comentarii

durere "orice durere are un leac greutatea este doar sa-l dibuiesti"


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
INTELEPCIUNEA ACVILEI - III - de maria de las maravillas la: 07/09/2009 21:13:15
(la: Aici este locul ei.......)
In vietile noastre, de multe ori trebuie sa ne retragem pentru un timp si sa incepem un proces de reinnoire pentru a continua zborul victoriei, trebuie sa ne desprindem de obiceiuri, traditii si amintiri ce ne cauzeaza durere.
Numai liberi de greutatea trecutului vom putea sa profitam de rezultatul valoros ce o reinnoire intodeauna aduce.

GV - de om la: 14/12/2010 14:10:15
(la: bu(bu)lina mea)
n cazul unei iubiri neimpartasite viagra ar putea produce efecte inca si mai... dureroase :)) =afirmatie generala faca...greutate daca nu-i sustinuta de un ex ?
:))))))))))

multi masochisti pe lumea asta...si se vinde bine :)))
#587181 (raspuns la: #587177) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
O poveste dureroasa...si adevarata!!! - de Areal la: 21/01/2009 14:18:07
(la: POVESTIRI CU TALC (IV))
" Aveam douazeci si sase de ani cand s-a nascut fiul meu; George avea perisorul negru, ochisorii verzi si cele mai lungi gene pe care le-am vazut vreodata...a vorbit la noua luni, a mers la zece si a schiat la doi ani. Era bucuria vietii mele si l-am iubit mai mult decat as fi crezut vreodata ca sunt in stare.
Ca toate mamele, am visat si eu la ce o sa se faca George cand se va face mare. Probabil, inginer. Cu siguranta, schior. Era atat de inteligent, ca a mers la scoala pentru copii superdotati. Intr-o zi, dupa ce-i povestisem unei prietene una din istoriile acelea de mandrie materna, ea ma intreba:
- E minunat ca George este un fiu perfect. Dar daca n-ar fi asa, l-ai mai iubi la fel de mult?
Dupa ce m-am gandit o clipa la intrebarea ei, am dat-o uitarii pana ce, in anul care a urmat...
George avea opt ani cand s-a sculat intr-o dimineata cu talpa indreptata in sus; nu putea merge decat pe calcai. Am inceput sa alergam pe la doctori, in timp ce diformitatea urca pe un picior si cobora pe celalat. Dupa ce i s-au pus mai multe diagnostice, am aflat ca are distonie de torsiune generalizata- o boala asemanatoare paraliziei cerebrale. Va trai, dar isi va pierde capacitatea de a merge, daca nu si controlul muschilor, in urma unor spasme dureroase, involuntare.
Ma cuprinsese ura impotriva lui Dumnezeu, pentru ca el facuse greseala de a-mi da un copil handicapat; fata de mine, pentru ca eu ii transmisesem cumva boala; impotriva lui George ca era asa diform.
Ma simteam prost cand mergeam impreuna pe strada. Oamenii ne priveau fix si fie isi mutau privirea repede in alta parte, fie imi aruncau o privire incarcata de mila. Uneori mi-era imposibil sa-l privesc pentru ca arata atat de schilod si hidos. Tipam la el sa mearga drept, ca sa nu vad cat devenise de infirm. El imi zambea si zicea:
- Ma straduiesc, mama.
Nu mai era frumosul meu fiu. Ma concentram numai la picioarele, bratele spatele si degetele lui diforme.. Nu mai voiam sa-l iubesc, pentru ca ma temeam ca o sa-l pierd. In locul visului la ce va fi cand o sa creasca era acum teama ca nu va apuca sa creasca.
Mi s-a rupt inima intr-o zi cand l-am vazut cum incearca sa-si forteze picioarele diforme sa stea pe skate boardul care-i placea atat de mult. I l-am luat si l-am pus in debara pentru " alta data "- i-am spus.
La culcare in timp ce ne faceam lectura de seara, George imi punea invariabil aceeasi intrebare:
- Crezi ca daca ne rugam din suflet, o sa pot merge maine dimineata cand am sa ma trezesc?
- Nu cred, dar trebuie sa ne rugam oricum.
- Mami, da' copii imi spun " ologul" si nu se mai joaca cu mine. Nu am nici un prieten. Ii urasc. Si pe ei si pe mine.
Am incercat toate tratamentele, regimurile si doctorii posibili si imposibili. Am intrat in comitetul de cercetare medicala a distoniei, am infiintat Socitatea de distonie din Anglia. Viata mea era orientata spre un singur tel: sa contribui la gasirea unui leac pentru aceasta boala. Nu-mi doream decat sa-mi vad copilul sanatos, din nou.
Treptat toleranta lui Geroge fata de boala sa m-a invatat ce inseamna iertarea, dar teama m-a adus aproape de colaps. Atunci, o prietena m-a tarat aproape cu forta la un grup de meditatie. Dupa ce am exersat zilnic, o perioada, am inceput sa sesizez un sentiment de pace inlauntrul meu. Pana atunci daruisem doar cand viata fusese buna cu mine; acum dragostea parea sa intreaca puterea mea de intelegere.
Mi-am dat seama ca George a fost profesorul, iar dragostea lectia de viata pe care mi-a predat-o.
Am inteles atunci ca George a fost si fusese intotdeauna George- un pic sucit, un pic altfel decat ceilalti copii, dar tot fiul meu. Nu ma mai simteam prost pentru ca trupul lui nu era drept. Am acceptat faptul ca nu o sa creasca mare, ca nu va avea acelasi viitor ca oamenii normali... Dar el a crescut cu multa rabdare, mai multa ambitie, si mai mult curaj decat toti cei pe care-i cunosc.
In cele din urma, datorita tratamentului, starea lui George s-a stabilizat si functionarea gurii si a mainilor lui s-a normalizat. Nu-si putea controla picioarele....avea inca nevoie de carje, zbura la vale cu o energie nepotolita care i-a castigat un loc in echipa olimpica a persoanelor handicapate. Nu putea merge, dar reusea, chiar foarte bine sa schieze.
Dupa ce a implinit optsprezece ani, a reusit sa indrepte un picior. A renuntat la una din carje. O luna mai tarziu, o arunca si pe cealalta. Schiopata inca la mers, dar...mergea fara sa fie ajutat. A venit sa ma vada la putin timp dupa aceea. Stateam in usa si ma uitam la tanarul acela inalt, bine facut, care trecu pe langa mine, si intra in casa.
- Buna mama, spuse zambind. Te invit la dans?

