comentarii

dupa amiaza secriere corecta


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Sanjuro, multumesc de corecta - de gabriel.serbescu la: 09/02/2005 22:23:51
(la: Am vazut Casablanca)
Sanjuro, multumesc de corectare.
Raman insa la opinia neformulata, ca filmul e propagandistic, coincide de altfel data lansarii cu data debarcarii aliate in Maroc si cu vizita lui Roosvelt si Churchill acolo. In plus mare parte a scenariului a fost rescris, la fata locului, de catre 3 scenaristi, pentru ca proiectul initial era un film de categorie B, si mai mult, in rolul implacabilului Rick, sau Nick, sau Dick, whatever, ar fi trebuit sa joace Ronald Reagan. (sursa internet)

Daca v-a placut, foarte bine, ma bucur, si mie mi-a oferit o dupa-amiaza agradabila, de aici si motto-ul, insa daca exista un ininte si un dupa Casablanca, in istoria cinematografiei, si in special a cinematografiei americane de consum, apai exact in aceste tip de fictiuni e buba: mult blur, multa romantza, multe lumini difuze dar si multa pacaleala, sau adevaruri nespuse. Nu v-a mirat in nici un moment faptul ca toate personajele se centrau in jurul unui american? Si ca secundul sau era un francez, intocmai ca in istoria care se repeta ulterior, respectiv in plan al potentei si al ideologiei? Ma uit la Rize si la Miterand si ma intreb cum se va traduce cinematografic aceasta intalnire memorabila. In fine, poate exagerez eu, oricum imi face placere sa arunc cu pietre, si in special cand balta e atat de perfecta:). Asta e pentru Mya care se amuza din plin.

Kradu, esti un ineptic, un aseptic si un epileptic. Esti un popocatepetl literar. Numai bine
Ar fi corect - de (anonim) la: 08/10/2003 09:10:07
(la: Veti vota pe 19 octombrie?)
Introducerea limbii maghiare este corecta la fel ca si introducerea limbii germane ca limbi oficiale in afara de romana in special in regiunile locuite de unguri , sasi si germani.
Ne pretindem a fi o democratie dar inca mai avem de invatat de la alte tari cum sa ne descurcam cu minoritatile conlocuitoare.
#906 (raspuns la: #898) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ca sa-ti raspund corect am ne - de Daniel Racovitan la: 27/10/2003 10:21:28
(la: duplicitatea francezilor)
Ca sa-ti raspund corect am nevoie sa stiu: cati ani ai trait in Franta si cu ce statut?
Mi s-a parut cel mai corect r - de Daniel Racovitan la: 10/01/2004 05:43:11
(la: delta dunarii pe France 3)
Mi s-a parut cel mai corect reportaj despre Romania pe care l-am vazut pana acum pe un post francez. In felul asta, France3 si-a mai spalat din pacate.

Mi-a placut concluzia, care a pus accentul pe speranta, in ciuda saraciei lucii, a coruptiei si a distrugerilor lui Ceausescu.

Un documentar cu adevarat profesionist.
#7876 (raspuns la: #7863) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pentru a avea adresa corecta, - de Daniel Racovitan la: 30/01/2004 14:16:13
(la: Spovedania tortionarului de la Aiud)
pentru a avea adresa corecta, randul al doilea trebuie alipit primului

..................................................................................
"miemi place artele" (sic)
#8645 (raspuns la: #8643) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
corect! kilu de rosii( in - de SB_one la: 03/02/2004 11:24:16
(la: LEUL ROMANESC VA FI DENOMINAT)
corect!

kilu de rosii( in GE) era 3,0 DM iar acum e 2,70 Euro( ca. si de ex); iar noi ne bucuram ca putem concura cu dolaru


