emigrare australia 2010

Radu,

As spune ca folosirea lui 'mindru' in a exprima apartenenta, dragostea la o natie este nejustificat si poate nepotrivit.
Din pacate pacate ce scrii mai sus, cred eu, este resultatul unei complexitati, inferioritati. Fata de cine?
Ai scris "Stiu ca traim vremuri in care nu conteaza carei natii apartii. Tara e acolo unde ti-e bine, acolo unde ai ce manca si unde individualismul tau e protejat de individualismul celorlalti." da-mi voie sa-ti spun ceva...:) Astea sint gogonelele vindute de cei care incearca sa-si justifice emigrarea. Foarte simplista explicatie. Bollex...:).
In UK sint multi care au rude in Australia, Canada etc. Si oriunde ar fii, nu isi neaga originea.
Sint de acord cu tine ca trebuie sa fii mindru de ceea ce esti dar nu sa te falesti, sa te bati in piept. In plus, s-ar putea ca cei care te asculta sa te vada ca esti ridicol.
Empatia pe care o exprimi pentru ce este negativ poate aduce numai nefericire.
Sint extrem de surprins ca spui ca iti este rusine (citeodata?) ca esti roman. Care sint motivele?

Si ce daca Romania n-a intrat in UE in Mai? Am fost si eu trist, foarte trist, dar nu mi-a fost rusine ca sint roman. UK nu este in EU si mai mult de 50% nu vor sa fie. Este cumva sfirsitul pamintului? Nu.
Este oare prea tirziu pentru Romania? Am scris ceva pe aici ca s-ar putea sa fie.
Dar oare de ce Romania nu spune ceva de genul: Sintem unde sintem. Ce vrem noi? Si ai sa facem fratilor...

Ai mai scris:"Suntem o natie care a dat universului Oameni deosebiti..."
Nu asa de multi in comparatie cu altii...daca vrei sa te compari cu cei mai buni decit tine. Daca vrei sa te compari, de exemplu, cu Belgia ai dreptate.

Hai sa te intrebi pe sleau: Ce intelegi tu prin ' nu ne mai ranim natiunea'?
"Prin indiferenta, prin tradare, prin a face pentru ea mai putin decat esti in stare, prin a fi mai putin decat poti."
Peste tot exista prosti, mediocrii, indiferenti, nepolicosi. Poate chiar mai multi decit in Romania.
Si ce intelegi tu prin tradare? Este, cred eu, ceva foarte grav sa acuzi pe cineva de tradare.

In Romania, ca de altfel in orice democratie, cel care arunca hirtii pe strada, injura, fura fara sa fie prins, dispretuieste, da mita are aceleasi drepturi ca si tine. Si poate pentru el mindria de a fii roman inseamna cu totul altceva.
Daca frica in dumnezeu, bunul simt si intr-un fel societatea nu indreapta un individ, nici tu, eu ...:) sau Plesu n-avem nici o sansa.

Oare ti-ai pus vreodata intrebarea daca de fapt normalul este ceea ce se intimpla chiar acum in tara si ceea ce vrei tu este nepotrivit? Dar de ce Romania sa fie tot timpul comparata cu Europa de vest? Dar daca locul Romaniei este cu estul (oricare ar fii el)?

Numai bine.
P.S. Se pare ca in Romania se sta bine cu teoria..cu practica se duce cam prost...:)

Daca dupa 9 ani de munca asidua realizez ca sunt necesari inca o suta sa pot oferi un acoperis si un viitor copiilor .Cand succesele tale profesionale se rezuma doar in succese financiare ale altora intrebarea este:De ce nu emigrezi?

