comentarii

durerea sufleteasca


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
iubirea - de (anonim) la: 13/09/2003 19:11:36
(la: Se poate trai fara iubire?)
ce inseamna pt voi iubirea? pt mine durere sufleteasca in primul rand dar si o caldura sufleteasca si spirituala care-ti da putere in sine atunci cand ai nevoie(doar atunci cand esti iubit).ce parere aveti voi despres asta?
Tristete ... - de poupou la: 30/07/2004 12:14:04
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
De cite ori ma pregatesc sa merg in Ro ma simt foarte fericita, imi imaginez cum o sa fie, cum o sa revad atitia oameni dragi si cum o sa petrecem momente minunate impreuna.
Cind ajung acolo, realitatea care ma intimpina este diferita. Cei mai multi par foarte ocupati, cu griji si gata sa critice alegerea mea de a fi plecat intr-o zi din tara. Chiar daca cu timpul asta s-a atenuat, ghicesc mereu pe undeva aceste cuvinte nespuse.
Pe masura ce trece timpul, distanta de metalitate se accentueaza. Am ajuns sa ma simt straina de ai mei, sa nu-i mai recunosc.
Incepe sa fie tot mai greu sa ma duc in Ro. Aproape ca evit acest lucru. ma doare tare. Am ajuns sa ma uit pe Internet ca sa-mi aduc aminte ...
Sentimentul general este de tristete, durere sufleteasca. Ma intreb adesea cine s-a schimbat si mi se pare ca eu am ramas dornica si disponibila pentru ei. Invers ... lasa de dorit.
Pentru K - de Horia D la: 02/12/2004 18:01:14
(la: Fahrenheit 9/11)
Ai ajuns ca mine. Little bird nu mai vorbeste cu tine:((
Nu-ti fa nici o grije, soarele va rasari maine diminetza. Sper sa poti trece relativ repede peste durerea sufleteasca pe care Little Bird ti-a cauzat-o.
Si cred ca nu vei avea nevoie de counseling:))


The things that come to those who wait are what's left behind by those
who got there first.
#30408 (raspuns la: #30402) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
singuratatea ca prieten - de sickmya la: 21/06/2005 15:10:59
(la: singuratate)
a fi singur nu e trist...decat daca iti pare rau..."Greata" fata de cei din jur..."sufocarea" fata de societate,cum te usuci usor in idei sangerande de durere sufleteasca...miscarea statica fata de dematerializarea sufletului...lumi intersectate prin timp...nu esti singur...e doar o impresie...esti plictisit de banalitate si rutina...de oameni limitati...."integrati" in societate
onditz - de sjofn la: 17/01/2006 22:01:31
(la: Tehnici de resemnare)
Viata este o însiruire de alegeri binare, o vasta retea de poteci cu bifurcatii, care nu urca si nici nu pogoara la fel. Uneori drumurile persoanelor se incruciseaza, de mai multe ori sau numai o data. Uneori ni se iveste in cale cate un bolovan sau un arbore cazut. Nu noi l-am pus acolo si nici nu-l putem clinti, insa exista drumuri care il ocolesc. In orice punct ne-am afla, avem de facut o alegere binara. Sa-l sun sau nu ? Sa-i zic sau nu ? sa plec sau sa ramân ? sa-l mai fierb putin sau sa-l dau la cuptor ? Alegerile pe care le facem fac evenimentele sa convearga intr-o anume directie, fericita sau nu. Daca tot timpul ne regasim in afara tablei de sah ar trebui sa ne aplecam cu mai mare atentie asupa alegerilor pe care le facem. Musai la un moment dat in loc de 0 am ales 1, si totul a luat directia nedorita. Avantajul e volumul de alegeri, ca din mai multe incercari putem ajunge aproximativ acolo unde vroiam ;) Cei care incearca de suficiente ori si reusesc, devin "fericiti", "inventatori", "celebri", "artisti". Cei care se lasa pagubasi devin doar "oameni fara noroc în viata".