SB
................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#8815 (raspuns la: #8782) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Unele mici corectii - de RSI la: 05/02/2004 03:44:58
(la: Biblia si sclavia. Carte de capatai?)
Imi cer scuze dar ca un iubitor al limbii romane trebuie sa te corectez. Presupun ca traiesti in afara Romaniei de un numar de ani.
La obiect:nu se spune sclavagie ci sclavie, sau daca referinta este la contextul social: sclavagism.
In legatura cu Biblia si relatia ei fata de sclavie, Vechiul Testament stabileste asa cum ai spus ca si sclavul are dreptul la ziua de odihna saptamanala. Mai mult, tot in Vechiul Testament sunt prevazute urmatoarele: stapanii n-au dreptul sa-si omoare sau chinuie sclavii, iar dupa 7 ani ei sunt eliberati. Toate acestea sunt concepte revolutionare din punct de vedere social, in comparatie cu restul lumii in perioda respectiva-in imperiul roman sclavii publici de pilda cei ce lucrau la minele de aur ale statului erau pusi sa lucreze pana la epuizarea totala si moarte.
Evident, si eu privesc lucrurile din perspectiva istorica si nu religioasa.
Corect, de smecheri e plina - de SB_one la: 09/02/2004 11:48:25
(la: Ce vrea un român de la ceilalti români... ?)
Corect,
de smecheri e plina lumea!


SB
................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#9229 (raspuns la: #9223) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pentru o politica mai corecta - de andrei banica la: 13/02/2004 06:54:18
(la: Ati face ceva pentru Romania daca vi s-ar ivi ocazia?)
pentru o politica mai corecta creezi un partid mai corect, impotriva actualilor politicieni incorecti.
Un partid corect distruge incorectitudinea.
Asta e ideea.
#9561 (raspuns la: #9560) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
este corect si de incredere . - de (anonim) la: 14/02/2004 08:59:21
(la: Pe cine veti vota ca presedinte? (votul e anonim))
este corect si de incredere . inteligent, calculat si pragmatic
#9614 (raspuns la: #9569) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Corect, nici nu-l privesc pri - de nabab la: 24/02/2004 17:22:00
(la: Stefan Niculescu-Maier, despre dizidenta si diaspora)
Corect, nici nu-l privesc prin prisma lui papa... as fi preferat sa nu confirme "traiectul", e doar un pattern care se regaseste in societatea romaneasca contemporana...mi-a placut in postura de ambasador, cred ca face o figura onorabila in postura de ministru de externe.

Ai mei copii au 3 si 9, fete...ai mei stiu ca sunt americani, chestia cu originea nu e inca prea clara, cea mare in schimb doreste sa vorbeasca romaneste, ceea ce e rar pentru copii nascuti aici din parinti romani. Sper sa o tina.

Ar fi interesant sa putem comunica in particular, as fi interesat de un schimb de opinii pe tema unor initiative cum sint cele descrise de tine...am o initiativa oarecum diferita, cu un non-profit.
#10496 (raspuns la: #10490) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
fiindca nu-i "politically corect"? - de Simeon Dascalul la: 29/04/2004 12:46:26
(la: tigani)
Vad vreo trei mesaje ai caror autori, oripilati de continutul asa-numit rasist, cereau radierea subiectului. Da' de ce sa fie interzis? Fiindca nu-i "politically corect"? Adica numai opiniile "onorabile" pot fi admise? Poate ar trebui sa supunem subiectele intai cenzurii ONU, Uniunii Europene sau sa cerem aprobarea tribunalului de la Haga.

Alt mesaj sustinea ca:

"Daca nu ar fi fist inrobiti, si sute de ani impusi sa-si verse sudoarea pe mosiile boerilor din România, rromii poate nu mai erau azi acei care sint. Psihologiea de rob nu putea sa nu-si lasa amprenta negativa in felul lor de a fi.
La fel si prigonirea si marginalizarea, la care au fost supusi de catre autoritati, chit si de societate, pe tot parcursul aflarii lor in Europa, a influentat saracia si primitivizmul, modul de viata si psihologiia sociala a rromilor. "

Va sa zica ei sunt buni de felul lor, dar prin inrobire au ajuns ce sunt acum. Tocmai tarile romane unde tiganii au avut un regim juridic de sclavie s-au dovedit cele mai tolerante. In tarile ocidentale au fost cat se poate de liberi, iar masurile de expulzare a lor au continuat vreme de patru secole. Pare-se ca nici liberi nu s-au purtat mai frumos.

Ii vrea vreuna din tarile bogate ca sa-i educe, sa-i sedentarizeze si sa le dea cetatenie?

