comentarii

durere egoism ura


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Antisemitismul, - de Alice la: 18/11/2003 12:39:50
(la: Ce este antisemitismul?)
vreti-nu-vreti, este o atitudine (doctrina!)de ostilitate sistematica la adresa evreilor.

Observ, si recunosc - cu neplacere, cateva nickuri ce par a nu dori sa discute decat despre "problema evreiasca" si, din pacate, aprind discutiile, daca imi permiteti un eufemism.

Remarc surprinsa, ca pleacam deja de la faptul ca "EI nu accepta critica sau discutia, daca nu le este avantajoasa, nu accepta nici un adevar", deci (desi probabil nu s-a dorit!) pornim deja de la o acuza...
Or, nu vad ce cauta o acuzatie intr-o incercare de a defini "antisemitismul".

Cred ca foarte putini dintre noi au destule informatii care sa le permita emiterea unor judecati de valoare.
Evreii sunt un popor aparte, iar mania persecutiei pe care o afiseaza multi dintre ei, este, intrucatva, justificata.

Mie mi-ar fi rusine sa judec incrancenarea unui evreu care si-a vazut familia exterminata sub ochii lui...mi-ar fi rusine zic, sa spun ca-i pot pricepe durerea si ura.
Daca nu-l inteleg, nu-i zgandar rana - asta se numeste TOLERANTA.

Ce fac politicienii evrei, este cu totul altceva.

Daca-i sa facem valuri, atunci hai sa vedem cum si-au educat copiii fostii tortionari... Ce cred ei despre "problema evreiasca"?

Nu-mi raspundeti, aveti grija "cum" spuneti ce vreti sa ne transmiteti si-atunci n-o sa va acuze nimeni decat ca ...n-ati inteles.
Si ni se intampla tuturor!

hai, putina masura, oameni buni, e doar un forum (nu sala de judecata!) unde nu venim sa dam unii in altii decat cand jucam "baza".
For Lady LMC - de ANGEL la: 31/07/2004 03:07:50
(la: Casuta Postala A Lui LMC)
...ah,viatsa merita traita.....ce suava potsi fi shi plina de sentimentalisme incit te si ineci in ele,ai grija iti poate mari cholesterolul sufletului,bang bang,ajungi la mine la spital unde sint doctori fara fetse,shi nu prea shtiu ei unde e nevoie sa taie in corpshorul tau pe care-l vrei mentsinut cit poti tu de bine la silueta....Shhhhh,iti fac cu ochiul acum cind mingii pe Gamalie pe burtica,shi sa shtii ca-i place foarte mult,cred ca-l voi lua cu mine curind ca pet,am multi,unii chiar oameni(asha zishi.
....Ha!Ha!Haaaaaaaaa!).

Oh,Lady LMC....imi este mila de singuratatea ta zilnica,dar te shi admir,ash vrea shi eu sa fiu ca tine...NOT!!Ha!Ha!Pe moment chiar ai crezut,e bine asha,sa fii naiv ca tine,sa traieshti intr-o lume ce miine poate nu va mai fi...Shhhhh!
I LOOOOVE people like you,I love them to death!
Cei ca tine ,va ascundetsi in nisip,dar Sandman este acolo....cel ce va da vise si sperantse shi apoi va transforma sufletele in nisip prin el insushi...nu?

Ai grija cu luminarile si daca ash fi...tu(ceea ce sint deja)...NU m-ash juca cu...focul.....ascunde spirite si duhuri shi shtiu ca-tsi e teama de ele,nu?Ha!
Eu traiesc prin foc,tu nu.Focul e pasiune shi curaj,rebeliune shi putere.
Cred ca e vremea sa te scoli din somn and smell the ...dark coffee,Lady LMC,Nu?

Adica,in opinia mea umila ash dori sa mai dai jos din periatul zilnic ce-l faci asupra persoanei tale plina de egoism shi fumuri ca de starleta...NOT!Ha!
Continua sa fii cum eshti pentru ca asha eshti cel mai aproape de mine,eu exist din, shi prin vanitatea unora ca tine,egoism,ura,vorbe urite shi bigotism religios.

Vreau sa simt ura ta in mine shi vorbe dure la adresa mea,ele ma fac sa intineresc prin sufletul tau ce este al meu.E ca shi cum am face dragoste impreuna,nu-tsi face griji,pot fi ORICINE vrei tu ca barbat,un super star hunk ori mare movie star ori ...chiar...sotsul tau,nu?Shhhhhhhh......ori poate ...another lady?Ha!you do have dark secrets.....Shhhhh...sa nu shtie nimeni.....

Artishtii mereu i-am indragit,o mica remarca ash avea daca-mi permitsi:
Este Henri De Toulouse Lautrec.Numele e legat de domeniul parintsilor shi orashului unde s-a nascut,fiind din familie cu titlu de nobilitate shi bogata.
Raphael este artist bun ca meseriash,dar nu are spunk in el,nu are viatsa,e..mort,totul e de poza,Henri insa...linia shi culorile lui sunt vii shi expresioniste,dau fortsa artei lui,vezi un suflet in spatele unui chip pictat de el.

Poate entuziasmul tau e prea exagerat in privintsa cafenelei.Citez ceva ce mi-a placut scris de tine,ce pacat ca eshti atat de oarba.....
"Tot in gruparea asta era una care se baga in seama tot timpul,imi aducea aminte de 'cheerleaders' de la liceu.N-avea nimic de spus dar ,spunea shi ea ca sa se auda."Apoi Lady LMC,itsi faci chiar un autoportret in aceste rinduri,dar imi place pentru ca eshti a mea!Vanitatea o iuuubeeesc!!!E ca un drog pentru mine.

Shi uite cum Zina florilor a venit iar azi la tine .Nu-i asha ca e frumos sa visezi cai verzi pe peretsi?Itsi ofer memorii neplacute la momente neplacute din cafenea,dar cu ce mare drag o fac nu-tsi imaginezi...Not!Ha!Oare glumesc sau sint serios? uite ca de milenii inca nu shtiu,....Not!Ha!HAAAA!

Ai grija sa mergi Dumineca la biserica ,este important pentru tine si snobismul tau,o noua doza de iluzii shi vise de rai shi dumnezei.Please,be at church on time!
Voi fi shi eu acolo linga tine pe bancutsa shi vom cinta hymns shi vom citi psalms
vai de mine ce mare fericire ne va copleshi ca vom uita de noi shi ne vom inaltsa la ceruri,ce poetic....nu?
Oh,dear Lady LMC,in ...nemernicia mea de pacatos cu doua mici umflaturi in frunte ce ma maninca mereu,te rog foarte mult sa nu te rogi pentru mine deloc,NU ai acest drept...Shhhhh....roaga-te pentru tine caci traieshti debusolata in totala minciuna.Am sa te mai vizitez,eshti o........Shhhhhh,ramine intre noi doi.

ANGEL



































#18666 (raspuns la: #18660) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
imi spune si mie cineva ce in - de Azeem la: 02/06/2005 16:22:59
(la: E admis sa inseli?)
imi spune si mie cineva ce inseamna a insela?
din cate stiu eu, a insela = a face un ceva fara stirea respectivului, nu?
si nu, a insela = unul din parteneri se culca cu o a treia persoana.
daca lumea nu ar mai confunda gelozia cu "indicator al iubirii", cred ca multi ar trai bine acum si fericiti.
Din cate stiu eu, una e sa nu fii indiferent,si alta e sa fii gelos.
Este ideal ca atunci cand iubesti sa fii iubit, dar cum in majoritatea cazurile asta nu se intampla, atunci eu cred ca e bine sa nu fii indiferent daca simti ca partenerul isi bate joc de tine, profitand de "slabiciunea" ta.Se intampla foarte des.
Si e cu totul alta sa spui ca iubesti si drept dovada sa incepi tot felul de scandaluri din nimic si reprosuri si batai chiar.
Cat de tampit poate fi acel care poate crede o asemenea aberatie?
"Desteapta-te romane" parca era imnul, nu? :o))
Cati oameni stiu ce e iubirea?Cati oameni merita aceasta bucurie in suflet?
Cati oameni au habar ca iubirea nu este conditionata : "te iubesc, daca ma iubesti; te iubesc daca imi dai aia; te iubesc daca imi faci asta"?
Ce cred eu ca este iubirea?
"Lupta cu propriile defecte"
De ce spun asta?pentru ca din cate stiu eu, iubirea este singurul sentiment atat de puternic si nobil incant sa-l faca pe cel ce iubeste sa uite de propria pers. si sa dea totul persoanei iubite, FARA SA CEARA NIMIC IN SCHIMB.
Ca un om sa poate face acest lucru, trebuie sa reduca la zero defectele ce le avem fiecare din noi:egoism, ura, vanitate, gelozie, orgoliu, etc. Abia cand le reduci pe toate la zero, poti sa faci ce am zis mai sus, si pe deasupra sa fii si fericit.
Nu mai tin minte unde am citit, dar zicea cam asa:"Nu te iubesc pentru ceea ce esti ci te iubesc pentru ceea ce sunt cand sunt cu tine."
De asta cei ce observa un om care iubeste spun ca acesta sufera, si ca iubirea este oarba.
Iubirea daca nu vine dupa repsect, nu va tine mult. e ca si o casa facuta invers.temelia fiind respectul in cazul acesta.
Eu unul, imi doresc o relatie bazata pe respect si mi-e destul.Prefer un jar din carbuni decat un foc de paie.
Si uite unde am ajuns :o))))))
Nu exista fidelitate la specia noasta.
Atunci cand unei pers. i se acorda SANSA si PERSOANA potrivita, sigur isi inseala partenerul.
Si nu inteleg de ce toata viata un om ar manca numai "banane", ti se acreste la un moment dat, mai incerci si o capsuna, nu? :P
Am inchieat ca m-a luat o foame :o)), o sa mai scriu curand... sper :o))
sa nu uitati sa-mi spuneti si mie ce inseamna a insela


