu pasca imprejurul acestui munte".
4. Deci a cioplit Moise doua table de piatra, asemenea cu cele dintai, si, sculandu-se dis-de-dimineata, a luat Moise in maini cele doua table de piatra si s-a suit in Muntele Sinai, cum ii poruncise Domnul.
5. Atunci S-a pogorat Domnul in nor, a stat acolo si a rostit numele lui Iahve.
6. Si Domnul, trecand pe dinaintea lui, a zis: "Iahve, Iahve, Dumnezeu, iubitor da oameni, milostiv, indelung-rabdator, plin de indurare si de dreptate,
7. Care pazeste adevarul si arata mila la mii de neamuri; Care iarta vina si razvratirea si pacatul, dar nu lasa nepedepsit pe cel ce pacatuieste; Care pentru pacatele parintilor pedepseste pe copii si pe copiii copiilor pana la al treilea si al patrulea neam!"
8. Atunci a cazut Moise indata la pamant si s-a inchinat lui Dumnezeu,
9. Zicand: "De am aflat bunavointa in ochii Tai, Stapane, sa mearga Stapanul in mijlocul nostru, caci poporul acesta e indaratnic; dar, iarta nelegiuirile noastre si pacatele si ne fa mostenirea Ta!"
10. Domnul insa a zis catre Moise: "Iata, Eu inchei legamant inaintea a tot poporul tau: Voi face lucruri slavite, cum n-au fost in tot pamantul si la toate popoarele; si tot poporul in mijlocul caruia te vei afla tu, va vedea lucrurile Domnului, caci infricosator va fi ceea ce voi face pentru tine.
11. Pastreaza ceea ce iti poruncesc Eu acum: Iata Eu voi izgoni de la fata ta pe Amorei, pe Canaanei, pe Hetei, pe Ferezei, pe Hevei, pe Gherghesei si pe Iebusei.
12. Fereste-te sa intri in legatura cu locuitorii tarii aceleia, in care ai sa intri, ca sa nu fie ei o cursa intre voi.
13. Jertfelnicele lor sa le stricati, stalpii lor sa-i sfaramati; sa taiati dumbravile lor cele sfintite si dumnezeii lor cei ciopliti sa-i ardeti in foc,
14. Caci tu nu trebuie sa te inchini la alt dumnezeu, fara numai Domnului Dumnezeu, pentru ca numele Lui este "Zelosul"; Dumnezeu este zelos.
15. Nu cumva sa intri in legatura cu locuitorii tarii aceleia, pentru ca ei, urmand dupa dumnezeii lor si aducand jertfe dumnezeilor lor, te vor pofti si pe tine sa gusti din jertfa lor.
16. Si vei lua fetele lor sotii pentru fiii tai si fetele tale le vei marita dupa feciorii lor; si vor merge fetele tale dupa dumnezeii lor si fiii tai vor merge dupa dumnezeii lor.
17. Sa nu-ti faci dumnezei turnati.
18. Sarbatoarea azimelor sa o pazesti: sapte zile, cum ti-am poruncit Eu, sa mananci azime, la vremea randuita in luna Aviv, caci in luna Aviv ai iesit tu din Egipt.
19. Tot intaiul nascut de parte barbateasca este al Meu; asemenea si tot intaiul nascut al vacii si tot intaiul nascut al oii.
20. Iar intaiul nascut al asinei sa-l rascumperi cu un miel, iar de nu-l vei rascumpara, sa-i frangi gatul. Toti intaii nascuti din fiii tai sa-i rascumperi si nimeni sa nu se infatiseze inaintea Mea cu mana goala.
21. Sase zile lucreaza, iar in ziua a saptea sa te odihnesti; chiar in vremea semanatului si a secerisului sa te odihnesti.
22. Sa tii si sarbatoarea saptamanilor, sarbatoarea pargei, la secerisul graului, si sarbatoarea strangerii roadelor, la sfarsitul toamnei.
23. De trei ori pe an sa se infatiseze inaintea Domnului Dumnezeului lui Israel toti cei de parte barbateasca ai tai,
24. Caci cand voi goni popoarele de la fata ta si voi largi hotarele tale, nimeni nu va pofti ogorul tau, de te vei sui sa te infatisezi inaintea Domnului Dumnezeului tau de trei ori pe an.
25. Sa nu torni sangele jertfei Mele pe paine dospita si jertfa de la sarbatoarea Pastilor sa nu ramana pana a doua zi.
26. Cele dintai roade ale tarinii tale sa le aduci in casa Domnului Dumnezeului tau. Sa nu fierbi iedul in laptele mamei sale".
27. Si a mai zis Domnul catre Moise: "Scrie-ti cuvintele acestea, caci pe cuvintele acestea inchei Eu legamant cu tine si cu Israel!"
28. Moise a stat acolo la Domnul patruzeci de zile si patruzeci de nopti; si nici paine n-a mancat, nici apa n-a baut. Si a scris Moise pe table cuvintele legamantului: cele zece porunci. "