Despartirile nu au fost niciodata hazlii. De parinti, de prieteni, de iubit(a), de cunoscuti, de necunoscuti... despartiri de cateva zile, o luna, ani, pe vecie, pe fiecare în parte am urât-o proportional cu rana pe care mi-a lasat-o si toate au lasat cicatrici, mai mult sau mai putin vizibile. M-au sedus si umplut de spaima dintotdeauna garile, aeropoartele... câte zeci si sute de oameni nu îsi dezleaga zilnic destinele, îsi separa drumurile ca se se arunce în suvoaiele încâlcite ale lumii ? In acelasi loc, însa, câti oare nu-si (re)înnoada si (re)încruciseaza cararile mult umblate?



Când 2 persoane care se iubesc sunt separate in spatiu, iubirea se poate transforma în supliciu, cu atât mai mult daca iubirea e "proaspata". Daca exista motivatie intre cele 2 persoane, si cu conditia sa nu dureze prea mult, poate ramâne suportabila. Insa repet, separare temporara. Eu unul nu mai cred in baladele in care ei se iubeau peste mari si tari si-si dadeau pupicuri pe scrisori, pe plicuri si pe timbre, insa unii poate-s mai romantici decât mine. Exista întotdeauna un punct de la care scrisorile parfumate sunt reduse la gradul de maculatura. Apropierea dintre 2 oameni este tocmai pentru a umple singuratatea. Alegerea ta daca vrei s-o umpli cu o prezentza vie sau cu maculatura. Doar daca esti sigura ca el este "The One", atunci poate ar merita încapatânarea si încrâncenarea. Unii au reusit, chapeau !



Pentru durerea sufleteasca nu exista prea multe medicamente, însa alea care sunt îs eficiente. Timpul, umorul si cei care te iubesc. Si sa fii sigura ca, daca înca nu l-ai gasit, undeva musai te cauta de-a ametit un vârcolac antipatic si timid, amator de plimbari sub luna plina si posesor a 3 locuri libere: în inima, în masina si-n pat :-)





_________________________________________

Iubesc tradarea, dar îi urasc pe tradatori !
Ce spui de un cristal de amet - de karuna la: 11/04/2006 19:37:53
(la: ce faceti pentru a scapa de momentele de deznadejde?)
Ce spui de un cristal de ametist care sa-ti alunge depresia? s.au de un cuart roz care sa-ti absoarba durerea sufleteasca si sa.ti preia incarcatura sufleteasca?
... - de ele_nebuna la: 31/05/2006 19:33:01
(la: Cosmarul...)
Imi spunea cineva aici pe "Cafeneaua" ca atunci cand durerea sufleteasca devine insuportabila, sa ma lovesc singura cu un ciocan peste dejetele de la picioare si pe moment, cu siguranta voi simtii durerea fizica mai intens..daca nu voi reusii nici asa...mai exista inca o solutie, sa ma iau singurica in brate si sa ma legan, precum aia mici din leaganele de copii, eventual sa-i mai zic si un bocet fara cuvinte, sa fiu atenta cu iese soarele si va trece..totul trece... Usor de zis, greu de facut vei spune..Eu una n-am reusit. Am incercat cu disperare sa caut partea masculina din mine si s-o provoc sa-mi dea incredere si putere, multa putere..Este trist sa nu ai pe nimeni langa tine, pe nimeni care sa-ti dea 2 palme peste suflet si sa te trezeasca din delir, dar la fel de trist este sa te sufoci de atatea pareri, de atatea sfaturi inutile venite din partea unor oameni frustrati care nici macar nu stii daca iti vor binele sau nu.. Ramani singura intr-un spatiu carcera, o individa incremenita intr-o iubire perpetua, incomoda pentru cuget si fapta...si lupti si lupti!! Si ne calcam in picioare la coada..asteptam cu totii sa trecem un prag, sa iesim invingatori..cu capu` sus..si nu multi au incredere in fortele tale...dar...ESTI PUTERNICA...pentru ca ...Esti nu`i asa??? Take care
Honey in the Sunshine - de For ever la: 16/09/2006 13:46:48
(la: Despre prostituate)
Da,mi se pare mai grav aspectul medical pentru ca nu mi-ar place sa ma trezesc cu cine stie ce boala.E grav si din punct de vedere moral .dar mai ar fi culmea ca pe langa durerea sufleteasca sa mai stau si in spital.La urma urmei nu as dramatiza daca as afla ceva,ata e!La urma urmei face parte din viata,daca atat il duce capul!!!Oricum e constient ca daca aflu ramane pe presul de la usa,muuuuuuuuuuuuuuuuuuult si bine,chiar for ever:).Nu as ierta prea usor.Trebuie sa fie constient ca daca face ceva suporta consecintele.
#145644 (raspuns la: #145515) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
zaraza sc - de giocondel la: 18/02/2008 10:21:23
(la: Cu poeţii şi nepoeţii despre poezie)
anti depresivele...sunt un ca un fel de plasture pe o rana adanca.

