comentarii

emigranti romani an argentina dupa razboi


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
lasitatea este pe primul loc la emigrantul roman - de nadia la: 28/03/2004 18:27:51
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
lasitatea este pe primul loc la emigrantul roman... Cuvintele unui anonim, care probabil n-a plecat de langa fusta mamei, de cand s-a nascut. Spui ca de 4 ani traiesti intr-o alta tara, ca astepti cetatenia, ca ai vazut toata lumea. Stii ceva? Nu cred ca macar un singur cititor al cafenelei crede tampeniile ce le scrii... Daca intr-adevar ai fii plecat din tara, ai stii ca, de fapt, iti trebuieste muuuuuuuuult curaj sa pleci, sa iei viata de la capat intr-o tara straina, unde nu cunosti, practic, pe nimeni, unde te roade stomacul de foame daca n-ai banii tai sa-ti cumperi mancare, ca nu vine nici mama, nici bunica si nici vreo alta matusa sau vreun prieten sa-ti dea... Lasitate? Cred ca nici macar n-ai habar ce inseamna "lasitate" sau "curaj"! Te sfatuiesc sa iei un dictionar sa studiezi bine termenii, sa iesi vreo luna-doua, macar din tara si apoi mai vorbim. Si poate vrei sa te si inregistrezi. Nu vorbi sub anonimat, ca lasii!
#12963 (raspuns la: #5845) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Emigratii romani-stiu ei sa i - de Intruder la: 02/10/2006 00:38:23
(la: Emigratii romani-stiu ei sa isi cheltuiasca banii?)
Emigratii romani-stiu ei sa isi cheltuiasca banii?

a dire la verità: nu, nu stiu nimic! (emigrantii aia)...trebuie invatati, reciclati, bagati in lavatrice, spalati pe creier, s.a.
caspita!
______________________________________
semper idem
12 milioane de romani traiesc in afara granitelor tarii - de anita47 la: 27/12/2003 02:28:12
(la: imaginea romanilor peste granite)
Adevarati soldati ai lobby-ului romanesc, romanii de aiurea
sunt marginalizati sistematic de politicienii de la Bucuresti
=============================================================

Despre romanii de aiurea, romanii din tara nu stiu prea multe lucruri, iar aceasta lacuna nu este altceva decat o consecinta a politicii paguboase dusa de Romania ultimilor 50 de ani. De la incheierea celui de-al doilea razboi mondial in tara nu numai ca a fost interzis sa vorbesti de Basarabia sau Nordul Bucovinei, dar si despre cei plecati prin cele strainataturi. Revolutia din decembrie 1989 ar fi fost indreptatita sa readuca lucrurile in starea lor fireasca, insa, asa cum au decurs lucrurile in Romania post-revolutionara, aceasta revenire nu a avut loc. Primul organism guvernamental insarcinat cu gestionarea relatiilor cu romanii de pretutindeni, si vorbim aici de circa 13 milioane, a fost Consiliul pentru Romanii de pretutindeni - birou ce nu si-a propus foarte multe. In februarie 1998, la conducerea nou-infiintatului subsecretariat de stat pentru romanii de pretutindeni a fost numit Mugur Vasiliu. In pofida evidentei ca la nivel national, guvernamental, problema romanilor din intreaga lume nu reprezinta nici cel mai mic interes, subsecretariatul a inceput sa lucreze de-adevarat. Mugur Vasiliu si-a asumat sarcina de a restabili relatiile cu toti romanii, indiferent de locul in care s-ar afla ei sau de convingerile lor politice, intelegand ca Romania are si obligatia morala de a-si tine conationalii aproape, de a-i cointeresa in viata patriei-mama. Primul pas a fost elaborarea unui proiect prin care subsecretariatul sa devina departament de stat - un statut egal cu cel al minoritatilor din Romania - insa, deocamdata, demersul sau nu a beneficiat de interesul guvernului roman. Dupa zece luni de gestionare a subsecretariatului iata ca Mugur Vasiliu ofera politicienilor romani un document de capatai care trebuie sa fie cunoscut de factorii de decizie din Romania: Memoriu "Intru apararea romanilor de pretutindeni" cu privire la starea de fapt si de drept a legaturilor statului roman cu persoane si comunitati romanesti din lume. Din pura precautie, la sfarsitul cartii se gaseste un capitol in care sunt prezentate organismele similare din alte state. Si din acest punct de vedere Romania se pacaleste singura. Avand milioane de conationali in afara hotarelor, ea nu stie sa comunice cu acestia chiar cand plange ca este marginalizata, ca Occidentul ii intoarce spatele. Prima mana de ajutor ar putea veni de la ei, romanii de pretutindeni, insa pentru ca acest lucru sa se poata petrece firesc, Romania trebuie sa intinda si ea mana. O relatie in doua sensuri.

Italia

Diaspora romaneasca din Italia numara in prezent, dupa unele estimari, circa 25.000 de persoane, caracterizandu-se prin structuri destul de eterogene. In ultimii 20 de ani s-au constituit comunitati romane in zonele oraselor Roma, Milano, Torino, Bari, Verona, Florenta, cu precadere in jurul bisericilor ortodoxe romanesti. In Italia functioneaza mai multe asociatii culturale, centre de studii, fundatii cu caracter romanesc, dintre care unele editeaza si publicatii in limba romana.

Franta

Primii emigranti romani la Paris au fost intelectualii atrasi de ideile Revolutiei franceze din 1789. In 1939, romanii din Paris s-au organizat intr-o Societate Romaneasca, avand biblioteca proprie, constituindu-se colonia romana. In contextul istorico-politic interbelic si in perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial, numarul emigrantilor romani din Franta a sporit semnificativ. In prezent, diaspora romana din Franta numara aproximativ 60.000 de persoane. Caracteristica principala a emigratiei romane din Franta o constituie faptul ca majoritatea acesteia, mai veche sau mai noua, are o pozitie pozitiva fata de patria de origine. O parte importanta a intelectualitatii de origine romana a fost si este unanim apreciata in viata culturala franceza. Emigratia romana din Franta este concentrata in marea ei majoritate la Paris si in unele orase, intre care Marsilia, Bordeaux, Montpellier, Metz, Grenoble, Saint Nazaire, Narbonne, Avignon, Valance, etc.

Germania

Emigratia din Germania s-a constituit in valuri succesive, indeosebi dupa 1940. Se estimeaza ca numarul sasilor si al svabilor din Romania este de circa 550.000 de persoane, iar cel al azilantilor proveniti din Romania de circa 150.000. Avand in vedere particularitatile emigratiei romanesti din Germania, Biserica Ortodoxa Romana, ca singura forma institutionala acceptabila, ar putea juca un anumit rol, prin Mitropolia Ortodoxa pentru Germania si Europa Centrala si prin parohiile sale din Hamburg, Munchen, Offenbach, Salzgitter, Baden-Baden si Nurenberg, in cultivarea traditiilor romanesti si pastrarea identitatii lingvistice si religioase.

Austria

Comunitatea romana din Austria numara peste 23.000 de persoane, organizati initial in doua asociatii. In prezent, aceste asociatii si-au pierdut rolul si nu mai au capacitatea de a polariza activitatea comunitatii romane. Un liant al comunitatii il constituie Comunitatea Ortodoxa si Parohia Romana din Viena, precum si cea din Salzburg.

Elvetia

Numarul romanilor stabiliti in Elvetia se ridica la cateva mii, fiind concentrati in jurul celor doua mari orase Geneva si Lausanne, precum si in Elvetia germana sau in Ticino. Etnicii romani din Elvetia au constituit comunitatea romana care grupeaza aproximativ 10% din umarul acestora. Din 1991 la Geneva functioneaza biserica "Sfantul Ioan Botezatorul", la care serviciul religios este oficiat de un preot roman. Tot la Geneva functioneaza bisericile ortodoxe "Invierea Domnului" si "Nasterea Maicii Domnului", iar la Lausanne, biserica "Sfantul Gheorghe".

Spania

In Spania traiesc aproximativ 2.500 de romani in zone ca Madrid, Barcelona, Bilbao, avand o puternica parohie in capitala tarii, scoli si sectii in limba romana la Madrid si Salamanca. Au fost create unele asociatii romanesti, cum sunt "Comunitatea romanilor din Spania", cu sediul la Barcelona, "Fundatia culturala romana", la Madrid.

Belgia

Se apreciaza ca diaspora romana din Belgia numara, inainte de 1990, circa 700 de persoane. Imigranti romani mai vechi sau mai noi, in general cu un nivel de pregatire universitara, s-au integrat in mod firesc in societatea belgiana, fara a ocupa, insa, pozitii importante in plan politic sau economic. Din 1990 s-au mai stabilit in Belgia circa 2.500 de cetateni romani, din care 2.400 au cerut azil politic. Din punct de vedere juridic, o parte insemnata a acestora a renuntat la cetatenia romana.

SUA

Statisticile oficiale nord-americane au inregistrat pentru prima data in 1881, 11 emigranti din teritoriile romanesti. In prezent, se estimeaza ca in SUA traiesc peste un milion de americani de origine romana. Cea mai mare concentrare a originarilor din Romania se afla in orasele din nord-estul SUA - in statele Ohio, Indiana, Michigan, Ilinois, Pennsylvania si la New York.
Comunitatea romana din Statele Unite reprezinta, dupa standardele americane, un grup etnic de marime mijlocie. Conform recensamintelor, aproape 400.000 de cetateni americani se declara de origine romana, plasand comunitatea romana pe locul al 20-lea ca marime in randul celor 71 de grupuri etnice de origine europeana recunoscute oficial.
Ca o nota generala, adevarata viata a comunitatilor romanesti se desfasoara cu preponderenta in jurul bisericilor, unde se manifesta autoritatea morala si spirituala a preotului.Sunt remarcabile eforturile unor comunitati care, pe masura ce se incheaga si se constituie in noi parohii romanesti, se mobilizeaza pentru construirea unei biserici, sau eforturile comunitatilor mai vechi care, la un moment dat, simt nevoia construirii unei noi biserici. Nu lipsesc nici aici, insa, disensiunile si sciziunile. Nu e lipsita de relevanta, din acest punct de vedere, existenta in SUA a doua episcopate ortodoxe romanesti.

Fosta URSS

Potrivit recensamantului din 1989, in fosta uniune romanii erau raspanditi aproape in toate republicile unionale, dupa cum urmeaza : Rusia - 172.671, Republica Kazaha - 33.098, Republica Uzbeca - 5.593, Republica Bielorusa - 4.964, Republica Lituaniana - 3.223, Republica Gruzina - 2.842, Republica Turkmena - 2.466, Republica Azerbaidjana - 1.415, Republica Kirghiza - 1.875, Republica Letona - 1.215, Republica Tadjica - 859, Republica Armeana - 525.
Din surse neoficiale, rezulta ca numarul romanilor din fosta URSS este mult mai mare, aproape dublu fata de cel din statisticile oficiale.

Canada

Primii emigranti romani si-au facut aparitia in Canada intre 1882 si 1918. Al doilea val poate fi considerat cel de dupa primul razboi mondial, pana in 1929, nefiind foarte consistent. Al treilea val este consemnat la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, iar al patrulea poate fi apreciat ca fiind in perioada anilor 1970 si 1980. Conform statisticilor, in 1986 erau inregistrati peste 60.000 de romani-canadieni. Dupa 1990, circa 3.000 de romani s-au stabilit anual in Canada (tara care incurajeaza multiculturalismul etnic/emigratia).
In prezent, in Canada traiesc aproximativ 100.000 de romani si originari din Romania. Cei mai multi se afla in Ontario, Quebec, Alberta, Montreal, Vancouver, Edmonton si Hamilton.

Australia

In Australia se afla, in prezent aproximativ 50.000 de persoane originare din Romania, cifra care include, in afara de romani si etnici maghiari, greci, evrei, germani, sarbi, croati proveniti din tara noastra. De la inceputul aparitiei fenomenului de imigrare, dupa constituirea statului federal, autoritatile nu i-au definit pe nou-venitii drept "minoritari", ci "grupuri etnice". Ignorand ca fiecare dintre aceste etnii au adus in Australia traditiile proprii poporului din care provine, autoritatile au incercat, initial, sa practice o politica dura, de asimilare fortata a noilor veniti - care nu a dat rezultatele scontate.

Argentina

In Argentina sunt stabilite circa 10.000 de persoane de origine romana, majoritatea fiind concentrati in Buenos-Aires, iar in grupuri mai mici in Mendoza, La Plata, Cordoba si Rosario. Emigratia romana se poate imparti in doua categorii: emigratia economica (stabilita inaintea primului razboi mondial si in perioada interbelica) si emigratia politica (venita la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial).

Brazilia

Primele concentrari de romani au aparut in perioada interbelica, in zonele Rio de Janeiro si Sao Paulo, alcatuind emigratia economica. Incepand cu 1960, in Brazilia s-au stabilit, prin casatorie, reintregiri de familie etc., un numar relativ mare de persoane, in special tineri cu pregatire superioara in diverse domenii.

Columbia

In Columbia traiesc circa 40 de persoane de origine romana.

Mexic

Emigratia romana din Mexic este alcatuita din circa 50 de familii, majoritatea locuind in capitala. 80% dintre acestia sunt etnici evrei, unguri si germani plecati din Romania.

Peru

Diaspora romana din Peru s-a constituit prin emigrari, dintre care majoritatea au avut loc pana in 1970, sau prin casatorii mixte. In 1987, in Peru traiau aproximativ 100 de romani.

Venezuela

Diaspora romana de aici este formata din 10.000-12.000 de persoane, prezente in cercurile financiare si comerciale ale statului.



Cifre exotice

Turcia

In Turcia traiesc mai multi romani decat cei 800 atestati statistic. Adica 30.000.

Africa de Sud

Manati de mirajul prosperitatii, circa 3.000 de originari romani au emigrat aici.

Israel

Din datele oficiale reiese ca in Israel ar trai 450.000 de evrei originari din Romania.

Suedia

In Suedia traiesc circa 13.000 de originari din Romania, in cea mai mare parte de origine romana.

Danemarca

In Danemarca traiesc aproximativ 2.000 de romani, fata de 800 in Norvegia si alte cateva sute in Finlanda.

Marea Britanie

Circa 1.500-2.000 de romani s-au stabilit in Marea Britanie, concentrati in special la Londra, Birmingham si Nottingham.

Luxemburg

Aproximativ 300 de romani traiesc in Marele Ducat de Luxemburg.

Statele maghrebiene

Pentru aceste state, cifrele releva prezenta a 1.400 de persoane originare din Romania.

Maroc

In Maroc sunt astazi circa 150 de originari romani, iar in alte state arabe 2.000.



Romanii din jurul Romaniei

Comunitatea ortodoxa a romanilor din Ungaria, foarte puternica la sfarsitul secolului trecut, avea biserica proprie in Budapesta. Prin asimilare si schimbarea raportului intre etnii, actualmente, Biserica Ortodoxa a Romanilor a fost transformata in Biserica Ortodoxa maghiara. Maghiarii explica fenomenul prin sintagma "asimilare naturala". Problema restituirii patrimoniului comunitar si ecleziastic al minoritatii romane din Ungaria cade sub incidenta legii privind retrocedarea sau despagubirile cuvenite pentru bunurile confiscate de regimul comunist ungar. In schimb, patrimoniul imobiliar si mobiliar nu face obiectul cadrului legislativ deoarece acesta nu apartine in totalitate Bisericii Ortodoxe a romanilor din Ungaria sau minoritatilor romanesti din aceasta tara. Numai o mica parte revine comunitatii romanilor.
In sensul repunerii in discutie la nivel interguvernamentul a intregului patrimoniu al Fundatiei Gojdu, subsecretarul de stat Vasiliu a initiat cuprinderea acestei probleme atat in protocol, cat si in propunerile comitetului de specialitate pentru colaborare in problemele minoritatilor. Romanii din Ungaria nu pot accede in Parlament. Desi legal a fost prevazut dreptul minoritatilor de a folosi numele traditionale care sa fie inregistrate ca atare in actele de identitate, autoritatile ungare practica sistematic inscrierea numelor romanilor cu grafie maghiara in absolut toate documentele de identitate. Singurele nume scrise pana de curand in limba romana erau cele de pe crucile din cimitire.

Grecia

Procesul de constituire a diasporei romane din Grecia a inceput in contextul istorico-politic din perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial. Acesteia i s-a adaugat ulterior o emigratie formata in marea ei majoritate din persoane care s-au stabilit in Grecia ca urmare a casatoriilor mixte si intregirilor de familie. Se apreciaza ca diaspora romana numara 2.500 de persoane. Tot in Grecia se afla si cea mai importanta comunitate de aromani, denumiti "cutovlahi" sau "vlahofoni". Diferite surse estimeaza ca in prezent in Grecia traiesc intre 700.000 si 1.200.000 de cetateni de origine aromana. Potrivit prevederilor constitutionale, in Grecia nu sunt, insa, recunoscute minoritatile nationale. Astfel, aromanii sunt considerati greci romanizati, iar autoritatile manifesta o ostilitate fatisa fata de orice manifestare a apartenentei acestora la romanism.

Iugoslavia

Documentele iugoslave post-belice referitoare la componenta etnica a federatiei fac distinctie intre romani si vlahi, autoritatile de la Belgrad folosind prima denumire pentru locuitorii de origine romana din Banatul Iugoslav (Voivodina), iar cea de-a doua pentru cei care locuiesc in restul teritoriului si, mai ales, in Serbia de rasarit (Valea Timocului). Potrivit rezultatelor ultimului recensamant, din martie 1991, in Iugoslavia traiesc 38.832 de romani, aproape 2% din populatia Voivodinei, si 17.000 de vlahi, cifra mult inferioara numarului real al apartenentilor etniei romane din tara vecina. Potrivit reprezentantilor autorizati ai minoritatii romane de aici, numai pe Valea Timocului exista cel putin 600.000-700.000 de romani/vlahi. Situatia in cadrul comunitatii romano/vlahe din Serbia de rasarit, de pe Valea Timocului, ramane in continuare dificila, acestia nefiind recunoscuti ca minoritate nationala si, implicit, nebeneficiind de drepturile si libertatile aferente. Pornind de la ideea ca poate fi minoritate doar comunitatea etnica ce are o tara de origine, romanii/vlahii sunt considerati un grup etnic de origine necunoscuta.

Bulgaria

Porivit primului recensamant realizat in 1905, in Bulgaria fusesera recunoscuti aproximativ 80.000 de romani, cifra care apare si in statisticile din 1910. Dupa fixarea frontierelor, in 1920, recensamanturile arata ca in Bulgaria traiesc 57.312 romani de limba daco-romana si 1794 de limba macedo-romana. In 1926, statul bulgar recunostea prezenta a 83.746 de romani.
Desi in documentele datand din anul 1965 (ulterior nu s-au mai publicat date oficiale), in Bulgaria traiau 6.000 de romani, unii istorici si specialisti bulgari apreciaza ca, in prezent, pe teritoriul bulgar traiesc aproximativ 125.000-150.000 de romani, concentrati in partea de nord. Minoritatea romana este astfel a doua minoritate ca importanta si numar din Bulgaria, dupa cea turca.
Intrucat Constitutia bulgara nu recunoaste existenta minoritatilor etnice, nu exista structuri oficiale specializate care sa aiba in preocupare sprijinirea si monitorizarea activitatilor desfasurate de aceste grupuri.