Ca sunt sau nu zece nu este problema mea, nu eu am scris Exodul, iar Moise denumeste acest "legamint" "cele zece porunci". Ce poate fi mai clar de atat? In locul ironiilor ar fi de preferat sa expui modul in care ai ajuns la concluzia ca textul de mai sus nu reprezinta cele 10 porunci, in ciuda faptului ca Moise zice ca sunt.

"- Este corect deci sa afirmam ca

orice cercetator "al carui obiect de cercetare are relevanta in problema discutata de noi (biologie, genetica, paleontologie, etc.)"

se include in mai sus amintitul ansamblu...

si, implicit (!),

se califica si ca "membru al comunitatii stiintifice?!..."

Este corect. Trebuie insa ca rezultatele cercetarii lui sa fie publicate in reviste de specialitate. Un profesor care publica doar in Paranormal, pe Internet sau care scrie o carte nu se incadreaza in comunitatea stiintifica.

Sincer, n-am plecat definitiv din tara, din teama.
Teama de necunoscut. Aici mai intrebi pe cineva: bai frate unde-i stanga, unde-i dreapta.
Eu am un principiu: muncesc si apoi imi petrec timpul liber intr-un mod placut. Am cautat ca ponderea celor doua activitati sa fie egala.
Si mai e ceva.
Exista o expresie foarte veche, mai veche decat dacii si getii la un loc: "torna, torna fratre". N-o mai gasiti nicaieri in lume. Unii spun ca "dor" de aici se trage. Cica era un cioban care-si pierduse oile intr-un pisc de munte, altii spun ca se auzea intr-un margine de codru in vremi de bejanie.
Vremuri de demult.
....
De-abia astept sa plec de acasa, sa bat muntii in lung si-n lat, sa-mi vad tara. Si e atat de frumoasa, cum numai Sadoveanu sau Vlahuta au reusit s-o descrie.
Pentru mine asta inseamna bucuria de a trai.
Pai unde mai gasiti mai fratilor pe lumea asta poiene si codrii mai frumosi. Si mai sunt si manastirile. Sa auzi toaca in roua diminetii la Frasinei sau Tismana, sa stai la povete cu monarhi batrani. Sau sa mananci un balmos intr-o prispa de stana si pe urma sa te scobori intr-o rana de poiana in care susura un izvor cu apa limpede si rece de-ti raman buzele tuguiate ....
Cine n-a vazut Tara Hategului, Bihorul sau Apusenii.
Ati fost vreodata In Dumbrava Sibiului la Muzeul Tehnicii Populare?
Sa vedeti si sa simtiti pana in maduva oaselor mirosul de fum si de lemn vechi. Sa lacrimati de emotie si mandrie la auzul taragotului lui Farcas cantand Sambra Oilor.
Cine n-a tras macar un pui de somn intr-una din poienile Fagarasului, simtind pana in adancul sufletului adierea de iarba proaspata amestecata ce miros de brad si cacareze de oaie, acela nu a trait.
Romania nu se rezuma la tiganul de la trecerea de pietoni, la spagarul de la vama sau la telenuvelele de la ora 4 la 6.
Credeti ca acum 100 sau 1000 de ani a fost altfel ?
Asta-i farmecul. Vreti rai fara paduchiosi ?
A... daca imi vorbiti de nerealizare profesionala, de locuri de munca prost platite, e cu totul alceva. Ca trebuie sa furi ca sa supravietuiesti, asta inteleg.
Dar sa renuntati la atatea frumuseti, eu unul m-as mai gandi.
Iar acela care n-a cunoscut macar jumatate din ele acela e roman numai cu buletinul.