m-am intrebat des, daca sensibilitatea asta a lor este provocata chiar de tulburarile sufletesti, sau invers?

e clar ca unora le este necesar sa sufere, pentru ca actul creatiei sa se intample.

am intalnit si poeti fericiti!...sau vorba era 'am intalnit si romani fericiti'? dar cum romanul s-a nascut poet, prin extensie, si prima devine valabila.

ah, eu trebuie sa dorm e 4.30 dimineata aici si inca nu am inchis ochii ( tot scriu la o poezie, avand ca sursa durerea sufleteasca simtita, ca poet ofticos)

;-)
#286470 (raspuns la: #286462) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
charlie - de anitzasmile la: 02/06/2008 19:28:00
(la: Duminica)
Mi-e bolnav sufletul de singuratate,- cred ca multi simtim asta la un momentdat, important e sa fie ceva trecator :)

sunt atat de bolnava incat nici eu nu mai pot sa stau cu mine - wow, parca am fi gemene.am trecut si eu prin asta, numai ca eu evitam singuratatea pt a nu-mi auzi gandurile :)

Daca nu as fi fost predispusa la boala din cauza sensibilitatii mele, nu s-ar fi ajuns aici! Deci voi trata boala, poate iau niste antibiotice pentru ca sunt mai rapide si mai eficiente, apoi voi trata cauza. Adica EU. Adica sufletul asta sensibil si mereu in cautare de contradictii cu care sa se lupte. - daca tu nu-ti accepti sufletul, cine vrei sa ti-l accepte?si de ce un suflet sensibil il consideri musai bolnav?lasa antibiotice, boli si ce altceva mai gandesti...nu e cazul.e doar o pasa rea.

Si cum poate boala asta sa ma rapuna asa, fara sa anunte, fara sa vad vreun semn de slabiciune in ochii mei, fara sa simt vreo nota falsa in rasul meu, fara sa stiu de fapt ca sunt sanatoasa? - mai, daca te doare sufletul dupa cineva drag, uite ca 'boala' nu te anunta ca vine.de fapt ea exista, dar pana acum n-a avut motive sa se manifeste.

In momentele astea in care imi pierd identitatea incep sa ma caut in versuri fredonate si refredonate, incerc sa ma recunosc in povestile care ma fac sa scap cate un oftat si ma opresc doar pentru a ma gandi ce farmacie sa aleg. - nu vad ce legatura are farmacia.adica imi vine un gand, dar il alung.fiindca cred ca vorbesti de-o durere sufleteasca si asta unii o trateaza radical :)

…si acum reuseste sa faca alegerile corecte chiar cu riscul de a-mi imbolnavi sufletul de singuratate. - stai linistita, daca alegerile sunt cu adevarat corecte, cu timpul va disparea si singuratatea...si cu putin noroc nu te vei mai imbolnavi de ea :)

S-a imbolnavit de prea multe vise, mi-e frica sa mai inchid ochii pentru ca nu mai suport imagini ce se desfasoara intr-un oarecare viitor cu personaje din prezent. - asta am facut si eu cand am iubit de ziceai ca n-am sa ma vindec niciodata :)...acum imi vine sa rad, dar atunci chiar visam cu ochii deschisi...inchisi nici nu mai zic.