Ucraina

Dupa semnarea si ratificarea Tratatului bilateral romano-ucrainean, la nivel local nu au fost materializate masuri si actiuni concrete care sa duca la indeplinirea prevederilor acestuia referitoare la comunitatile romanesti din Ucraina. Prin intermediul mass-media si in contactele directe la diverse intruniri cu reprezentantii localitatilor cu pondere romaneasca, autoritatile ucrainene acrediteaza ideea ca, in virtutea Constitutiei Ucrainei, statul a acordat in permanenta o atentie deosebita respectarii tuturor drepturilor comunitatilor romanesti, tratament care nu aplica etnicilor ucraineni din Romania, acuzand deschis statul roman de neadaptare la conceptiile moderne ale politicii fata de minoritati. In mod cert, in Ucraina exista si se manifesta activ cercuri antiromanesti care, incurajate sau sprijinite de autoritati, pun in practica politica de revigorare a sentimentului nationalist-extremist, caracterizat prin intoleranta etnica si anihilare a constiintei nationale a celorlalte comunitati. Este cert faptul ca, speculand anumite animozitati interne, autoritatile ucrainene controleaza activitatea unora dintre aceste societati prin elementele infiltrate in conducerea lor, organizand in acelasi timp, actiuni de discreditare a liderilor romani cunoscuti cu pozitii nationale si unioniste. Conform ultimului recensamant, din 1989, in Ucraina locuiesc 459.000 de romani, a treia comunitate numerica dupa ucraineni si rusi, impartiti in mod arbitrar de autoritati in 324.000 "moldoveni" si 135.000 romani.

Macedonia

Populatia aromana de pe teritoriul actual al Fostei Republici Iugoslave Macedonia, cunoscuta mai mult sub numele de vlahi, insumeaza intre 150.000-180.000 persoane, traind in grupuri compacte in Bitolia, Ohrid, Prilep precum si pe Valea Vardarului. Potrivit datelor oficiale, in Macedonia traiesc doar 7.764 de vlahi (aromani). Majoritatea aromanilor din Macedonia se considera un popor inrudit cu poporul roman, dar cu trasaturi proprii in ceea ce priveste evolutia, limba si cultura sa. In ultimii doi ani, conducerea de la Skopje, constienta de importanta elementului aromanesc in viata politica si social-economica a inceput sa manifeste intelegere fata de solicitarile liderilor aromani. Incepand cu anul scolar 1995-1995, aromanilor li s-a permis organizarea de cursuri facultative in limba materna la scolile cu populatie vlaha.

Republica Moldova

In Basarabia traiesc 2.794.749 de moldoveni/romani reprezentand 64,5% din populatie. Urmeaza ucrainenii, rusii, gagauzii, bulgarii, evreii, tiganii, bielorusii etc. Minoritatea ucraineana, cea mai numeroasa, este concentrata indeosebi in raioanele de sud ale Republicii, respectiv la Basarabasca, Ciadir-Lunga, Comrat, Taraclia si Vulcanesti. Comunitatea rusilor este dominanta in zonele urbane, in Chisinau, Balti, Tighina si Tiraspol.

Albania

Ramura sudica a poporului roman, despartita de trunchiul principal, aflat pe teritoriul Daciei istorice, prin interpunerea populatiilor migratoare slave este cunoscuta, in general, sub numele de aromani. Aromanii au alcatuit in Albania comunitati compacte, grupate in jurul principalului centru de civilizatie aromaneasca din Balcani, Moscopole, in apropiere de orasul albanez de astazi Korcea. La inceputul secolului al XVIII-lea, in Moscopole erau inregistrati 50.000 de locuitori si peste 12.000 de case, 14 bresle de mestesugari, o tipografie, o biblioteca, o academie, o casa a saracilor, un orfelinat, 24 de biserici si zeci de alte edificii. In anii 1760-1790 orasul a fost ars de Ali Pasa din Ianina si de trupele albaneze, determinand emigrarea populatiei. Moscopole mai numara astazi 1.000 de locuitori. Trebuie mentionat ca aromanii din Albania au fost supusi unui tratament brutal de deznationalizare in perioada comunista. Totusi, la 13 martie 1913, Guvernul Romaniei a sprijinit printr-un "Pro-memoria" trimis Foreign Office-ului, crearea unui stat albanez independent care avea sa cuprinda cat mai multe teritorii locuite de aromani. Autoritatile de azi de la Tirana nu au raspuns solicitarilor aromanilor pentru sprijinirea renasterii lor lingvistice, culturale si spirituale si, in general, nu agreeaza un tratament diferentiat pentru populatia aromana.
(moldova.go.ro)





Cu siguranta in Romania - de (anonim) la: 02/12/2003 12:25:15
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
Daca as castiga aceasta suma cu siguranta as pleca in prima secunda in Romania si m-as folosi de acesti bani incat sa-mi asigur un viitor prosper acolo. Romania e tara noastra, lasand la o parte problemele trecatoare, ea are un potential fenomenal. Nu inteleg cum se mai poate numi roman acela care nu vrea sa mai traiasca in Romania chiar si atunci cand ar dispune de asemenea suma. Inteleg pe cei ce pleaca din ratiuni financiare dar altfel mi se pare de neconceput. Eu intotdeauna cand ies din tara mi se pare ca totul e sinistru si bunastarea occidentala nu mai face doi bani pentru mine. Oare este de ajuns sa-ti indesi stomacul in timp ce preaslavesti o alta tara si te adancesti porceste in non-valoare? Omul are nevoie de transcendenta orginii si a pamantului iar atunci cand asta lipseste e ca si cum ai sectiona o bucata din el.

Eu unul astept sa-mi iau cetatenia tarii unde locuiesc de 4 ani (4 ani de chin din viata mea, chin si foame spirituala nu materiala) si ma intorc in tara definitiv sfidand pe toti trepadusii diasporei romanesti care nu pot concepe asemenea atitudine. Pentru mine este ceva firesc. Nu exagerez in patriotism, dar mi se pare evident ca orice om sa traiasca in cultura lui, in tara lui cat timp nu e razboi, foamete sau mai stiu eu ce dezastru. Puneti mana la munca, lasati lamentatiile si faceti ceva pentru tara asta, concret, sa se ridice nivelul de trai, luptati pe toate caile impotriva coruptiei si a mizeriei si nu va lasati descurajati de nimic. Romanului ii lipseste spritul de sacrificiu si indrazneala, el da fuga in America, tara tuturor deziluziilor si a multiculturalismului bolnavicios atunci cand vede ca da putin de greutati.
Nu uitati dragii mei ca Romania e viitorul, oricat ati vrea sa o uitati sau sa va descotorositi de ea, va va urmari, va va macina un dor in cel mai ascuns cotlon al inimii, iar viata in alta parte nu va va tihni niciodata.

Sa construim deci o Romanie a tuturor romanilor, care sa domine Europa de est! Daca n-am putea n-as mai fi zis asta... Dar stiu ca se poate! Daca toti am avea aceiasi determinare de neclintit s-ar schimba mult mai rapid situatia dar lasitatea este pe primul loc la emigrantul roman. Nu ma preocupa decat Romania, acum pot sa discern, am vazut toata lumea! Sa lasam vorba si sa facem ceva concret!
#5845 (raspuns la: #2008) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Destinul unui exilat: Mihail Dim. Sturdza - de ARLEKYN la: 20/12/2003 09:11:18
(la: Romani in strainatate)
Destinul unui exilat: Mihail Dim. Sturdza

- De la ministerul de Externe francez la Europa Libera

Stranepot al domnitorului Moldovei, Mihail Sturdza (1834-1849), Mihail Dim. Sturdza inainte sa emigreze in Occident a trecut prin inchisorile si lagarele de munca comuniste. Diplomat al Institutului de Stiinte Politice din Paris, angajat al Departamentului de Schimburi Culturale si Stiintifice de la Ministerul de Externe al Frantei, interpret oficial pentru limba romana al presedintilor Frantei, redactor politic la Departamentul Roman al Institutului de Cercetari al postului de radio Europa Libera. Cunoscut si apreciat istoric, autor a zeci de studii publicate in prestigioase reviste din Occident, autorul monumentalei lucrari Dictionnaire Historique et Généalogique des Grandes Familles de Grèce, d'Albanie et de Constantinople, Paris, 1983.


M-am nascut la Bucuresti, in 1934, unde locuia familia mamei mele, intr-o familie socotita de vita veche si cit se poate de mosiereasca. Familia tatalui meu locuia la Iasi unde mi-am petrecut toata copilaria, pina la spargerea frontului in 1944, cind ne-am mutat cu totii definitiv la Bucuresti. Clasele primare le-am facut la Iasi, liceul l-am facut la „Dimitrie Cantemir", la Bucuresti, de la prima pina la ultima clasa. Doua saptamini dupa darea bacalaureatului am fost arestat sub acuzatia de a nu fi denuntat un complot care de fapt nu exista. Eram cel mai batrin din lot, aveam 17 ani, cel mai tinar avea 15 ani. Eram patru fete si vreo 10 baieti. Unii dintre noi au fost eliberati dupa trei luni de ancheta, ceilalti am fost dusi, dupa interogatoriile care au durat o luna la Rahova, la fortul Jilava, unde am stat trei luni. La Jilava am stat pina in noiembrie '52. De acolo ne-au despartit. Eu am fost trimis mai intii in lagarul de triaj si iarasi de foame de la Ghencea, apoi la Bicaz, la lagarul de munca fortata. Se construia acolo barajul pe Bistrita. Eram daca nu cel mai tinar, in orice caz printre cei cinci sau sase detinuti politici cei mai tineri ai acestui lagar, unde, de altfel, chiar dupa conventiile internationale nu ar fi trebuit sa ne aflam, conventiile aparind pe minori de rigorile muncii fortate. Am fost condamnat la trei ani de pedeapsa administrativa. Pedeapsa administrativa insemna sederea - fara condamnare in urma unui proces - in inchisori si lagare de munca la fel cu condamnatii politici, osinditi la tot felul de pedepse, in functie de vina care li se imputa. Dar ce importanta avea asta pentru Securitate, sa fii sau sa nu fii vinovat? Faceam parte dintr-o clasa sociala care trebuia distrusa. Au fost si perioade cind in acelasi lagar erau si detinuti de drept comun. Dupa Bicaz, din '53 pina in '54 ne-au dus in alt lagar de munca cu un regim mai usor - Stalin murise, ne-au transferat la Onesti, de unde am fost eliberat nu dupa trei ani, ci dupa 22 de luni, in noaptea de 30 aprilie spre 1 mai 1954. Am debarcat in Gara de Nord, cu un bilet de drum, dat de directia Penitenciarelor, in ziua cind la Bucuresti se serba ziua muncii, 1 mai, si tot orasul era mobilizat la defilare. In toamna anului 1954, urmind sfatul unui fost coleg de liceu, m-am inscris la examenele de la facultatea de filologie, presupunindu-se ca la sectia de italiana as fi avut mai multe sanse de a fi admis decit la istorie, din cauza, natural, a dosarului meu, al unuia cu origine nesanatoasa. Preocuparile mele ma duceau spre istorie. La toate facultatile erau vizite de prezentare a institutiei. La istorie a venit sa ne arate facultatea insusi profesorul Andrei Otetea, caruia m-am adresat spunindu-mi numele. Si intrebindu-l daca ma sfatuieste sa dau examen la istorie mi-a raspuns discret, dar ferm, ca acolo n-as avea nici o sansa. M-a sfatuit sa-mi incerc norocul in alta parte. Am fost admis la filologie, unde am urmat cursurile in mod normal. Au fost citeva arestari, dar putine, si la Facultatea de Filologie in momentul revolutiei maghiare din 1956, dat fiind ca studentii de la filologie au fost mai moderati, nu si-au manifestat entuziasmul ca la alte facultati. La sfirsitul studiilor era instituita o comisie de repartizare la locurile de munca, compusa din studentii cei mai meritorii din punct de vedere al convingerilor politice. Seful acestei comisii, nu-i voi da numele, este un personaj astazi extrem de important in fruntea Academiei Romane. Atunci era un tinar activist de partid extrem de vehement si chiar violent in limbaj. Am fost repartizat ca profesor de muzica, intr-un sat de linga Oradea Mare, unde ducindu-ma am obtinut pe loc o hirtie din care reiesea ca ei n-au nevoie de profesori de muzica. Am revenit la Bucuresti, unde dupa trei luni am gasit un post de invatator in comuna Mereni, judetul Vlasca, nu departe de gara Videle. Traiectul il faceam cu trenul, luni dimineata plecam, vineri dupa-masa reveneam la Bucuresti. In acea vreme, adica in 1961, se manifesta un anumit dezghet politic in tara, incepusera legaturile cu firmele occidentale, intreprinderile industriale romanesti aveau nevoie de traducatori. Cunosteam franceza, cunosteam engleza, m-am angajat la Iprochim, un institut de proiectari tehnice. Rusa n-am invatat, dupa cum n-a invatat-o nimeni dintre colegii mei, in decursul anilor in care a fost impus studiul acestei limbi in licee. M-am familiarizat destul de repede cu traducerile tehnice care erau extrem de bine platite. Eram platit cu 1500 de lei pe luna. Lucram cu alti doi colegi de facultate, pe care eu i-am adus, nici ei nu gasisera de lucru. Unul era Sorin Marculescu, astazi director adjunct la Editura Humanitas, care a reusit destul de repede sa scape de traducerile tehnice pentru care nu avea nici un fel de aplecare, celalalt coleg a fost Mihai Gramatopol, elenist, latinist, pe care o moarte timpurie l-a rapit nu demult dintre noi. Cu ei am ramas prieten de atuncea, ne facusem si serviciul militar impreuna. Avusesem la filologie un grup de prieteni din care mai facea parte Serban Stati, ajuns mai tirziu ambasador la Roma, Radu Niculescu, un filolog de foarte bun nivel care a murit tragic, Sorin Alexandrescu, pe care toata lumea il cunoaste, mai intii profesor universitar in Olanda, astazi revenit in tara, foarte activ in mediile culturale si editoriale.
Dupa 1948, aproape toti membrii familiei mele trecusera prin inchisori. Bunica din partea tatei si mama mea, de exemplu, fusesera acuzate de spionaj in favoarea englezilor, dat fiind ca, foste proprietare de paduri, avusesera niste contracte, pe vremuri, cu firme englezesti care cumparau cherestea. Acele contracte au fost descoperite de Securitate si trebuia sa se fabrice ceva, de exemplu spionaj pentru Anglia, cu bunica, cu mama, cu un intreg lot de fosti negustori de cherestea din Galati, de fabricanti de lemnarie, din Piatra Neamt, de fosti generali mosieri care trebuiau cu totii sa faca parte din acele inscenari judiciare atit de frecvente pe vremea comunismului. Din lipsa de probe, tot lotul a fost totusi eliberat dupa noua luni. Patru ani mai tirziu, in 1957, bunica mea, a reusit sa fie scoasa din Romania de niste rude de-ale ei din Grecia. Au urmat tot pe aceiasi cale sora mea, apoi o sora a mamei cu sotul ei si doi copii. In urma unei interventii venite din Franta, a plecat si matusa mea Elena Bratianu, vaduva lui Gheorghe Bratianu, ucis in temnita de la Sighet. In sfirsit in 1963, in decembrie, am plecat si eu, fiind obligat atunci sa renunt la cetatenie.

- Cum se pleca in acei ani?

In acei ani nu se pleca, de regula, decit cu mari greutati, clandestin, incepind din 1947, de la inceputul anului 47, cind lumea, mai ales burghezia si-a dat seama ca situatia era fara scapare, se pleca foarte greu cu forme legale, plecau cu forme legale pe atunci evreii, pentru ca era politica statului roman de a favoriza plecarea evreilor. Germanii, cealalta mare minoritate etnica nu puteau pleca.... erau deportati in tot felul de locuri indepartate. Se pleca extrem de greu prin legaturi foarte sus puse, pe care unii, foarte putini, le aveau printre responsabilii comunisti de mare influenta. Cazurile acestea erau foarte rare. In schimb, se fugea. Cum se fugea? Cei tineri treceau Dunarea inot. Era foarte riscant. Unii au fost prinsi si impuscati la granita. Altii erau prinsi in Iugoslavia si internati in lagare, dar nu erau returnati spre Romania, date fiind proastele relatii care existau intre statele Cominformului si Iugoslavia lui Tito. Altii erau intorsi de Iugoslavia in Bulgaria, unde erau internati in alte lagare. Cunosc cazuri, unde cei arestati in Iugoslavia au reusit sa scape vorbind doar frantuzeste, pretinzind ca erau francezi. Exceptind legionarii care fugisera intre 1941 si '44 in Germania sau Spania.... din acele categorii de fugari faceau parte atunci, in 1947-48, mai ales fostele cadre politice ale Romaniei Mari, oameni maturi, casatoriti. Pentru ei o fuga peste granita se facea cu riscul vietii, trebuiau luate si nevestele, multi au fost prinsi pentru ca trageau dupa ei valize noaptea, prin paduri. Granitele erau foarte pazite, dupa 1949 devenisera impermeabile,.... au mai fost citeva cazuri, putine dar spectaculoase, de fuga cu barcile pe Marea Neagra spre Turcia, iarasi foarte periculos, dupa aceia nu s-a mai plecat pina in 57, cind plecarea bunicii mele, atunci in virsta de peste 70 de ani si dupa aproape un an de puscarie, a constituit un fel de eveniment. Spun „un fel de eveniment" pentru ca in primele doua decenii de dupa Primul Razboi mondial bunica mea, Olga Sturdza, fusese Presedinta Societatii de Ajutorare a Orfanilor de Razboi, o asociatie caritabila careia ii donase si o mosie de linga Iasi, la Miroslava. Asociatia organiza camine, scoli profesionale pentru acei orfani. Bunica mea fusese o personalitate cunoscuta a Iasului, arestind-o Securitatea se gindise sa faca din ea o veriga a unui posibil proces de spionaj, la un capat societatea de cherestea de la Londra, adica imperialistii englezi, la celalalt capat generalii romani pe care bunica mea ii cunoscuse, adica tradatorii si mosierii. Numai ca multi dintre acei generali nu mai traiau, dupa cum si Societatea de cherestea imperialista nu mai exista. Securitatea a renuntat la inteligentul proiect. Dupa aceia, incetul cu incetul au reusit sa mai plece cite unii legal, pina cind prin 1965-66 au inceput sa se inmulteasca plecarile, obtinute foarte greu, dar totusi aprobate in cele din urma, datorita politicii guvernului comunist, care impingea fosta burghezie, intelectualii vechiului regim, peste granite. Fosta burghezie a oraselor, caci pentru chiaburi sau elementele anticomuniste de la sate nu exista nici o poarta de scapare.

- Si totusi, dupa '58, nu apare posibilitatea rascumparii, dupa ce la Londra s-a incheiat un aranjament intre Jakober, un controversat om de afaceri britanic, si seful rezidentei Romaniei de la Londra, Gheorghe Marcu?