Am ascultat la o reintalnire a colegilor de liceu, cum fiecare se lauda cu succesele copiilor lor:
- Fiul meu e muzician.
-Fiica mea e medic.
Cand in sfarsit, mi-a venit si mie randul, m-am simtit cea mai mandra mama:
-Fiul meu, merge. Si e perfect.
Sharon Drew Morgen
#395188 (raspuns la: #394567) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mantuire prin durere? - de sanjuro la: 08/10/2003 03:48:53
(la: Sarbatoarea Sf.Parascheva, protectoarea Iesilor)
In primavara, in drum spre Siret, grabindu-ma spre dulcea Bucovina unde-mi petrec de la o vreme Sarbatorile de Pasti, am trecut prin Suceava. In apropierea orasului se afla o bisericuta ridicata pe o movila, la care se ajunge coborand o panta abrupta. Cei ce vin sa se roage aici, coboara in vale, si apoi urca movila in genuchi, pentru ca se spune ca aceluia care face penitenta, i se vor ierta pacatele...
Maintuire prin durere? Imagini dintr-un ev intunecat...Pe cine vrem sa pacalim? Atat raiul cat si iadul se afla pe pamant...Crampeie din fiecare ni se azvarla din cand in cand.

sanjuro
Eu stiu ca durerea te-nvata si-ti da glas - de Alice la: 16/12/2003 03:45:50
(la: Cele mai frumoase poezii)
Adevarata durere nu-i muta niciodata.
Cu Blaga (si-adesea cu-n evreu batran), eu ma duc in cer si, cand cobor, mi-nchipui c-am zburat.
Nu-i zbor mimat ...sunt oameni care nici nu stiu ce-i zborul...
eu l-am gustat, in coborare.