Si am sa-mi amortesc simturile pentru ca nu-mi vor folosi la nimic. Cateva ore doar. - nici macar pt cateva ore nu-ti amorti simturile...

Poate ca imi fac curaj sa ajung la farmacia din centru…- azi e luni si sper ca n-ai ajuns la farmacia din centru :)...

...decat daca ma insel si chiar ai nevoie de antibiotice :)))...da si pt alea e bine sa mergi la medic...

azi e luni, poate ne scrii cum ti-ai petrecut ziua :)
proletarul - de maan la: 17/12/2008 13:37:53 Modificat la: 17/12/2008 13:39:32
(la: Cu sania la vale)
1. dandu-mi seama de sensibilitatile userului INSULA ALTUIA, am incetat de multa vreme sa-i mai comentez poeziile.
( curiosii n-au decat sa caute!)

2. citatul pe care-l oferi, face parte dintr-un comentariu care se referea la parerea mea generala despre poezii si comentarea lor, aici, pe forum ... poezia ei a fost doar un pretext. ii sugeram o alta abordare, fara un cuvant despre valoarea versurilor in cauza.

3. de-ar fi fost vorba de-o conferinta despre durerea sufleteasca, mi-as fi prezentat cum se cuvine condoleantele.

4. aflu cu surprindere ca 'ai pretentii de la mine'. te-anunt ca n-am nici cea mai vaga intentie sa ma ridic pe scara valorilor tale.

5. indrazneala de-a ma supune judecatii publice intr-o sedinta speciala tine de sedintele de partid si nu-n ultimu' rand de caracterul, educatia si bunul simt pe care-l tot astepti de la altii.

6. invocarea spiritului craciunului mi-aduce acru-n gura! io-s aceeasi si de craciun si de unsphe mai.


Baby Mititelu - de Roman Haduch la: 07/03/2013 16:38:01 Modificat la: 07/03/2013 16:42:19
(la: Doresc Lumina!)
Brâncuşi marturisea:
"Eu vreau să sculptez forme care pot da bucurie oamenilor", spunea el şi ce altceva poate însemna Bucuria, dacă nu îndumnezeire, adică armonia trăită pe toate planurile?
Cu lacrimi si durere sufleteasca recunosc existenta unui grup de oameni rationali - vremelnic si vremelnici, din multe puncte de vedere , care sunt capabili sa - l critice si pe Artist de modul in care simtea, gandea si se exprima.
#643299 (raspuns la: #643271) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mantuire prin durere? - de sanjuro la: 08/10/2003 03:48:53
(la: Sarbatoarea Sf.Parascheva, protectoarea Iesilor)
In primavara, in drum spre Siret, grabindu-ma spre dulcea Bucovina unde-mi petrec de la o vreme Sarbatorile de Pasti, am trecut prin Suceava. In apropierea orasului se afla o bisericuta ridicata pe o movila, la care se ajunge coborand o panta abrupta. Cei ce vin sa se roage aici, coboara in vale, si apoi urca movila in genuchi, pentru ca se spune ca aceluia care face penitenta, i se vor ierta pacatele...
Maintuire prin durere? Imagini dintr-un ev intunecat...Pe cine vrem sa pacalim? Atat raiul cat si iadul se afla pe pamant...Crampeie din fiecare ni se azvarla din cand in cand.

sanjuro
Zici: "poate nu suntem noi aceia care sa ridicam valul"... - de Alice la: 13/11/2003 11:13:29
(la: Simplu...traieste!!!)
Culmile mari sunt suite-n branci de cei nechemati sa le urce, zic eu.
Iar de-aici toata suferinta.