www.delphininternational.ro
#52838 (raspuns la: #51666) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
de asemenea - un roman din diaspora despre unitatea romanilor - de Ilotz la: 15/02/2007 06:27:05
(la: Este Comunismul de vina pentru caracterul Romanilor?)
namib -- foarte dureros, atata ura... numai tu o poti intelege!!!

Este exact faptul ptr care de-a lungul istoriei noastre zbuciumate, alte popoare au putut sa faca din neamul nostru ce si-au dorit: LIPSA DE PATRIOTISM A ROMANILOR -- IN GENERAL. Noi santem prea blanzi, prea moi, prea buni cu alte popoare si prea rai cu semeni nostri.

Nu am inteles niciodata ura intre noi (moldoveni - olteni - ardeleni). Orice roman care pretinde ca are un pic de intelepciune si common sens, trebuie sa stie ca o astfel de atitudine nu face bine deloc neamului si tarii noastre.

Nu... nu sant moldovean, sant banatzean, dar inainte de toate sant ROMAN; chiar daca traiesc in Canada.

...si ca sa raspund la intrebarea de oe forum:
-nu cred ca comunismul (in totalitate) e de vina cu atitudinea romananului. Cred ca a contribuit intr-un mod negativ.
#175485 (raspuns la: #175305) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
prole - de thebrightside la: 15/04/2008 15:12:23
(la: Pedeapsa cu moartea)
vezi ca am modificat.
cand ma "infierbant mental" am scurtciurcuite.

asa am pus io intr-o gaoace comentariul tau, ca: "crima infaptuita de justitie e una echitabila" si conceptul asta ma stupefiaza pur si simplu.
in primul rand fiindca niciodata nu va contrabalansa (oricata simbolistica rezida in omuciderea legala) durerea si ura fara margini a celor ce au pierdut pe cineva, li s-o violat fiica etc. e o utopie.
#303027 (raspuns la: #303021) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
intruder - de batranutragator la: 17/08/2010 15:31:16
(la: pumnezeu)
durerea si ura sunt surori, merg mana in mana
#563418 (raspuns la: #563387) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ura - de anonim la: 24/10/2003 08:12:58
(la: Primul ZID)
Intr-adevar, daca ar fi ura gratuita.
Motivatia insa e mult mai profunda, e vorba de pamant, de viata, si de o parte si de alta.

Apropo, un autor evreu, Arthur Kostler, in cartea sa "Al 13-lea trib" afirma ca marea majoritate a actualilor evrei sunt descendentii cazarilor, popor turcic, care adopta religia mozaica in secolul 8, statul cazar aflandu-se la nordul Marii Caspice.

Daca e asa, atunci formarea statului Israel apare intr-o cu totul alta lumina decat cea a eliberarii unor teritorii stramosesti.

Altminteri, insusi autorul, militant sionist, dupa o scurta sedere in nou creatul Israel, renunta la convingerile sioniste, declarand ca armata israeliana nu e una de eliberare ci una de ocupatie.

Totusi, orice popor care are simtul identitatii trebuie sa aiba o tara a sa.
Or, un stat evreu nu poate fi altundeva decat in Palestina iar capitala sa nu poate fi decat Ierusalimul.

Din pacate, valurile istoriei au facut ravagii si nu se poate face dreptate unora nedreptatind pe altii.

Din pacate, si mai grav, guverneaza dreptul fortei.

O impacare istorica, in sensul acceptarii reciproce, intre arabi si israelieni este singura garantie a unui viitor civilizat pentru ambele parti.

Nu vreau sa judec problemele altora - avem noi destule, inclusiv cu evreii (nu le amintesc aici exista pe alt forum) - dar lumea azi a devenit un mare sat si putini sunt cei capabili sa inteleaga durerea altora.
Noi romanii, care am avut parte de destula durere, fara insa a ravni la ceea ce nu ne apartine, poate ca putem intelege (chiar si ajuta!) pe altii.

Weekend placut tuturor, in oricare 'tabara' va aflati.
#2078 (raspuns la: #2068) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Evadarea din EGO - de amundi la: 25/12/2004 01:30:45
(la: Reincarnarea sufletului si suflete surori)
Daca acceptam ipoteza reintruparilor, atunci sa ne intrebam si care este motivatia.

"De-a lungul multor vieţi am rătăcit prin samsara (calea morţii şi renaşterii) în căutarea celui care a clădit această casă şi nu l-am găsit; dureros este să renaşti iar şi iar !
Dar acum te-am văzut, ziditor al casei, şi nu vei mai înălţa casa din nou! Căpriorii sunt rupţi şi stâlpii distruşi. Mintea mea a atins Necondiţionatul şi în ea toate dorinţele s-au stins. ( constructorul casei – dorinţa, lăcomia, nesaţul – cauzele renaşterii ; căpriorii casei- pervertirile minţii: ignoranţa, egoismul, pofta, aversiunea şi dorinţa de a trăi. )"
- Gautama Buddha

De asemenea, Patanjali in lucrarea sa Yoga Sutra afirma:
cele 5 tensiuni ale mintii si care creeaza durerea/suferinta in aceasta lume a contrariilor sunt: ignoranta, egoismul, atasamentul, aversiunea si frica de moarte.
Toate cele 5 aspecte sunt in stransa legatura una de alta:
din ignoranta se naste egoismul - neintelegand adevarata ta natura/esenta, Ego-ul se exacerbeaza; Ego-ul doreste/nazuieste/
se ataseaza de tot ce este imediat si efemer, creste nesatul si lacomia; Daca nu obtine ceea ce doreste, atunci se instaleaza aversiunea fata de mundan si de aici frustrarea, ura, furia; Fiind prizonier in Ego, spaima de moarte devine incomensurabila.



Cand iubirea se transforma in ura - de Bittersweet la: 26/01/2006 10:45:07
(la: De ce te urasc)
Iubirea se poate transforma in ura..asta e clar...citind textul tau(clody),imi dau seama k ai mare dreptate...desi din randurile tale reiese k iubesti si nicicum k urasti."Te urasc pentru k m-ai mintit prinvindu-ma in ochi"...de ce oare imi este atat de familiara fraza asta?Este cea mai adanca durere sa fii mintit "pe fata"...dar ce sa faci cand iubirea iti pune un val negru pe fata si din o mie de cuvinte le iei decat pe acelea care iti convin tie?"Te urasc pentru ca nu a contat k ai fost prima mea iubire"...vai!de ce oare atata minciuna?de unde atata incredere intr-un om care nu merita nimic in viata?Mi s-a intamplat si mie.. :(..1 an si 3 luni pierduti din viata...de c am fost atat de oarba(?!),nu imi dau seama...cred k iubeam...dar ce sa fac?Iubirea s-a transformat in ura...am fost si eu victima unui criminal...nu un criminal propriu-zis..ci unul care ucide suflete...d c am permis sa mi se rupa sufletul la o varsta asa de frageda?de ce aceasta relatie mi-a consumat toata increderea in oameni..si de ce acum nu mai pot iubi ca inainte?de ce sunt mereu suspcioasa??pt k sunt distrusa..sufleteste...ce sa fac sa ma vindec de aceasta depresie?Ce este ura?De ce urasc?
casandra_radu - de Alexandros la: 12/09/2006 16:30:15
(la: Carpe diem sau nu?)
Nimic nu ma impiedica sa savurez clipele in care motzai in autobuz dimineata, merg pe strada, stau relaxata pe un scaun, manac o mancare delicioasa, fac un dus sau o baie prelungita, ma bag in pat sa dorm, fac curat prin casa...sau sunt cu cei dragi. Dar asta o simt cei care intr-adevar iubesc viata si se iubesc pe ei insisi. Realizezi ca trecutul e mort, viitorul nu a venit iar clipa este singura dimensiune reala in care existi. Aici-acum. Oamenii rateaza clipa fiindca nu o traiesc, mereu incearca sa o "potriveasca" cu trecutul ori se gandesc la viitor imaginandu-si lucruri mai frumoase decat au fost in trecut. Si in tot acest timp, clipa se scapa printre degete.
Se pare ca cel mai greu lucru este sa fii actual, sa traiesti in prezent,sa iei lcururile asa cum sunt, sa nu incerci sa te mulezi dupa concluziile trecutului si nici sa visezi la un viitor mai bun. Trecutul nu poate fi schimbat, cel mult reinterpretat iar in ce priveste viitorul, acesta nu exista, nu a venit si cine poate stii daca ziua de maine va mai veni si pentru el? Moartea poate surveni oricand. Astfel ca ma ghidez dupa o simpla intrebare, deseori retorica:"Ce as face altfel daca maine ar fi sfarsitul lumii sau sfarsitul meu?" Si atunci nu mai pierd vremea cu amintiri, cu planuri de viitor, cu prostii, cu orgolii, cu vesnice nemultumiri, nelinisti...ramane doar ceea ce conteaza.