Multumesc pentru cum si mai ales pentru ce-ai scris, M.Pamfilie.
Ma voi ruga ...statuile sapate-n aer, tot monumente-n nemurire sunt.
#6656 (raspuns la: #6521) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Am o problema dureroasa?... I - de Horia D la: 05/10/2004 23:40:59
(la: Spune-ti of-ul si primeste zeci de sfaturi)
Am o problema dureroasa?... Iau oxycotin

The things that come to those who wait are what's left behind by those
who got there first.
E foarte dureros ceea ce pove - de gabriel.serbescu la: 26/10/2004 21:30:00
(la: Sa mori in Romania, azi)
E foarte dureros ceea ce povestiti.
Si e foarte trist sa vezi cum chiar medicina, sau sinonimul solidaritatii umane, e terfelita.
Nu am cunostinta de nici un alt sistem social in care oamenii sa se dispretuiasca intratat pe cat o facem noi, romanii, care sa dispretuiasca in definitiv tot ceea ce poate insemna demnitate. Poate rusii...

dureros - de Tudor-Cristian la: 21/11/2004 16:14:07
(la: strigat)
Da, asa este, cum spui, si e cumplit de dureros... e crunt de adevarat textul tau. Din pacate, strigatele astea, ca cel publicat de tine aici, sunt din ce in ce mai rare si mai putin auzite...
Am si eu un mic eseu, "Mica feerie", care spune cam aceleasi lucruri, dar are un final oarecum optimist... depinde cum vezi lucrurile.

Ce e de facut ? ar fi urmatoarea intrebare... Pai, tot strigatele au ramas la indemana..., numai sa tipam mai tare.
Numai bine, de la
Tudor-Cristian
Cata durere, ma impresionea - de (anonim) la: 04/03/2005 20:54:31
(la: Ce vrei tu?)
Cata durere, ma impresioneaza capacitatea de a asterne pe hartie aceste trairi pe care toti intr-un moment al vieti le am avut, cu mai multa sau mai putina intesitate.Eu am ajuns la concluzia,care nu pretind a fi un adevar absolut, ca persoanele se bazeaza in actiumile lor pe instincte mult mai primare decat ne place sa recunoastem.Faptul ca ravnim la ceea ce ne este mai dificil de obtinut cred ca e un lucru pe care il pastram inca din frageda copilarie.A dori ceva greu de obtinut si a fi plictisiti de ceea ce avem la discretie, cred ca e o constanta...Oare secretul este echilibrul.
despartirea si durerea - de andrusca la: 18/03/2005 14:18:12
(la: Durere)
Sa ranesti este foarte usor, sa ierti pe cel care te-a ranit......spune mult despre sufletul si caracterul persoanei care are puterea de a ierta.....
Despartirea doare, singuratatea este apasatoare insa acestea ne sunt lectii de viata.
Cine nu a trecut prin astfel de momente, cine nu stie ce inseamna durerea, durerea ce provine din dragoste, dragostea care ne-a parasit, nu a inceput inca sa traiasca, sau ........viata lor a fost o iluzie.....
#39783 (raspuns la: #39378) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
durerea exilului - de miguelstil la: 30/03/2005 15:19:55
(la: Ce fac romanii pentru imaginea Romaniei in strainatate)
Honey, nu am vrut sa-mi dai dreptate... am vrut doar sa-ti spun ca te inteleg perfect. Tu simti nevoia sa faci ceva, sa-ti vindeci dorul si durerea... si senzatia aia tampita ca "ai tradat" pentru ca, atunci cand alegi sa traiesti in alta tara, majoritatea celor lasati acasa or sa te priveasca intr-un fel ciudat, cu un aer de repros si, chiar daca nu vor spune nimic niciodata, o sa le citesti nelinistile, invidia chiar, in ochi. "Ai plecat ca sa-ti fie mai bine! Iar noua ne e greu." Si asta nu e de ajuns. Pentru ca, dupa ce pleci, stii: nu e mai bine. E un fel de moarte: iti impietreste inima, incet, pentru ca te lovesti de realitati pe care sufletul tau, prin excelenta romanesc, nici macar nu le putea concepe.
Si ti-e frica sa te intorci, pentru ca, daca te intorci, cei de acasa te vor privi ca pe un invins ori o invinsa: "nu ai reusit acolo, si te-ai intors cu coada intre picioare aici."
Nu te-ar durea atat de mult ignoranta strainilor daca nu te-ai lovi de ignoranta celor din acelasi neam.
Eu am plecat din tara pentru ca m-am indragostit, am crezut in el, m-am casatorit... m-a inselat, divortez. Trebuie sa mai stau cateva luni, pana ce sentinta e definitiva. Apoi nu stiu ce am sa fac. Poate o sa o iau de la inceput in Romania. Poate in alta tara? Oricum, nu in satul asta uitat de lume.
Ce simplu! Ce poveste veche. Stii ce mi-a spus un "prieten"? Ca am capatat exact ceea ce am cautat, pentru ca m-am aruncat, ca ultima prostituata, in bratele primului strain cu bani. El a fost printre cei mai "bravi". Ceilalti prieteni nu au spus nimic, nici pro, nici contra. Ma ignora. Isi amintesc de mine din cand in cand, asa cum iti amintesti de unul dus dintre cei vii.
Nu am plecat pentru bani. Nu. Dar nu sunt o ipocrita si recunosc: financiar e ceva mai bine aici. (Nu mi-a lipsit niciodata nimic in tara). Dar sufletul nu poate fi cumparat, si sufletul meu tanjeste dupa viata. Romania e viata. Aici... sunt ingropata de vie.
Am un job bun, imi place ce fac. Si ce fac eu pentru Romania? Simplu: sunt PR consultant aici. Fiecare client care ma intreaba de unde vin primeste acelasi raspuns: din tara lui Brancusi. Din tara Nadiei Comaneci, a lui Ionesco si a lui Cioran. Oh, da, din tara lui Hagi! Si a lui Dracula, daca vreti. Sunt din tara unde Dunarea se varsa in Marea Neagra. Pe scurt, Romania. Unii isi mai imintesc de Revolutie si de Ceausescu - stirile, nu-i asa? Am o gramada de poze cu mine. Cine vrea sa afle ceva despre frumusetea Carpatilor nu are decat sa arunce o privire pe biroul meu... Asta fac eu pentru tara: o respect. Nu voi face nimic care sa ma faca de rusine si sa puna astfel o pata, cat de mica, pe numele Romaniei.
Mai mult nu pot. Nu inca.
#41232 (raspuns la: #41158) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
durerea - de (anonim) la: 31/03/2005 23:00:41
(la: Durere)
Da,doare mult,doare al dracului de tare si te intrebi:de ce? trebui sa trec prin toate astea,de ce?pana la urma nu am dat nimanui in cap,cu ce am gresit atat de rau de trebui sa suport chinurile acestea groaznice si inca odata:de ce eu?
Si parca totul in jurul tau iti face in ciuda,oamenii,strazile cu rutina lor aparent atat de fericita,de ce tocmai eu trebui sa suport durerea unei pierderi?de ce tocmai pe tine?de ce durerea nu trece?pana cand?ma simt silita de puteri si.....totusi viata merge inevitabil inainte
iar tu andrusca ai darul scrisului si durerea pierderii
e dureros... - de Cristall la: 10/05/2005 19:35:26
(la: DIMINEŢI ALE UNEI TOAMNE)
e dureros
chiar doar sa si citesc asa ceva
si bossul poate da dureri de - de RSI la: 06/07/2005 16:37:00
(la: Trancaneala Aristocrata "4")
si bossul poate da dureri de cap, dar acelea pot fi compensate cu dureri de jos la spate ...
=================
"- Dubito ergo cogito"
"- Cogito ergo sum"