N-am simtit prea des nevoia de-a fi admirata (mi-ar fi penibil daca TOATA lumea ar face-o!) mi-e bine insa intre oameni ca mine. Si-atunci ii caut. Ca ei sa ma gaseasca, incerc sa comunic...cand firul meu si-al lor se leaga, ma apropii mai mult de mine.

Toata lumea are masti.
Nici aici, in spatele nick-urilor, nu putem fi noi insine!
Depindem unii de ceilalti si asta ni se pare infricosator.
Tu, de exemplu,de ce vii aici?
Sa suferi?
Sa-i vezi pe altii suferind?
Nu!
Sa gasesti pe cineva care sa te priceapa!
Na ca te pricepe careva!Dar uite ca durerea nu trece! Si tot nu-i de-ajuns!
Si-atuncea? Chestie de "igiena" sufleteasca...
Eu stiu ca durerea te-nvata si-ti da glas - de Alice la: 16/12/2003 03:45:50
(la: Cele mai frumoase poezii)
Adevarata durere nu-i muta niciodata.
Cu Blaga (si-adesea cu-n evreu batran), eu ma duc in cer si, cand cobor, mi-nchipui c-am zburat.
Nu-i zbor mimat ...sunt oameni care nici nu stiu ce-i zborul...
eu l-am gustat, in coborare.

Multumesc pentru cum si mai ales pentru ce-ai scris, M.Pamfilie.
Ma voi ruga ...statuile sapate-n aer, tot monumente-n nemurire sunt.
#6656 (raspuns la: #6521) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. LMC - de Little Eagle la: 25/05/2004 16:19:39
(la: Farewell brothers and sisters)
Draga mea sora scumpa,

Stiu la ce te gandesti,te inteleg si iti accept parerile.Am trecut printr-o perioada grea sufleteasca,dar nicidecum sinucidala!Remember,a Great Warrior,cries and suffers but will NEVER take his own life away.It's the law.

Am scris un text si sper sa fie publicat si sa vezi adevarul si stiu ca ma vei intelege.Am fost weak o vreme dar orice razboinic are momente in viata de dureri sufletesti.
Gura spune multe.
Nu e nevoie sa te zbati pt. mine sa cauti texte si documentatii,nu ma poti schimba deloc,iar eu NU as dori sa te schimb pe tine in nici un fel.
Tu ai credinta ta eu pe a mea,dar in ochii mei si in suflet imi vei fi mereu egala in orice drepturi,voi rade cu tine si voi plange cu tine,vom fi fericiti si uneori tristi,uneori ne vom lua in brate,alteori ne vom certa,dar in final mereu vom fi impreuna,cum as putea gandi rau despre sora mea?

Nu te ingrijora de mine,acum am trecut peste hopul de pe poteca mea.Sunt okay dar apreciez faptul ca te-ai gandit la mine,cum sa no o faci cand suntem acelasi suflet?
Eu sunt frate de sange si adoptat de tribul Navajo,avem credinta noastra pe care Nu o impunem nimanui,la fel vrem sa fim lasati in pace cu ale noastre idei si religie in Marele Spirit.

Mi s-a spus de la elders ca am fost candva un Lakota indian intr-o viata trecuta,ca nu am venit in America din intamplare.Ca Pamantul stramosesc m-a chemat inapoi.Cred in acest adevar.
Dar cu totii suntem frati si surori si avem acelasi sange rosu in vene,trebuie sa ne iubim si sa avem grija unii de altii si sa fim sinceri cu noi insine si cei din jur.

De aceea te iubesc din suflet si sincer,vei fi mereu sora mea chiar daca tu vei pleca poate candva din cafenea,eu o numesc cercul nostru.

Dumnezeu si Marele Spirit=unul si acelasi,vorbesc cu EL zilnic,stiu cine este.