E o explicatie plauzibila a sintagmei "carpe diem".
Insa nu e decat o viziune personala asupra acestei chestii.
Asa vezi lucrurie tu?
E ok.
Dar asa vezi oare lucrurile?
Nu e doar simpla teorie?
Dar asta o simt cei care intr-adevar iubesc viata si se iubesc pe ei insisi.
Ca sa iubesti viata si sa te iubesti si pe tine trebuie sa-i iubesti si pe ceilalti altfel dovedesti un egoism extrem.
Sa iubesti pe cineva trebuie sa tii cont de trecut ,chiar sa te mulezi dupa concluziile trecutului, altfel neavand trecut sau netinand cont de el, se presupune ca nu poti iubi pe cineva decat numai daca e o iubire flash, fara trecut si fara viitor.

Daca maine ar fi sfarsitul lumii, eu nu cred ca as face nimic.
Ar fi totul in zadar.
Daca ar fi sfarsitul meu iarasi nu as face nimic dar nu din acelasi motiv ci pentru as face multe. As descoperi ca nu mi-ar ajunge inca o viata sa fac tot ce mi-as dori.

Uite un exemplu minunat de cum ar trebui sa traim nu ultimele clipe ci toata viata:
(cred ca am vazut si pe cafenea textul insa merita recitit)

"Daca pentru o clipa Dumnezeu ar uita ca sunt o marioneta din carpa si mi-ar darui o bucatica de viata, probabil ca n-as spune tot ceea ce gandesc, insa in mod categoric as gandi tot ceea ce zic.

As da valoare lucrurilor, dar nu pentru ce valoreaza, ci pentru ceea ce semnifica

As dormi mai putin, dar as visa mai mult, intelegand ca pentru fiecare minut in care inchidem ochii, pierdem saizeci de secunde de lumina. As merge cand ceilati se opresc, m-as trezi cand ceilalti dorm. As asculta cand ceilalti vorbesc si cat m-as bucura de o inghetata cu ciocolata!

Daca Dumnezeu mi-ar face cadou o bucatica de viata, m-as imbraca foarte modest, m-as intinde la soare, lasand la vederea tuturor nu numai corpul, ci si sufletul meu.

Doamne Dumnezeul meu daca as avea inima, as grava ura mea peste ghiata si as astepta pana soarele rasare. As picta cu un vis al lui Van Gogh despre stele un poem al lui Benedetti, si un cantec al lui Serrat ar fi serenada pe care i-as oferi-o lunii. As uda cu lacrimile mele trandafirii, pentru a simti durerea spinilor si sarutul incarnat al petalelor...

Dumnezeul meu, daca as avea o bucatica de viata... N-as lasa sa treaca nici o zi fara sa le spun oamenilor pe care ii iubesc, ca ii iubesc. As convinge pe fiecare femeie sau barbat spunandu-le ca sunt favoritii mei si as trai indragostit de dragoste.

Oamenilor le-as demonstra cat se insala crezand ca nu se mai indragostesc cand imbatranesc, nestiind ca imbatranesc cand nu se mai indragostesc! Unui copil i-as da aripi, dar l-as lasa sa invete sa zboare singur. Pe batrani i-as invata ca moartea nu vine cu batranetea, ci cu uitarea. Atatea lucruri am invatat de la voi, oamenii.. Am invatat ca toata lumea vrea sa traiasca pe varful muntelui, insa fara sa bage de seama ca adevarata fericire rezida in felul de a-l escalada. Am invatat ca atunci cand un nou nascut strange cu pumnul lui micut, pentru prima oara, degetul parintelui, l-a acaparat pentru intotdeauna.

Am invatat ca um om are dreptul sa se uite in jos la altul, doar atunci cand ar trebui sa-l ajute sa se ridice. Sunt atatea lucruri pe care am putut sa le invat de la voi, dar nu cred ca mi-ar servi, deoarece atunci cand o sa fiu bagat in interiorul acelei cutii, inseamna ca in mod neferecit mor.

Spune intotdeauna ce simti si fa ceea ce gandesti. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea dormind, te-as imbratisa foarte strans si l-as ruga pe Dumnezeu sa fiu pazitorul sufletului tau. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea iesind pe usa, ti-as da o imbratisare, un sarut si te-as chema inapoi sa-ti dau mai multe. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand voi auzi vocea ta, as inregistra fiecare dintre cuvintele tale pentru a le putea asculta o data si inca o data pana la infinit. Daca as stii ca acestea ar fi ultimele minute in care te-as vedea, as spune "te iubesc"si nu mi-as asuma, in mod prostesc, gandul ca deja stii.

Intotdeauna exista ziua de maine si viata ne da de fiecare data alta oportunitate pentru a face lucrurile bine, dar daca cumva gresesc si ziua de azi este tot ce ne ramane, mi-ar face placere sa-ti spun cat te iubesc, ca niciodata te voi uita.

Ziua de maine nu-i este asigurata nimanui, tanar sau batran. Azi poate sa fie ultima zi cand ii vezi pe cei pe care-i iubesti. De aceea, nu mai astepta, fa-o azi, intrucat daca ziua de maine nu va ajunge niciodata, in mod sigur vei regreta ziua cand nu ti-ai facut timp pentru un suras, o imbratisare, un sarut si ca ai fost prea ocupat ca sa le conferi o ultima dorinta. Sa-i mentii pe cei pe care-i iubesti aproape de tine, spune-le la ureche cat de multa nevoie ai de ei, iubeste-i si trateaza-i bine, ia-ti timp sa le spui "imi pare rau", "iarta-ma", "te rog" si toate cuvintele de dragoste pe care le stii.

Nimeni nu-si va aduce aminte de tine pentru gandurile tale secrete. Cere-i Domnului taria si intelepciunea pentru a le exprima. Demostreaza-le prietenilor tai cat de importanti sunt pentru tine."

Gabriel García Márquez




"omul stie mult mai multe decat intelege" - Alfred Adler
#144850 (raspuns la: #140996) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
daruim [si] din egoism? - de 1brasovean la: 28/11/2008 14:32:26
(la: Despre daruri...)
daruim pentru a ne incanta/gadila eul/egoul [propriu]?
pentru a demonstra propriei persoane ca suntem niste oameni buni, generosi?
tot asa dam pomana 0.5 sau 1 leu cersetoarei din colt (cu adanca durere`n cot de problema ei), dar ce bine e, poate vede Al de Sus ca - vorba aia - buni crestini mai suntem!
darul ar putea fi uneori o simpla analiza tranzactionala, a mea cu mine, intre mine cel real si cel de dupa cadoriseala, generosul, utopicul, bunul, nemaipomenitul etc.
daruind ma reconstruiesc in egoismul meu?
[cateva ganduri din/despre inversul ipotezei:) ]