Si pentru simpatizantii tiganilor, o intrebare: Nu sunteti de acord ca "tigan" are un sens peirorativ?
un amplasament nefericit - de andrei p la: 30/04/2004 02:42:34
(la: CATEDRALA SAU MAUSOLEUL?)
„Democratia este puterea poporului. In democratie fiecare poate face ce vrea Atat Timp Cat Nu Dauneaza Altuia.” Asa incepe Constituia Franceza, citez din memorie.
Raspunsul e si reactia la o intrebare. Un sondaj cu intrebari gresite da raspunsuri comice. In 1990 a fost facut un sondaj cu intrebarea: Cine va iesi Campioana Mondiala la Fotbal. 86% au raspuns Romania. Pai „minoritatea sa se supuna majoritatii...”
Din pacate si „majoritatea si minoritatea” sunt neinformate.
In nici-un oras din lume nu se construieste intr-un parc. Dara-mi-te intr-unul secular.
Este un abuz prostesc si nerusinat, identic cu al Primariei sector 2 din parcul Obor.

Am scris degeaba mesajul 14.174 de tue 20 /04 /2004?
Nu mai revin cu argumentele de acolo. Le puteti citi si acum.
Mesajul initial spunea: Va invit sa discutam problema constructiei Catedralei Mantuirii Neamului in Parcul Carol. Titlul: Catedrala sau Mausoleul a creat confuzii.
Amplasamentul Catedralei in Parcul Carol este cel putin nefericit, daca nu chiar stupid si daunator atat parcului cat si orasului. Nici macar pentru Catedrala nu este deloc favorabil. N-are nici-o legatura cu mausoleul.
Cu regret observ ca apar mai multe prejudecati decat pareri. Prejudecati care fac pozitiile “combatantilor” ireconciliabile. Unii considera perfect corecta inlocuirea Mausoleului cu Catedrala, ca o razbunare pentru ororile comunismului. Sunt alti cativa care sunt in principiu impotriva Catedralei. Mai sunt cativa care sustin ca nu exista “cel putin trei personalitati publice, oameni de cultura, care se opun construirii acestei catedrale”
Exista macar 100 de personalitati care sunt pentru construirea Catedralei, dorita si de marele public in principiu, dar sunt constiente ca locul e nefericit pentru oras si pentru Catedrala!
Si care personalitati ar fi de acord in principiu cu demolarea mausoleului. Dar ce rost are sa demolezi daca nu pui altceva in loc?
Cat de bine cunosteti locul? Acolo sunt 2 lucrari diferite.
Mausoleul este o potcoava din beton oribila, fara valoare. Si demolarea lui nu ar fi nici-o pierdere. Despre Memorialul splendid cu 5 arcade din granit de Suedia este vorba. Pe locul initial al mormantului soldatului necunoscut, era oficial Monumentul Eroilor pentru Eliberarea Poporului si Dreptate Sociala. Doar pentru acesta sunt banii de la Guvern.

Si cateva argumente pentru cele cateva grupulete:
Da, Catedrala se face (facea) in centrul orasului. Si orasul vine spre ea. Amplasamentul in parcul Carol este total impropriu din acest punct de vedere. Nu este in centrul orasului, ci la extremitatea sud (SSV) a zonei centrale. Acum orasul nu mai poate „veni” spre sud. A fost rupt prin Demolarile Aberante din 1984.
Nu credeti? Mergeti cu 10 masini intr-o duminica dupa amiaza. Ma indoiesc sa aveti unde sa le parcati. Dar daca ar veni 10.000?
Sfanta Vineri avea cam 8x17m. Numai Altarul Catedralei va avea cca 40x17m. De 5 ori mai mare doar altarul.
Parcul se va distruge oricum in acest caz. Merg la biserica saptamanal. In fata bisericutei (micute) sunt in fiecare duminica macar 10 cersetori. In Parcul Carol vor fi macar 1000...
De inviere, prin parc vor cobora circa 70.000 oameni cu lumanari, care ar calca totul in picioare. Pentru Catedrala exista amplasamente mult mai bune.
Nu are rost sa mai insist.
#14765 (raspuns la: #14699) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ne mai putem corecta ... - de Alice la: 19/06/2004 11:10:12
(la: Chiar nu deranjeaza pe nimeni greselile de ortografie?)
Nu pot scapa de prejudecata conform careia un om care se exprima gresit are o educatie precara.