Love&peace,
Ozzy(Little Eagle Who Cries)


























#15845 (raspuns la: #15617) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
dinisor - de carapiscum la: 17/09/2004 12:02:04
(la: Ateu convins!)
Mi-am recitit acum mesajul anterior si mi-am dat seama ca mi-a trebuit mult curaj sa fac acele destainuiri unor persoane straine, pe care nu le cunosc in realitate. Probabil am simtit in adancul sufletului meu durerea si nelinistea de odinioara, atunci cand am citit randurile tale.

Sincer sa fiu nici nu stiu ce ti-as mai putea spune. Se zice ca "nevoia te invata"! Eu cred ca nu se pot trasa niste sabloane peste problemele fiecaruia. Ceea ce ne putem permite in cazul de fata este o teoretizare (ce-si are totusi si unele obarsii practice) la modul general, insa tu, ca si noi toti deopotriva, trebuie sa-ti alegi calea ce-o vei considera potrivita pt. tine si prietena ta. Contrar opiniei unui ante-scriitor aici, eu stiu ca daca n-ai fi apropiata de prietena ta si daca nu i-ai dori binele pe care tu insati il simti in adancul inimii, atunci nu te-ai mai chinui sa incerci ceva in privinta sufletului ei. Ai fi, mai mult ca sigur, nepasatoare. Ori tu, mi-am dat seama de asta de la primele randuri, tu SUFERI pt. ea- o suferinta muta, mai dureroasa uneori decat taietura intr-un ciob de sticla. Sigur ca noi vrem ca in viata sa se intample cam asa: prietenii nostri sa rada atunci cand noi radem si sa planga atunci cand si noi plangem. Dar de cele mai multe ori nu se intampla chiar asa- si ce e mai dureros decat cateva cuvinte aruncate din complezenta? Ce vreau sa zic cu acestea? Ca probabil simti si tu nevoia de "grija" sufleteasca venita din partea prietenei tale, insa ea isi are propriile griji si "tina de pe ochii mintii" o face sa te vada pe tine si eforturile tale printr-o prisma cel putin ciudata, daca nu chiar intunecata. Eu sunt un muritor de rand, un fir de nisip care maine nu mai este, dar imi aduc aminte adesea de un cuvant rostit de Mantuitorul, cuvant care parca imi scrijeleste creierii: "nimic nu este in lume mai mare decat ca cineva sa-si puna viata pt. prietenul/aproapele sau"!!! Prin asta nu se intelege neaparat jertifirea fizica, ci si patimirea sufleteasca.

Iti atrag totusi atentia ca daca ea refuza pana la capat orice fel de "compromis" pe tema aceasta, e posibil sa slabesti si tu in inima si sufletul tau. O sa ajungi sa-ti para atat de rau (din pricina atasamentului, desigur) incat o sa incepi sa "te razbuni" pt. timpul pierdut. Nu va cunosc firile, dar asta se intampla de obicei. E usor sa te pierzi cu firea si intr-un moment de deznadejde sa te lepezi de toate stradaniile tale de pana atunci. Iti spun aceste lucruri nu fiindca o sa vi se intample si voua, ci ca sa fii pregatita dinainte si sa nu disperi in caz ca se adeveresc.

Oricum ideal ar fi sa n-o pisezi la cap cu tot felul de chestii legate de credinta si religie, pomul crescut intr-un anume fel nu mai poate fi indreptat decat daca se altoieste o mladita tanara, un vlastar pe el- ori asta necesita ceva timp, nu-i asa? Mai mult ca sigur ca atunci cand i se taie creanga, un pom geme de durere si plange, dar el nu stie ca e spre binele lui. Abia cand va fi mare si viguros va da roade frumoase si va intelege ce s-a intamplat atunci. ;}

Sa ai spor si ajutor.
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#22598 (raspuns la: #22357) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Denysa - de carapiscum la: 23/09/2004 05:08:54
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Pt. mine personal Eminescu a fost, inainte de a fi numit geniu, cel mai mare teolog al timpurilor sale, unul aproape desavarsit, care s-a incumetat sa puna in versuri ceea ce este aproape inexprimabil in cuvinte- originea lumii/inceputurile ei, infinitatea lui Dumnezeu si atributele Sale...