Au existat cazuri foarte cunoscute dar si foarte putine, pentru ca ele erau negociate pe sume mari, intre 5 si 25 de mii de dolari de persoana. Ceea ce era foarte mult. Si azi e mult, dar atunci era ceva inaccesibil pentru pungile romanesti. Plateau rudele sau prietenii din strainatate. Si in cazul meu, care am plecat in decembrie 1963, deci si in cazul meu au fost duse din 1961 diferite tatonari din partea familiei mele din strainatate, atit familia mea romana cit si rude straine, pentru a se vedea daca prin Jakober nu se putea plati acea suma. Mergea greu, filiera cerea discretie. Cred ca s-ar fi definitivat negocierea daca nu ar fi intervenit o ruda de-a mea din Grecia, fosta personalitate politica, om batrin atuncea, dar care a vorbit direct cu ambasadorul roman la Atena. Asa ca am plecat fara ca formalitatile sa necesiteze vreo cheltuiala. Despre Jakober se vorbea mult. Dar cred ca relativ putina lume, poate nici 50 de cazuri, a trecut prin aceasta filiera. Nu stiu in ce masura Jakober era sau nu un om controversat. Nu stiu pe nimeni care sa-l fi cunoscut personal. Era un om de afaceri. Cred ca stia si romaneste. Intermediul sau roman, acum mi-am amintit, imi iesise complet din memorie, a fost generalul Marcu, de la Securitate bineinteles. Cazuri putine, dar care au avut parte mai tirziu de multa publicitate. Dupa aceia au inceput sutele, apoi miile de plecari pe cale legala, un adevarat exod, cu multe tracasari, cu formalitati nesfirsite, cu abandonarea locuintelor prin intelegeri oculte cu ofiterii care eliberau pasapoartele si care beneficiau deseori de predarea locuintelor pentru ei sau rudele lor sau prietenii lor. Cu cit se pleca mai mult, cu atit se lasau locuri si bunuri mai multe pentru oamenii regimului.

- Ati ajuns in Grecia?

Am ajuns in Grecia, unde am stat foarte putin, doua luni. La inceput am fost foarte impresionat de libertatea care domnea in Grecia, de faptul ca Grecia inainte de razboi fusese o tara saraca, mult mai saraca decit Romania, iar acum in '63 gaseam o tara prospera, unde totusi influenta partidului comunist era inca foarte mare. O tara care se refacea dupa grozaviile razboiului civil din anii 1947-52, si care nu-si revenise complet. Insa era o tara al carei progres economic era impresionant, rezultat, printre altele, al planului Marshall. N-am ramas acolo pentru ca nu cunosteam limba si toata lumea imi dadea sfatul sa plec in adevaratul occident, care pentru majoritatea romanilor era compus mai ales de Franta. Am plecat in Franta unde am lasat deoparte toate pretentiile legate de educatie si de studii si mi-am spus ca trebuie sa ma angajez acolo unde voi gasi de lucru, urmind ca pe parcurs sa studiez si alte posibilitati mai conforme cu preferintele sau cu pregatirea mea. Am fost anuntat ca la serviciile tehnice ale uzinelor Renault, birourile de proiectare cautau traducatori de engleza,.... am intrat deci ca traducator tehnic la proiectare, la Renault. Uzinele de automobile Renault erau un celebru bastion al partidului comunist francez. Sosirea mea acolo, venind dintr-o republica populara si socialista a constituit la inceput o curiozitate. Veneau multi sa ma vada ca sa auda, credeau ei, niste povesti entuziaste despre gloriosul regim comunist si zorile luminoase de dupa ceea ce noi romanii numeam Cortina de Fier si ceea ce francezii comunisti, care erau foarte numerosi si nu apartineau numai clasei muncitoare, considerau ca preludiul raiului pe pamint. Am fost foarte prost vazut, pentru ca relatarile mele despre inchisori, despre saracie, colectivizarea fortata, despre cozile la alimente i-au deceptionat intr-atit incit am fost considerat un personaj care n-avea ce cauta la Renault. Francezii au un spirit tolerant, dar am avut de nenumarate ori ocazia sa aud din partea lor observatia ca ce s-a intimplat in Romania este imposibil sa se intimple si in Franta pentru ca „noi n-o sa ne lasam dusi de nas", asa ziceau francezii. Pentru ei instaurarea unei dictaturi era un fel de pacaleala careia ii cadeau victime doar prostii. Francezii fiind prin autodefinitie inteligenti nu erau sa se lase dusi de nas de comunisti, vor sti ei foarte bine sa-i faca fata.

- Nu era socant pentru dumneavoastra, venind dintr-o tara comunista, unde majoritatea celor care nu erau incadrati in sistem erau anticomunisti, ... bine anticomunisti in tacere, asta dupa ce au fost anticomunisti cu arma in mina,... si sa nimeriti intr-o tara libera cu multi simpatizanti comunisti?

Francezul este ceea ce numim noi frondeur, e contra autoritatii si mai ales e contra autoritatii de dreapta. Atunci Franta era condusa de generalul de Gaulle, o personalitate foarte autoritara, de militar, care ducea natural o politica conservatoare, calificata drept fascista de cercurile de stinga din Franta si de catre partidele comuniste din Europa de Est si bineinteles mai exista atunci, acum 40 de ani, o clasa muncitoare care acum a disparut. In Occident astazi nu mai exista clasa muncitoare, exista o mica burghezie si cei care mai lucreaza ca muncitori, lucreaza ca muncitori calificati, nu mai au miinile minjite de ulei, lucreaza la masini perfectionate, se respecta programele de opt ore, pleaca in vacanta peste mari si tari,.... nu se mai poate vorbi azi de clasa muncitoare sau de mentalitate proletara. Dar in anii '60 ideologia si propaganda de stinga erau foarte active, de aceea pentru toate cercurile acestea, ce-si ziceau progresiste, o critica a comunismului era prost vazuta, ba chiar o dovada de primitivism. Se cunoaste reactia lui Jean Paul Sartre, dascalul stingismului, care, in momentul dezvaluirii crimelor staliniste de catre insusi Hrusciov, a fost de parere ca ziarele de stinga franceze sa vorbeasca cit mai putin de aceste crime ca sa, si aici citez, sa nu-i deceptionam pe muncitorii uzinelor Renault. Or, eu tocmai la uzinele Renault nimerisem. O serie de cadre, ingineri, medici, mai ales cei care venisera din Algeria din cauza razboiului colonial erau si ei anticomunisti dar n-o spuneau pe fata, erau prietenosi fata de mine, dar fara ostentatie.

- Care au fost primele impresii despre emigratia romanesca din Franta?

Primele contacte cu emigratia romaneasca au fost intimplatoare si nu le-am cautat. Vedeam romani, dar nu-i cautam cu dinadinsul. Ma duceam de citeva ori pe an la biserica romana din strada Jean de Bauvais, un mare centru al emigratiei. Acolo domnea preotul Boldeanu, fost legionar, lucru de care nu se prea vorbea. Ca persoana era foarte bonom si foarte accesibil. La biserica faceai cunostinte de tot felul. Bineinteles erau reprezentate acolo toate curentele emigratiei de la legionari pina la simpli tarani, fugari economici. Cind am venit la Paris era in toi procesul de calomnie deschis impotriva lui Constantin Virgil Gheorghiu, celebrul autor al unui roman de mare succes atunci, Ora 25, un roman de fictiune si cu o actiune cu totul inventata, al carui succes poate ca n-a fost chiar pe masura succesului altui roman inventat, Kaputt, al lui Malaparte. Constantin Virgil Gheorghiu intr-un alt roman al sau foloseste numele unui fictiv criminal de razboi pe care-l chema Rosetti, eu cred ca n-a facut-o dinadins. Niste membri ai familiei Rosetti aflati in Franta l-au dat in judecata. In proces a fost amestecata ca martor si Monica Lovinescu nu-mi mai amintesc daca si Virgil Ierunca. In fine a fost unul din procesele de senzatie. Tot in legatura cu emigratia se mai vorbea inca de atacul asupra Legatiei romane de la Berna, spre a se dovedi ca anumite cercuri sint sau nu sint infiltrate de securitate. Dupa atitia ani pot spune lucrurilor pe nume, n-am vrut sa fiu implicat prea de-aproape in conflictele si disensiunile emigratiei romane - cam identice cu cele care ravaseau toate emigratiile, compuse din oameni, care desigur doreau binele tarii, dar care, mai ales cei in virsta, nu aveau nici un fel de mijloace de a influenta guvernele occidentale sau opinia publica. Accesul la ziarele occidentale era daca nu oprit in orice caz foarte dificil. Unii erau prea vehementi, altii repetau la infinit tot felul de versiuni despre totalitarism care nu interesau Occidentul. Multi dintre cei tineri isi cautau un rost, cautau sa-si cistige existenta altfel decit pritocind la infinit niste resentimente care de fapt nu interesau mediile oficiale.

- Cum era structurata politic, profesional emigratia? Erau si membri ai partidelor politice care aveau grupul lor de admiratori...

Da, da... mai erau inca prezenti pe scena emigratiei romane oameni politici de suprafata. Generalul Radescu murise, dar mai traiau Gafencu, Alexandru Cretianu, Visoianu, Mihai Farcasanu, erau anumite poluri, personalitati discutate mai mult sau mai putin critic, care reprezentau Romania de dinainte de razboi, o Romanie pe cale de disparitie violenta. Se editau ziare. Comitetul National Roman scotea La Nation Roumaine, exista un ziarist evreu, René Théo, care scotea o gazeta sapirografiata foarte bine documentata, citeodata de scandal, dar nu de santaj, cum afirma astazi unii, care se numea B.I.R.E., Buletinul de informare al romanilor din exil, vreme de multi ani singura sursa de informare a diasporei romane. Emigratia era indusmanita. Erau legionarii, putini, dar activi, care nu puteau ierta regelui Mihai lovitura de stat de la 23 august. Existau citeva foste cadre ale partidelor liberal si national-taranesc cu oameni in virsta, mai degraba niste supravietuitori ai unui trecut care nu mai spunea mare lucru tinerilor, si apoi erau diferite organizatii de fosti militari.... era colonelul Emilian, care scotea ziarul Stindardul in Germania, ziar si mai virulent anticomunist decit B.I.R.E.. Sa nu-l uit pe Pamfil Seicaru... un ziarist curajos, dar pe care exilul nu-l iubea.

- De ce evitati contactul cu romanii din emigratie? S-a intimplat vreun incident anume? Sau pur si simplu va cautati un rost acolo si evitati gilceava.

Asa cum spuneti evitam gilceava. Mi-am dat seama ca a fi implicat prea mult in toate disensiunile acelea ridica un grup intreg impotriva ta. Prin simplul fapt ca esti vazut cu unii si nu esti vazut cu altii provoaca comentarii si iti aprinzi in cap niste probleme de care nu ai nevoie. In al doilea rind, tonul pe care se desfasurau aceste polemici in sinul emigratiei veneau de la niste oameni care n-aveau altceva de facut decit sa vorbeasca la infinit despre ce-ar face ei in caz ca ar cadea comunistii de la putere. Prea multe atacuri la persoana, o specialitate dimboviteana, atunci ca si acum. In al treilea rind, se stia ca exilul era infiltrat de informatori ai Securitatii, unul era chiar o printesa cu nume fanariot, si ca prin diferite mijloace de santaj fusesera recrutate anumite personalitati din emigratie. Unul din primele cazuri a fost acela a trei-patru persoane care plecasera cu regele dupa ce a abdicat, personal de serviciu, devotati regelui, dar familiile lor ramasesera in tara si au fost foarte repede obligati sa dea informatii Securitatii despre ceea ce se intimpla in locuinta regelui. Bineinteles, lucrul s-a aflat si ei au fost concediati. Mai tirziu a aparut un caz foarte mediatizat, al profesorului Virgil Veniamin, unul din directorii Fundatiei Culturale Carol I de la Paris, despre care s-a dovedit ca avind familia ramasa in tara a fost santajat de Securitate si obligat sa dea informatii. Acuma, ce informatii putea sa dea altele decit ca in ziua cutare un comitet roman de nuanta politica cutare se intrunea in sala cutare ca sa discute diferite probleme anticomuniste? Evident, stirea era vitala pentru Securitatea romana compusa din atitia oameni, foarte bine platiti ca sa asculte dupa usi si sa nu faca nimic altceva, de altfel rapoartele care s-au publicat in ultimii ani arata cit de prost informati si cit de deficienti din punct de vedere politic si cultural erau acei ofiteri carora le lipseau posibilitatile intelectuale spre a-si mobila rapoartele pe care le furnizau Bucurestiului. Un al patrulea motiv care nu m-a impins spre o deosebita implicare in zbuciumul emigratiei a fost ca m-am casatorit, traind de atunci, mai ales, in mijlocul unei familii franceze si al unui anturaj francez. Continuam sa vad romani, rude, citiva intelectuali din emigratie, participam la reuniunile redactiei periodicului Revue des Etudes Roumaines, citeam publicatiile diasporei. Dar sterilele controverse politice nu ma interesau. Legatura afectiva cu tara pierduta era pastrata de mine vie mai ales datorita studiilor istorice prin bibliotecile din Paris sau Londra.

- Cum a evoluat cariera dumneavoastra in Franta?

- Mi-am dat demisia din uzinele Renault dupa ce am gasit un alt post de traducator la o intreprindere de calculatoare, din centrul Parisului, o industrie aflata atunci la debuturile ei. Meseria aceea nu mi-a placut deloc. Nu sint facut pentru lucruri tehnice, nici pentru matematici. Printr-o coincidenta, am fost intrebat in martie 1968 daca-l pot insoti ca interpret pe generalul de Gaulle in vizita oficiala pe care urma sa o faca in Romania peste doua luni. Faptul ca alegerea serviciilor de protocol de la ministerul de Externe a cazut asupra mea se datoreste unei intimplari. Persoana care in mod normal ar fi trebuit sa-l insoteasca pe generalul de Gaulle a fost doamna Sanda Stolojan, pe care o cunosteam de mult, si de care continua sa ma lege o veche prietenie. Dar pentru generalul de Gaulle, d-na Stolojan avea un mare defect, era femeie. Sa explic: Generalul fiind un om inalt si impunator, cu o voce de militar si gesturi de actor era de parere ca linga el ar fi trebuit sa fie prezent un interpret barbat. Atunci, pentru ca d-na Stolojan sa nu fie sanctionata pentru ca nu era barbat, s-a decis sa fie prezenta la acele discutii dintre de Gaulle si Ceausescu care nu aveau loc in public. Pentru aparitiile in public ale generalului s-a socotit ca ma potriveam mai bine, fiind si eu inalt. Nu stiam atunci ca as poseda calitatile necesare pentru a fi un bun interpret al generalului de Gaulle, care era un om intimidant. Astfel incit am fost angajat sa fac, la inceputul misiunii, cercetari de biblioteca pentru a pregati discursurile generalului de Gaulle. Discursurile propriu-zise i le pregateau serviciile Presedintiei pe baza unei documentari istorice pe care am furnizat-o eu, documentarea asupra politicii prezente fiind, natural, data de serviciile ambasadei franceze de la Bucuresti. Discursurile erau intotdeauna, la cererea partii romane, pregatite dinainte, nu se improviza, si nu se improviza, in primul rind, deoarece Nicolae Ceausescu era incapabil sa improvizeze, el fiind nu numai un foarte prost orator, din punct de vedere sintactic, dar si un prost orator din punct de vedere al exprimarii, cu o vorbire sacadata si deficienta. Nu era un om limitat ca inteligenta. Era un om limitat ca formatie intelectuala. Si natural, un sclav al limbajului de lemn. Nu odata, improvizatiile oratorice, avintate, ale generalului de Gaulle au provocat surpriza publicului roman.

- Prezenta d-voastra ca traducator in delegatia franceza nu era o pilula prea amara pentru autoritatile romane?

Numele interpretului nu apare niciodata, nicaieri, pe nici un document publicat. Era comunicat doar oficialitatilor celeilalte parti, spre a i se rezerva un loc la ceremonii, in cursul deplasarilor, etc. Discursurile erau pregatite dinainte. Atit versiunea franceza cit si cea romaneasca erau schimbate intre parti, asa incit toata aceasta „prietenie calduroasa" era foarte ingradita de corsetul obligatiilor protocolului. De exemplu, la un moment dat, de Gaulle, caruia ii placeau comparatiile istorice curajoase si riscante, aicea la Bucuresti a vrut sa vorbeasca despre Basarabia, intr-un mod foarte aluziv. Partea romana l-a rugat sa nu atinga acest subiect, fraza a fost scoasa, eu am pastrat ciorna documentului care mi-a fost pe urma furata din casa de cineva care a fost trimis sa vada ce am eu la domiciliu meu, la doua-trei luni dupa ce se incheiase vizita. Aceste discursuri oficiale fiind foarte bine pregatite, generalul nu avea decit de pronuntat discursul, pe care chiar si la virsta lui il citea o data, de doua ori si-l memoriza, avea o memorie extraordinara, dupa care eu citeam versiunea mea. De vreo doua ori, din cauza programului foarte incarcat. am luat si eu parte la discutiile particulare dintre de Gaulle si Ceausescu. Elena Ceausescu era intotdeauna prezenta, ei aveau un interpret, Platareanu, foarte bun interpret, mai bun decit cei cu care am avut de-a face mai tirziu, alesi absolut pe linie de partid si ale caror cunostinte de franceza erau cam aproximative.

- Cum de au intrat in casa, la Paris, sa cotrobaie prin hirtiile dumneavoastra?

Au fost mai multe tentative.... propuneri de vizite ale unor fosti colegi de studii. Aceea care a reusit a fost comisa de o persoana pe care o cunosteam demult. Care a cerut sa stea o saptamina si care a stat vreo doua luni. Dupa aceia mi-am dat seama, a scotocit prin lucruri. Au disparut diferite scrisori, unele absolut fara interes pe care le primisem de la prieteni, dar si ciornele pregatite de mine pentru discursul generalului de Gaulle, inclusiv acea parte unde figura aluziv Basarabia, precum si unul - de ce doar unul?- din caietele de note luate la Biblioteca din Londra.

- Ati cerut dosarul la CNSAS, poate regasiti hirtiile in dosar?

L-am cerut. Cred ca sint deja doi ani. Un foarte amabil functionar mi-a spus ca o sa dureze trei luni si de atunci au trecut doi ani. N-am mai primit nimic. Nu ma mai gindesc la asta, auzind pe parcurs ca aceste dosare sint si asa foarte pieptanate. Singura senzatie pe care ti-o dau e de scirba. Asa ca....
Insa, asa cum v-am spus, eu nefiind implicat in treburile emigratiei, n-am fost supus unor tentative prea dese de a fi tras de limba. Lucrurile s-au schimbat mai tirziu, cind am ajuns la Europa Libera.
Dupa vizita lui de Gaulle am fost angajat la ministerul francez de Externe in calitate de functionar, nu de diplomat. In rastimp mi-am luat o diploma la Institutul de Studii Politice, si am lucrat, vreme de 15 ani, ca atasat la Serviciul de schimburi culturale si stiintifice la ministerul de Externe. O experienta foarte interesanta, am avut posibilitatea sa cunosc somitati culturale din lumea intreaga care veneau la Paris ca invitati ai statului francez.
Am mai fost chemat ca interpret si in alte dati, cu ocazia vizitei facute de Ceausescu la Paris presedintelui Pompidou si cu ocazia celor doua calatorii facute de presedintele Giscard d'Estaing in Romania, si de cei doi Ceausescu in Franta. Aparent, in ochii multora, si probabil si in cei ai Securitatii, faptul de a ma afla in preajma unor sefi de stat, pe cind atitia alti exilati nu reuseau sa patrunda nici macar in redactiile marilor ziare, asta facea din mine o persoana importanta. Impresia insa era falsa, bineinteles. Sefii de sta nu fac confidente interpretilor.

- Cum era sa te intorci in Romania, chiar si intr-o delegatie oficiala, se schimba ceva in tara, cum percepeati atunci evolutia Romaniei?

Am venit de trei-patru ori. Prima data, in 1968, reactisa ambasadei romane a fost de surpriza,... evident dezagreabil surprinsa....

- De prezenta dumneavoastra .....