Un articol interesant scris de Aurora Liiceanu Ph.D
si Realizat de: Eugen Dumbrava
http://www.hr-romania.ro/index.php?m=3&u=66&a=1388


cu stima,
Narcis Virgiliu

www.narcisvirgiliu.ro

Ieri, din lipsa de activitate, m-am bagat pe net sa ma uit la niste site-uri romanesti. Ma tot uit de-o vreme incoace dupa "Dumbrava Minunata" de Sadoveanu. As vrea sa gasesc ceva publicat pe internet, ca sa nu mai cumpar cartea tocmai din Romania. In timp ce cautam am realizat un lucru interesant: Romanii sint fixati pe vremurile cele vechi. Adica, cele mai populare filme, cea mai tare muzica, care se vinde pe internet la ora actuala sint cele facute pe vremea cind inca eu eram in Romania acum 20 si ceva de ani in urma. Ce s-a intimplat oameni buni? De-atunci nu se mai face nimic cum trebe sau care-i chestia. Toma Caragiu si Nea Marin n-au fost inca inlocuiti de altii? Sau nu sint eu la curent? Hai lamuritima si pe mine.

BTW: daca gaseste cineva carti romanesti publicate pe net, dati-mi si mie de stire.

articol "Adevărul"

Toata tara ar putea intra in carantina

"Pasarile migratoare nu zboara dupa traseele OMS. Nu sunt ca trenurile accelerate, care au un traseu prestabilit si poposesc in fiecare statie", a declarat Eugen Petrescu, de la Societatea Ornitologica din Romania, filiala Tulcea. "Pasarile migratoare vor ajunge oriunde se gaseste hrana si locuri izolate pentru innoptat.

Daca trec camioane incarcate cu porumb si pica boabe pe jos, gastele vor fi acolo. Autoritatile romane ar trebui sa isi concentreze atentia asupra intregii tari, pentru ca la ora actuala nu se iau in calcul decat cateva judete.

De ce nu se monitorizeaza salba de lacuri din Bucuresti sau lacurile din Moldova, de la Bicaz, pentru ca ratele si gastele salbatice migreaza pe toate vaile raurilor si poposesc pe terenurile pentru hranire si in asa-numitele roost-uri, locuri izolate in care se odihnesc.

Valea Prutului, Slobozia, Calarasi Bicaz sau Brasov sunt zone expuse pericolului raspandirii gripei aviare, nu mai putin importante decat Ceamurlia de Jos sau Maliuc", a declarat Eugen Petrescu. La Brasov, de pilda, masurile au fost luate numai in cazul producatorilor de carne de pasare.


Zona lacului Dumbravita si Rotbav din Brasov s-au umplut in aceste zile de pasari migratoare din Delta Dunarii, sosite pe un culoar secundar de migratie. Primarul comunei Dumbravita spune ca nu este ingrijorat, iar satenii il sustin: ,In sat n-a murit nici o gaina, decat de cutit. N-avem noi treaba cu gripa aviara".

Specialistii ornitologi spun ca la Maliuc au fost descoperite doar lebede moarte, pentru ca lebedele nu migreaza la fel de mult ca gastele sau ratele. Cu siguranta sunt cazuri de deces si la gaste sau rata mica, dar durata imunitatii la aceste pasari nu se cunoaste inca. ,Expertii europeni care au spus ca toate pasarile mor in trei zile au vorbit in necunostinta de cauza", spun ornitologii.

Contactul dintre pasarile migratoare si cele domestice nu poate fi limitat. In conditiile in care o gasca poate zbura si 500 de kilometri intr-o singura zi, specialistii prevad ca pana de Craciun gripa aviara sa ajunga pana in Anglia. ,Se uita ca frontul de migratie este larg si toata Romania poate intra in carantina.