Imi permit sa fac un mic comentariu pe marginea catorva versuri din aceasta poezie.

"Pe cand nu era moarte, nimic nemuritor,
Nici samburul luminii de viata datator,
Nu era azi, nici mane, nici ieri, nici totdeuna,"...

Va sa zica spatiul si timpul nu existau, materia inca nu primise forma fiindca "era din randul celor ce n-au fost niciodata". "Pe-atunci", adica intr-un moment nestiut de nimeni fiindca, normal, nu exista nimeni, "era El singur"- Dumnezeu (zeu). Acest "zeu" suprem "statut-au inainte de-a fi zeii"- asadar toti zeii de dupa El sunt simple nascociri ale mintii umane. Vine apoi cu indemnul de a-I aduce toti cantari in inimile noastre fiindca "El este-al omenimei isvor de mantuire". Cata simtire interioara trebuie sa fi avut el personal ca sa poata scrie asa niste versuri, atat de adevarate si de "personale"... SI nu se sfieste sa si-o exteriorizeze intr-un fel de elan de bucurie ce surprinde placut, mai ales ca obisnuieste sa faca apologia mortii aproape pretutindeni in scrierile sale.

Strofa a treia continua ideile de mai inainte, cu amendamentul ca acum vorbeste explicit despre sine, despre cum a luat el fiinta si cum "inima i-a fost umpluta de farmecele milei". Va sa zica este fermecat de mila divina, asa dupa cum putem interpreta ca el insusi este un om milos. "In vuietul de vanturi auzit-am al lui mers"... O fi vorba aici de "glasul Domnului" din Psalmii lui David? In Psalmi gasim nenumarate expresii referitoare la fenomene naturale prin care Dumnezeu se face cunoscut oamenilor. Tot in aceasta strofa "cerseste inc-un adaos: / Sa-ngaduie intrarea-i in vecinicul repaos!" Prin urmare EL se roaga, el personal "cerseste" sa intre in vesnicie la odihna vesnica, exact cum fac bunii crestini care asteapta sa intre in bucuria mantuirii.

Urmatoarele 3 strofe vorbesc despre zbuciumul si chinul sau interior, cu un fel de ura fata de propria persoana, sau mai bine zis fata de propriul destin uman. Pt. cineva neinitiat, cererile pe care le exprima el intr-un stil dramatic sunt intr-un anume fel de neconceput, parca nedemne de insasi conditia de om si de crestin. Dar IERTAREA de care dispune el si pe care vrea s-o imparta tuturor, chiar dusmanilor sai cei mai temuti, este expresia vie a lucrarii iubirii de semeni, ca ultim gest inainte si chiar dupa moarte. De unde toata aceasta pornire spre autodistrugere? Raspunsul il da chiar el: ""Poate-oi uita durerea-mi si voi putea sa mor". Se prea poate ca el sa fi simtit ca nu va putea muri pana ce nu va face acest ultim gest de smerenie si de mila crestina. Dar e f. probabil ca sa fi stiut ca iubirea si iertarea ADUC PACEA SUFLETEASCA DORITA atat de mult de noi toti, si in mod special de el. De fapt toate aceste versuri ale sale pot fi intelese deplin numai prin prisma si in contextul religios din care si-au luat fiinta, de buna seama.