am emigrat de la inceputul acestui an in Australia si-am luat-o de la capat!!! din toate pdv si in mod special in ce priveste invatamantul. dupa cum stiti probabil cei mai multi dintre voi, atunci cand emigrezi ti se ofera sansa de a studia limba noii tari gratuit, cel putin pt. o vreme. asa ca eu n-am facut exceptie. dar sa fiu la subiect.
am invatat in scoala limba engleza, cea pe care multi o invata inca in Romania, insa au trecut atat de multi ani de atunci incat am ramas doar cu cateva chestiuni generale in memorie. motivele: 1. la ore vorbea mai mult profesoara(poate-i placea sa se auda singura sau nu putea sa auda greselile noastre fara sa puna mana pe bat si sa ne loveasca la palma si peste brate...- n-o sa va vina sa credeti dar am reintalnit-o pe acea profesoara intr-o alta scoala, de data aceasta la randul meu profesor, si s-a facut ca nu ma mai cunoaste desi s-a uitat lung la mine); 2. realitatea e ca n-am fost un elev stralucit sau, asa cum zicea diriginta din gimnaziu, eram "branza buna in burduf de caine"; 3. teoria n-a fost niciodata acoperita in realitate de practica necesara in scoala, adica de conversatie, iar eu eram bun la practica! asa ca am fost obligat in timp sa ma auto-instruiesc prin programe tv si internet- cand a venit vremea...
aici, in Au, simt o oarecare frustrare si un fel de rusine parca, desi stiu ca e normal pt. cineva care emigreaza sa se simta asa pt. ca ia totul de la ZERO. e ca si cum te-ai naste din nou si trebuie sa inveti limba materna. numai ca problema ramane varsta, apoi sistemul de invatamant la care v-ati referit si care e extrem de diferit fata de cel de aici. si e frustrant pt. ca te simti ca un copil iar lucrurile pe care le inveti iti par atat de stupide uneori(sa recunoastem, unele dintre ele chiar sunt) dar SISTEMUL DE VALORI in care ai intrat spune despre ele ca sunt importante. putem admite ca emigrantii resimt un fel de soc atunci cand incep cursurile intr-o oarecare scoala straina, indiferent cat de buna sau rea este. ce mi se pare f. f. important e ca aici nu te impinge nimeni de la spate cu de-a sila sa inveti din tone de manuale inutile si..."alternative", nimeni nu te cearta sau te desconsidera pt. felul tau de a fi iar de bataie nici pomeneala. inveti ce-ti place mai mult si te pregatesti sa faci bine ceea ce-ti place. nu esti constrans prin nimic si asta face mult fiindca iti creaza un climat decent si de siguranta. e optiunea ta, tu alegi ce vrei sa faci si cand sa faci. nu trebuie sa inveti matematica daca asta iti da dureri de cap, nu te pune nimeni sa scrii comentarii daca nu esti in stare sa te exprimi nici macar fata de tine insuti samd. stiti ceva, am fost si am ramas cred intre cei mai buni dintre colegii mei la literatura romana, insa n-am avut loc niciodata in panoplia celor buni fiindca erau altii/altele care aveau nevoie acuta de a se simti in top si pt. a obtine asta se foloseau de tot felul de tertipuri. in fine, anii au trecut..., sistemul a ramas!
dar sa nu ma departez prea mult de la tema. nu ma mira ca invatamantul romanesc sufera la propriu fiindca, asa cum bunastarea depinde de economie(si stiti in ce hal arata asta), sistemul de gandire si apoi cel de programe scolare e anacronic. prea multi au incercat sa faca ceva, asa cum imi spunea o batrana profesoara, stand in scaunele alea elegante din ministere dar necautand vreodata la bancile mizere si la conditiile improprii de studiu din clase si laboratoare. in acelasi timp nu ma mira ca chiar in astfel de conditii elevii romani obtin medalii importante la cele mai prestigioase competitii. intrebarea e DE CE? poate din spirit de competitie, din dragoste(de ce nu?)/placere pt. acel obiect ales, din mandria de a fi roman, sau poate pt. ca vor sa vada o alta fata a lumii in care traiesc!!! important e ca oricat de rau ar fi sistemul exista destui profesori gata sa dea totul pt. elevii si studentii lor. si o fac asa de bine incat rezultatele sunt remarcabile. stiu sigur ca sunt o multime de profesori care tin si nu prea tin cont de programe fiindca experienta lor de o viata nu le permite sa fie in pas cu schimbarile de ministri si ministere! in opinia mea invatamantul continua sa fie intr-o mai mica sau mai mare masura politizat cu buna stiinta. despre "cornul si laptele"...ce sa zic? mai mare gogomanie ca asta nu putea sa iasa decat din capetele patrate sau octogonale ale unor cheliosi care se scobesc in nas, dorm, citesc ziare, vorbesc la 'celulite', mananca sau pur si simplu se uita la poponetele celorlalti in timpul asa-numitelor sedinte parlamentare. in loc sa le dea romanilor posibilitatea de a-si creste copiii in bune conditii de alimentatie, absolut necesare in procesul de invatamant, 'patronii' de partide, uzurpatorii vechi deveniti mai nou profanatori de ramasite omenesti, le dau copiilor la scoli cornuri si lapte. mai mare rasul, domnilor, pt. o tara care se vrea europeana si in plus in mileniul trei! ce fac ei se traduce cam asa: n-aveti nevoie de bani fiindca oricum va hranim noi copiii!!! dar aici se mai vede o slabiciune si anume aceea a copiilor proveniti din familii fara viitor. prin urmare sistemul de invatamant se disociaza de cel de protectie sociala si de cel de sanatate in tara noastra. la noi copiii cu nevoi speciale sau cu probleme familiale sunt tratati diferit, dar nu in sensul bun, adica mai cu atentie, ci in sensul ca sunt priviti cu suspiciune, retinere, uneori ca 'paria' ai societatii. toata lumea judeca, nimeni nu face nimic pt. ei ca sa nu cada prada acelorasi nisipuri miscatoare. e scandalos, e mizerabil ce se intampla! dar poate ca tocmai de aceea exista in Romania atat de multe cazuri de pedofilie si, asa cum am vazut intr-un film facut cu mari riscuri la noi in tara, reteaua se intinde pana departe in toata lumea- va vina sa credeti ca exista parinti care-si dau copiii, propriii copii, pe dolari sau euro celor care-i vor??? filmul despre care v-am spus a aratat clar precum cristalul ca sunt extrem de multi interesati in a mentine reteaua, inclusiv sau mai ales romani. de aceea strainii gasesc aici un climat f. favorabil pt. intretinerea acestui soi de relatii.
ca sa ma opresc totusi undeva trebuie sa concluzionez. asadar am sa repet ce-au mai spus altii inaintea mea: TREBUIE SCHIMBATA MENTALITATEA! calitatea trebuie sa ia locul cantitatii odata pt. totdeauna. dragi profesori si educatori, nu mai hraniti mintile deja abrutizate ale copiilor cu prostii de tot felul si nu-i obligati sa invete ceva ce nu le place doar de dragul de a va sti obiectul in topul preferintelor!!! si mai explicati-le din cand in cand care e diferenta dintre Andreea Esca si Stefan cel Mare, Gica Hagi si Hagi Tudose, Dracula si Vlad Tepes, Hollywood si "real life"! in lumea din afara tv-ului e inimaginabil de greu pt. cine inca viseaza!...
just me