O poveste dureroasa...si adevarata!!! - de Areal la: 21/01/2009 14:18:07
(la: POVESTIRI CU TALC (IV))
" Aveam douazeci si sase de ani cand s-a nascut fiul meu; George avea perisorul negru, ochisorii verzi si cele mai lungi gene pe care le-am vazut vreodata...a vorbit la noua luni, a mers la zece si a schiat la doi ani. Era bucuria vietii mele si l-am iubit mai mult decat as fi crezut vreodata ca sunt in stare.
Ca toate mamele, am visat si eu la ce o sa se faca George cand se va face mare. Probabil, inginer. Cu siguranta, schior. Era atat de inteligent, ca a mers la scoala pentru copii superdotati. Intr-o zi, dupa ce-i povestisem unei prietene una din istoriile acelea de mandrie materna, ea ma intreba:
- E minunat ca George este un fiu perfect. Dar daca n-ar fi asa, l-ai mai iubi la fel de mult?
Dupa ce m-am gandit o clipa la intrebarea ei, am dat-o uitarii pana ce, in anul care a urmat...
George avea opt ani cand s-a sculat intr-o dimineata cu talpa indreptata in sus; nu putea merge decat pe calcai. Am inceput sa alergam pe la doctori, in timp ce diformitatea urca pe un picior si cobora pe celalat. Dupa ce i s-au pus mai multe diagnostice, am aflat ca are distonie de torsiune generalizata- o boala asemanatoare paraliziei cerebrale. Va trai, dar isi va pierde capacitatea de a merge, daca nu si controlul muschilor, in urma unor spasme dureroase, involuntare.
Ma cuprinsese ura impotriva lui Dumnezeu, pentru ca el facuse greseala de a-mi da un copil handicapat; fata de mine, pentru ca eu ii transmisesem cumva boala; impotriva lui George ca era asa diform.
Ma simteam prost cand mergeam impreuna pe strada. Oamenii ne priveau fix si fie isi mutau privirea repede in alta parte, fie imi aruncau o privire incarcata de mila. Uneori mi-era imposibil sa-l privesc pentru ca arata atat de schilod si hidos. Tipam la el sa mearga drept, ca sa nu vad cat devenise de infirm. El imi zambea si zicea:
- Ma straduiesc, mama.
Nu mai era frumosul meu fiu. Ma concentram numai la picioarele, bratele spatele si degetele lui diforme.. Nu mai voiam sa-l iubesc, pentru ca ma temeam ca o sa-l pierd. In locul visului la ce va fi cand o sa creasca era acum teama ca nu va apuca sa creasca.
Mi s-a rupt inima intr-o zi cand l-am vazut cum incearca sa-si forteze picioarele diforme sa stea pe skate boardul care-i placea atat de mult. I l-am luat si l-am pus in debara pentru " alta data "- i-am spus.
La culcare in timp ce ne faceam lectura de seara, George imi punea invariabil aceeasi intrebare:
- Crezi ca daca ne rugam din suflet, o sa pot merge maine dimineata cand am sa ma trezesc?
- Nu cred, dar trebuie sa ne rugam oricum.
- Mami, da' copii imi spun " ologul" si nu se mai joaca cu mine. Nu am nici un prieten. Ii urasc. Si pe ei si pe mine.
Am incercat toate tratamentele, regimurile si doctorii posibili si imposibili. Am intrat in comitetul de cercetare medicala a distoniei, am infiintat Socitatea de distonie din Anglia. Viata mea era orientata spre un singur tel: sa contribui la gasirea unui leac pentru aceasta boala. Nu-mi doream decat sa-mi vad copilul sanatos, din nou.
Treptat toleranta lui Geroge fata de boala sa m-a invatat ce inseamna iertarea, dar teama m-a adus aproape de colaps. Atunci, o prietena m-a tarat aproape cu forta la un grup de meditatie. Dupa ce am exersat zilnic, o perioada, am inceput sa sesizez un sentiment de pace inlauntrul meu. Pana atunci daruisem doar cand viata fusese buna cu mine; acum dragostea parea sa intreaca puterea mea de intelegere.
Mi-am dat seama ca George a fost profesorul, iar dragostea lectia de viata pe care mi-a predat-o.
Am inteles atunci ca George a fost si fusese intotdeauna George- un pic sucit, un pic altfel decat ceilalti copii, dar tot fiul meu. Nu ma mai simteam prost pentru ca trupul lui nu era drept. Am acceptat faptul ca nu o sa creasca mare, ca nu va avea acelasi viitor ca oamenii normali... Dar el a crescut cu multa rabdare, mai multa ambitie, si mai mult curaj decat toti cei pe care-i cunosc.
In cele din urma, datorita tratamentului, starea lui George s-a stabilizat si functionarea gurii si a mainilor lui s-a normalizat. Nu-si putea controla picioarele....avea inca nevoie de carje, zbura la vale cu o energie nepotolita care i-a castigat un loc in echipa olimpica a persoanelor handicapate. Nu putea merge, dar reusea, chiar foarte bine sa schieze.
Dupa ce a implinit optsprezece ani, a reusit sa indrepte un picior. A renuntat la una din carje. O luna mai tarziu, o arunca si pe cealalta. Schiopata inca la mers, dar...mergea fara sa fie ajutat. A venit sa ma vada la putin timp dupa aceea. Stateam in usa si ma uitam la tanarul acela inalt, bine facut, care trecu pe langa mine, si intra in casa.
- Buna mama, spuse zambind. Te invit la dans?

Am ascultat la o reintalnire a colegilor de liceu, cum fiecare se lauda cu succesele copiilor lor:
- Fiul meu e muzician.
-Fiica mea e medic.
Cand in sfarsit, mi-a venit si mie randul, m-am simtit cea mai mandra mama:
-Fiul meu, merge. Si e perfect.
Sharon Drew Morgen
#395188 (raspuns la: #394567) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mantuire prin durere? - de sanjuro la: 08/10/2003 03:48:53
(la: Sarbatoarea Sf.Parascheva, protectoarea Iesilor)
In primavara, in drum spre Siret, grabindu-ma spre dulcea Bucovina unde-mi petrec de la o vreme Sarbatorile de Pasti, am trecut prin Suceava. In apropierea orasului se afla o bisericuta ridicata pe o movila, la care se ajunge coborand o panta abrupta. Cei ce vin sa se roage aici, coboara in vale, si apoi urca movila in genuchi, pentru ca se spune ca aceluia care face penitenta, i se vor ierta pacatele...
Maintuire prin durere? Imagini dintr-un ev intunecat...Pe cine vrem sa pacalim? Atat raiul cat si iadul se afla pe pamant...Crampeie din fiecare ni se azvarla din cand in cand.

sanjuro
Exista, sa ma credeti, o filo - de Alice la: 16/10/2003 02:22:02
(la: Uitarea de sine sau pierderea identitatii)
Exista, sa ma credeti, o filosofie a salamului cu soia, si-i extrem de complexa.
Bunaoara voua, celor plecati.
"Vreau sa ajut" si-atat, ar putea fi umilitor (sa va ganditi la asta!)din perspectiva celui decis ca "a ramane" e asumarea luptei cu sine si cu ai sai. Si-atunci de vine cel plecat si-ntinde mana, il va trata ca pe un ipocrit: "tu n-ai mancat salam cu soia", eu am, si-aici am stat si m-am zbatut, nu pentru mine, pentru toti, ca sa ai tu la ce te-ntoarce si cui sa-i spui "mi-e dor"! Muncesc pe doi lei, in tara MEA, injur pe limba MEA, imi iubesc nevasta-n limba MEA si mananc painea MEA cu ceapa din gradina MEA, sperand. Te-ntoarna deci de unde vii, sa nu saruti apoi unde-ai scuipat deja!
Familiar va suna, stiu...
Pentru ca noua, celor de-aici:
Ni s-au intins prea multe maini. Le-am acceptat, crezand ca dau si tzeap-am luat, caci au luat mai mult decat au dat.
Si-apoi uitam ca cel plecat a suferit mai mult ca noi intre straini.Caci noi ne-aveam unii pe altii, dar ei vorbeau in limba ALTORA, in tara ALTORA, mancau o paine pe care, poate, ALTII n-o doreau.
Iar cand se-ntorc, privim in laturi, cu ura din durerea celui parasit.
Si- atunci esti orb, si cel venit si cel ramas...
Durere-n inima ta e, si intr-a ta la fel, si-acelasi sange impartiti. Si-aceleasi idealuri. Doar IN ALT FEL!
De-aceea scriu aici vazand ca nu pricepeti. Nu zi ca-i rau, nu te intoarece Imm! Zi: as vrea si eu sa te intorci, Imm, sa mai vorbim ca intre noi de ce a fost si ce va fi. Vino cand vrei, vino mai des! Si-atuncea IMM se va intoarce bucuroasa. Si sufletul ei mai usor va fi, acolo cand, departe, o va-ncolti al nostru dor! Va veni iar, dar noi o vom lasa din nou sa plece,c-o iubim si stim de-acum ca locul ei nu e aici.
Si uite-asa impartind ganduri, si cel venit si cel plecat are ce vrea - cerutul ajutor!
Sa ne iubim deci, sa nu ne judecam, ca nu stim totul. N-avem cum.
Va fi usor, parol!
PS. Chiar asa, daca veniti acasa uite una care v-asteapta bucuroasa la o cana cu vin, la un pastrav in coaja de brad, la o sarma, la o mamaliga cu branza, la o tranta-n zapada...:)
Ei?
#1446 (raspuns la: #1439) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cand am zis "pretuire", prietene, - de Alice la: 16/10/2003 03:02:01
(la: "Sa nu ucizi!")
ma bazam pe intuitie si n-am gresit nici de data asta!:)
Am spus c-as vrea adesea sa-i ucid, nu ca voi face-o.
Sa nu-i iei viata ca nu tu i-ai dat-o. In primul rand!
Si-apoi, de moare trupul, s-ar putea ca sufletul monstrului sa bantuie prin lume si rautatea din el sa faca alt rau, in alta parte.
Sa-i lasam viata, ziceam, caci doar traind va avea sansa sa priceapa ce-a facut si sa se pocaiasca. Si sufletul lui, constient de groaznicul lucru comis, nu va mai repeta greseala.
Asta am zis.
Din egoism, sus, in bolg, am mai adaugat ceva.
Daca n-ar fi atatia mostri, sufletul meu n-ar mai fi atat de chinuit sa-si reprime mania, sa-si linga durerile...Ar putea face ceva mai folositor lui-insusi: de exemplu sa...zboooaaareee.......
#1453 (raspuns la: #1410) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ginduri - de SB_one la: 13/11/2003 13:04:32
(la: Poezii !!)
Ganduri
by Marcela


Mai putin eu,
mai mult noi.