Cind s-a dat numele meu.... la ambasada romana, pe lista delegatiei, eram de acum cetatean francez.... Mi s-a spus imediat de catre francezi: „nici nu stiti cit de prost vazut sinteti acolo, ne-au spus: pe asta de unde l-ati gasit?" Era o reactie cu totul neobisnuita, dar romanii nu puteau sa refuze, argumentul originii nesanatoase nu avea curs in Franta. S-a cerut ca numele meu sa nu apara in comunicatele de presa. Dar oricum, nu s-a facut o exceptie in cazul meu pentru ca interpretul in cadrul delegatiilor oficiale este o mobila, o mobila care trebuie sa functioneze perfect. Ti se iarta eventual o greseala odata. O a doua, daca nu e chiar prea apropiata de prima. Dar, a treia oara ti se multumeste si esti inlocuit. Deci numele meu nu aparea si asta era regula. Francezii si in general toate tarile occidentale tineau foarte mult ca delegatiile lor in tarile comuniste sa fie insotite de un interpret ales de ei, pentru ca atunci cind autoritatile locului furnizau interpretul lor, el traducea ce trebuia sa auda populatia locala. Si a fost un incident la vizita unui presedinte american in Polonia, cind interpretul unic, furnizat de autoritatile poloneze cinta laude comunismului, adica intorcea frazele in asa fel incit sa reiasa ca presedintele american era un admirator al comunismului. Deci am venit ca interpret.... n-am fost hartuit deloc, nu pot spune. Locuiam cu delegatia franceza, de regula singur intr-o cladire unde era incartiruita toata delegatia. Doar odata, la Craiova, am stat in aceiasi camera cu unul din bodyguarzii presedintelui de Gaulle. L-am vazut cu foarte multa nonsalanta scotindu-si pistolul si punindu-l pe masa de noapte. Eram protejat... mi se dadea pe durata calatoriei un pasaport diplomatic. Natural, eu evitam sa iau initiative.... anticomuniste. Eram interpretul.... si atit. De obicei nu eram repartizat cu personalitatile franceze in acelasi automobil. O data, la prima vizita, am fost in masina cu ministrul francez de Externe, Maurice Couve de Murville, care profitind si el de un sfert de ceas de putina liniste, conversa mai relaxat si m-a felicitat pentru calitatile mele de interpret si datorita acestei remarci l-am intrebat daca pot ramine in cadrele ministerului. A spus da. Eu n-am pus prea mult temei pe da-ul asta dar foarte repede s-a tinut de cuvint. Pentru ca stiam bine englezeste, nu romaneste. De asta am fost angajat. La acea epoca limba engleza inca nu patrunsese prea temeinic in rindurile administratiei franceze. Pentru mine faptul de a insoti o delegatie oficiala franceza intr-o tara din care plecasem pentru ca nu mai voiam sa traiesc acolo nu a reprezentat un caz de constiinta... Cerusem sa mi se dea, in cele trei-patru zile de program oficial, o ora libera de care am profitat sa-mi vad mama si bunica cealalta, nu bunica acum stabilita in Franta, si sa le aduc cite ceva. Erau vremuri extrem de grele, de mari lipsuri, pentru ceea ce se numea ramasitele burghezo-mosierimii. Asa ca n-aveam mustrari de constiinta ca am venit. Daca nu veneam eu venea altul. Si nu se schimba nimica. Singura, modesta mea contributie patriotica la acele vizite oficiale a fost transmiterea in birourile Presedintiei franceze ale unor cereri de eliberare de pasapoarte, cereri incredintate mie de familii romanesti din Franta care aveau rude dincolo si nu reuseau sa le scoata. La fiecare vizita oficiala, Presedintia Frantei inmina lungi asemenea liste, cererile au fost de regula rezolvate rapid.

- Mama d-voastra a primit pasaport? A reusit sa va viziteze in Franta?

E o anecdota si aici de povestit. Cind m-am logodit, asta a fost in iunie '69.... vizita generalului de Gaulle in Romania avusese loc in '68, in mai... un an dupa aceea m-am logodit. Sotia mea viitoare era franceza. I-am telefonat mamei. I-am spus ca m-am logodit, ca nunta va avea loc in septembrie, sa faca cerere de pasaport. Mama s-a dus la militie a facut cerere de pasaport. Si n-a primit nici un raspuns. Au trecut o luna, a doua luna, era deja august.... Spre a evita si cel mai mic contact al meu cu functionarii ambasadei romane, m-am adresat uneia din personalitatile pe care le cunoscusem in cursul activitatii mele la ministerul de Externe, care era fostul ministru gaullist, Gaston Palevski. El l-a sunat imediat pe ambasadorul roman si i-a spus ca doamna Sturdza, de la adresa cutare, este invitata la nunta fiului ei in septembrie si ca roaga ambasada sa urgenteze formalitatile, nedind nicidecum de inteles ca ar exista dificultati. Dupa doua zile mama a fost chemata la militie. I s-a spus: „doamna, am auzit ca fiul d-voastra se casatoreste, va felicitam, veniti peste doua zile sa va luati pasaportul". Mama a avut pasaportul. Vine la nunta in septembrie. Sta trei luni in Franta. Se intoarce la Bucuresti in decembrie si in luna ianuarie in anul urmator primeste raspunsul de la militie pentru cererea facuta: cererea era refuzata. Asta era birocratia securista. Mama a venit in Franta de mai multe ori de atuncea.

- Cum ati ajuns de la ministerul de Externe francez la Europa Libera?

In urma victoriei socialistilor la alegerile din Franta, in 1980, situatia mea la ministerul de Externe, care nu era deloc o situatie nici vizibila si nici foarte importanta reprezenta totusi un ghimpe in ochii noilor zelatori socialisti. Am aflat, spre surpriza mea, ca eram omul lui Giscard d'Estaing. De ce? Pentru ca fusesem cu el de doua ori in Romania. Si atita tot. Conditiile de lucru s-au inrautatit. A venit un nou sef care era dezagreabil si nu mi-a mai placut atmosfera, devenea foarte de stinga. In momentul acela vorbind cu Vlad Georgescu, fostul meu coleg, nu de facultate ca el a facut istoria, ci de armata, ambele stadii de serviciu militar le facusem cu el si ramasesem prieteni, i-am povestit de situatia mea si el mi-a promis ca la prima ocazie ma angajeaza la Europa Libera. Vlad avea acolo o situatie deosebita.... era foarte bine vazut de americani. Felul lui de a fi fusese apreciat de Ambasada americana de la Bucuresti, a plecat din Romania, a fost luat la Europa Libera in urma unor evenimente agitate, cu arestari, care se cunosc. Acolo a ajuns foarte repede seful departamentului romanesc. Europa Libera nu era compusa doar din Departamentul romanesc, erau 15 alte departamente nationale. Insa Vlad era unul dintre putinii sefi de departamente foarte agreati de americani, prin felul lui de a fi, neconventional si direct. Americanii de la Europa Libera nu tineau foarte mult sa aiba relatii cu angajatii neamericani. Faceau exceptie englezii. Vlad Georgescu era de altfel foarte dusmanit pentru ca deabia venise si a fost pus imediat in capul departamentului, fara sa aiba o vechime adecvata. Pentru ca era foarte capabil. Europa Libera nu a fost acel loc magnific si entuziasmant despre care unii povestesc ca ar fi fost. A jucat un rol de prim plan in lupta contra comunismului, insa erau si acolo inamicitii personale, conflicte de munca, la fel ca peste tot, si la fel ca in toate comunitatile diferitelor emigratii, poate mai accentuat la Europa Libera, unde se lucra, dar se si traia intr-o lume inchisa. Erau diferente mari de formatie intelectuala si diferente de caracter, de religie... si de convingeri. Erau oameni veniti din toate orizonturile politice si de pregatire, sau de nepregatire culturala... foarte diferite.

- Adolescent fiind tot ce stiam aflam de la Europa Libera. Imi amintesc ca se asculta Europa libera vara cu geamurile larg deschise. Stateam seara in curte si ascultam Europa Libera de la vecinii care aveau un aparat vechi de radio foarte bun.

Vreau sa spun inca ceva. Despre reactia autoritatilor romanesti la numirea mea la Europa Libera. Cind m-am intors definitiv la Bucuresti in 1991, am avut ocazia sa-l intilnesc pe directorul Arhivelor Nationale, profesorul de istorie Ioan Scurtu, astazi directorul Institutului „N. Iorga". Prevenit fiind de vizita mea, el a pregatit pe birou niste dosare ale Europei Libere, sa mi le arate. Aceste dosare aveau adnotari de mina lui Gheorghiu Dej, facute doua zile dupa ce emisiunea avusese loc. Deci emisiunile Europei Libere erau urmarite la cel mai inalt nivel.
Cind s-a aflat la Bucuresti, foarte repede, cam dupa o saptamina, ca am fost angajat acolo, a venit un vecin la mama, locuia ca si astazi intr-un bloc de linga Liceul Sincai, a venit mi se pare responsabilul cartii de imobil sa-i spuna: „doamna va cauta niste militieni". Au venit doi militieni, erau tineri, sa-i spuna ca toti dusmanii poporului vor sfirsi asa cum merita; ca eu am intrat la Europa Libera si sa stie si dinsa la ce se poate astepta. Insa cit am fost eu la Europa Libera nu am avut nici un fel de neplaceri. Asta se datoreaza si faptului ca din cei zece ani cit am lucrat acolo, sase am fost angajat la departamentul de cercetari, care depindea de o directie diferita decit acea a posturilor de radio. La postul de radio era director, cum am spus, Vlad Georgescu care dirija acea echipa cu totul remarcabila de redactori specializati ai programelor de politica interna romaneasca: Serban Orascu, N.C. Munteanu, Emil Hurezeanu, mai tirziu a venit Mircea Iorgulescu, era Gelu Ionescu la partea culturala.... mai erau desigur si altii care participau la emisiuni, nu aveau programe fixe. Si mai erau emisiunile culturale ale Monicai Lovinescu si ale lui Virgil Ierunca, de la Paris. Singurii care au avut privilegiul sa dirijeze un mare program al Europei Libere nefiind domiciliati la Munchen. Era o favoare care li s-a facut doar lor si care se datora meritelor exceptionale. Pe linga posturile de radio exista un mare Departament al Cercetarii. Aceasta cercetare era bazata pe o documentare imensa, consecinta si ea a enormelor posibilitati financiare ale Europei Libere finantata de Departamentul de Stat, multa vreme dirijata pe fata de CIA, serviciile specializate americane, dupa aceia amestecul CIA a devenit mai discret, dar n-a incetat niciodata. De aceea se credea ca Europa Libera ar fi o centrala de spionaj. Ceea ce nu avea cum sa fie. De acolo plecau informatiile din care multe erau difuzate prin presa romaneasca la care Europa Libera era abonata si venea absolut fara nici un numar de ziar sau de revista lipsa. Si asta a fost unul din punctele de intrebare iscate de faptul ca emisiunile noastre dirijate impotriva Bucurestiului si sprijinite pe o documentatie foarte serioasa puteau avea loc pentru ca noi primeam, prin posta, oficial, presa romaneasca.

- Venea chiar pe numele Europei Libere?

Da, pentru Europa Libera. Si evident se gaseau informatii nu numai in Scinteia dar de exemplu intr-o revista considerata, gresit, absolut fara interes politic care se chema Muncitorul sanitar si in care se putea citi ca in cutare loc a avut loc o epidemie, sau intr-o revista din Constanta de unde se putea afla ca se intimplase ceva la vami, de unde se puteau difuza amanunte interesante. Departamentul de cercetare avea la dispozitie mijloace financiare extraordinare. Salariile la Europa Libera erau foarte mari tocmai pentru ca sa impiedice tentatiile banesti care ar fi putut veni din partea organelor comuniste. Si totusi au exista si acolo agenti de informatii si la nivel foarte inalt. Departamentul de cercetare avea alt director decit acel al radio-ului, un director adjunct englez iar in ultimii ani a fost si un director adjunct ceh, un om foarte capabil care a disparut peste noapte de la Europa Libera imediat ce Havel a luat puterea in Cehoslovacia pentru ca Havel i-a transmis imediat dosarul americanilor.
La Departamentul Cercetarii se redacta un buletin saptamanal care se chema Free Europe Research Bulletin, in engleza, cu un capitol pentru fiecare tara a blocului comunist si un raport zilnic, pe hirtie verzuie sau pe hirtie galbuie care se numea Daily Report. Imi amintesc si acum de orele de insomnie si de tensiune prin care a trebuit sa trec in primele saptamini dupa angajare, obligat fiind sa redactez acele documente intr-o engleza nu numai foarte buna dar si tehnica si potrivit stilului jurnalistic foarte concis pe care-l practica americanii. Ei sint singurii cred.... cu englezii, care exceleaza in aceasta meserie a jurnalismului, mai bine decit germanii care sint greoi, chiar daca sint foarte precisi si bineinteles mai bine decit francezii si italienii care nu se pot lasa de obiceiul de a face si putina retorica si figuri de stil pe linga ceea ce au de spus. A fost pentru mine o experienta pasionanta.

- Cite pagini trebuia sa aiba raportul?

Fiecare tara avea alocat un anumit spatiu.... in cadrul acelui document cotidian. Am lucrat la Daily Report doi ani de zile. Era mai greu decit rapoartele saptaminale pentru ca trebuia sa fii la masa de lucru la ora cinci si jumatate dimineata ca sa-l predai la ora opt, pe baza informatiilor venite in cursul serii si noptii.

- Ce spatiu ocupau stirile romanesti?

Trebuiau sa fie patru-cinci stiri. Foarte scurt si cuprinzator.

- De unde luati informatiile? De pe fluxurile agentiilor de stiri, din presa romaneasca ...

Si presa romaneasca si presa internationala... si acolo aveam un serviciu de presa extraordinar. Primea zilnic kilograme de hirtie, doua sau chiar trei kilograme de ziare, depese si rapoarte, din care selectam articolele importante aparute in principalele ziare din lume si nu numai in presa engleza, germana, franceza... dar si in ziare italiene, turcesti sau suedeze. Pe aceasta baza construiam, colegii mei si cu mine, o documentatie foarte interesanta, culturala, economica sau politica. Pentru rapoartele saptaminale aveam mai mult timp. Fiind scrise in limba engleza si de redactori care nu vorbeau la radio, n-am fost cunoscuti in Romania, noi cei de la cercetare. Buletinele noastre erau difuzate tuturor agentiilor de stiri din lume, ambasadelor occidentale si universitatilor, atit americane cit si engleze, franceze si asa mai departe. Dar, ramineau la stadiul de documente scrise. Pe cind cei care vorbeau la radio se adresau cetatenilor romani si erau mult mai expusi fata de actiunile Securitatii. Asa se si explica faptul ca unii dintre ei, cum era Serban Orascu, unul dintre cei mai buni redactori, au fost tinta unor atentate. La fel Monica Lovinescu. Despre Vlad Georgescu se presupune ca ar fi murit iradiat. Eu nu cred asta. Cred ca a fost o boala ereditara, tatal lui a murit de aceiasi maladie tot la virsta de cincizeci si ceva de ani, dar adevarul nu se va sti niciodata. Emil Georgescu a fost supus unui tentative de asasinat. Faimosul terorist, care lucra si pentru Securitate, Carlos a depus niste bombe la departamentul ceh, omorind pe cineva si ranind mai multi. Acuma se stie ca romanii erau cei vizati. Astfel ca Europa Libera nu era un loc din cele mai linistite. Dar existau avantaje materiale mari, erau satisfactii intelectuale deosebite, erai la curent cu o documentatie extraordinara, aveai acces la biblioteca postului de radio..... una din cele mai interesante din Europa. Dar nu era un loc unde infloreau prieteniile.

- Care erau relatiile Europei Libere cu emigratia romaneasca din Occident?

Directivele venite de la Washington, de la conducerea americana erau de a nu difuza tezele emigratiei. De a nu da cuvintul emigratiei decit in mod exceptional. O exceptie a fost facuta pentru Monica Lovinescu si Virgil Ierunca din care Europa Libera a facut perechea poate cea mai mediatizata a exilului romanesc. Ei aveau girul directiei americane si prin ei razbatea o importanta parte a vietii emigratiei din punct de vedere cultural. Mai erau solicitate ocazional personalitati, dar nu politice, ale exilului cum ar fi Matei Cazacu, de la Paris, istoric, veneau prin telefon din America comentariile lui Vladimir Tismaneanu si ale altora. Din Munchen era Pavel Chihaia, alt colaborator ocazional, un om de o mare tinuta intelectuala si morala dar care nu facea parte din salariatii Europei Libere. Emigratia in general, a oricarei natiuni, era prost vazuta de americani, considerata - pe drept sau pe nedrept - ca un fel de sursa de neplaceri, ba chiar catalogata drept fascista de anumite cercuri care aveau tot interesul sa prezinte emigratia romana, sau poloneza, sau maghiara sub un aspect negativ. Evident ca erau si legionari in emigratie, dar ei nu aveau acces niciodata la microfonul Europei Libere.... Cit despre fruntasii politici ai emigratiei foarte rar li se lua un interviu. Se lua un interviu regelui, la fiecare sfirsit de an. Regele era foarte stimat de americani. Au existat doua chiar trei tentative din interior de a prezenta personalitatile politice romanesti sub o lumina fascista. Cineva din departamentul romanesc a falsificat de exemplu o banda de magnetofon astfel incit sa reiasa ca liderul taranist Corneliu Coposu era favorabil legionarilor.

- Asta, dupa '90....

Da, dupa '90. Autorul acestui fals a fost usor descoperit pentru ca se stia cine se ocupase la ora si in ziua respectiva de emisiunea in cauza... si in loc sa fie dat afara imediat a fost pastrat in functie, avind o coloratura cu totul nefascista. Era unul dintre zelosii furnizori ai documentatiei tendentioase de care s-a folosit din belsug, apoi, Alexandra Laignel Lavastine.

- Cum v-a marcat exilul?

Pentru cei care au trait personal experienta exilului, el a echivalat, chiar si pentru mine care l-am abordat in conditii mai bune de cit multi altii - cunosteam perfect limba si aveam multe cunostinte la fata locului cu care sa pot schimba o vorba si la care sa pot face o vizita, pentru aceia exilul a insemnat o rana a sufletului, care s-a vindecat desigur, mai greu sau mai usor, dupa caz, dar care a intretinut multa vreme imaginea tarii pierdute.

- Fie piine cit de rea....

Celebrul vers „fie piine cit de rea, tot mai bine in tara ta" este inexact si inselator. Cei care s-au straduit sa scape de piine rea din Romania comunista o facusera din disperare si, deseori, privind spre miraje de care in cele din urma nu au avut parte. Unii si-au gasit locul in tarile de azil, mai greu daca nu stiau limba si n-aveau o meserie tehnica, mai usor daca stiau unde le e norocul. Altii au continuat, ani de zile, sa sufere departe de tara, fara „relatiile" de la care tot romanul isi inchipuie gresit ca va veni salvarea. Unii au facut stare, altii chiar avere, citiva dintre acestia, putini, s-au gindit sa-si ajute si compatriotii care o duceau greu si continuau sa se imagineze, precum Cioran, „pe culmile disperarii".... Altii, si am auzit cu urechile mele de la un exponent al acestei categorii, de indata sositi in occidentul liber si prosper s-au repezit la bunatati si „am mincat ca spartii". Adio spectrul foamei, adio cozile la piine, adio dosarul de cadre. Doar dupa aceea a survenit confruntarea cu realitatile occidentului, cu obligatia de a se conforma cu civismul occidentului, cu necesitatea efortului care nu e remunerator decit daca muncesti, cu ideea ca in occident invirteala nu are curs.