Scrisul corect este un automatism, ca mersul pe bicicleta.
Si-atunci vei sti s-o folosesti, in orice tara te-ai afla.
(de-acord, cam fortat, exemplul)

sunt de acord si cand veti zice ca cei care au plecat din tara se exprima mai greu, pentru ca au pierdut anumite abilitati in comunicare, dar sa nu-mi spuna nimeni ca 'revin din nou' de datoreaza exclusiv acestui fapt.

Nu, nu ne mai putem corecta, sunt sigura ca cei care nu au invatat sa se exprime corect in romaneste n-au s-o faca acum, cand limba romana le este doar mijloc de comunicare la o sueta, ca aici.
#16416 (raspuns la: #16382) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
AlexM, e corect ce-ai scris. - de SB_one la: 05/07/2004 22:18:43
(la: Mama prostilor)
AlexM,
e corect ce-ai scris.
Eu am citit chestia asta cindva si mi-a placut; ptr. ca nu am putut sa-i fac o traducere mai pricopsita in romana , am redat-o in germana in sperantza ca cineva care stie germana o va citi. Am sperat si ca -poate- e careva mai bun ca mine si face o traducere mai aratoasa fara sa puna intrebari prostesti.

...asta a insemnat: "sa intzeleaga cine poate".

SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#17353 (raspuns la: #17350) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
în viata viitoare justitia divina va corecta justitia omeneasca - de DESTIN la: 04/08/2004 01:55:50
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Prin moarte Dumnezeu a oprit procesul calcarii de porunca, punând cap pacatului (pentru ca pacatul sa nu devina nemuritor, pentru ca omul sa nu ramâna vesnic în stare de calcator de porunca).



Sufletul fiind nemuritor, îsi continua activitatea si în lumea cealalta, adica o va continua de acolo de unde a ramas cu facerea binelui în momentul mortii. Cât priveste nedreptatile, suferintele pe care pe nedrept le-am îndurat din partea oamenilor, vor fi recompensate la Cer.


Si Platon zice ca:" în viata viitoare justitia divina va corecta justitia omeneasca"



Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

Corect. - de admin la: 04/08/2004 17:59:10
(la: Sectiune noua: Ajutor)
Corect Belle.
Si mai mult, nu e obligatoriu ca toate textele sa fie si publicate.

Este similar cu publicarea intr-o revista clasica: nu toate materialele primite sunt si publicate.

#18986 (raspuns la: #18981) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sumo si cititul corect. - de AlexM la: 05/08/2004 22:02:46
(la: Scandal medical in RO)
Draga dl-e sumo,
aparnet nu ati cetit pana la capat sau cetirati tot ce am scris. Ia mai uitati-va inca odata la mesajul meu unde scriam ceva de a fi bucuros sa invats lucrul nou cand mi se da definitia corecta. Chiar va rog, mi se pare ca e scris acolo, au nu ie?

AlexM
#19125 (raspuns la: #19076) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
link-ul corect: http://www.eu - de pegassus la: 15/08/2004 18:31:49
(la: Din nou bani de la Uniunea Europeana)
link-ul corect: http://www.europe.org.ro/euroatlantic_club/phare_societatecivila_2004.php

Din TRICOLORUL - de anita47 la: 27/08/2004 05:12:53
(la: O CATASTROFA NATIONALA: 23 AUGUST 1944)