Este esentiala inchiderea pasarilor domestice in curti, dar, din pacate, oamenii nu vor pur si simplu sa inteleaga", a conchis Eugen Petrescu.



Adevarul, 18 oct 2005

Cele ce urmeaza sunt adevarate !!!
Se intampla intr-o firma oarecare din capitala.
“Asta nu e banc! Se intampla la noi, in firma.Noi mancam la servici, prin 2 firme de catering.
Si in interior, comunicarea se realizeaza prin lansarea de e-mailuri. O colega de la depart. administrativ trimite urmatorul mesaj urmat de o reactie in lant:
"Dragii mei,
Va rog sa nu mai mancati mancarea altor colegi decat daca le cereti acestora permisiunea. Daca ei lipsesc, va rog s-o intrebati pe Nina daca mai e ceva in plus, daca nu, va rog sa nu mancati sub nici o forma ce nu va apartine. Mie astazi mi-a mancat cineva 2 mere mari, mari de tot (care erau ale
mele, ma intelegeti, repet, ale mele).
Sunt frustrata si mi-e greu sa cred ca cineva poate manca ceva, asa, la intamplare fara sa verifice ce e cu mancarea.
Sper c-ati inteles mesajul si pe viitor n-or sa mai fie astfel de probleme penibile.

Multumesc,
Alina"

Primul raspuns propmpt (Alex Dumbrava) :
"Alina, imi pare sincer rau pentru frustarea ta (de fapt pentru faptul ca tzi-au disparut merele, cele doua mere mari, mari de tot, ale tale, repet -ale tale - te inteleg).
Subscriu sugestiei tale de a nu manca orice SUB ORICE FORMA – unele produse alimentare trebuie despachetate si/sau semi-preparate/incalzite etc - pe mai departe.
Stiu cat suferi - este intr-adevar frustant. Dar poate te ajutam cumva acuma: pot sa-tzi ofer un mar mic, mic de tot - al meu, repet, al meu. Si galben. da' nu shtiu daca-i spalat. Aceasta oferta este valabila pana azi la ora 16:35."

Urmatorul (Bogdan Rauta) :
"Bai, cine mi-a mancat banana bai, aia mare, mare de tot, a mea, repet a mea...
Sunt frustrat si mi-e greu sa cred ca cineva poate manca asa ceva la intamplare fara sa verifice bla bla...nu ma mai joc...Vreau banana, vreau banana inapoi, repet bai, inapoi..."
La care altul :
"In problema asta, mai draga, tre' sa vorbeshti cu SUZANNA!"..revenind la oaia noastra :
"Bai, care va jucati ba cu merele Alinei alea mari ale ei, ma intelegeti, repet ba, repet ale ei? Aveti dreptul de a va juca ba dar nu de a le minca, ba. Dati-i-le ba inapoi, ba! Ba, voi nu puteti intelege frustrarile sa te trezesti fara mere....
Marian" Etc.

"Dumbrava minunata", "Cuhulin, vitezul din Ulster", "Tom Sawer", cartile lui Jules Verne, Jack London, Dickens...Mai apoi Eric Maria Remarque, Somerset Maugham, Faulkner, Stainbeck dar si Marin Preda, Mihail Sebastian si multi alti. Fiecare dintre ele au contribuit la ceea ce sunt acum, alaturi de educatia primita de la parinti.

Nu cred ca are sens sa il comparam pe Coelho cu Brown.Mie nu mi se pare Coelho genul pe care sa il citesti cat timp ti se prajeste ceapa,sau in timpul pauzelor publicitare de pe "Acasa".Raman la parerea mea:Coelho s-a nascut intr-o "epoca" gresita.Traim in timpuri in care oamenii prefera sa critice decat sa aprecieze.Fiecare are propriile sale gusturi in materie de carti.Daca cuiva ii place Coelho,asta il/o face mai putin "cult/a"?Ii scade din valoare,ca om?Nu.Daca cineva spune sincer ca ultimul lucru care l-a citit a fost "Dumbrava minunata",sari cu critici?Poate acea persoana ii citea copilului sau.Nu isi au rost criticile aici,-lullabye-."Tema" era ce carte ai citit ultima data,nu "va rog sa imi criticati ultima carte citita".Eu am recitit Medelenii.Mi-era dor...