Crede si nu cerceta!...
emigrarea incotro? - de Catalina Bader la: 21/01/2004 04:13:13
(la: Romani in strainatate)
Educat, apt de munca si dornic de imbogatire. Asa arata profilul a circa 10.000 de romani care au ales legal calea exilului. Ceilalti emigranti, de doua ori mai multi la numar, nu se incurca cu astfel de formalitati si cel mai adesea ajung sa fie expulzati din statele unde ajung ilegal. VALI BLANARU

Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) va da astazi publicitat ii editia pe 2003 a raportului “Tendinte in migratia internationala”. Raportul contine un capitol dedicat Romaniei, pe care il puteti citi in exclusivitate in “Jurnalul National”.
Canada, destinatia favorita
Potrivit datelor oficiale, numarul emigrantilor romani a scazut la aproximativ 9.900 de la 14.750 in 2000, continuand tendinta inregistrata din 1990. “Cetatenii romani s-au stabilit in general in Canada, Statele Unite si Italia. Numarul romanilor care prefera sa se stabileasca in Germania a scazut cu 60%, iar cei care prefera Franta s-au imputinat si ei cu circa 40%”, se arata in raport care citeaza ultimele date transmise de Institutul National de Statistica din anul 2001.

Barbati si tineri
Majoritatea emigrantilor sunt persoane active cu varste curpinse intre 26 si 39 de ani, iar peste 50% dintre acestia sunt barbati. Romanii cu studii superioare reprezinta 27,1% din toti emigrantii. Studiul OECD noteaza ca persoanele cu studii superioare prefera sa emigreze in statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene (16%) decat in zona euro (11%). Datele statistice arata ca 10.900 de romani sau fosti cetateni romani care aveau domiciliul in strainatate s-au intors permanent in tara. Juma tate din repatriati au varste cuprinse intre 18 si 40 de ani, iar majoritatea acestora (9.150 de persoane) au revenit in Republica Moldova. Emigranti ilegali Autoritatile de control romanesti au transmis informat ii ca circa 3.400 de cetateni straini si alti 2.300 de romani au incercat sa treaca in mod fraudulos granita. Astfel, 767 de straini au fost prinsi in timp ce incercau sa intre fraudulos in Romania, 1.052 in timp ce treceau granita prin zone nepermise, iar alti 1.282 in timp ce incercau sa tranziteze ilegal prin vama. Paradoxal, studiul arata ca si circa 1.000 de romani au fost prinsi in timp ce incercau sa intre sau sa iasa fraudulos din tara. Politiile de frontiera din statele vecine au trimis inapoi in Romania 274 de straini si 262 de romani care au reusit sa treaca punctele de frontiera.

Repatriati cu forta
Numarul celor care au trebuit sa suporte rusinea de a fi returnati in tara pentru ca emigrasera ilegal in diferite state se ridica la circa 18.300 de romani. Majoritatea romanilor au fost prinsi fara forme legale in Ungaria (7.058), Germania (2.818), Italia (1.375), Franta (1.149), Grecia (788), fosta Iugoslavie (691), Austria (680) si Belgia (618). Cu toate acestea, studiul OECD noteaza ca numa rul romanilor expulzati din state cu care Romania are incheiate tratate se ridica la 16.659, in scadere cu 15% fata de ultimii doi ani. De partea cealalta, autoritatile romane au identificat circa 4.100 de cetateni straini care se aflau pe teritoriul tarii nostre fara a avea formele legale. Cei mai multi “ilegalisti” descoperiti au fost cetateni din Turcia (832), China (494), Siria (209), Iran (175), Irak (168), Liban (121), Israel (103) si India (99).

Refugiati
Daca unii se chinuiesc sa plece din Romania sau sunt prinsi ca tranziteaza ilegal teritoriul tarii noastre, peste 2.000 straini au depus cerere de azil chiar pe plaiurile mioritice. Autoritatile roma ne au primit peste 2.400 de cereri pentru statutul de refugiat, in crestere cu 78% fata de anul trecut, cand au fost primite doar 1.366 de cereri. Totusi, in 2002 numarul cererilor de azil in tara nostra a scazut la 1.100. Cele mai multe cereri provin din Afganistan (787) si Iraq (680). Statut de refugiat au primit 35 de irakieni, 17 afganistani si 16 iranieni.


Ne invadeaza moldovenii si turcii
Statistica OECD arata ca circa 66.400 de cetateni straini au primit drept de rezidenta temporara in Romania, in scadere cu 4,3% fata de anul precedent. In plus, 1.100 de straini au primit statutul de rezident permanent. Cei mai multi straini care au fost rezidenti temporari in Romania au fost din Moldova (7.552), China (7.472) si Turcia (5.335). Statele ai caror reprezentanti au crescut cel mai mult pe teritoriul Romaniei sunt Turcia (in crestere cu 30,5%), Statele Unite (17,8%), Germania (15,4%) si Italia (12%). Cei mai multi straini vin in Romania pentru afaceri (51,2%), instruire (24,9%) si asistenta tehnica sau ajutor umanitar (23,9%).


Scade numarul mondial al imigrantilor
Desi tendinta de migrare pe plan international este in scadere, fenomenul este inca puternic, se arata in raportul pe 2003 al OECD. Migratia fortei de munca a crescut considerabil in cateva state membre ale OECD, din cauza mutarii personalului calificat in zona comunicatiilor si tehnologiei informatiei, dar si in domenii precum sanatate sau educatie. Ultimele date arata ca, dupa cativa ani de crestere continua, admiterea persoanelor care solicita azil politic a inceput sa scada. O imbunatatire generala a situatiei angajarilor nu este suficienta pentru a garanta integrarea durabila a strainilor pe piata muncii. Statele membre ale OECD au intarit controlul la granitele lor si in interiorul teritoriului pentru a impiedica migratia ilegala si a combate activitatea retelelor care se ocupa cu exploatarea si traficul de fiinte umane. O parte din acest state, cum ar fi Germania, Danemarca, Portugalia si Grecia au introdus reglementari noi privind intrarea, sederea si regimul de munca al strainilor. Alte state au inasprit prevederile legate de accelerarea procedurilor pentru acordarea azilului (Elvetia) sau au adoptat masuri pentru a limita admiterea strainilor (Marea Britanie, Olanda). In cadrul Uniunii Europene exista o serie de directive menite sa armonizeze politicile comune privind migratia. Totusi, integrarea imigrantilor pe piata muncii si masurile pentru asistarea nou-venitilor sunt o parte dintre prioritatile OECD.

Ceva interesant, - de Mr Six la: 09/09/2006 09:50:57
(la: Licheaua si musca)
sper ca este nodul potrivit. Mi-a placut :

"Termenul “economie inventiva” se mai intalneste, poate, prin cartile de la ASE, care ingalbenesc nerasfoite in rafturile bibliotecii. Cine a mai auzit insa de o economie imaginativa sau de o economie simpatica?

Cum sa te amuze salariul minim pe economie, indexarea pensiilor, cresterea pretului pe care il vei plati la anul ca sa asiguri succesul odraslei la bacalaureat? Cum sa iei in deradere greva soferilor de autobuz din Lyon, afectati tot mai des de crize de bila si stari de voma din cauza mirosurilor pestilentiale emanate de o anumita categorie de calatori, nimeni altii decat emigrantii romani, care
de la revolutie si pana azi au avut alte prioritati in investitii (citeste mertane, turnulete de tabla si actiuni la Sif 27) decit achizitia de sapun si deodorant...

Traim intr-o tara serioasa, cu mass media serioase, cu politicieni seriosi, cu inflatie serioasa, cu deficit de cont curent serios, cu dosare serioase si care a uitat sa mai rada.




Deosebirea dintre diversii analisti politici economici si financiari (de la generatia monstrilor sacri Cristoiu si CTP si pana la Noua Generatie a lui Turcescu si Prelipceanu) consta doar in numarul si adancimea ridurilor formate intre sprancene ca urmare a grimaselor repetate si indarjirii cu care critica orice decizie, persoana sau afacere, uneori chiar si presupuse decizii viitoare, in timpul

miilor de ore de talk show-uri care cresc in audienta cam in aceeasi masura in care cei mustruluiti isi indreapta comportamentul. Toti criticam evenimente si cauze dar n-avem niciodata vreo solutie sau macar vreo propunere constructiva.

Criticam mizeria si drumurile Micului Paris, ignorand faptul ca Bucurestiul e singura capitala europeana care isi schimba bordurile dupa anotimp si unde pietonii, pana reusesc sa traverseze strada, isi vad numarate clipele in direct.

Oare, daca ar mai trai Toma Caragiu, ar veni la BizBazarul mediatic cu o moneda de un leu greu cu Pajura pe ambele fete si care, oricum ai arunca-o, ar cadea in Cap, deh, din cauza... Vantului? -

Fiecare tara din cele 25 a adus ceva in asa zisa economie europeana: Germania, disciplina; Marea Britanie, rigurozitatea; Italia, firmele familiale si sistemul bancar cu 3.000 de banci; tarile baltice, subtretanta cu pret de dumping...

Noi ce vom aduce? Care va fi spiritul economiei romanesti? Unde sunt imaginatia si umorul romanesc cu care am supravietuit secolul trecut, ajungand chiar, in 1938, sa avem un PIB per capita in primele 10 din Europa?

O sa ma intrebati la ce foloseste umorul in economie si o sa va raspund cu doua exemple:
1) Adenauer le spunea vest-germanilor sa nu faca greva orice s-ar intampla, pentru ca economia germana, desi distrusa de razboi, va deveni locomotiva Europei. Toti au ris in hohote... In anul 1991 se producea prima greva de dupa razboi in Germania - atentie! - reunita si care era de mult TGV-ul Europei.

2) JFK declara in 1961 ca poporul american va trimite un reprezentant pe Luna nu pentru ca e usor, ci pentru ca e greu (un fel de “iarna nu-i ca vara” la noi )... Pana si Wall Street Journal a facut glume pe seama acestei declaratii! 8 ani mai tarziu urmaream cu totii aselenizarea, eveniment ramas pe primul loc in topul audientei pana in zilele noastre.

E la moda astazi sa incercam sa anticipam ce se va intampla cu economia romaneasca imediat dupa integrare. Tot felul de analisti economici, de la Serbanescu la Guran, incearca sa stabileasca, fara sa fi pus vreodata piciorul in tarile respective, daca economia noastra va semana mai mult cu cea ceha, maghiara sau poloneza si ce asemanare ne-ar avantaja mai mult.

Noi nu vrem sa fim muncitori romani europeni, ci sosii ale vecinilor. Daca ii gasim un frate geaman lui Basescu vom semana cu polonezii; daca il alegem pe Liiceanu presedinte vom semana cu cehii; cat despre unguri, cu ei nu putem semana din motive geo-strategice...

Oameni buni, Romania are nevoie doar de biciul european si de doua - trei personalitati autohtone carismatice si spirituale care sa-i explice romanului ca-i mai bine sa vindem tot ce reusim sa producem si sa importam tot ce-i bun. Cu o singura conditie: sa incasam mai mult decit vom plati. Iar daca nu reusim, sa ne acopere ei, europenii mai vechi, gaura.

Nu de alta, dar altfel le exportam si gaura, si inflatia, si somajul! ...Si chiar nu-i nimic de ris: America face asta cu sarmanii europeni de la planul Marshal incoace si nimeni nu a protestat inca.
Toti patronii si bogatanii romani de azi sint asa de lipsiti de umor de parca n-ar mai fi tras o teapa de la Vlad Tepes incoace. Urmarind interviurile lor atat de serioase stai si te intrebi daca n-au facut toti avere din pompe funebre...

Cine credeti ca o sa ne vanda mai bine produsele in Europa, bancherul cu fustita de la Banca Transilvania sau Dorel, cel cu tarnacopul in mana? Nu vi se pare ca radeam mai mult pe vremea Impuscatului? Ziaristi, oameni politici, afaceristi, credeti ca asa incruntati cum apareti in fiecare zi pe sticla sunteti mai credibili? Parca l-ati visa in fiecare noapte pe Daniel Morar!

Pe vremea cand traiam la Paris, am vazut intr-o buna zi tot orasul plin de afise imense reprezentand o tanara in costum de baie si sub care scria: "Saptamana viitoare imi dau jos sutienul." ...Dezbateri, scandaluri in presa si la televizor, pronosticuri despre ce se va intampla... Dupa o saptamana au aparut afise cu aceeasi tanara, fara sutien, si cu mesajul: "Saptamana viitoare imi dau jos si restul!" De data asta s-a ajuns la CNA-ul francez, ba chiar si la dezbateri in parlament... 50% din timp se discuta numai de asta... Dupa inca o saptamana au aparut afise in care tanara aparea goala, pozata din spate, si purtand mesajul: "(numele firmei): noi suntem singurii care ne tinem mereu de cuvant”. Nu are rost sa va spun ce crestere de vanzari a avut firma respectiva...

Revenit pe plaiul mioritic, mi-ar placea sa vad un talk show international in care francezul sa-si laude agricultura, neamtul masinile, italianul hainele... iar la sfarsit, ca in bancurile de demult, sa apara si romanul, zicand la fel ca regretatul Grigore Moisil, acum 40 de ani, in emisiunea lui Bacalu:

“Uite ce e, dragii mei, deosebirea dintre voi, europenii, si noi, romanii, e ca voi faceti dragoste ca sa faceti copii, pe cand noi mai facem dragoste si din placere."
A propos, stiti de ce au romanii nasul mai mare decit al celorlalti europeni? Nicidecum fiindca mint cu inversunare (inclusiv pe ei insisi), ci pentru ca la noi aerul e gratis. Inca. Si doar pana la integrare... "

#144310 (raspuns la: #144139) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
emigrarea in SUA - de ninel la: 26/09/2003 09:53:59
(la: Romania e in rahat pan' la gat. Solutia?)
Referitor la cei 160 de mii de romani din SUA in 1990, am mai gasit o statistica interesanta: 90 de mii din ei erau nascuti in Romania, deci 70 de mii s-au nascut in afara Romaniei, ceea ce sugereaza ca majoritatea din cei nascuti in SUA sunt prima generatie si foarte putini generatia a doua (sau altele). Statistica asta implica ca in general a doua generatie de emigranti romani in SUA este minuscula si pe cale de disparitie. Deci, o diaspora romana in SUA exista doar atat cat romanii continua sa emigreze si sa o reintareasca. Ma intreb daca acelasi lucru se aplica si la celelalte diaspore romane mai significative: Canada, Franta, Anglia si Australia. Ma tem ca raspunsul e da.

Sursa la statistica: http://www.census.gov/population/www/documentation/twps0029/tab03.html
#489 (raspuns la: #488) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Adevarul>>25/11/03 - de anita47 la: 25/11/2003 03:38:12
(la: S-a schimbat ceva in relatiile romano-franceze?)
Franta - nerabdatoare sa primeasca Romania in familia europeana
articol in exclusivitate pentru Adevarul, semnat de ministrul francez al afacerilor europene, d-na Noelle Lenoir
===========================================

Dupa vizita in Franta a primului-ministru Adrian Nastase, in septembrie 2003, a fost randul presedintelui Romaniei, dl. Ion Iliescu, sa efectueze, in luna noiembrie, o vizita foarte reusita in tara noastra. Am avut placerea sa particip alaturi de domnia sa la intalnirea organizata de Camera de Comert franco-romana, putand astfel sa imi dau seama de extraordinara apropiere dintre francezi si romani. Este adevarat ca legaturile noastre sunt ancestrale: Romania latina si francofona isi aduce aminte de sprijinul acordat atat de adesea de catre francezi in trecut: Quinet, Lamartine si Michelet, aparatori ai poporului roman in timpul ocupatiei otomane, Napoleon al III-lea, care s-a angajat in Unirea principatelor romane si armata franceza care a luptat alaturi de romani in timpul primului razboi mondial. La randul sau, Romania a dat Frantei creatori extraordinari precum Tristan Tzara, Eugen Ionesco sau actrita Elvira Popescu. Actualitatea ne apropie inca si mai mult, pe masura ce procesul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana avanseaza. In acest sens, raportul publicat recent de catre Comisia Europeana recunoaste eforturile importante desfasurate de Romania pe calea aderarii sale. In special, Comisia considera ca Romania poate fi considerata o tara cu o economie de piata functionala daca progresele constatate in prezent sunt continuate cu perseverenta. In acelasi timp, raportul Comisiei subliniaza capacitatea inca nesatisfacatoare a administratiei si a justitiei romane, in ciuda reformelor care au fost deja realizate sau demarate, precum si necesitatea absoluta de a lupta cu mai multa eficienta impotriva coruptiei. Daca raspunde acestui apel, asa cum autoritatile si ansamblul fortelor sale democratice sunt hotarate sa o faca, Romania va reusi. Eu sunt convinsa ca ea va putea, in aceste conditii, sa finalizeze negocierile sale de aderare asa cum doreste in vederea semnarii tratatului de aderare in 2005 si a aderarii efective la Uniunea Europeana la inceputul anului 2007. Franta doreste respectarea acestui calendar, cu atat mai mult cu cat Romania este o tara cu care Franta intretine legaturi de prietenie, si chiar mai mult decat atat, legaturi afective. Sustinerea acordata de catre Franta integrarii europene a Romaniei se materializeaza in cinci directii importante: in plan politic, prin numeroase contacte bilaterale si prin luarile de pozitie in cadrul reuniunilor europene; in plan financiar, prin efortul de solidaritate in crestere realizat de catre Uniunea Europeana - la bugetul careia Franta este cel de-al doilea contribuitor - si prin programele sale bilaterale; in plan tehnic, prin zecile de experti francezi angajati pe principalele santiere ale reformei - si sunt numerosi - in Romania; in plan economic, caci societatile franceze care au investit deja 1,5 miliarde de euro in economia romaneasca contribuie de o maniera semnificativa la modernizarea sa; in planul societatilor noastre civile, in fine, gratie miilor de parteneriate dintre ONG-urile si colectivitatile teritoriale din cele doua tari. As dori sa subliniez, in special, importanta cooperarii noastre in patru domenii: administratie publica, justitie si afaceri interne, agricultura - domeniu in care, din diverse motive, Franta si Romania au multa experienta de impartasit - si cooperare descentralizata. Formarea unei noi generatii de inalti functionari, munca guvernului si coordonarea interministeriala, descentralizarea, dezvoltarea unui corp prefectoral format din profesionisti sunt cateva dintre provocarile decisive ale reformei administratiei publice romanesti la care expertii francezi sunt asociati indeaproape. Primul-ministru are, de altfel, in cadrul cabinetului sau, o consiliera franceza pentru pregatirea tarii in vederea aderarii la UE. Aproximativ 30 de tineri romani urmeaza in prezent cursuri de lunga durata in cadrul Scolii Nationale de Administratie, angajata si ea in proiectul de dezvoltare a Institutului de administratie din Romania. Numirea domnului Pierre Truche, un eminent magistrat francez, fost prim-presedinte al Curtii de Casatie, in functia de consilier al primului-ministru roman, evoca proximitatea traditionala intre dreptul roman si francez. Dar aceasta numire de mare calitate semnifica, in primul rand, angajarea magistratilor francezi in reforma justitiei romane, precum si in lupta impotriva coruptiei si impotriva criminalitatii transfrontaliere. Formarea si recrutarea magistratilor, precum si crearea jurisdictiilor specializate, in special pentru minori, reprezinta exemple importante in aceasta privinta. O comisie mixta de cooperare judecatoreasca si juridica a fost creata in acest an, precum si un grup de legatura operational pentru problematica minorilor romani in dificultate pe pamant francez. Pe de alta parte, politistii francezi si romani au creat la Oradea un centru de coordonare si de control al frontierelor, deschis si altor politisti europeni. Recenta vizita a colegului meu Herve Gaymard si semnarea, cu aceasta ocazie, a unei declaratii politice si a unui protocol de cooperare au confirmat faptul ca Franta si Romania, doua dintre principalele tari agricole din Europa, impartasesc aceeasi conceptie despre Politica Agricola Comuna (PAC). Ele acorda aceeasi importanta dezvoltarii rurale si se arata decise sa-si multiplice actiunile de cooperare in acest domeniu, inclusiv in sectorul securitatii alimentare, care este atat de important pentru consumatorii europeni. Inca si mai fundamentala este cooperarea in domeniul politicii externe si de aparare. Prezenta, in curand, a Romaniei in Consiliul de Securitate a Natiunilor Unite, pentru o perioada de doi ani, va oferi celor doua tari ale noastre ocazia de a-si intari colaborarea in domeniul marilor dosare si de a contribui impreuna la afirmarea identitatii europene in lume, in deplina coerenta cu relatiile transatlantice puternice si de incredere. In fine, vizita in Franta, in septembrie 2003, a primului-ministru Adrian Nastase, care a participat alaturi de mine la incheierea "intalnirilor franco-romane privind colectivitatile locale" in departamentul Aveyron, a permis o noua impulsionare a cooperarii descentralizate, deja foarte dezvoltate, si a intalnirilor dintre cetatenii celor doua tari ale noastre. Francofonia, care este atat de vie in Romania, nu poate decat sa fie si mai favorizata. Ceea ce ma bucura, cu atat mai mult cu cat este important sa consolidam legaturile noastre culturale. Franta a fost alaturi de Romania in momentele dificile ale istoriei ei. Ea doreste sa mentina si sa-si intareasca sprijinul in cursul lunilor si anilor urmatori, pentru a primi in sanul familiei europene, in 2007, o Romanie moderna, care sa poarte o parte importanta a patrimoniului si a devenirii Europei. Un fost prim-ministru al unei tari din Europa centrala a afirmat ca tarile candidate nu doresc un colac de salvare; ele doresc sa urce la bord. Ei bine, Romania aproape a urcat, iar Franta ramane pe pozitii pentru a-i da mana, asteptand sa intre definitiv in familia Uniunii Europene.
======================================================================








Cit de des mergem in Romania - de monicad la: 17/02/2004 14:02:20
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Sint nou venita in Cafeneaua.com, am descoperit-o azi navigind. Salutari tuturor celor ce participa la discutii.