Cum se da o lovitura de Stat

Presa scrisa si cea vorbita, îndeosebi Televiziunile, s-au întrecut în ultimele 2-3 saptamîni sa publice ori sa transmita diverse comentarii si materiale despre faptele petrecute în urma cu 60 de ani si care, se stie prea bine, daca pe plan intern au avut multiple consecinte grave si daunatoare, in schimb, pe plan european, au influentat decisiv evolutiile ultimei faze a Razboiului Mondial din 1939-1945, mai ales în spatiul Europei Eat-Centrale. Pentru ceea ce a urmat, pe plan politico-diplomatic, militar, economic si psihologic, s-a avansat de catre istoricii si comentatorii militari - defel exagerat - comparatia cu “un nou Stalingrad”. Dar, asa dupa cum s-a observat, întemeiat, adeseori, locul istoricilor în dezbaterile din ultima vreme l-au luat nespecialistii, care au venit cu propuneri, sugestii si scenarii, care de care mai traznite, contribuind în fapt, si mai mult, la… îndepartarea, decît la apropierea, zilei de 23 august 1944 de constiinta publica. Este adevarat ca scopul scuza mijloacele, dar mistificarile nu-s oricum îngaduite, ci, de regula, sanctionate. Dar sînt atîtea motive pentru o revenire asupra desfasurarii exacte a episodului cardinal - arestarea Antonestilor - revenire oricînd binevenita si, cu totul, pe placul cititorului. in temeiul investigarii memorialisticii ramase de la principalii “actori” ai dramei, dupa analiza documentelor si coroborarea infor-matiilor transmise, la 23 august 1944 au intervenit urmatoarele derulari esentiale: atunci, în epicentrul evenimentului (Palatul Regal din Calea Victoriei) s-au aflat cel putin 30 de persoane, care, ulterior, au depus marturii, verbal ori în scris. Calitatea surselor, în functie si de aceea a oamenilor, difera si, din aceasta cauza, valoarea probelor de care dispunem este cu totul inegala. O sursa (Ioan de Mocsonyi-Styrcea), care ar fi trebuit sa fie de o mare calitate, avînd în vederea rolul si locul personajului în anturajul Regelui Mihai I, se dovedeste (asa cum, de altfel, s-a dovedit si individul, care în perioada 1947-1963 a ravasit închisorile comuniste) execrabila, deci inutili-zabila; alte surse sînt aproximative, atestînd clar dorinta autorilor de a-si afla un post marcant în desfasurarea faptelor (în ordine: D. Damaceanu, Emilian Ionescu, C. Sanatescu - asadar, toti militari); nu lipsesc probele dezinhibate (Lucretiu Patrascanu, Bellu Zilber), nici cele dezlînate (Emil Bodnaras, C. Agiu), si nici altele fardate sau voit studiate (Regele Mihai, diplomatii de la Curte). În categoria, rara, a marturiilor sistematice si precise le includem pe cele datorate lui Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Gh. I. Bratianu, Mihai Antonescu, Grigore Gafencu, Gh. Barbul s.a., iar în aceea singulara, dar, concret de exceptie, cuprinzînd numai relatarile, declaratiile si recunoasterile prompte si exacte, unele chiar adnotate (chiar daca în închisoare), care rezista tuturor “intemperiilor” scurgerii timpului si, deci, confruntarilor, se înscriu toate materialele care poarta girul Mare-salului Antonescu. Faptul nu este întîmplator, de vreme ce, în 1944-1946, fostul Conducator era, netagaduit, cel dintîi interesat de aflarea si afirmarea adevarului. Este un element remarcabil si recomanda precis izvoarele de la care, în ana-lizele noastre, trebuie sa pornim si trebuie sa ne si reîntoarcem! Dintre sursele care poarta semnatura Mare-salului, distingem 3 de o valoare exceptionala: 1) documentul intitulat “Însemnari din celula”, asternute într-o agenda din 1930 a Regelui Carol II, chiar în seara demiterii (aproximativ între orele 21 si 23); 2-3) detaliile furnizate de I. Anto-nescu la interogatoriile conduse de Avram Bunaciu, în 15 si 20 aprilie 1946, în cadrul pregatirii procesului “marii tradari nationale” din 6-17 mai 1946. Nemultumit de textul interogatoriului, din 15 aprilie 1946, pe care ex-Maresalul l-a revazut si corectat cu acribie, la 20 aprilie 1946, anchetatorul Avram Bunaciu l-a chemat pe detinut