Uite ca nu am o singura carte, am un scriitor intreg. Care nu m-a putut "inghiti" in ruptul capului. Pana si "Dumbrava Minunata", mi s-a parut imbacsita si tarata de picioare cu capul pe scari.
Iar fiindca profa de romana s-a prins de fobia mea si si-a propus sa mi-o scoata din cap prin metoda 3, am ajuns sa-l urasc de-a binelea pe omul ala, fie-i tzarana usoara.

A! In schimb imi placea la nebunie vocea lui... cand citea povesti scrise de altii :)
--------------------------------------------
He who laughs last thinks slowest.

dulceaga e si suava
plina e de sarea-i fada

cum naiba sa fie o epava "dulceaga si suava"?
...si sarea fada?

baga-s-ar aghiutza in ele, de rime!
mai aveai: concava, nava, bolnava, dumbrava, schilava, trandava, peltea...

______________________________________
"inima geme ca un girofar"
(rembrandt, de pe cafenea)

buturug si buturuga
au plecat sa-si cate dunga
ce-au pierdut-o-ntr-o secure,
dimineata, in padure.
buturugul si-a gasit-o
in dumbrava parasita
buturuga a ramas
scandurica de pripas
si s-a aciuat si ea
langa ulmul din valcea...

propun: Trahanache
______________________________________
La mort est un état de non-existence. Ce qui n'est pas n'existe pas. Donc la mort n'existe pas.

Diana a zambit la comentariul tau,asa:).Ea a terminat liceul in anul 1996,iar examenul cu pricina l-a sustinut in 2003 la Cluj,dupa care a iesit din invatamant si s-a angajat la primaria din comuna X unde lucrez eu.Si m-a rugat sa-ti spun ca Sadoveanu trebuie citit printre randuri incepand cu romanele de dupa 1926 si ca de cele mai multe ori natura sau istoria sunt doar un pretext pentru exprimarea unor idei.Te intreaba daca ai citit"Creanga de aur"...
Eu n-o inteleg intotdeauna si nici nu o contrazic.Cu multa placere citesc si acum"Dumbrava minunata" bineinteles pentru fetita mea.

Dumbrava minunata :)

Catzelusilor le sta bine linga fetitze.
Daca mai este si o Dumbrava...

atunci de ce "Discursuri imaginare"

rastoarna Doamne vremurile d'intru inceput.......

"Lumea poate fi reflectata in diferite feluri, dar intr-o nestemata se reflecta pe sine." Zoroastru (vezi bine ca n-o spun eu, ca nu as fi fost atat de priceput......)