Descartes
#58236 (raspuns la: #58235) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Georghe Doja si durerea sa siderala! - de kradu la: 20/09/2005 21:46:21
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Tristetea, pesimismul si durerea din randurile tale m-a bucura!
Regretul pe ce-l afisezi m-a inveseleste! Tanguiala ta i-mi da aripi!
Persistenta ta in acceptarea sifilisului comunist, m-a face mai liber si mai entuziast!
Si toate astea doar pentru un singur motiv!
Pentru ca Doamne nu sunt ca tine, nu gandesc ca tine, si nici nu vorbesc aceeasi limba ca tine!
Bolile de destin care sunt? Ratarea, bovarismul, lenea? Nu stiu nici daca suferi de vreuna din ele sau de toate! Poate de nici una!
Bucuria,iubirea, si reusita nu vin de undeva din neant si intra in noi!
Ele vin din noi! E ceva acolo care le genereaza!
Doctrinele comunismului fascismului, rasismului, sovinismului,vin in noi din afara! Nu ne nastem cu ele!
Poate ceva a venit in tine! Comunismul asta sifilitic si criminal!
Tu l-ai primit si l-ai dadacit! Cat de bun e ele pentru tine numai tu stii!
I-ti provoaca durerea asta, oful asta! Care e bun s-au rau!
Tu sti!
Remedii naturale (chinezesti) pentru durerile de cap - de Shtevia la: 19/10/2005 09:54:53
(la: AROMATERAPIA si NATUROTERAPIA (Phytotherapie))
-Ceai de ghimbir - se pun la fiert 375 ml (1= cana) apa; dupa ce da in clocot, se adauga 10 g ghimbir proaspat, taiat feliute si 2 lingurite de zahar brun, continuand fierberea pe foc mic inca 10 minute. Se bea ceaiul fierbinte, de trei ori pe zi, pana la disparitia crizelor zilnice de migrena.
- Cea din migdale si crizanteme - aceeasi cantitate de apa ca mai sus, se da in clocot si se adauga o lingurita de migdale pisate si o lingurita de petale uscate de crizanteme. Se continua fierberea, pe foc mic, timp de 15 minute. Se bea fierbinte.
- Decoct din ceai verde si coaja de portocala - se folosesc 5 g ceai verde si coaja unei portocale (taiata marunt). Se pun in 375 ml apa si se lasi pe foc mediu timp de 10 minute. Se bea de doua ori pe zi, atunci cand dureea de cap este asociata cu greata si rinita ori inflamarea conjuctivei ochilor.
- Vinul de crizantema - aici, este nevoie de doi litri de vin de orez sau sake, in care se pun 200 g de petale uscate de crizanteme si se lasa la macerat timp de 10 zile. Se inghit 2-3 lingurite de macerat, zilnic.
Supa-crema de naut - se pun la fiert 1,5 litri de apa, iar dupa ce dau in clocot, se adauga 50 g naut si 100 g orez. Se continua fierberea, pe foc mic, timp de 30 minute, pana cand fiertura capata o consistenta groasa, cremoasa. Se consuma fierbinte chiar si in cazurile durerilor de cap provocate de insolatie si canicula.
Lacrima e eliberarea durerii. - de mya la: 04/11/2005 00:46:35
(la: joc)
Lacrima e eliberarea durerii.