Sint plecata din Romania din 1982.Cu timpul am relativizat notiunea de ` plecat`, si am inceput sa ma simt ca un turist care face o vacanta mai lunga.Ma reintorc in Romania cam de doua ori pe an, nu exagerez citusi de putin.Au fost ani cind am fost in Romania si de trei ori.Am trei copii al caror tata nu este roman si totusi le place Romania.Anul trecut i-am dus in Gorj, in locurile natale ale tatalui meu, au stat doua luni si au inteles ce inseamna legatura omului cu natura.Nu stiu cit de mult inteleg ei ce inseamna a fi roman dar stiu ca sunt mari aparatori ai Romaniei printre cei de aici, din Canada.
Mergind foarte des in Romania noroiul sau mitocania, e adevarat foarte raspindite nu ma mai impresioneaza.Ma deranjeaza mai de graba o atitudine slugarnica la adresa Occidentului , pe care am observat-o la multi compatrioti, nu numai la politicieni, dar aceasta este o constanta a romanilor de-a lungul istorei.Am intilnit o multime de oameni inteligenti, chiar la tara, unde mass media are mai putin impact, in orice caz mult mai subtili si analitici decit bietii canadieni care nu se pot exprima decit in stereotipuri.

Dragostea de tara , este ca religia, un lucru intim si nu cred ca poate fi analizata obiectiv.

Sa auzim de bine,

Monica D.

pt dl Varatic - de cameliaim la: 27/09/2004 11:46:15
(la: Jena de a fi roman? - Andrei Vartic)
Stimate domn Varatic,
Articolul dvstra este nemaipomenit, sunt cu totul de acord. Acum va vorbesc din experienta celui care traieste afara si v-as multumi daca mi-ati da raspunsuri la niste intrebari.
Se spune ca romanii care traiesc afara trebuie sa-si aduca contributia la ... sa-i zicem spalarea imaginii Romaniei. Din pacate romanii care muncesc sunt cunoscuti de catre prieteni (care de obicei nu sunt foarte multi), putina familie pe care o au cu ei si cam atat. Romanii care apar ZILNIC in ziare, Tv, radio, etc pt delictele comise sunt cunoscuti insa de toata tara respectiva. Cam greu sa lupti in asemenea inegalitate de sanse, nu? Si ce iluzii sa mai aiba bietul emigrant roman sa mai lupte daca mereu cand se intoarce in tara il apuca plansul de ce vede? Pe vremea odiosului, Bucurestiul era plin de turisti. Anul acesta in iulie n-am vazut nici picior...Si ce sa vada? Un oras facut ruine?
Total de acord cu importanta Cucuteniului, a lui Brancusi, etc. Dar ce fac cei care ar trebui sa se ocupe de promovarea acestei culturi? Zilele trecute citeam prin nu stiu ce ziar ca, americanii cred, au spus ca autoritatile romane nu se ocupa de popularizarea culturii si traditiilor romanesti. Trebuia sa ne-o spuna altii...
Ca romanii sunt destepti, nici o indoiala. Problema e la ce ne foloseste, daca dupa absolvirea facultatii pleaca toti afara?
Exemplele pe care le-ati dat dvstra sunt unice si majoritatea au avut loc in tara la ei. Nici noua nu ne e rusine de Tepes si, culmea, inca n-am auzit pe nimeni sa ne condamne din cauza asta (si credeti-ma ca lucrez cu multi straini). Problema e ca romanul face acasa si face in deplasare. Cititi cazurile de romani care au furat si inselat prin Internet cetateni de toate natiile, de bandele organizate de romani care falsifica carduri de credite, de proxeneti, de traficanti de masini si un lung etc.
Cred eu ca exemplul de mandrie ar trebui sa porneasca de sus, de la alesii poporului, care sa se preocupe , nu zic mai mult, ca n-o fac de loc, ceva de promovarea acestei mandrii. Sau si mai bine de jos, de la cei care aleg acesti "alesi" care ar trebui sa ne reprezinte. si ce reprezinta? Jaful, coruptia, furtul, nepasarea fata detot poporul?
Sa fim seriosi, credeti ca prins in valtoarea grijilor de cum isi va plati maine si poimaine si restul vietii datoriile romanului ii mai ramane timp si chef de a se gandi la mandria lui de roman? Eu nu cred.
Florin si atat - de Michaela la: 29/09/2004 20:45:23
(la: "generatii de sacrificiu")
Am citit comentariul dumneavoastra ( imi permiteti sa va tutuiesc in continuare asa cum o faceti in mesaj si dvs? sper ca da caci am sa o fac in continuare considerandu-te un coleg in cafenea)...

Cred ca dl. Horia D. are dreptate cand zice ca adevaratele generatii de sacrficiu au fost cele din anii '40 - ' 60 ( razboi, canal, inchisori, case de copii in era comunista ( ca fie vorba despre asta imi aduc aminte de niste reportaje despre aceste case de copii facute prin '90-'91- oribil ce am vazut acolo). CRED CA ACELEA SUNT ADEVARATELE GENERATII DE SACRIFICIU...FARA SPERANTA UNUI VIITOR PENTRU EI, PENTRU COPIII LOR...

Noi, bieti epigonii... Noi fericiti totusi pentru ca desi azi ne este greu avem macar speranta ca poate peste 10- 20 de ani va fi ceva mai bine ....Macar pentru copii nostri.
De emigrat nu putem emigra 23 de milioane, nu putem fi un popor de emigranti cu toti ... Nu asta este sansa Romaniei...Cineva trebuie sa ramana si aici, sa incerce sa lupte cu mentalitatile, cu greutatile si sa le depaseasca pentru ca generatiile viitoare sa doreasca sa ramana aici ( mai ales acei tineri care realmente pot duce tara asta mai departe ...

Totusi nu pot sa nu-mi exprim admiratia pentru cei care au avut CURAJUL sa se rupa de tot ce aveau poate mai de valoare aici ( familie, prieteni) pentru a infrunta marele necunoscut care este o tara noua, un mod diferit de trai ( relatii interumane, obiceiuri, etc), modul acela in care autohtonii te privesc ( esti strain , mai rau esti roman adica rrom ( fara nici o suparare stim cu toti cat rau au facut acestia nu neaparat imaginii Romaniei in strainatate cat imaginii romanului care pleaca acolo sa-si castige traiul in mod cinstit, sa fie realmente liber intr-o democratie adevarata ( desi ca sa fim onesti nu exista padure fara uscaturi - exista si destui romani get-beget care au sifonat puternic imaginea emigrantului roman in Vest))...

Dar sa revin la comentariu... Sunt sigura ca nu ai uitat "Framul" din Romania... Sunt sigura ca nu ai vrut sa jignesti pe nimeni...

Nici eu nu m-am plans... am constatat doar ...iar dupa ce am citit mesajul dlui Horia D. ... ce sa mai vorbim ...E clar ca sintagma asta de "generatie de sacrificiu" nu ni se potriveste...

Adevarul este ca ROMANILOR nu le este nici unde usor nici ca emigranti nici celor ramasi in Romania... Peste tot este greu...

Vezi pe site-ul asta exista un form "Ce regretati de pe vremeau lui Ceausescu?" Pe cand un forum cu "Ce regretati de pe vremea lui Iliescu ? ... de pe vremea lui Nastase ( care o sa se aleaga in noiembrie (ca in Scrisoarea pierduta ( Candidatu' care trebuie sa iasa se alege)) ...etc

Eu regret doar ca nu intineresc si anii trec si cu ce se intampla acum in tara nu cred ca voi avea sanse sa prin timpuri normale, decente.

Stima,
Mihaela

ps Asi fi preferat numele de user Mihaela dar din pacate era deja folosit cand am accesat acest site prima data. Asta este motivul pentru care in numele user-ului meu apare un "c" in plus

Sa auzim numai de bine. Mi-ar face placere sa ne mai intalnim in cafenea. Sa mai schimbam opinii.
La reverede
#23736 (raspuns la: #23622) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ciobanesc.ro - de cosmacpan la: 10/10/2004 21:48:22
(la: Emigrarea la romani)
pentru cei isi doresc pot vedea aici ceva din ceea ce au lasat. pentru acest subiect "greu de greu" iti trebuie multa liniste si multa limpezime caci trebuie plecat de la punctul "0" punctul critic de dinaintea exploziei: ce anume l-a determinat la acest pas. numai dupa ce am analizat toate variantele putem porni la pieptanat evolutia sociala, financiara si..emotionala a emigrantului roman. caci oameni care o fac pentru ca trebuie (n-au aer) sunt cei care o fac pentru ca e de bon-ton (se poarta) si sunt vedetele care o fac pentru ca da bine la blazon. Sunt oemeni care se duc sa castige (o batalie, un razboi, o noua viata) sunt oameni care se duc sa vada cam cum este pe acolo (daca tine bine daca nu) si sunt ceilalti care se duc sa piarda pentru ca indifderent de ce se intampla acolo ei stiu ca vor pierde si se vor intoarce (victimele si cele mai bune exemple ptr "mai bine stai acasa si-ti vezi de treaba"). sunt atatea de spus incat simt ca ma ia cu ameteala.mai vorbim.
ivy si hypatia - de Belle la: 16/11/2004 21:03:35
(la: De ce ai decis sa nu emigrezi?)
uite si continuarea

Un episod adevarat din jurnalul unui emigrant roman in Canada, intors in tara:

8 Dec.
Aterizez pe frumosul Otopeni. Nici nu ies bine ca sunt inconjurat de co-nationali romi-romani care imi smulg bagajele din mana: "Lasa-ma boiarule sa te ajut la masina". Vai ce primitoare tara! Imi dau lacrimile! Nu am lei asa ca le dau dolari. Cu siguranta privatizarea in Romania e pe cale buna.

15 Dec.
Nici urma de zapada! Cald si bine! Umblu in canadiana (sic) subtire! Ca iubitor de animale, aici e pentru mine: un grup de 10 caini ma inconjoara de fiecare data cand ies din bloc si ma conduc spre tramvai (adevarul e ca ma cam fugaresc). Nu mai duc viata sedentara din Canada cand ma urcam imediat in masina din garajul subteran al blocului. Ce era sa fac! Tentatia era mare caci benzina era mult mai ieftina! Sunt fericit ca m-am intors! Cel mai bun pas facut in viata! Imi caut un apartament!

31 Dec.
Aproape am uitat cum arata zapada! Ce frumos e! Maine e Anul Nou! Am facut aceleasi aprovizionari ca in Canada dar m-a costat dublu! Ce bine ca am strans destui bani in Canada!!! Inca mai stau cu restul familiei intr-un apartament de 2 camere. In Canada I se spunea "one bedroom apartment" dar aici nu avem incotro si folosim si sufrageria ca dormitor! E sublim! Cu totii ne simtim asa aproape unii de altii (si la propriu si la figurat)!

3 Ian.
Gata! E cazul sa-mi caut de lucru. Bine ca e soare afara si chiar stam cu geamu-rile deschise caci termostatul termocentralei si-a pus in gand sa ne usuce ca pe mumii! Aici nu-ti poti regla caldura dupa voie. Ce dor imi era de transportul in comun!
Aproape uitasem de mirosurile imbietoare! Noroc cu cainii caci am prins si eu tramvaiul! Noroc ca l-am prins si am scapat de caini dar ghinion ca m-am urcat caci am fost jefuit in aglomeratie. Parca era mai bine cu masina!

9 Ian.
Mi-am gasit un servici cu 400$. Pe langa media de 150$, sunt meserias! Nu gasesc nimic de inchiriat. Chiriile sunt scumpe, mancarea e scumpa, telefonul ma usuca iar benzina tocmai s-a scumpit! Dar ce-mi pasa mie caci oricum nu mai am masina! De doua zile nu mai avem nici apa calda nici rece. Cica e seceta! Mai bine ningea cand trebuia sau se luau masuri cand s-a anuntat seceta!

3 Febr.
Mi-am luat masina si sunt fericit! A trebuit sa caut in dictionar cuvantul "spaga" si l-am gasit ca slang. Inseamna tip or gratuity cu diferenta ca aici nu poti obtine nimic fara asa ceva. Cred ca toate spagile la un loc fac cat ½ din masina. Nu mai mentionez lupta pentru inregistrarea masinii si nenumaratele birouri la care a trebuit sa ma duc cu tramvaiul. Nu a fost o idee buna cu masina caci benzina iar s-a scumpit. Parca si in Canada fluctua pretul dar si in jos nu numai in sus!

10 Mart.
Azi a plouat in sfarsit! Mi-am schimbat deja amortizoarele la masina din cauza strazilor. Apa acopera gaurile si nu ai cum sa le colesti. Nu exista canalizare! Ba da, caci am vazut o tanti luand apa dintr-o balta cu cana si o punea intr-o galeata! Asta da privatizare! Cam ineficienta, e adevarat, dar sa mai zica Vestul ca nu avem initiative! Am calcat intr-o groapa si cred ca mi-am rupt glezna. M-am urcat in masina si, pentru ca nu e automata am apasat pe ambreiaj cu umbrela. M-am indreptat spre Urgenta urmarind o Salvare care, la un moment dat si-a deschis usile si a dat drumul la un om sa cada pe strada. Nimeni nu a bagat de seama. Am ajuns la urgenta de unde a trebuit sa fug la farmacie sa-mi cumpar radiografii, bandaje si un sac de ghips. A inceput sa arate cam lugubru pe aici.

9 Apr.
Inca nu pot merge la servici din cauza gleznei asa ca imi voi deschide un business de acasa! Nu se poate caci imi trebuie prea multe hartii care se obtin de la 5 birouri localizate in 5 cartiere diferite. Nu am cum sa o fac prin internet ca in Canada! Da noroc ca am masina! Stiam eu ca nu am luat-o de pomana!

10 Apr.
Ma uit pe geam la masina mea din fata blocului si observ ca arata cam ciudat. Cobor si constat ca era schioapa de o roata si oarba de oglinzile retrovizoare si violata la portbagaj. Chem militia (pardon, politia) si ii astept in statia de tramvai caci nu aveau benzina pentru masinile lor Renault recent achizitionate. Voi vinde masina!

1 Mai
Cald afara iar in casa si mai cald. Acum nici nu pot deschide geamurile caci la coltul blocului e un caine mort intrat in putrefactie de aproape o saptamana care miroase rau si nimeni nu il ia. In schimb, masina mi-a disparut aproape complet. Numai caroseria mai sta marturie a ceea ce a fost odata "masina mea". Daca stiam, bagam cainele putrezit in ea si poate disparea si el! Trebuie sa fi venit Primavara in Canada! Maine imi iau bilet.

2 Mai
Am incercat sa-mi iau bilet dar cel mai curand e pe 15 Iunie 2001. Doamne, cati Romani pleaca! Ii inteleg.

13 Iun.
Imi dau seama ca ACASA e acum Canada unde e zapada cand trebuie sa fie zapada, unde e soare cand trebuie sa fie soare, unde imi pot lasa masina deschisa si cu cheile in ea pe strada, unde caini gasesti doar de cumparat sau pe gratis de la magazine, unde nu sunt injurat pe strada, unde nu sunt gropi sa-mi rup picioarele, unde imi pot controla temperatura in casa, unde am aer conditionat, unde vanzatoarele au placerea de a ma servi si nu obligatia de a imi face un serviciu, unde soarele se reflecta in geamurile zgarie-norilor si nu in gunoaiele de pe strada, unde "spaga" nu exista decat printre grupurile de emranti care vor sa transforme Canada in Romania, China, Uganda, unde lumea iti spune "Yes, please", "No, please" si "Excuse me" in loc de "Da nu vezi, de ce mai intrebi?", "Nu ba!" si "Uita-te ba pe unde mergi bai ochelaristule", unde in caz de urgenta sosesc politia (in masini), pompierii si salvarea in acelasi timp. Poate nici Canada nu e perfecta dar macar acolo mai sunt inca oameni care lupta
pentru acest lucru.