la un nou interogatoriu, din care extragem urmatorul fragment, care, juxtapus textului amintit al “Însemnarilor din celula”, ne ofera, cu siguranta, descrierea cea mai completa si veridica, exacta a desfasurarii audientei istorice de la Palat din 23 august 1944 (aproximativ între orele 15,15 si 17,30). Sa parcurgem acest text: “Mergînd la Palat (în dupa-a-miaza de 23 august 1944), l-am gasit pe culoare pe d-l Mihai Antonescu si am mers împreuna la Rege. Am vazut în curte tancurile pe care mi le ceruse sa se apere de nemti. Tevile erau îndreptate spre casa. Atunci, în fata lui Mihai Antonescu si Sanatescu, i-am spus ca nu mai e nimic de facut si ca asteptam numai un raspuns de la d-l Clodius si scrisoarea partidelor politice. Sanatescu se scoala si spuse: “Vi le aduc eu”. Regele a iesit din camera si dupa o jumatate de ceas s-a reîntors cu un pluton de soldati din garda Palatului cu revolverele în mîna. Surprins, am spus: “Ce înseamna aceasta, Majestate?”. În timpul acesta m-a luat de coate un maior (Anton Dumitrescu) pe care l-am facut “misel”. Lui Sanatescu i-am spus: “Nu ti-e rusine, d-tale, om batrîn, sa-l pui pe Rege, un copil, sa faca astfel de lucruri neuzitate?”. Dupa ce Sanatescu mi-a spus: “Sînteti arestat fiindca nu ati vrut sa faceti armistitiu” si i-am raspuns “Cum îndraznesti sa afirmi ca nu am vrut sa fac armistitiu?”, Regele a trecut în alta camera. Dupa aceasta Sanatescu a facut semn soldatilor sa ne scoata (din “Salonul Galben”). Am fost bagati într-o casa de fier în care-si tinea (presupun) d-na Lupescu bijuteriile. Era o încapere mica, lipsita de fereastra, fara scaune. Am stat pîna la 4, cînd a venit d-l “Ceausu” care ne-a dus într-o casa de la pe-riferie (în Bucuresti), unde am stat 8 zile (pîna 31 august 1944), cînd rusii ne-au ridicat si dus la Moscova”. Ce se desprinde, în mod sigur, din textul retinut? Neputînd cuprinde totul, voi proceda selectiv, retinînd esentialul, surprinzînd mobilul faptelor întîmplate. La 22-23 august 1944, Anto-nescu luase ferm decizia de-a încheia armistitiul cu Natiunile Unite, lucru comunicat si, deci, foarte bine cunoscut complotistilor. I. Antonescu fu-sese rugat de fruntasii partidelor istorice (Iuliu Maniu, Dinu Bratianu, I. Mihalache, Gh. I. Bratianu, C. Titel Petrescu) sa conduca el operatiunea de semnare a armistitiului. Pîna atunci, Maresalul fusese ferm convins ca retragerea României din Axa si semnarea armistitiului trebuiau rea-lizate numai dupa avertizarea lui Hitler (de altfel, în seara lui 22 august, revenind de pe frontul din Moldova, el i-a solicitat trimisului lui Hitler, Carl Clodius, aceasta pre-tentie, precizîndu-i ca astepta raspunsul înca 24 de ore, pîna la 24 august 1944, orele 18,00). Dar, în clipa în care, la Snagov, în 23 august 1944, aproximativ la ora 11,00, Ion Antonescu a cazut la întelegere cu Gh. I. Bratianu, în prezenta lui Mihai Antonescu, vice-presedintele Consi-liului de Ministri si titularul Exter-nelor, ca istoricul sa-i aduca o “scri-soare de garantie” semnata de liderii politici, în sensul ca ei erau de acord cu conditiile dure ale armistitiului (cedarea provinciilor istorice din Est în folosul URSS), din acel moment, asadar, Maresalul s-a declarat dispus sa nu mai astepte “acordul” lui Hitler. De “scrisoarea de garantie”, Anto-nescu avea nevoie pentru vizita anuntata telefonic la Palatul Regal pentru ora 15,00. Istoricul se angajase ferm sa aduca documentul pîna la ora 15,00, dar, nefiind posibil, s-a deplasat la Presedintia Consiliului de Ministri din Bucuresti, în jurul orei 15,00, si i-a facut cunoscut lui Mihai Antonescu acordul deplin al liderilor istorici, urmînd sa prezinte “scri-soarea de garantie” în cursul serii, pentru a fi difuzata prin radio. Putem presupune ca Mihai Antonescu nu l-a înstiintat imediat pe Maresal asupra acestei comunicari, dat fiind, probabil, ca avea s-o faca la Palat, unde aveau sa se întîlneasca în minutele urmatoare la rege, unul (Mihai Antonescu) ajungînd mai devreme, iar celalalt (Ion Antonescu) cu oarecare întîrziere. În adevar, Mihai Antonescu s-a întîlnit cu Regele si cu C. Sanatescu, pret de 20 minute, timp in care le-a expus “desfasurarea de forte”, precum si intentia de-a zbura la Ankara pentru a negocia cu Aliatii, mai ales ca, în 22-23 august 1944, facuse 4 interventii diplomatice oficiale si urgente prin Ankara. Regele l-a rugat pe ministrul de Externe sa ramîna în Palat, revenind o data cu Maresalul, cînd acesta avea s-ajunga în Calea Victoriei. Aceasta pauza de circa 30 de minute, care s-a ivit întîmplator ori a fost “dirijata”, avea sa le fie fatala Antonestilor, si iata de ce, pentru ca: Regele, întîlnindu-se în rastimpul ivit cu colaboratorii sai, în biroul sau de lucru din Casa Noua, a fost sfatuit de complotisti sa-l preseze pe Maresal sa semneze numai-decît si imediat armistitiul; numai ca ex-Maresalul nu era omul - nici chiar în acele momente cruciale - care sa asculte recomandarile Suveranului, un “copil”, cum l-a calificat de altfel în cursul întrevederii, iar aceasta pentru ca în problema armistitiului Conducatorul avea deja planul sau si n-a admis sugestiile venindu-i din partea “cuibului de vipere” de la Palat. Din aceste contradictii si presupuneri false ori reale avea sa rezulte, putin dupa ora 17,00, ares-tarea Antonestilor! Numai ca, în vre-me ce Regele si echipa sa, complet nepregatiti, apreciau ca era suficient ca sa se anunte prin radio arestarea Antonestilor si întoarcerea armelor, Aliatii, in frunte cu SUA, URSS si Marea Britanie, s-ar fi grabit - iluzie desarta - sa-i ofere României Armis-titiul, si asta în cele mai bune con-ditii! Or, se cunoaste prea bine, nu avea sa fie nicidecum asa. N-a fost admis nici un armistitiu, iar presa internationala (“The Times”, “The New York Times” s.a.) de a doua zi (din 24 august 1944) s-a limitat sa vorbeasca despre capitularea Româ-niei, care, efectiv, se produsese. În ceea ce-l priveste, I. Antonescu urmarea, dimpotriva, sa se încheie efectiv un armistitiu, ale carui consecinte, mult mai favorabile sau, oricum, altceva capitularii, de genul celei pregatita de complotisti, ar fi fost, incontestabil, favorabile tarii si natiunii. RECAPITULARE SI CONCLUZII: În acest fel, în dupa-amiaza de 23 august 1944 au ajuns Anto-nestii la Palatul Regal din Bucuresti. Era PENTRU PRIMA SI ULTIMA DATA, Conducatorul Statului Român fiind dispus, în fine, sa încheie armistitiul cu Aliatii, desi, în conditiile concrete ale desfasurarii audientei la Rege, nu a marturisit aceasta, dimpotriva. Existau toate premisele si sansele de succes, mai ales ca Maresalul acceptase acest lucru, iar liderii partidelor “istorice” îi garantasera concursul. Complotistii trebuiau sa se decida: ei vor merge cu ori fara Maresal, iar, daca era asa, cum ei preferau de atîta timp, adica fara Maresal, atunci pentru ei cuvîntul de baza la ordinea zilei devenise, firesc, RAPID, CU ORICE RISC sI INDIFERENT CUM, dar Antonescu nu trebuia lasat sa pregateasca si sa semneze, EL, armistitiul! Prin urmare, chiar atunci, în 23 august 1944, trebuia sa se produca ceea ce complotistii planificasera, initial, pentru 26 august 1944: ARES-TAREA ANTONESTILOR, care, indiferent de consecinte, oricum le cadea bine, garantînd succesul loviturii de stat gestante. Avea sa fie o Lovitura de Stat de tip clasic, dat fiind ca Regele instalat, dupa 6 septembrie 1940, prin decret propriu semnat, dispunea de prerogative li-mitate, specifice monarhiilor “nefunctionale”. În consecinta, Regele si restul complotistilor realizau, concomitent cu înlaturarea regimului antonescian, o modificare constitutionala fundamentala, arestînd pe primul-ministru, care, întîmplator, si nu formal, era chiar seful statului. Iar, în cavalcada razboiului general sau a situatiei specifice de la Bucuresti, lovitura aparea scuzabila si necesara, în fata natiunii, a beligerantilor învingatori si - nu-i asa - a Istoriei? Însa pentru cît timp?
Gh. Buzatu






Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...