Mai multa pace,
mai putin razboi.

Mai multa daruire
Mai putin egoism.

Mai multa toleranta,
mai putin sovinism.

Mai mult adevar,
mai putina minciuna.

Mai multa iubire
mai putina ura.

Mai multa modestie,
mai putina clevetire.

Mai multa smerenie,
mai putina trufie.

Bogat esti cand dai,
nu cind primesti;

Cu bucuria din suflet,
te rasplatesti.

Respecta parintii pana sunt vii,
dupa moarte regretele-s tarzii.

Iubeste florile pe acest pamant
Desarte sunt, puse numai pe mormant.




#4162 (raspuns la: #4140) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Anonim - de karina la: 19/11/2003 22:21:11
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
comentariul iti apartine?Imi place foarte mult....inevitabila nostalgie a "zapezilor de alta data"....frumos spus,dar cata tristete ascunde?...am ajuns aici,departe de tara,sa-nteleg adevaruri pentru care nu era loc in Romania.Probabil ca o detasare se impunea.
'89...14 ani,ce semnificatie pot avea marile evenimente la varsta asta?ce semnificatie poate avea ce-a fost inainte de '89.Ramane perceptia a ceea ce urmat si e o perceptie a pseudo-ului in toate institutiile,in toate formele;o incercare esuata de bine,de implinire a unor vise,in fond,individuale.
Soarta Romaniei,nu mai trezeste ura in mine,ma bucur de privilegiul propriului exil,egoist sau nu,e o stare care trebuie luata ca atare.Imi dau seama ca a critica e solutia cea mai comoda,desi am folosit-o de atatea ori...De acolo,cand impulsul unor dezamagiri era ,mult mai puternic si impiedica la o viziune detasata.Aici pot sa-mi permit tristetea,durerea,regretul ca suntem ceea ce suntem,ca nu am avut o alta soarta.Ca natiune,ca popor.
#4764 (raspuns la: #4735) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
poezie... - de sorin1975 la: 22/11/2003 03:17:04
(la: Cele mai frumoase poezii)
mie mi se pare una dintre cele mai frumoase poezii...
RUGÃCIUNEA UNUI DAC



Pe când nu era moarte, nimic nemuritor,
Nici sâmburul luminii de viatã dãtãtor,
Nu era azi, nici mâine, nici ieri, nici totdeauna,
Cãci unul erau toate si totul era una;
Pe când pãmântul, cerul, vãzduhul, lumea toatã
Erau din rândul celor ce n-au fost niciodatã,
Pe-atunci erai Tu singur, îmcât mã-ntreb în sine-mi:
Au cine-i zeul cãrui plecãm a noastre inemi?



El singur zeu stãtut-au nainte de-a fi zeii
Si din noian de ape puteri au dat scânteii,
El zeilor dã suflet si lumii fericire,
El este-al omenimei izvor de mântuire:
Sus inimile voastre! Cântare aduceti-i,
El este moartea mortii si învierea vietii!



Si el îmi dete ochii sã vãd lumina zilei,
Si inima-mi împlut-au cu farmecele milei,
În vuietul de vânturi auzit-am al lui mers
Si-n glas purtat de cântec simtii duiosu-i viers,
Si tot pe lângã-acestea cersesc îmc-un adaos:
Sã-ngãduie intrarea-mi în vecinicul repaos!



Sã blesteme pe-oricine de mine-o avea milã,
Sã binecuvinteze pe cel ce mã împilã,
S-asculte orice gurã ce-ar vrea ca sã mã râdã,
Puteri sã puie-n bratul ce-ar sta sã mã ucidã,
S-acela între oameni devinã cel întâi
Ce mi-a rãpi chiar piatra ce-oi pune-o cãpãtâi.



Gonit de toatã lumea prin anii mei sã trec,
Pân’ ce-oi simti cã ochiu-mi de lacrime e sec,
Cã-n orice om din lume un dusman mi se naste,
C-ajung pe mine însumi a nu mã mai cunoaste,
Cãci chinul si durerea simtirea-mi a-mpietrit-o,
Cã pot s-mi blestem mama, pe care am iubit-o –
Când ura cea mai crudã mi s-ar pãrea amor...
Poate-oi uita durerea si voi putea sã mor.



Strãin si fãr’ de lege de voi muri – atunce
Nevrednicu-mi cadavru în ulitã l-arunce,
S-aceluia, Pãrinte, sã-i dai coroanã scumpã
Ce-o sã amute cânii, ca inima-mi s-o rumpã,
Iar celui ce cu pietre mã va izbi în fatã,
Îndurã-te, stãpâne, si dã-i pe veci viatã!



Astfel numai, Pãrinte, eu pot sã-ti multumesc,
Cã tu mi-ai dat în lume norocul sã trãiesc.
Sã cer a tale daruri, genunchi si frunte nu plec,
Spre urã si blestemuri as vrea sã te înduplec,
Sã simt cã de suflarea-ti suflarea mea se curmã
Si-n stingerea eternã dispar fãrã de urmã!

(1879, 1 septembrie)

Marea Minciuna - de SB_one la: 14/12/2003 07:04:41
(la: Irak)
Iata un articol mai lung...dar merita citit

Marea minciuna
din spatele atentatelor asupra americii


Mass-media a spus poporului american o Mare Minciuna despre atacul de la 11 septembrie. A mintit intentionat in legatura cu motivele pentru care el a avut loc, pentru a acoperi adevaratele semnificatii ale atacului. Neintelegerea motivelor reale pentru care am fost atacati va costa America pierderea altor vieti omenesti, a prosperitatii si, in cele din urma, ar putea sa ne coste insesi libertatile noastre.
Intrebarea cea mai importanta pe care trebuie sa ne-o punem acum in legatura cu atacul terorist este: de ce? Este important sa stim cine a facut-o, dar si mai important e sa aflam de ce a facut-o. De ce s-a ajuns in situatia ca atatea milioane de oameni din intreaga lume sa urasca atat de mult America? De ce creste numarul celor dispusi sa-si sacrifice vietile ca sa ne loveasca? Chiar daca-i vanam si ucidem pe toti cei raspunzatori fie si indirect de teroarea din septembrie, daca nu gasim cai de a reduce ura mondiala crescanda la adresa noastra, vor aparea alti kamikaze care sa le ia locul. America se va scufunda intr-un tot mai intens ciclu al violentei si al fricii.
In cuvantarea lui de ramas-bun, George Washington ne-a prevenit sa nu ne amestecam in treburile strainatatii. Si eu, la randu-mi, am avertizat ca, daca America varsa sange peste hotare, in cele din urma se va varsa sange si in tara noastra. Nu gasesc nici o satisfactie in faptul ca am avut dreptate. Confirmarea prevestirii mele nu-mi alunga durerea pentru aceasta uriasa pierdere de vieti ale americanilor.
Ragazul introspectiei