1 Dec.
E clar ca toate greselile se platesc! Nu am realizat ca am depasit cele 6 luni cat aveam dreptul sa stau in afara Canadei si prin urmare mi s-a refuzat intrarea.

http://bancuri.federal.ro/bancuri/193.htm
#28944 (raspuns la: #28924) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ROMANIA PRADA KGB-ului SOVIETIC - de manoliu valentin la: 01/12/2004 08:45:52
(la: Cine conduce lumea)
Lovitura de stat din decembrie 1989 din Romania a fost organizata de ION Iliescu si KGB-ul sovietic.
La lovitura de stat din decembrie 1989 din Romania Ion Iliescu si KGB-ul sovietic a folosit ca masa de manevra cetateni arabi veniti la studii in Romania (agenti SRI, KGB si ai servicilor secrete din tarile lor de bastina), pregatiti in unitati militare din Romania pentru actiuni teroriste internationale.
Dupa lovitura de stat din decembrie 1989 din Romania acesti teroristi, mafioti si traficanti internationali au devenit revolutionari, au primit case, terenuri, paduri, intreprinderi si ferme, sunt patroni, oameni de afaceri, scutiti de taxe si impozite in ROMANIA.
Toti agentii KGB si arabi care au participat la lovitura de stat din Romania sunt traficanti de arme, petrol, droguri, carne vie, tigari si altele, iar marfurile mafiote sunt vandute prin firme fantoma facute in Romania. Traficantii si mafiotii nationalii si internationali au folosit toate aeroporturile si porturile din ROMANIA pentru actiunile lor mafiote, mai ales AROPORTUL din BACAU unde este stapan si senator PSD- VIOREL HREBENCIUC.
Lovitura de stat din decembrie 1989 din Romania organizata de Ion Iliescu si KGB-ul sovietic a avut ca scop inlocuirea cetatenilor sovietici imbatraniti din institutiile statului Romana, adusi de armata sovietica in Romania in 1944, cu alti cetateni sovietici mai tineri.
Dupa lovitura de stat din decembrie 1989 din Romania Ion Iliescu si KGB-ul sovietic a adus in Romania cetateni sovietici din RUSIA, UCRAINA, MODOVA si altele, la studii superioare gratuite in Romania, masa, cazare si bursa, iar dupa terminarea studiilor superioare acesti cetateni sovietici sunt angajati in institutiile statului Roman, (Justitie, SRI, Politie, PNA si altele), cu salariu in valuta si spor de salariu tot in valuta, deoarece lucreaza intr-o tara defavorizata, (CRONICA ROMANA 09 august 2002 ORGANIZAREA SI DESFASURAREA ADMITERII TINERILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA IN INVATAMANTUL LICEAL DIN ROMANIA IN ANUL SCOLAR 2002 - 2003) iar mii de scoli din Romania sunt desfintate si mii de profesori si invatatori nu primesc salariul sau sunt pe drumuri fara serviciu.
Al doilea serviciu de informatii extern (SIE) infiintat de MIRCEA GEOANA Ministrul Afacerilor Externe al Romaniei este alcatuit din cetateni sovietici care au terminat studiile superioare in Romania pentru a lupta impotriva terorismului si traficantilor internationali, pe banii statului si poporului Roman, dar Ion ILIESCU, KGB-ul, PSD-ul sunt cei mai mari teroristi, mafioti si traficanti internationali.
ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, ALEXANDRU MIRONOV si PSD-UL solicita infintarea unui INSTITUT AL REVOLUTIONARILOR, un alt institut communist STEFAN GHIORGHIU pentru a creea locuri de munca pentru cetatenii sovitici (adusi din RUSIA, UCRAINA, MODOVA si altele), viitori agenti SRI si KGB, alta masa de manevra platita de poporul ROMAN saracit si infometat, pentru ca acesti cetateni sovietici sa lupte din institutiilor statului ROMAN pentru distrugerea statului si poporului ROMAN.
Acest INSTITUT AL REVOLUTIONARILOR are ca scop aducerea cetatenilor sovitici (si de alte nationalitati) in Romania la studii gratuite pentru a le povesti pe banii statului si poporului Roman, cauzele LOVITURI DE STAT DIN DECEMBRIE 1989 DIN ROMANAIA, adica infometarea, saracirea si jefuirea statului Roman de catre KGB-ul sovietic si cum s-a organizeazat lovitura de stat din decembrie 1989, diversiuni, greve, atacuri teroriste sau terapii de soc indreptate impotriva statului si poporului Roman, cum se distruge industria, economia, stiinta, cultura si invatamantul in Romania si cum are loc epurarea etnica a poporului Roman saracit si infometat, adica cu POLITIA si JUSTITIA subordonata lui ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, ALEXANDRU MIRONOV, PSD-ului si KGB-ului sovietic.
Alt scop al loviturii de stat din decembrie 1989 din Romania a fost distrugerea industriei si economiei Romanesti, prin privatizari trucate si disponibilizari abusive.
ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, ALEXANDRU MIRONOV, PSD-ul si KGB-ul sovietic a facut cadou vapoare, case, terenuri, paduri, ferme si intreprinderi teroristilor, mafiotilor si traficantilor interni si internationali, iar ce nu a putut fura, a distrus, a demolat si a trimis fier vechi la MOSCOVA.
Un alt scop al loviturii de stat din decembrie 1989 din Romania a fost distrugerea stiintei, culturii si invatamantului Romanesc si epurarea etnica a poporului Roman, prin arestari abusive, somaj, lipsa locurilor de munca, a salariilor, a pensiilor si medicamentelor.
Dupa lovitura de stat din decembrie 1989 din Romania, in Romania exista salariati fara salarii, pensionari fara pensii, bolnavi fara medicamente si someri fara casa, familie si indentitate.
Cine nu platea salariile cetatenilor Romani inainte de decembrie 1989?
KGB-ul sovietic.
Cine nu plateste salariile si pensiile cetatenilor Romani dupa decembrie 1989?
ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ul.
Daca pana la lovitura de stat din decembrie 1989 din Romania, eram sclavi ai COMUNISMULUI sovietic, dar aveam carnet de munca si drepturi ca cetateni ai Romaniei, primeam locuinta si butelii, dupa lovitura de stat din decembrie 1989 din Romania suntem sclavi ai cetatenilor sovietici, ai KGB-ului sovietic si mafiotilor internationali, fara carnet de munca si fara nici un drept ca cetateni ai Romaniei, mai mult cetatenii Romaniei sunt vanati cu Politia si Justitia, goniti din casele lor, le sunt comfiscate casele, terenurile si padurile care sunt facute cadou teroristilor, traficantilor si mafiotilor internationali, iar teroristii, mafiotii si traficantii interni si internationali sunt aparati si protejati cu Politia si Justitia din ROMANIA.
JUSTITIA din ROMANIA este o organizatie mafiota, terorista si criminala subordonata lui ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ului pentru a apara si proteja toate crimele, abuzurile, ilegalitatile si ticalosiile lui, ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ului.
JUSTITIA din ROMANIA este o organizatie mafiota, terorista si criminala cu care ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ul lupta pentru distrugerea industriei, economiei, stiintei, culturii si invatamantului Romanesc, prin privatizari truncate si disponibilizari abusive.
JUSTITIA din ROMANIA este o organizatie mafiota, terorista si criminala cu care ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ul falsifica datele in carnetele de munca cetatenilor Romani si confisca drepturile salariale cuvenite legal cetatenilor Romani.
JUSTITIA din ROMANIA este o organizatie mafiota, terorista si criminala cu care ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ul lupta pentru epurarea etnica a poporului Roman, prin arestari abusive, somaj, lipsa locurilor de munca, a salariilor, a pensiilor, medicamentelor si confiscarea caselor, terenurilor si padurilor cetatenilor Romani care sunt facute cadou mafiotilor, teroristilor si traficantilor interni si internationali.
Cine l-a ucis pe ziariatul de la Timisoara?
ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ul.
De ce a fost ucis ziaristul de la Timisoara?
Ziaristul de la Timisoara a fost ucis de ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ul, pentru ca scria despre hotiile, ticalosiile, ilegalitatile si crimele lui ION ILIESCU si PSD-lui.
Cine l-a ucis pe directorul de la AEROFINA unitate care producea echipament militar?
ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ul.
Directorul de la AEROFINA a fost macelarit in stil MAFIOT impreuna cu sotia sa, adica le-au scos ochii, le-au taiat picioarele si mainile.
De ce a fost ucis directorul de la AEROFINA si sotia sa?
Pentru ca ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ul nu dorea sa se afle despre vanzarile de armament al lui ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, NICOLAE VACAROIU si PSD-ului.
Cine l-a ucis pe procurorul CRISTIAN PANAIT?
ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ul.
Procurorul CRISTIAN PANAIT a fost ucis deoarece intrase in afacerile mafiei sovietice, a KGB- ului sovietic si PSD-ului in Romania, trafic de armament, petrol, tigari si droguri.
De ce a fost asasinat procurorul CRISTIAN PANAIT?
Pentru ca ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ul nu vrea sa se afle despre vanzarile de armament, petrol, tigari si droguri ale KGB-ului sovietic si PSD-ului in Romania si in strainatate, in care era implicat si fiul presedintelui Republici Moldova Lucinski, sirianul OMAR HAISSAN cel care il insoteste pe ION ILIESCU in avion (ZIARUL joi 16 septembrie 2004- SECURIST ROMAN MEMBRU AL-QAIDA).
Cine ataca si vaneaza pe procurorul LELE?
ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ul.
Procurorul LELE a cercetat afacerile mafiei sovietice, ale KGB-ului sovietic si PSD-ului in ROMANIA si legaturile lor cu gruparile teroriste si mafiote internationale, in care este implicata si familia prefectului TARAU de la ORADEA, membru PSD, adica vanzarile de armament, petrol, tigari si droguri.
De ce este atacat si vanat procurorul LELE?
Pentru ca ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ul nu vrea sa se afle despre vanzarile de armament, petrol, tigari si droguri ale KGB-ului sovietic si PSD-ului in Romania si in alte tari ale planetei, in care este implicata si familia prefectului TARAU de la ORADEA, membru PSD, mai mult procuorului LELE ii sunt fabricate date, marturii si acte false pentru a fi discreditat si distrus si se fac presiunii asupra sa si a familiei sale din partea PSD-ului.
Cine a comandat asasinarea lui CATALIN HARNAGEA. DAN ANDRONIC, DAN FISER, COSTEL BABIUC si PETRE MIHAI BACANU?
SORIN OVIDIU VANTU, ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, NICOLAE VACAROIU si PSD-ul.
CATALIN HARNAGEA, DAN ANDRONIC, DAN FISER, COSTEL BABIUC si PETRE MIHAI BACANU au scris despre ticalosiile, abuzurile si ilegalitatile lui SORIN OVIDIU VANTU, ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, NICOLAE VACAROIU si PSD-ul.
De ce a fost comandata asasinarea lui CATALIN HARNAGEA, DAN ANDRONIC, DAN FISER, COSTEL BABIUC si PETRE MIHAI BACANU?
Pentru ca SORIN OVIDIU VANTU, ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, NICOLAE VACAROIU, ALEXANDRU MIRONOV si PSD-ul nu vrea sa se afle despre crimele, hotiile, ticalosiile si ilegalitatile lui SORIN OVIDIU VANTU, ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, NICOLAE VACAROIU si PSD-ului.
ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ului vaneaza, suspenda si disponibilizeaza POLITISTI pentru faptul ca au curajul sa vorbeasca despre abuzurile, ilegalitatile si ticalosiile lui ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ului.
POLITISTI care au curajul si vorbesc despre prostitutie si trafic de armament, droguri, carne vie si masini, cu pasapoarte reale si false, la nivelul conducerii POLITIEI, JUSTITIEI ROMANE, SRI-ului si PSD-ului.
Dosare penale care nu sunt cercetate din ordinul lui ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, NICOLAE VACAROIU, VIOREL HREBENCIUC si PSD-ului.
Dosarul victimelor mineriadelor din 1990-1991 a disparut, vinovati nu sunt, exista numai cetateni Romani mutilati, arestati si ucisi si pagube de sute de miliarde de lei, masini arse si cladiri distruse.
ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, PSD-ul si MINERII au ucis BUCURESTENII.
Dosarul vanzarii de diplome FALSE de absolvire a studiilor superioare in Romania, a lui DOLFI DRIMER, (protejatul lui ION ILIESCU) a disparut, vinovati nu sunt, dar exista zeci de mii de diplome FALSE de absolvire a studiilor superioare in Romania vindute in tara si strainatate, cu sume cuprinse intre 20 000 si 60 000 de dolari exemplarul.
Dosarul Apartamentul pentru care s-a cerut demisia lui VALERIAN STAN, seful corpului de control al Guvernului, vinovati nu sunt, dar exista zeci de mii apartamente vandute sau facute cadou unor mafioti, teroristi si traficanti interni si internationali, ADRAN NASTASE, VIOREL HRTEBENCIUC, NICOLAE VACAROIU, MUGUR ISARESCU si alti, iar cetatenii romaniei sunt vanati, infometati si saraciti.
Dosarul lui OGRADA BOGDAN care a furat peste un miliard de lei din REGIA AUTONOMA LOCATO in 1998, vionavat nu exista, exista numai o paguba de peste un miliard de lei la bugetul R A LOCATO si al ROMANIEI, dosar care nu este cercetat si finalizat.
Lovitura de stat din decembrie 1989 din Romania a insemnat pentru Romania si poporul Roman a doua sovietizare si KGB-izare.
Dupa lovitura de stat din decembrie 1989 din Romania Ion Iliescu, KGB-ul sovietic si PSD-ul a tinut poporul Roman in atacuri teroriste, diversiuni, mineriade, greve si lovituri de stat, asa numitele terapii de soc.
In noaptea de 22-23 decembrie 1989 zeci de mii cetatenii Romani au fost ucisi de ION ILIESCU, KGB-ul sovietic si PSD-ul, iar macelul de la aeroportul OTOPENI unde au fost ucisi si raniti sute de militari Romani este opera lui ION ILIESCU, KGB-ului sovietic si PSD-ului.
La diversiunea de la TARGU MURES organizata de ION ILIESCU, KGB-ul sovietic si PSD-ului au fost raniti, mutilati, si arestati numerosi cetateni ai Romaniei.
Mineriadele din BUCURESTI din 1990 -1991 au fost organizate de ION ILIESCU, KGB-ul sovietic si PSD-ului care a falosit minerii ca masa de manevra pentru a ataca BUCURESTENII care protestau impotriva COMUNISMULUI SI KGB-ULUI SOVIETIC, mii de BUCURESTENI au fost atacati, batuti, raniti, mutilati, arestati si ucisi.
ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, PSD-ul si MINERII au ucis BUCURESTENII.
Dupa aceste mineriade - lovituri de stat organizate de ION ILIESCU, KGB-ul sovietic si PSD, minerii au pierdut locurile de munca si au ajuns someri pe drumuri, fara casa, familie si indentitate.
In perioada 1996 – 2000 Ion Iliescu, ADRIAN NASTASE si PSD-ul au organizat 18 greve care au insemnat tot atatea incercari de lovituri de stat.
Greva pescarilor si vanatorilor sportivi organizata de ADRIAN NASTASE, acestia fiind o alta masa de manevra pentru lovituri de stat in Romania, folosita de ION ILIESCU si PSD impotriva statului si poporului Roman.
Greva foamei a REVOLUTIONARILOR lui DAN IOSIF, masa de manevra a lui ION ILIESCU si PSD, a fost o alta lovitura de stat si care a avut ca scop inlocuirea guvernului RADU VASILE cu un alt GUVERN PRO SOVIETIC, KGB-ist. Greva foamei a REVOLUTIONARILOR lui DAN IOSIF s-a incheiat cu ocuparea sediului GUVERNULUI ROMANIEI, lovitura de stat care a esuat.
Luptele de la COSTESTI si STOENESTI – fiind o alta lovitura de stat organizata de ION ILIESCU si PSD impotriva statului si poporului Roman, unde au fost raniti si ucisi jandarmi, politisti, militari si mineri, lovitura de stat reusita care a dus la inlocuirea guvernului RADU VASILE cu alt guvern condus de MUGUR ISARESCU, omul lui ION ILIESCU si PSD-ului, guvernatorul bancii nationale a ROMANIEI de 14 ani de zile
MGUR ISARESCU finanteaza toate privatizarile trucate in Romania.
MUGUR ISARESCU acorda credite bancare la toti mafiotii interni si internationali.
MUGUR ISARESCU refuza sa sustina financiar, industria, economia, stiinta, cultura, invatamantul din Romania.
MUGUR ISARESCU refuza personal sa plateasca salariile si pensiil cetatenilor Romani.
MUGUR ISARESCU este omul cu care ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ul a devalizat BANCOREXUL, BANCA AGRICOLA si alte bancii din Romania sau a infiintat bancii fantoma cum au fost BANCA POPULARA, BANCA COLUMNA, BANCA DACIA FELIX si altele, numai pentru a fura si talharii poporul roman si distruge industria, economia, stiinta, cultura si invatamantul din Romania.
Ministrul IONEL Blaculescu jandarm al lui ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ului, vanator de vrajitoare, fiind platit din banii statului si poporului Roman pentru a fabrica date si acte false impotriva unor cetateni ai ROMANIEI.
IONEL BLANCULESCU a fost director in BANCOREX si acorda credite favorizate cu dobanda de 8- 12% in dolari si lei, credite care se depuneau in alte banci si se ridica diferenta de dobanda, dobanda in alte bancii, in perioada 1992-1996 era cuprinsa intre 60 si 120%, iar diferenta de dobanda constituia un al doilea salariu neimpozabil pentru protejatii PSD-ului.
Diferenta de dobanda o plateste poporul Roman, saracit si infometat, prin taxe, impozite si scumpiri de tot felul la toate serviciile si produsele.
Toti cetatenii Romaniei care au primit credite favorizate sunt tradatorii statului ROMAN si poporului ROMAN deoarece prin aceste credite au sustinut si protejat instaurarea KGB-ului in Romania si in institutiile statului Roman si au favorizat distrugerea industriei, economiei, stiintei , culturii si invatamantului in ROMANIA si au sustinut toate crimele, ilegalitatile si hotiile lui ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, VIOREL HREBENCIUC, NICOLAE VACAROIU, SERBAN MIHAILESCU si PSD-ului.
Credite favoirizate cu dobanda de 8- 12% se dau si in momentul de fata de catre ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD, dar nu are bani pentru salarii si pensii.
De asemenea ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD sustine ca nu are bani pentru salarii si pensii, dar scuteste de taxe, impozite si datorii toti mafiotii, teroristi si traficantii din ROMANIA.
Mai mult ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD sustine ca nu are bani pentru salarii si pensii, dar finanteaza SERVICIUL ROMAN DE INFORMATII, adica KGB-ul sovietic cu 450 de miliarde de lei, acum in campania electorala.
SERVICIUL ROMAN DE INFORMATII, adica KGB-ul sovietic cu care ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, RADU TIMOFTE si PSD-ul fura voturile cetatenilor ROMANI.
SERVICIUL ROMAN DE INFORMATII, adica KGB-ul sovietic cu care ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, RADU TIMOFTE si PSD vaneaza, ataca si asasineaza cetatenii Romaniei.
Cetateni ai romaniei sunt ucisi in fata blocului si in lifturile blocurilor pentru un telefon mobil, cercei sau inele de aur.
Pensionari ai romaniei sunt ucisi si talhariti in locintele lor pentru o pensie de un million sau doua de lei.
SERVICIUL ROMAN DE INFORMATII, adica KGB-ul sovietic cu care ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, RADU TIMOFTE si PSD distruge industria, economia, stiinta, cultura si invatamantul in ROMANIA.
In anul 1989 ROMANIA a platit datoriile la FONDUL MONETAR INTERNATIONAL si BANCA MONDIALA si devenise un stat independent si suveran, dupa lovitura de stat din decembrie 1989 cetateni sovietici au facut credite la la FONDUL MONETAR INTERNATIONAL si BANCA MONDIALA in numele statului si poporului Roman, credite pe care le plateste poporul roman, saracit si infometat, prin taxe, impozite si scumpiri de tot felul.
Dupa lovitura de stat din decembrie 1989 din Romania ION ILIESCU si PSD-ul a infintat numeroase jocuri mafiote si criminale pentru a fura, saraci si talhari poporul Roman, CARITAS, FNI, GELSOR, SOVINVEST si altele, iar beneficiarii acestor jocuri mafiote sunt ION ILIESCU, PSD-ul, KGB-ul sovietic, iar cel mai mare beneficiar al acestor jocuri mafiote este SORIN OVIDIU VANTU care este protejat si aparat de ION ILIESCU, ALEXANDRU MIRONOV, CONSILIULUI SUPREM DE APARARE AL TARII, RADU TIOMFTE, SERVICIUL ROMAN DE INFORMATII, NICOLAE VACAROIU, VIOREL HRBENCIUC, SERBAN MIHAILESCU si PSD, mai mult premierul ADRIAN NASTASE primeste de la SOV, un salariul lunar in valoare de 5000 dolari pentru ca se ocupa de afacerile lui SORIN OVIDIU VANTU in strainatate pe langa Maria Asnar si Toni Blair.
Prin aceste jocuri mafiote si ticaloase SORIN OVIDIU VANTU si gasca lui din PSD, ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, NICOLAE VACAROIU, SERBAN MIHAILESCU si RADU TIMOFTE, ALEXANDRU MIRONOV si alti, au furat, saracit si talharit peste 300 000 familii care au ramas fara casa si hrana( ROMANIA LIBERA 13 martie 2002 HAIDUCII DE LA SOCRATEE IN CARDASIE CU VANTU).
Ion Iliescu si PSD-ul au devalizat toate regiile din Romania sau le-au desfintat, cum este cazul REGIEI AUTONOME LOCATO (asimilata de RA APPS) care se ocupa cu inchirierea spatiilor pentru misiunile diplomatice acreditate in ROMANIA, iar toata averea regiei de sute de milioane de dolari provenita din chiria pe care o incasa de la misiunile diplomatice a fost furata de clica PSD-ului si KGB-ului sovietic din ROMANIA, deja sunt misiuni diplomatice acreditate in ROMANIA care sunt controlate si care platesc chiria KGB-ul sovietic, prin firma FAGET, mai mult a fost depusa averea regiei la BANCA TURCO-ROMANA sute de milioane de dolari, iar membri din conducerea regiei care au depus banii la acesta banca au primit comisioane de sute de mii de dolari si un salariu lunar de 3000 de dolari pentru ca a depus averea regiei de sute de milioane de dolari la banca TURCO –ROMANA, dar banca TURCO-ROMANA a disparut din Romania, odata cu banii risipiti de regie, au pierdut banii si romanii care au depus economiile la aceasta banca TURCO-ROMANA.
Anul 2004 este anul mineriadelor in ROMANIA.
Mineriada impotriva scoli de YOGA MISA.
Cand comunitatea evreiasca doreste sa aresteze un cetatean roman sau sa faca o actiune masonica satanista in Romania (satanisti sunt aripa tanara a masonilor si francmasonilor in Romania, satanisti distrug mormintele rudelor noastre protejati de evreii si masonii care conduc institutiile statului Roman) cum a fost inchiderea emisiunii lui Dan Diaconescu de la postul de televiziune 7 ABC sau suspendarea postului de televiziune OTV, comunitatea evreiasca solicita sprijinul lui ION ILIESCU, iar cand ION ILIESCU si PSD-ul vrea sa organizeze o diversiune, terapie de soc sau lovitura de stat in Romania se foloseste de comunitatea evreiasca.
Scoala de YOGA MISA a intrat in atentia comunitatii evreiesti si a SERVICIULUI ROMAN DE INFORMATII deoarece GRIGORIAN BIVOLARU a avut curajul sa traduca si sa scrie despre MASONI care este o organizatie criminala-financiara internationala evreiasca, iar tinerii din scoala de YOGA MISA tin treaza constiinta tinerilor din Romania, acei tineri romani care nu pot fi drogati si manipulati dupa cum doreste ION ILIESCU si PSD-UL.
Membri scoli YOGA MISA au fost batuti, arestati si le-au fost confiscate in mod abuziv, carti, calculatoare, telefoane mobile si bunuri personale din dispozitia lui ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, PSD-ului si comunitatii evreiesti din Romania cu sprijinul POLITIEI, JANDARMERIEI, JUSTITIEI si SERVICIULUI ROMAN DE INFORMATII, in acelasi mod cum ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-UL confisca casele, terenurile si padurile cetatenilor ROMANI si le face cadou troristilor, traficantilor si mafiotilor internationali.
Acesti tineri membri ai scoli de YOGA MISA sunt vanati si atacati la fel ca, procurorul LELE, CATALIN HARNAGEA, DAN ANDRONIC, DAN FISER, COSTEL BABIUC si PETRE MIHAI BACANU, cotidianul ROMANIA LIBERA si postul de televiziune OTV de catre ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD.
La sfarsitul anului 2004 are loc alta mineriada in Romania, mineriada WAS de la cotidianul ROMANIA LIBERA, mineriada WAS comandata de ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, ALEXANDRU MIRONOV (CRONICA ROMANA 14 august 2002 O TICALOSIE!) si PSD-ul pentru desfintarea ziarului ROMANIA LIBERA si disponibilizarea ziaristilor de la Romania Libera pentru ca sa nu se mai scrie despre ilegalitatile, crimele si ticalosiile lui ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ului indreptate impotriva statului si poporului ROMAN.
Atacarea cotidianului ROMANIA LIBERA este o dovada clara ca PSD-ul este KGB-ul sovietic si ca statul si poporul ROMAN in acesti 14 ani de zile a fost vanat, talharit, furat si ucis de KGB-ul sovietic, de ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, ALEXANDRU MIRONOV si PSD.
Asa a fost atacat si postul de televiziune OTV si suspendat o lunga perioada de timp deoarece poporul Roman avea posibilitatea de a spune probleme pe care le are la OTV, despre somaj, lipsa locurilor de munca, a medicamentelor, despre modul cum poporul Roman este vanat cu POLITIA SI JUSTITIA, cum cetatenii Romani sunt dati afara din serviciu si din case, cum le sunt confiscate casele, terenurile si padurile si sunt facute cadou teroristilor si mafiotilor interni si internationali de catre ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD.
Postul de televiziune OTV a fost si este singurul post de televiziune care prezinta ADEVARATELE STIRI din ROMANIA, dar si abuzurile, ticalosiile si ilegalitatile lui ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ului.
Toate televiziunile din ROMANIA sunt conduse si cenzurate de ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD pentru a izola si marginaliza poporul roman saracit, furat, mintit si infometat de ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD.
ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, ALEXANDRU MIRONOV, PSD-ul si MAFIA GENOCID in ROMANIA.