Ce e atomul?
#84574 (raspuns la: #84538) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cand durerea este mare luam - de cosmacpan la: 11/02/2006 12:11:39
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
cand durerea este mare
luam crema din dotare:
doua vorbe spuse-n vant
batem pasii pe pamant
sa aducem ploile
sa-nfloreasca verdele.
ca la internetcafe
ne spunem parerile,
mai gandim, mai glumim
viata-asta pacalim
caci din patru-n patru ani
suntem ingeri sau golani.
Poezie (fragment/e):
"Sunt grei batranii de pornit.
dar de-i pornesti, sunt grei de-oprit!"
"Trei pasi la stanga linisor,
Si alti trei pasi la dreapta lor;
Se prind de maini si se desprind.
Se-aduna-n cerc si iar se-ntind
Si bat pamantul tropotind
In tact usor."
"Ea vine de la moara;
Si jos in ulicioara
Punandu-si sacul, iaca
Nu-l poate ridica
Ti-l duc eu! - Cum? - Pe plata!
Si se-nvoieste-ndata
De ce-ar si zice ba?"
o sa stau de-un plagiat
sper ca Poetul m-a iertat


si o vorba

#105188 (raspuns la: #105106) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nu e dureros cri cri. E... vi - de zahir la: 26/04/2006 07:37:44
(la: .)
nu e dureros cri cri. E... viatza!!! Atat. Insa.. am fost nedrept. Povestea mea nu e doar... deziluzie. Povestea mea inseamna si visare povestea mea inseamna si bucurie, ochi deschisi spre soare, caldura... e mult mai mult. As fi groaznic de nedrept sa spun ca nu am primit niciodata nimic ci doar am oferit. Am primit la randul meu... insa vezi tu.. uneori ne cuprinde o astfel de revosta incat ne vedem aruncati in abisuri fara fund. Atunci cand ni se face o nedreptate avem impresia ca toata lumea e nedreapta cu noi ca nimeni nu se intereseaza de noi si fiecare este interesat doar sa ia de la noi. Sa imi povestesc aici povestea... ar fi o pierdere a intimitatii mele. Ar fi poate o impietate fatza de .... fatza de persoanele care au construit povestea mea. Si poate povestea LOR.
#118950 (raspuns la: #118908) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ce este durerea? - de Kon Stantin la: 09/05/2006 06:16:23
(la: joc)
Ce este durerea? Bucuria adversarilor.

Ce este oglinda?
#121227 (raspuns la: #120692) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...