Noi, americanii, avem tot dreptul sa fim revoltati impotriva teroristilor. Dar trebuie sa ne distantam de revolta cu un pas, caci atunci cand in viata unei persoane, sau chiar a unei natiuni, se intampla un lucru ingrozitor, este necesar un ragaz de gandire. Trebuie sa avem curajul de a ne intreba oare ce am facut ca sa devenim vulnerabili in fata unor atacuri de o asemenea atrocitate. Iar gandirea de acest gen presupune, uneori, curaj.
Lumea functioneaza dupa un principiu simplu: acela al cauzei si al efectului. In situatia de fata, trebuie sa examinam posibilele cauze ale motivatiei acelor oameni de a lovi America.
Astfel, putem constata ca orice natiune care bombardeaza o alta isi creeaza in mod firesc milioane de dusmani furiosi. In ultimii ani, America a facut acest lucru in repetate randuri. Ne-am implicat de o parte sau de alta in conflicte straine, am oferit arme si asistenta militara, ba chiar am si bombardat alte natiuni. Actiunile noastre au cauzat pierderea a mii si mii de vieti omenesti, printre care si mii de civili. Multe dintre natiunile pe care le-am bombardat n-au facut niciodata rau unui singur american, nici nu au actionat in vreun fel impotriva intereselor Statelor Unite.
De exemplu, acum dam partial vina pe Afghanistan pentru ceea ce s-a intamplat in 11 septembrie. Ne e foarte comod sa uitam ca am bombardat Afganistanul (ucigand multi civili nevinovati) in urma cu trei ani, cand am incercat sa-l omoram pe Osama Bin Laden. Ori, Afganistanul este condus de aceiasi oameni pe care in trecut i-am ajutat impotriva sovieticilor. Pe-atunci, am sprijinit efectiv activitatile teroriste ale lui Osama Bin Laden si ale colaboratorilor acestuia contra sovieticilor. Mai tarziu, cand Osama Bin Laden s-a intors impotriva noastra, am incercat sa-l ucidem, bombardand Afganistanul.
Am vazut reactia americanilor fata de atacul asupra World Trade Center. Care ar fi reactia americanilor fata de orice natiune care ar trage cu rachete de croaziera si ar arunca mii de bombe asupra Americii? Dupa ce Clinton a bombardat Afganistanul, talibanii au jurat razbunare impotriva Americii. Atacul de la 11 septembrie poate reprezenta aceasta razbunare.
Am bombardat Irakul dupa ce invadase Kuweitul, in conditiile in care l-am sprijinit cu bani si arme pe Saddam Hussein cand era in razboi cu Iranul. In acelasi timp, am continuat sa ajutam financiar si militar Israelul, chiar si dupa ce acesta a invadat Libanul, ucigand zeci de mii de civili libanezi. Am sustinut statul sionist cu toate ca acesta tortureaza mii de detinuti politici in inchisorile sale. Sprijinul american a ajutat efectiv Israelul sa se auto-purifice etnic de sapte sute de mii de palestinieni.
Bush afirma ca trebuie sa-i doboram pe teroristi oriunde s-ar afla, in lumea intreaga, dar a baut ceai la aceeasi masa cu primul ministru al Israelului, Ariel Sharon, unul dintre cei mai brutali si mai sangerosi teroristi ai lumii. Sharon a comis un numar de crime contra umanitatii, printre care si masacrarea a doua mii de barbati, femei si copii in lagarele de refugiati de la Sabra si Shatila, in Liban. Domnul Bush nu l-a doborat pe domnul Sharon, ci i-a strans mana.
America le-a furnizat arme si bombe separatistilor musulmani din Kosovo, impotriva crestinilor iugoslavi. Dupa aceea am bombardat orasele iugoslave pline de civili, cand tara lor a incercat sa reprime pe cale militara revolta pe care noi o incurajaseram.
Va rog sa intelegeti: nu cred ca aceste acte de razboi ale Americii au reprezentat vointa poporului american. Dimpotriva, marea majoritate a americanilor, cel putin pana la 11 septembrie, s-au opus aproape tuturor implicarilor americane in razboaie din strainatate. De exemplu, o majoritate covarsitoare a populatiei americane s-a impotrivit ultimei interventii militare din Iugoslavia. Dar America este tinuta in chingi de liota Noii Ordini Mondiale, care o foloseste pentru a-si pune in aplicare politica de hegemonie globala.