25 10 2004 MANOLIU VALENTIN

Mya, multumesc din suflet - de Anon Imus la: 12/01/2005 20:13:15
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Mya, voi merge in Romania anul acesta. Trebuie neaparat sa vad mormintele parintilor, fratilor si surorilor mele, si a altor stramosi ai mei. Sa aprind o lumanare la crucea dela capataiul lor si sa fac o slujba religioasa in memoria lor. Vreau sa vad si ce se poate face cu proprietatile mele pe care mi le-a confiscat Gheroghiu Dej si Ceausescu.
Dilema mea este ca va trebui sa duc si cadouri la neamuri. O fac si pe asta, e frumos, bine zici. Dar sunt sigur ca nu le va place ce o sa primeasca. Ii cunosc eu bine pe verii mei. Sunt mofturosi. Cu nasul pe sus. Ei cred ca daca am ajuns in America am devenit milionar.
Au uitat prin ce am trecut eu sub regimul Comunist si pana am plecat din Romania. In ciuda suferintelor mele ei tot m-au criticat aspru cand am emigrat din Romania lui Ceausescu doar cu doua valize mici (o verisoara pe care o iubisem mult ii spunea mamei mele ca sunt un tradator de tara).
Tu crezi ca verisoara mea s-a schimbat cumva si ma va primi cu bratele deschise? Cum va fi intalnirea cu ea?
Nici nu stiu ce sa le duc? Nu stiu ce le poate place? As vrea sa le duc ceva ce nu se gaseste acolo. Dar n-am ideie.
Mya, nu e vorba de lipsa de patriotism aici. Din contra, eu ma socotesc un patriot. Eu socotesc Romania ca o tara minunata, o tara de vis. Romania merita o soarta mult mai buna decat cea de astazi tocmai pentruca a suferit mult, ca si mine. Si intr-o zi Romania va fi o tara asa cum o vad eu: foarte atragatoare, foarte primitoare, foarte culta, foarte pitoreasca, ceva cam in genul Elvetiei.
Mi-a parut tare rau ca Lia Roberts n-a devenit Presedinte. Dupa umila mea parere ar fi fost un pas inainte spre progres. N-a fost sa fie! Sa speram ca macar acum dupa alegerea lui Basescu va rasare soarele si in tara noastra. Dar nici acum nu garantez.
Am devenit foarte sceptic.
Sibiul, Iasul, Brasovul si Bucurestiul au fost orasele mele dragi in care copilarit, am iubit si am avut copii mei dragi, deaceia mi-e dor de tara. Mi-e dor de forfota din Gara de Nord. As vrea sa ma duc si sa mananc un cotlet la gratar plus 4 mici, cartofi prajiti si o sticla de Murfatlar la restaurantul Miorita din Herastrau.
As vrea sa ma sui in troleybusul 93 dela Gara Sa aud vorbindu-se numai in limba mea materna in jur. Sa stau pe o banca in Cismigiu.
Asa ca o sa incerc sa nu ma indispun, Mya inainte de plecare. Am sa ma inarmez cu rabdare si...imaginatie.
Tu spui ca in Europa lumea este "mai deschisa" ? Comparativ cu unde? Statele Unite? Eu nu cred asta. Din contra eu cred ca Eurpenii sunt mult mai suspiciosi si mai sobri (ei se cred inca "elita" lumii).
Dela Bucuresti am sa merg la Roma, Italia sa o mai vad odata. Roma mi-a placut enorm, mai mult decat Parisul, mult mai mult. Am avut emontii mari in Roma.

Anon
#33234 (raspuns la: #33205) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Demelza, Mersi pentru inte - de mya la: 08/02/2005 00:55:52
(la: Copiii o "problema" de rezolvat...)
Demelza,

Mersi pentru intentia cu calendarul bisericesc insa nu e cazul. Esti foarte draguta. Indraznesc sa-ti scriu aici ca sa nu trollez subiectul parintelui Iulian Nistea.

De regula primesc prin posta calendarul in cauza sau mi-l aduc din Romania. Anul asta l-am cumparat insa l-am uitat in Germania (am emigrat recent in USA).

Mersi pentru intentie. Zic si eu "te pup" desi...nu se poate asa, de la distanta :)))
este comunismul de vina ptr caracterul romanilor - de anib la: 13/04/2005 16:50:19
(la: Este Comunismul de vina pentru caracterul Romanilor?)
comunismul este de vina, mai precis a influentat negativ toata gindirea generatiilor din 44 pina s-a terminat, cred eu

pot sa-mi dau seama clar de asta si din atitudinea emigrantilor romani ajunsi in tara care-i primeste

asteapta sa l-i se dea totul, ca in tara, si dupa ce au ajuns unde si-au tot visat sunt nemultumiti si nefericiti

nu putem da vina nici pe englezi, care la sfirsitul razboiului erau si ei sfirsiti si storsi si nici pe americani care nu aveau niciun pact cu noi

poate ca putem sa ne plingem pozitia geografica, la poarta rusiei si sub influenta ei asa cum tarile din america de sud sunt sub influenta sua, cea mai mare putere din zona

cred insa ca a cam venit vremea sa fim noi insine responsabili de ce se intimpla in romania si sa nu mai dam vina pe unul si pe altul ptr ca din 89 s-a terminat cu comunismul

daca permitem sa ne conduca cine ne conduce si nu ne intereseaza pe cine votam si ca tara nu progreseaza de 16 ani, ba asi putea spune chiar regreseaza, cine-i de vina? alte tari in niciun caz

tot citind mesaje de pe forumuri diferite am gasit un comentariu care se repeta si din care se poate vedea clar atitudinea noastra, mesajul zice cam asa': áici, adica in orice tara in care s-a ajuns, se munceste greu nu ca in romania'

voi credeti ca alte tari au ajuns unde sunt fara munca sau cu conceptia veche de acasa: noi ne facem ca muncim si ei se fac ca ne platesc?

mie mi-a zis tata cum a fost inainte de 44, foarte bine

daca munceai aveai de toate in timp, erai respectat, t-i se dadeau bani cu imprumut si duceai o viata civilizata

stiu ca erau zone ale tarii unde se platea mai prost si unde nu se gasea de munca, dar asta este peste tot

m-i s-a spus ca erau bogati si saraci dar ca dupa ce s-a luat totul de la bogati si s-a dat la saraci, au inceput sa mearga toate pe dos si toti am fost mai mult sau mai putin saraci

pina la sfirsit am ajuns cu magazinele goale, fara electricitate, libertate, gaz si tot feluri de abuzuri

pe mine nu saracia ma sperie ci faptul ca am trait fara Dumnezeu si atunci am capatat ce am meritat

asi dori din inima sa ne aducem aminte de asta si macar acum in ceasul al 12-lea sa ne intoarcem cu fata la Dumnezeu si sa traim dupa regulile Lui

nu doresc sa jicnesc pe mine, asa cred eu si o cred din toata inima
Retinerea pasapoartelor a f - de gabriel.serbescu la: 03/09/2005 14:12:19
(la: passe-partout)
Retinerea pasapoartelor a fost un abuz. Cei trei mii de romani erau deja rezidenti spanioli, a caror acte inca nu fusesera eliberate, dar se aflau pe listele de asteptare.

Pentru cei care nu stiu, odata cu schimbarea guvernului socialist, s-au promis (si pus in pragtica) si legalizarea a vreo doua-trei milioane de emigranti ilegali pe teritoriul spaniol. Parte din acestia erau romani, si odata prezentant un act care sa le atesteze sederea prelungata pe teritoriul spaniol (mai mult de un an) precum si un antecontract de munca, deveneau rezidenti.

Retinerea pasapoartelor e astfel un abuz. E adevarat, romanii acestia se aflau in afara perioadei de 90 de zile, ins odata cu solicitarea rezidentei, exista un punct prin care se solicita de asemenea scutirea de viza.

In principiu, marea majoritate a cererilor au fost aprobate la cca 45 de zile de la depunerea actelor, prin desemnarea unui numar de identitate si a unui altul, de asigurari sociale. Simpla prezentare a acestora era suficienta pentru a legitima orice persoana, emigrant roman sau de aiurea, atat in fata autoritatilor vamale cat si a celor portuare, aeroportuare sau de alt tip.

Cazul romanesc a fost unul rusinos din punct de vedere a legislatiei confuze, si din punct de vedere a respectului cetatenesc. Nu e nici o rusine ca sintem un popor sarac, la fel emigrarea nu poate fi vazuta decat ca pe un rau necesar, sau se poate privi chiar cu pozitivism, in cazul in care orice emigrant din fundul Moldovei sau a campiei oltenesti, reuseste sa-si schimbe mentalitatea, odata intrat intr-un contact direct cu sistemele sociale europene. Insa e o rusine prostia.

Ca o paranteza (statistica), cea mai mare parte a contractelor au fost acordate (in cazul romanilor) in contstructii sau turism. Reminiscente ale lui Manole (daca vreti) sau cultul de tip Capsa. Perpetuarea continua a termenului ¨capsunar¨ chiar e lipsita de sens, tact si ratiune. Denota prost gust.

Unii nu se intorc in tara cand vor ei, ci can pot, stimate Trustman, nu toti sint nevoiti sa suporte Romania asa cum deja te-a inveninat pe tine
#69472 (raspuns la: #65164) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Jihad in parcare. - de Joe King la: 06/10/2005 08:34:13
(la: Joe King cu ziarul Ziarul.)
JIHAD PENTRU O OLTEANCA
Autor: (A.B.)

Politia din Valcea a fost sesizata de Spitalul orasului Brezoi ca la sectia Urgente a fost adus un cetatean strain ranit grav in urma unei altercatii. Iranianul Mohrramzadeh N. (42 de ani) a fost castrat in urma unui conflict cu doi cetateni turci. Miza scandalului in care au fost implicati barbatii a fost dreptul de a beneficia de serviciile unei prostituate, pe nume Marinela (41 ani), agatata intr-o parcare pe Valea Oltului. Pentru ca nu au reusit sa stabileasca ordinea in care se vor desfata cu Marinela, scandalul dintre barbati a degenerat. Turcul Kenan K. (35 ani) a pus in cele din urma mana pe cutit si i-a provocat iranianului mai multe plagi in regiunea peniana si scrotala. Viata victimei, aflata in stare grava din cauza hemoragiei, a fost totusi salvata de doctori.

Joe King: Ce sa fac, ma omor dupa titlurile cocosate de la Ziarul. Din titlul asta intelegi imediat "Aolllleeeeuuuuu... ditamai Jihad pentru ce? Pentru o olteanca? Nici macar o tiganca? Sau o turcoaica ceva? Pentru o olteanca????? Ce timpiti....:-) ( totusi se va intelege din text ca nu e o olteanca oarecare). Sa vedem ce inseamna Jihad pentru A.B. (scrie camuflat, sa nu-l prinda si pe el Jihadul si sa-i faca omleta din testicule). Pai, incepe asa, la spitalui din Brezoi a fost adus un iranian fara un co...pardon testicul sau doi. Pardon, doua. L-au intrebat ce s-a intimplat si el, cu o voce pitigaiata le-a explicat despre ce a fost Jihadul care a inceput intr-o parcare pe Valea Oltului. Acolo se plimba printre masini Marinela, o evadata de sub jugul pestelui oltean si vilcean , liber profesionista prin parcari. Si au aparut luptatorii pentru eliberarea .... presiunii erotice, iranianul Mohrramzadeh N. (42 ani) si turcul Kenan K. (35 ani). K.K. (caca, asa-i zic prietenii), i-a zis persanului M.N. sa se sprijine pe o masina si sa fumeze o tigara pina termina el Jihadul cu Marinela. (cel mai scurt Jihad din istorie, probabil, cinci minute, asa cum se zice in Romania). Dupa cum e bine stiut, persanii sint foarte zgirciti. M.N. era convins ca daca turcul e primul, nu-i mai lasa nimic asa ca, nu a fost de acord si i-a zis: eu nu sint fraierul nimanui, ii fac eu Jihadul intii (de atita emotie incepuse sa vorbeasca in versuri mioritice). Hai sictir, i-a raspuns caca, (K.K.) nimeni nu face Jihad inaintea mea. Marinela olteanca, cu chilotii in vine, se uita ingrozita la turc care scoase un cutit si facu din ouale iranianului, Jahnun, adica mincarea nationala din Yemen (Jihadul e totusi din lumea musulmana).
L-au salvat doctorii olteni insa nu-i mai recunoaste nimeni vocea la telefon. Sau e confundat cu o femeie. Acum se pune intrebarea de 100 de puncte: Totusi ce legatura are Marinela olteanca trotuarista, cu Jihadul? O definitie de dictionar: Jihad=(Arabic) "Struggle;" usually applied to an Islamic war.(razboi islamic).

O fi sugerat ziaristul ca "sculptarea cu o arma taioasa" a oualelor unui musulman de catre alt musulman se numeste, la misto, Jihad? Insa islamul extremist, care promoveaza Jihadul, nu e deloc tolerant cu mistoul la adresa lui, in ziare. Acum intelegeti de ca A.B., ziaristul, se va tine in anonimat ? :-) Dupa articolul asta e pe post de Salman Rushdie, adica a jignit Islamul .L-a "patat" cu o olteanca din parcarile de pe Valea Oltului care vroia si ea, saraca, sa faca un ban printre masinile parcate. Cu unu, cu doi, cu zece, nu conteaza. Numai la astfel de Jihad nu se astepta saraca. Poate totusi i-au platit inainte ?
#77041 (raspuns la: #76223) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...