Intrebarea ta era "de ce ai decis sa nu emigrezi?".
Pt mine este un pic cam tarziu pt ca sunt deja de 3 ani in franta. Si daca as avea de ales din nou , nu cred ca as lua-o de la capat.
Cei care decid sa ramana "acasa" o fac poate din lipsa de curaj, frica de riscuri, prefera poate stabilitatea si linistea sufleteasca, sunt poate prea legati de parinti, rude,prieteni, de rutina din jur. Si eu una, ii inteleg perfect. Cand esti "departe" esti macinat de un dor nesfarsit, pana si de lucrurile pe care nici nu le observai inainte, esti macinat de culpabilitate fata de cei ramasi inapoi, de obsesia unei vieti nesigure departe de tot ce iti este familiar.
Doar cei puternici reusesc sa se integreze perfect, pana si cand mergi la paine , te blochezi de oameni care nu iti sunt asemanatori. Prin gesturi, mimica, mod de a gandi, de a zimbi, tot in genenral.
daca as avea posibilitatea m-as intoarce, dar cu conditia de a avea in romania acelasi salariu pe care il castig aici. De fapt asta este singurul motiv pentru care mai sunt inca aici. E trist dar adevarat.
Mi-as dori sa imi poti raspunde la ceea ce am scris, poate cu sfaturi, cu idei, cu comentarii.
Va doresc la toti prosperitate, liniste si soare!

Dear sister,

Am 48 ani,am venit in USA la 25 ani in 1981 ca refugiat politic si cu pasaport fara cetatenie romana si de nici un fel,un total apatrid.
Deci sunt de 23 ani aici,am mai scris demult destule despre viata mea ca emigrant si prin cate am trecut.
Sunt cetatean american de 17 ani.
Ai dreptate,toata viata mea am fost cam inconstient,intr-un fel de fapt NU m-am gandit niciodata daca ceea ce am facut ma va duce la probleme grave,eventual puscarie,am facut putina ca disident politic si luat caftelile
de rigoare si torturi.
Si totusi si in acele momente nu mi-am dat seama ca sunt in primejdie....
Am avut o viata plina de exciting things si crede-ma ca NU regret azi nici o secunda macar.Am mai scris undeva la un text ca ceea ce a fost pt. mine important a fost curiozitatea de a cunoaste cat mai multe si de a experimenta orice posibil pe propria piele.