Moartea a cinci sute de mii de copii
Cred ca majoritatea americanilor ar fi coplesiti daca ar cunoaste masura deplina a suferintelor cauzate de politica externa a Americii. De exemplu, cei mai multi americani nu stiu nimic despre efectele embargoului nostru asupra alimentelor si medicamentelor pentru Irak care a cauzat moartea a cel putin o jumatate de milion de copii. Asa e, repet: suntem direct responsabili de moartea a cinci sute de mii de copii! Unii dintre dumneavoastra s-ar putea sa nu credeti. Ei bine, iata un extras dintr-o intrevedere intre Leslie Stahl, de la CBS si Madeline Albright, pe vremea cand aceasta din urma era Secretar de Stat al SUA. Segmentul se intitula "Pedepsirea lui Saddam", iar Stahl intreba daca moartea a cinci sute de mii de copii era un pret onorabil pentru a pedepsi un singur om.
Leslie Stahl, vorbind despre sanctiunile SUA impotriva Irakului: "Am auzit ca au murit o jumatate de milion de copii. Mai multi chiar decat cei morti la Hiroshima. Si...ma intreb: oare merita pretul?"
Madeleine Albright: "Este o alegere foarte grea, insa da, credem ca merita acest pret."
Ce parere aveti despre o persoana dispusa sa cauzeze moartea a cinci sute de mii de copii pentru a pedepsi un singur om?
Cum de nu putem intelege de ce atat de multi oameni urasc Statele Unite, cand propriul nostru Secretar de Stat spune ca asasinarea a cinci sute de mii de copii, citez, "merita"?
Marea Minciuni din 11 septembrie
In mod ciudat, in mass-media s-a discutat foarte putin despre motivele pentru care a avut loc atacul. Oamenii politici si personalitatile mediatice ne-au oferit explicatii complet ina-decvate asupra motivului pentru care doua duzini de tineri s-au dat prada mortii de buna-voie, pentru a ne lovi. Mai mult, ne-au spus o serie de minciuni absurde, pentru a-i impiedica pe americani sa inteleaga adevaratul motiv al atacatorilor.
Ni s-a spus ca atacatorii nu erau decat niste nebuni lasi care au comis, citez, un "atac neprovocat". Mijloacele de informare si purtatorii de cuvant ai guvernului ne-au asigurat in repetate randuri ca aceste atacuri "nu au avut nici o legatura cu sprijinul acordat de America Israelului". Opinia oficiala, asa cum a exprimat-o Presedintele in fata Congresului SUA, este aceea ca teroristii ne-au atacat pentru ca urasc libertatea noastra! Iata un extras din cuvantarea presedintelui Bush in Congres: Americanii intreaba: "De ce ne urasc?" Urasc ceea ce vad chiar aici, in aceasta camera: un guvern ales democratic. Liderii lor sunt auto-numiti. Urasc libertatile noastre (...).
Nu doresc sa fiu nerespectuos, insa aceasta argumentare este atat de ridicola, incat nici chiar acest Presedinte, contestat intelectual, nu poate sa creada cu adevarat asa ceva! Chiar crede Bush ca o banda de tineri si-ar abandona familiile si caminele si s-ar autoincinera intr-un imens glob de flacari, numai fiindca ne urasc democratia? Tot inainte, domnule Presedinte! Data viitoare, vom auzi ca niste kamikaze islamici s-au prabusit cu avioanele in Islanda, invidiosi pe sistemul lor democratic!
Domnul Bush cere Americii sa sustina un razboi masiv in urmatorii zece ani. Ni se cere sa sprijinim un conflict enorm, ale carui costuri imense vor aduce America la faliment, provocand pierderea unui mare numar de vieti americane. Inainte de a putea lua o decizie atat de cruciala, meritam sa stim tot adevarul cu privire la acest eveniment catastrofic. Ori, domnul Bush nu ne-a spus adevarul; el n-a facut decat sa repete Marea Minciuna avansata de mass-media americana. Afirmatia ca aceste acte s-au nascut din ura la adresa libertatii noastre este o minciuna calculata pentru a ne abate gandul dinspre asocierea dezastrului din 11 septembrie cu sprijinul acordat de noi Israelului.
Caci, trebuie sa intelegeti, a asocia atacul cu politica noastra pro-israelita ar afecta negativ relatiile cu statul Israel si cu lobby-ul evreiesc. Ultimul lucru pe care-l doresc ei este ca poporul american sa-si dea seama ca sprijinul neconditionat pe care l-am acordat si il acordam Israelului a dus in mod direct la acest dezastru.
Daca poporul american intelege clar acest lucru, oamenii ar putea incepe sa puna o intrebare similara cu aceea formulata de Leslie Stahl: "Oare sprijinul nostru pentru Israel chiar merita?"
Pentru a-i impiedica pe oameni sa puna aceasta intrebare evidenta, mass-media a scornit Marea Minciuna ca teroristii de la 11 septembrie nu erau decat niste nebuni lasi care ne urau libertatea si democratia!
Adeviratul motiv al atacului
Pana si data aleasa de teroristi pentru acest atac arata adevaratele lor motivatii. Data de 11 septembrie 1922 reprezinta prima masura concreta luata spre a implementa Declaratia Balfour si infiintarea statului Israel.
De ce a ascuns mass-media poporului american acest amanunt esential? Raspunsul e simplu: pentru ca mijloacele de informare americane sunt complet dominate de evrei! Multi americani banuiesc ca evreii detin o influenta disproportionata in presa, dar actuala lor putere este incomparabil mai mare decat isi ima-gineaza majoritatea oamenilor. Daca doriti dovezi atestate documentar despre enorma lor putere mediatica, vizitati pagina mea de web, www.davidduke.com, si cititi capitolul "Who Runs the Media" din cartea "My Awakening" (in editia romaneasca - David Duke, "Trezirea la realitate", Editura Samizdat, Bucuresti, 2001(n.red.).
La fel cum evreii adepti ai suprematiei Israelului domina mass-media, Congresul si Presedintele sunt si ei influentati de lobby-ul israelian. Oricare american s-ar infuria sa afle ca cel mai puternic lobby din Congres este in serviciul unei natiuni straine. Si totusi, imensa putere a lobby-ului evreiesc este o realitate dovedita si nimeni din Capitol Hill n-ar indrazni sa sfideze acest lobby atotputernic. Chiar si unul dintre cei mai puternici senatori din istoria americana, William Fulbright, a afirmat fara menajamente, in emisiunea "Face the Nation" - "In fata natiunii" (n.tr.) de la CBS, ca "Israelul controleaza Senatul SUA".
Recent, in data de 3 octombrie, un post de radio ebraic din Israel, Kol Yisrael, a transmis ca in timpul unei discutii contradictorii, cu ocazia unei intruniri a cabinetului israelian, Shimon Peres l-a avertizat pe primul ministru Ariel Sharon ca, daca nu accepta cererile americanilor pentru un acord de incetare a focului cu palestinienii, ar putea face America sa se intoarca impotriva Israelului. Intr-un acces de furie, Sharon i-a raspuns lui Peres: "Ori de cate ori facem cate ceva, imi spui ca America va face cutare si cutare (...). Vreau sa-ti spun foarte clar un lucru: nu-ti mai face griji cu presiunile americane asupra Israelului. Noi, poporul evreu, controlam America, iar americanii o stiu".
Magnatii presei si politicienii vanduti Israelului cunosc adevaratele motive care stau la baza acestor acte teroriste. Au citit interviurile lui Osama Bin Laden. Si el, si aproape toti ceilalti adversari islamici ai Americii, au pus sprijinul american pentru Israel in fruntea celor zece motive de a uri America. Bin Laden si milioane de oameni din lumea musulmana acuza atacurile contra Libanului, Libiei, Iranului, Afganistanului si Sudanului ca reprezentand un rezultat direct al controlului exercitat de Israel asupra Americii.
Acesti oameni subliniaza ca numeroasele masacrari ale palestinienilor de catre israelieni, torturarea continua a miilor de prizonieri, folosirea asasinarii adversarilor politici, bombardarea lagarelor de refugiati si razboaiele costisitoare lansate de Israel impotriva vecinilor sai arabi, toate aceste crime ale israelienilor, sunt complet dependente de ajutorul american neconditionat. De asemenea, ei considera moartea celor cinci sute de mii de copii irakieni, asa cum a recunoscut-o fostul nostru Secretar de Stat (de origine evreiasca), un rezultat direct al controlului exercitat de evrei asupra Americii.
Cetatenii americani, aflati sub bombardamentul unor mijloace de informare subiective, pot sa nu constientizeze controlul evreiesc asupra politicii externe a Statelor Unite, dar palestinienii si aliatii lor, ca Bin Laden, il inteleg cu totii - si, din acest motiv, ne urasc.
De fapt, aceeasi mass-media care propaga Marea Minciuna conform careia motivatia teroristilor ar fi "ura contra libertatii" este in mod clar constienta de adevaratele motivatii ale lui Bin Laden. Pot dovedi cu usurinta adevarata motivatie a lui Bin Laden si mai pot dovedi ca mass-media a stiut tot timpul adevarul. Astfel, in luna mai a anului 1998, Bin Laden a fost intervievat de reporterul John Miller, de la ABC. In acest interviu, Bin Laden vorbeste despre motivul pentru care cauta sa atace America. Il puteti gasi pe website-urile ABC sau PBS. Iata cateva citate textuale din declaratiile lui Bin Laden:
"De peste o jumatate de secol, musulmanii din Palestina sunt macelariti, asaltati si jefuiti de proprietatile si onoarea lor. Casele lor au fost spulberate, culturile le-au fost distruse..."
"Acesta este mesajul meu pentru poporul american: sa caute un guvern serios, care sa se ocupe de propriile lui interese si sa nu atace tarile altor popoare sau onoarea acestora. Iar ziaristilor americani le spun sa nu intrebe de ce am facut-o, ci sa se intrebe ce a facut guvernul lor pentru a ne sili sa ne aparam (...)."
"Prin urmare, le spunem americanilor, ca popor, si le spunem mamelor de soldati si mamelor americane in general ca, daca pretuiesc vietile lor si pe ale copiilor lor, sa-si gaseasca un guvern patriotic, care va sluji interesele lor, nu pe ale evreilor (...)".
"Le spun ca s-au pus la discretia unui guvern neloial, iar acest lucru se vede cel mai limpede in administratia lui Clinton (...). Consideram ca aceasta administratie reprezinta Israelul in interiorul Americii. Observati unele institutii decisive, ca Secretariatul de Stat, Secretariatul Apararii si C.I.A., si veti constata ca sunt dominate de evrei. Ei se folosesc de America, spre a-si pune in aplicare planurile pentru intreaga lume (...)."
Nici in acest interviu, si nici cu vreo alta ocazie in viata lui, Bin Laden nu a scos o vorba despre opozitia fata de principiile democratice. Asadar, acum stim adevarata motivatie a lui Bin Laden. Nu ne-a atacat fiindca "uraste democratia", ci pentru ca, dupa parerea lui, Israelul controleaza America si se foloseste de ea ca sa-i atace pe musulmani. Daca reiese ca Bin Laden este autorul actelor tero-riste, faptele lui sunt de neiertat. Din partea mea, merita sa fie starpit fara mila pentru ca a ucis atat de multi americani. De ce a trebuit insa ca mass-media si guvernul sa inventeze aceasta minciuna enorma si absurda despre motivul pentru care am fost atacati in 11 septembrie?
Marea Minciuna, desigur, este menita sa ascunda un adevar evident. Ea are scopul de a-i impiedica pe americani sa asocieze atacul cu poli-tica noastra israeliana. Fiindca, in caz ca s-ar intampla acest lucru, oamenii ar putea incepe sa se intrebe daca e cu adevarat in interesul nostru sa le dam israelienilor miliarde si miliarde de dolari.