eu ma imaginez imbracat in tricoul meu cu Kafka si-o pereche de blugi, in care ma simt cel mai bine...i-am cumparat dintr-un aeroport pentru ca un neghiob mi-a varsat pe genunchi un pahar mare de fruit juice si miroseam a prisaca sadoveniana...in picioare n-am nimic, nici incaltari si nici ciorapi...
dau ortul popii in somn, intr-o dimineata scarboasa de noiembrie, batran ca Matusalem dar intelept nexam!...dohh, poate am Alzheimer...
sus e cerul, larga-i lumea...n-a sti nimeni ca m-am dus...bine c-a albit padurea... numai m-or vedea ca nu-s...:)))
...si ma trezesc intr-o dumbrava verde ca-ntr-un desktop de filomela...merg descult printre papadii si melci mici, cu cochilie alba...nu stiu de unde, apar niste cai cu iarba-ntre dinti si niste vacute fumurii, rumegand margarete salbatice...
sub niste fagi batrani e o cabana din barne si langa o stiva de lemne, un caine mare, ciobanesc...
mangai cainele intre urechi si el imi amisuna picioarele desculte, ude de roua. bat in usa grea de lemn si-apoi intru ca nesimtitul, fara s-astept sa ma pofteasca cineva.
la o masa de lemn negeluit, sta Dumnezeul meu, imbracat in salopeta de doc si camasa-n carouri. fumeaza din pipa si citeste scrisorile muritorilor intarziati...
- buna dimineata, zic si dau mana cu El.
- 'neata, ba, zice...gata, ai trait destul dar tot degeaba! de-acum, aici ti-e patria adorata...ai grija, sa nu dai foc la padure si sa lasi caii sa pasca. vacile sunt ale tale, sa nu zici ca-s zgarcit!
- doamne...aici e raiul sau iadul? intreb io cu-o strangere de inima...
- e iadul, ca n-ai internet!
- aualeu!...da' ce-am facut?
- ba! n-ai deschis ochii mai larg, n-ai iubit destul, ai fumat ca porcu', n-ai stiut sa-ti infranezi slabiciunile si dorintele desarte, n-ai judecat intotdeauna vertical, ai facut cum te-a taiat capu' tau, ala prost, ai ucis corole de minuni, ai inotat impotriva curentului, ai baut din sticla cu biberon a copiilor tai (mai tii minte?)...ai furat de pe net, ai mers pe contrasens, ai depasit neregulamentar, ai copiat la teze, te-ai batut cu Farcas Daniel din clasa VII-B, ai mintit fete nevinovate si oitze merinos, nu l-ai ascultat pe taica-tau, sa dai la Drept...ai injurat ca un vagabond, ai avut fantezii erotice cu maicutzele carmelite...mai vrei?!
- nope! am gresit si ma caiesc!
- te caiesti, pe reaq!...doamne iarta-ma...ba!
- da...
- ...stai acilea un an si mai vedem...asta-i purgatoriul!
- aualeo...dar nu-s catolic!
- baaaa...ce mai conteaza? saruta-mi mainile ca-ti mai dau o sansa si taci!
- mama, tata, buna, Shaggy, pisicile mele, canarul Voronin, pestisorii Samson si Dalila, pe care i-am scapat in WC cand le-am schimbat apa...unde-s?
- lasa, ca-s bine...dupa 1 an te-ntalnesti cu ei pe www.reintregireafameliei.com...
- bine, am inteles...
- ...si-acum, valea! ai de cosit, de taiat lemne, de muls vacile! io-te la el...crede ca e-n vacanta!!!

Excellent subiect. Mai ales ca si eu ma lupt cu aceleasi intrebari. E foarte diferit de cum era cind am fost eu copil. Nu stiu cum e in Romania inca. Atunci cind am fost copil, ieseam afara dupa scoala si ma jucam prin cartier pina seara tirziu. Aici (Toronto) desi nu e mai periculos decit era in Cluj in anii 70-80, nici un copil nu e pe strada singur. Nu ii lasa parintii singuri nicaieri de frica. Si binenteles nici eu nu as putea. Nu acum, ca abea are 17 luni, dar mai tirziu. Ce va face bietul copil? Pe aici sint "playdate", in care iti duci copilul la altul acasa in curte sau in grija unui alt parinte sa se poata juca impreuna sub ocrotirea unui adult. Toata ziua il duci pe bietul copil la altii sau vin altii la tine sau il tii inchis in casa sau in curte. E chiar foarte, foarte trist. Nici nu-i mare mirare ca atitia copii se uita la televizor toata ziua. Deocamdata nu se uita deloc, ca nici noi nu ne uitam, dar va venii vremea cind va trebui sa arunc televizorul pe fereastra. Va venii vremea in care o sa trebuiasca sa ma lupt cu toata lumea din jur sa-mi invat copilul ce seaca e viata cind te uiti la ea numai prin prisma consumerismului rabid . Va trebui sa-l invat cum se poate juca fara sa aiba nevoie de jucarii de plastic cu baterii. Habar n-am, pe cuvint, ce o sa facem. Deocamdata ii citim, si ii place mult.. Ce sa zic, va trebui sa luam fiecare zi pe rind si sa fim cu ochii pe minge (eyes on the ball)... foarte greu. Vreau sa devina un om bun.

Si mai vreau sa poata sa aiba in copilaria lui o dumbrava minunata, ceva frumos si pur si sclipitor.. si aer curat si paduri si animale ... tot ce am avut eu si mult mai mult.