De fapt si azi tot un copil am ramas,nu stiu daca pot sa ma numesc real maturizat.Ha!In fapt,de ce as fi altcineva de cum sunt?M-as minti pe mine insumi.
Multi m-au invidiat este adevarat,dar nu mi-a pasat,ce vina am avut eu ca lumea roia in jurul meu si le placea compania mea?
Nu e chiar scris pt. oricine sa fie ca mine de ex. fiecare are drumul si soarta lui/ei,eu nu invidiez pe nimeni deloc.De fapt iubesc pe toti.
Ma flatezi spunand ca ma respecti,iti multumesc din suflet,Luci,eu am iubit f.f.f.
mult femeile si inca le iubesc mind you,dar azi sunt loial sotiei de multi ani.

E adevarat ca mereu am fost fericit,chiar si in zile intunecate.
Revenind la experienta de viata si prin cate am trecut,am vrut sa fiu sigur ca daca deschid orice fel de subiect de discutie,mereu voi avea ce spune din proprie experienta si nu din a altora sau din carti...
Unii vorbesc intr-una dar nu au o baza anume fondata pe reala cunoastere si ar trebui sa taca.
Imi aduce asta aminte acum de un film western(f. BUN)al lui Sergio Leone,cu Clint Eastwood,Lee Van Cleef si Eli Walach:The good,the bad and the uggly.
E o scena sucara cand Eli face o baie in cazan si vine un bandito sa-l omoare.Are pistolul indreptat spre el si incepe sa arunce din el mai intai o gramada de cuvinte.Eli care avea pistolul lui sub apa,trage cu el si-l impusca mortal pe bandito si spune cu tigara intre dinti:"First you shoot,then you talk."
Cam asa vad eu si experienta vietii si pe cei invidiosi.

E insa adevarat ca arta mereu m-a salvat,ceva trebuia sa am sa ma ancoreze cumva,sa-mi dea un tel in viata.
Sunt ca Mitica,cade-n cur si se ridica,daca iti aduci aminte de acea simpla jucarie de balci?
Ce-i cu mine azi? pai am tot scris cu nemiluita pe la diverse texte totul despre mine,e greu sa reiau povestile vietii mele din nou.
Dar iti spun pe f. scurt ca din 1986-1997 am fost artist profesionist si lucrat in arta de benzi desenate pt. diverse mari firme din tara dar cel mai mult si cu regularitate,pt. Marvel Comics si DC Comics in NYC.
Am avut atunci o mare faima ca artist fiind invitat alaturi de cei mai mari ai tarii si lumii la mari conventii de b.d.in NY si San Diego.
Am semnat sute si sute de autografe,am vandut practic toate lucrarile mele originale(azi am doar publicatiile lor in reviste si coperti,am pictat in ulei)
la multi fani si din EU,Germania,Franta Italia si altele ca Japonia,Singapore Australia etc.
Unele lucrari sunt in colectii ale unor oameni faimosi,desene in creion sau tus au actorii Tim Robbins,Susan Sarrandon(gagica lui,traiesc impreuna de ani dar nu vor casatorie),Robert de Niro,Joe Pesci,Paul Sorvino.Semnate de mine pt. ei.
De 7 ani am parasit arta de b.d. si in schimb sunt artist profesionist de storyboards,ilustrez reclame comerciale pt. TV-nea Americana,pt, diversi mari clienti ce-si fac reclame la produsele lor prin TV.
LUcrez strict de acasa numai,via computer.
Astea in mare despre mine si ce fac in ziua de azi.

Hey,Luci,zici ca esti o femeie trecuta de prima tinerete?Eu NU cred,de ce te minti pe tine insuti?
Poate eu-s mai "batran "ca tine,nu conteaza varsta ci cat de tanar e sufletul in tine si in final,fii fericita,nu fii trista niciodata,nu vei fi singura deloc,uite ma ai acum pe mine ca frate.

With all my love to you,
Love&peace,
Ozzy(Little Eagle Who Cries)

problema cu ada milea e ca nu a emigrat. ea a avut un contract de munca cu cirque du soleil, dupa ce a trecut de o preselectie.
faptul ca ea a decis sa renunte la contract, este problema ei personala.

in afara de ada milea, a fost selectionat si adrian berinde. el nu a decis sa renunte la contract, dar cei de la cirque du soleil au renuntat ei.

As dorii sa cunosc si eu care sunt conditiile care trebuie indeplinite pentru emigrarea in Irlanda .De asemenea care sunt demersurile care trebuie intreprinse pentru intocmirea dosarului de emigrare ,precum si continutul acestuia.

Daca doresc sa emigrez? Normal !Si nu pentru ca in Romania este ....si motive sunt destule! As dori sa vad LUMEA !De ce nu plec? Am o situatie financiara jenanta!Am resentimente de cei ce au emigrat?Nu! am ciuda pe ei ca au reusit sa plece!Am ceva cu "puterea" ?Nu,si nici nu ma intereseaza!Sunt patriot? Normal! Urasc Romania? Nu si nu am de ce!