Prin urmare, amarul adevar este acela ca am suferit teroarea din 11 septembrie din cauza sprijinului pe care l-am acordat politicii criminale a Israelului. Ne-am lasat tara sa fie controlata de un lobby strain, care a actionat impotriva intereselor poporului american.
Israelul a dovedit in repetate randuri ca nu ne este cu adevarat prieten. A desfasurat activitati teroriste sub acoperire impotriva Americii, cum ar fi afacerea Lavon, din Egipt. A atacat cu deliberare nava U.S.S. "Liberty" cu torpiloare si avioane fara insemne, cauzand moartea a o suta saptezeci si patru de marinari americani, intr-o incercare de a arunca vina pe Egipt si a atrage sprijinul american, in timpul razboiului din 1967. Ne-a spionat si ne-a furat cele mai importante secrete, ca in afacerea Jonathan Pollard. A vandut comunistilor chinezi tehnologii americane secrete. A indus America in eroare spre a o determina sa bombardeze alte natiuni, ca in atacul din 1986 asupra Libiei. Si as putea continua la nesfarsit cu lista tradarilor israeliene la adresa Americii.
Iar acum, sub conducerea lobby-ului israelian si a mijloacelor de informare controlate de evrei, sionistii pregatesc America pentru a le administra o lovitura masiva tuturor dusmanilor de moarte ai Israelului, intr-un razboi global. Se discuta deja nu numai despre bombardarea, ci despre invadarea si ocuparea unor tari intregi, ca Libia, Iranul, Siria, Irakul si Afganistanul. Asa ceva ar provoca un imens val de ura si razbunare impotriva Americii, pe tot globul. Costurile unui asemenea razboi s-ar transpune in nenumarate miliarde de dolari din partea poporului american si, foarte posibil, moartea a mii de americani. In sfarsit, un asemenea razboi nu ar pune capat terorismului, ci n-ar face decat sa provoace si mai multe acte de terorism contra noastra.
Adevaratii atacatori ai libertatii
Primul pret foarte scump al acestui nou razboi a fost deja platit: un atac direct asupra drepturilor constitutionale ale americanilor.
Liderii mediatici si guvernamentali ai Americii ne spun acum ca trebuie sa luptam pentru a apara libertatea. Dar, daca nu le e cu suparare, cum intentioneaza ei sa lupte pentru libertate? Planuiesc cumva s-o faca inlaturand libertatile poporului ame-rican? Ni se spune sa nu ne facem griji, ca nu va fi decat o masura temporara. Si totusi, s-a intamplat vreodata ca un guvern, dupa ce i-a luat poporului drepturile, sa i le inapoieze de buna-voie? Odata ce un guvern retrage drepturile civile, a astepta sa le restituie e totuna cu a-i pretinde unui caine sa miaune!
Frati americani, va rog, deschideti ochii! Prima masura a lui Bush, dupa 11 septembrie, a fost aceea de a finanta cel mai mare aparat de politie secreta din istoria lumii! Daca v-ati intrebat vreodata cum arata un stat politienesc, faceti bine si uitati-va repede, caci vine drept spre voi ca o locomotiva scapata de sub control!
Si care sunt sansele ca terorismul sa se reduca, dupa ce, in razboiul contra terorismului, vom cheltui miliarde fara numar si vom sacrifica nenumarate vieti americane si straine?
Un razboi care nu ne va apara
Mijloacele de informare evreiesti imprastie neobosite ura. Emisiunile de actualitati nu mai relateaza despre multe stiri vrednice de atentie, din America si de peste hotare, ci s-au transformat intr-un neintrerupt spot publicitar pentru un razboi sangeros, masiv si prelungit.
Aceasta propaganda a si inceput sa-si faca efectul. Cand canalele de televiziune CBS si CNN au efectuat sondaje de opinie in randurile populatiei americane, intreband daca ar fi cazul sa-i atacam pe cei suspectati de a fi dusmanii Americii, chiar si cu, citez, "pretul a mii de vieti ale unor oameni nevinovati", aproape sapte-zeci la suta din cei intervievati au raspuns afirmativ.
Ma doare inima cand ma gandesc ca o vasta majoritate de americani au acum exact aceeasi opinie fata de vietile unor oameni nevinovati ca aceea a teroristilor din 11 septembrie.
Cum credeti ca va privi restul lumii America, la vederea rezultatelor acestor sondaje de opinie? Pana acum, n-am auzit pe nimeni, nici macar pe unul dintre marii moralisti mediatici, dintre conducatorii cultelor religioase, pe Presedintele Statelor Unite sau pe oricare alta persoana cu autoritate, sa aiba curajul de a atrage atentia asupra acestei flagrante ipocrizii morale.
In 1986, israelienii le-au oferit americanilor probe false contra Libiei, determinandu-ne sa bombardam aceasta tara. Am bombardat deci o natiune, ca sa "combatem terorismul", pentru o crima pe care nici macar nu o comisese! Un an mai tarziu, doi membri ai unei grupari radicale din Libia au facut sa explodeze cursa 103 Pan Am deasupra localitatii Lockerbie din Scotia, cauzand una dintre cele mai mari catastrofe aeriene ale tuturor timpurilor, soldata cu moartea a doua sute saptezeci de oameni.
Noi ne razbunam cu bombardiere B-1, ei o fac cu bombardieri sinucigasi.
Nu exista nici o cale de a ne apara complet impotriva atacurilor de acest gen. Chiar si un singur fanatic, daca e destul de hotarat pentru a accepta sa se sinucida, poate arunca in aer foarte usor, cu o cantitate mica de exploziv plastic (nedetectabil), un avion cu patru sute de oameni la bord. Traim intr-o epoca in care agentii biologici de distrugere in masa, cu efect mortal, pot fi pregatiti in subsolul casei oricui.
Daca judecata limpede nu va avea castig de cauza, ne vom angaja intr-un asa-zis razboi contra terorismului, care ar putea ucide mii de oameni nevinovati, escaladand si mai intens ciclul violentei.
11 septembrie a schimbat pentru totdeauna fata lumii
In ziua de 11 septembrie, lumea s-a schimbat pentru totdeauna.
S-a dovedit ca o mana de oameni, cu putini bani si nici o arma, exceptie facand cateva deschizatoare de conserve, pot provoca distrugeri majore si haos in cea mai puternica natiune de pe Pamant. S-a demonstrat cat de vulnerabila este fiecare natiune - chiar si a noastra - in fata terorismului.
Prin urmare, cum ne vom putea apara de terorism in viitor?
Daca nu remediem motivatia de baza a terorismului si nu inscriem America pe un nou fagas, fiecare racheta si bomba noua pe care o trimitem se va intoarce impotriva noastra. America se va scufunda tot mai mult in incertitudine si teama.
Trebuie sa ne pastram judecata limpede si sa intrerupem acest ciclu al violentei. Trebuie sa intelegem de ce s-au produs aceste evenimente si cum putem eradica ura impotriva natiunii noastre.
Multi tradatori din guvernul nostru au sustinut activitatile criminale sioniste, nu adevaratele interese ale poporului american. Ei au generat ura contra Americii care a dus la aceste acte cumplite. Sunt la fel de respon-sabili pentru carnagiul din 11 septembrie ca si cum ei insisi ar fi pilotat acele avioane care s-au transformat in bombe.
Momentul 11 septembrie a fost posibil intrucat guvernul si mass-media americane sunt conduse de cei ce pun interesele Israelului mai presus de ale Americii. Daca influenta aceastei puteri straine asupra noastra nu este anihilata, americanii vor fi urmariti de un tot mai accentuat spectru al terorismului.
Poate ca singurul rezultat pozitiv al tristelor evenimente din 11 septembrie este cresterea sentimentului patriotic in America. Daca americanii ar fi dat dovada de acelasi patriotism si in ultimii ani si nu ar fi permis ca o putere straina sa ne controleze, acum nu ne-am confrunta cu un viitor atat de nesigur.
Intelegand motivul pentru care avem acum in fata spectrul terorismului, putem elabora un plan pentru a preveni asemenea acte teroriste in viitor. Iata cei cinci pasi pe care trebuie sa-i faca America pentru a pune capat, atat imediat cat si pe termen lung, amenintarii teroriste.
Cinci pasi spre securitatea si libertatea Americii
In primul rand, trebuie sa recunoastem ca politica americana externa de intaietate a Israelului a fost atat gresita moral, cat si imens de pagubitoare pentru Statele Unite ale Americii. Ne-a costat sute de miliarde de dolari sub forma de ajutoare directe, de-a lungul anilor, si trilioane de dolari sub forma de daune economice, ca acelea provocate de cresterea preturilor la petrol. O consecinta directa a politicii americane pro-israeliene este teroarea pe care am cunoscut-o in 11 septembrie si probabilitatea unei cresteri a terorii asupra poporului american.
In al doilea rand, trebuie sa incepem prin a cauta sa exercitam presiuni diplomatice si economice pentru a obtine extradarea, judecarea si executarea legala a celor responsabili de teroarea dezlantuita asupra americanilor. Daca aceste masuri nu reusesc, trebuie sa intreprindem operatiuni de precizie chirurgicala pentru a-i captura si pedepsi pe cei raspunzatori de terorism. Dar nu trebuie sa lasam lobby-ul evreiesc sa ne manevreze spre o extindere a razboiului. O asemenea actiune n-ar putea duce decat la o accentuare a terorismului in America.
In al treilea rand, trebuie sa protejam cu strictete drepturile constitutionale ale poporului american. Eroziunea drepturilor constitutionale ne expune unor pericole si mai mari decat orice act de terorism individual. Retragerea drepturilor constitutionale in lupta contra terorismului echivaleaza cu a ne da foc hainelor ca sa ne aparam de frig. Benjamin Franklin a avut dreptate cand a spus: "Oamenii care renunta la libertate pentru securitate le pierd pe amandoua".
In al patrulea rand, nu trebuie sa mai permitem niciodata unei puteri straine sa aiba influenta monetara sau de orice alta natura asupra politicii interne americane. Toate lobby-urile politice in folosul natiunilor straine trebuie sa fie interzise cu desavarsire.
In al cincilea rand, trebuie sa anihilam influenta evreiasca asupra mijloacelor de informare americane. Americanii trebuie sa aiba dreptul la o presa cinstita si nepartinitoare, care sa nu slujeasca decat adevaratelor interese ale poporului american, si nu obiectivelor unei minoritati devotate suprematiei evreiesti.
America in primul rand!
America trebuie sa dea curs cuvantarii de ramas-bun a Parintelui Natiunii - George Washington - si "sa evite amestecurile in treburile strainatatii".
N-am fi ajuns intr-o situatie atat de incurcata, daca guvernul american ar fi pus intotdeauna interesele Americii pe primul plan. Singura cale pentru a scoate America din actualul pericol este aceea de a aplica acest principiu cu cea mai mare strictete.

David Duke


#6552 (raspuns la: #6494) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Eu stiu ca durerea te-nvata si-ti da glas - de Alice la: 16/12/2003 03:45:50
(la: Cele mai frumoase poezii)
Adevarata durere nu-i muta niciodata.
Cu Blaga (si-adesea cu-n evreu batran), eu ma duc in cer si, cand cobor, mi-nchipui c-am zburat.
Nu-i zbor mimat ...sunt oameni care nici nu stiu ce-i zborul...
eu l-am gustat, in coborare.

Multumesc pentru cum si mai ales pentru ce-ai scris, M.Pamfilie.
Ma voi ruga ...statuile sapate-n aer, tot monumente-n nemurire sunt.
#6656 (raspuns la: #6521) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...