Ultima strofa vine cu un fel de conciliere/impacare (cu sine si cu Dumnezeu), daca o putem numi asa, prin faptul ca multumeste pt. norocul de-a trai ce i-a fost daruit. Dincolo de mesajul anterior care poate lesne sa ne induca in eroare, versul al doilea din ultima strofa pune intr-o noua lumina si da la iveala intelesurile nebanuite ale acestei rugi. Asadar nu vrea sa se autodistruga, altfel ce rost ar mai avea sa zica: "Ca tu mi-ai dat in lume norocul sa traiesc."? EL MULTUMESTE PT. TOATE, deopotriva bune si rele. Mai mult decat atat da dovada si de un neasemanat spirit crestin zicand ca nu cere daruri care l-ar putea face nedemn, ci "ura si blestemuri" prin care el s-ar putea "lamuri ca aurul in foc". "Genunchi si frunte nu plec" nu inseamna refuz de a I se inchina Domnului, ci refuzul in a primi bunatati pe care nu le-ar merita sau care l-ar face sa cada in ispite- bineinteles, asta se subintelege, nu se zice in mod direct.

Contemplatia sa sfarseste intr-un ton aparent sumbru, insa in realitate unul plin de semnificatii teologice: "Sa simt ca de suflarea-ti suflarea mi se curma / Si-n stingerea eterna dispar fara de urma!" Pare a fi o aluzie la cuvintele Ap. Pavel care vorbeste despre a doua venire si invierea mortilor ce vor avea loc "la glasul Domnului si la trambita arhanghelului". Stingerea de care vorbeste se refera la distrugerea lumii acesteia pt. eternitate iar "disparitia fara de urma" poate fi privita ca o rupere a oricaror relatii/legaturi cu materia.

Ca o concluzie finala personala, suferinta si chinurile indurate l-au facut sa perceapa lucruri care in mod normal putini le percep fiind extrasenzoriale. De ce s-a numit poezia "Rugaciunea unui dac"? In primul rand pt. ca este o rugaciune. In al doilea rand as raspunde tot cu o intrebare: de ce nu a numit-o "Rugaciunea unui roman"? In opinia mea, chiar daca in poezie nu gasim nici o referire la vreun aspect legat de trecutul nostru istoric, inclin sa cred ca s-a numit pe sine dac, ca urmas al celor ce credeau in nemurirea sufletului, viata vesnica si un singur zeu suprem. Privita asa poezia capata inca un inteles tainic si anume bucuria prin care aceia isi dadeau viata cu zambetul pe buze fiindca aveau acel sentiment pre-crestin, aceasta bucurie de plecare spre eternitate o regasim in mod vadit la Eminescu. De aceea s-a numit pe sine "dac" si nu roman, om, crestin sau altfel.
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#23126 (raspuns la: #22764) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
putere sufleteasca si mentala, OK, dar mai trebuie înca... - de Jimmy_Cecilia la: 02/10/2004 00:32:17
(la: Incepeti un business (afacere personala),va incanta ideea?)
sunt de acord, trebuie multa putere sufleteasca si mentala în plus de perseverenta,
dar mai trebuie, ceva foarte important, sa cazi noaptea din picioare de somn, sa fi hyper-obosit, ca sa poti dormi noaptea...
sa dormi tun ca sa nu te mai gandesti la riscuri...

Si ce mai trebuie inca, este pasiunea, pasiunea pentru meseria ta, pentru activitatea ta, pentru ceea ce faci.
Trebuie sa crezi in tine, in ceea ce vrei sa construiesti, numai asa convingi un banchier...
Si sa fi cât mai apropiat de la realitate, in toate previziunile contabile, daca te apuci sa exagerezi, o data spui povesti la banca, dar nu de doua ori...

Eu am aceiasi banca si doar una singura din 1980 pâna acum, directorii si responsabilii clientelei intreprinderi s-au schimbat multi in 25 de ani, dar banca a fost intotdeauna alaturi...
Nu trebuie dispersat cu mai multe banci... nu exista banci rele, exista doar patroni rai... :))
#23961 (raspuns la: #23946) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Am o problema dureroasa?... I - de Horia D la: 05/10/2004 23:40:59
(la: Spune-ti of-ul si primeste zeci de sfaturi)
Am o problema dureroasa?... Iau oxycotin

The things that come to those who wait are what's left behind by those
who got there first.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...