"Fie piinea cit de rea, tot mai buna mi se pare
Cind o stiu din tara mea."

Cred ca daca inlocuiesti cuvintul piinea cu rosii si reajustezi acordurile, obtii versiunea rosii a textului istoric de mai sus.

Reintors (temporar) dupa 4 ani in Romania am avut si eu aceleasi placeri gurmande: rosii cu brinza de oaie, salata cu rosii si castraveti, etc. Sint si pe aici (Melbourne) rosii cu gust dar de... tot cele romanesti sint mai bune.
Daca emigram la 25 de ani din Australia in Romania (!) cred ca tinjeam si acum dupa Vegemite... Cu ce te-ai invatat in copilarie, adolescenta ti se par mai tirziu mai bune la gust si le duci dorul cind esti departe de tara.
Dar de, avantaje si dezavantaje...

eu am emigrat acum 3 ani si pot sa spun sincer ca nu a fost usor. dar stiu mult prea bine de ce am facut pasul asta. "fie piinea cit de rea, tot mai buna-i in tara mea" - prostii! dar daca asa rea cum e, nici farima aceea amarita nu o ai, atunci cu ce zicala inteleapta te mai amagesti? in Romania aveam serviciu foarte bun (ceea ce se chiama un statut social de invidiat) si salariu peste medie, dar in fiecare an imi era groaza de venirea iernii, cind stiam ca ma voi ingloda din nou in datorii pentru ca nu-mi ajungea salariul (acela "bun") sa imi platesc intretinerea la bloc. si nu mai vorbesc de toate cele ELEMENTARE traiului decent.

am terminat facultatea cu media 9,80 (la stat) am muncit pe brinci citiva ani si uite ca tot cu nimic nu m-am ales. ce sa fac intr-o tara in care de regula prostii sint in functii de conducere pe care le apara cu unghiile si cu dintii inconjurindu-se de neamuri la fel de incompetente? ei isi umfla burtile de pe urma muncii mele si a altora ca mine. dar eu? dar voi? si pentru mine a fost destul. am dat tot ce era mai bun in mine unei tari care nu a facut nimic pentru mine in schimb si cu stadiul decrepit in care se afla societatea si politica romaneasca am stiut ca nici in viitor nu avea sa-mi fie mai bine pe plaiurile mioritice. (exceptind cazul in care m-as fi "dat pe brazda" si m-as fi transformat intr-unul din coruptii cu care ai de-a face la tot pasul si as fi acceptat prostitutia morala pe care acestia o propovaduiesc.

astea au fost motivele pentru care am hotarit sa o iau de la inceput. si nu regret. chiar daca a trebuit sa o iau de la pragul de jos al noii societati care m-a primit in rindurile ei.

nu regret faptul ca pentru a-mi cistiga piinea zilnica, la inceput a trebuit sa fiu baby sitter (spune asta unui roman si il vezi cum strimba din nas deh, jobul n-are prestigiu). nu regret faptul ca am facut cleaning in scoli si firme - se increteste nasul romanului mai ceva ca al unui ciine turbat, ce-i aia femeie de serviciu? nu regret faptul ca am fost infirmiera la un azil de batrini - PFUIIIII! "esti spalatoare de cururi la batrini!"

dar daca toate astea sunt atit de dezgustatoare in opinia "societatii romanesti", cum se face atunci ca tuturor le plac copiii si e tam-tam mare cu natalitatea la ora actuala si ii vezi pe tinerii parinti mindri de oracaiturile progeniturilor mai ceva decit daca ar fi primit premiul Nobel. cum se face atunci ca visul tinerelor romance e sa nu trebuiasca sa lucreze si li se pare ca ar fi bine chiar si sa stea acasa sa faca curat toata ziua si sa isi aranjeze cuibul. cum se face ca in ipocrizia lor romanii tipa in stinga si-n dreapta ca "cine nu are batrini sa-si cumpere" (dar stim toti cum ii trateaza atunci cind ii au). mai bine sa fim ipocriti si sa ne amagim cu titluri goale si cu functii importante, doar-doar s-o ivi ocazia sa ne inavutim pe shest si sa pretindem ca am atins standardele de cililizatie occidentala? DA! ASTA E MENTALITATEA MAJORITATII ROMANILOR! si cine spune ca nu-i asa, hm! "lupul moralist".

greu a fost pentru mine in primul an, mai ales cu acomodarea, dar si lupta cu prejudecatile stupide pe care mai toti le avem in bagaj. dar uite ca dupa 3 ani de zile de munca si sacrificii am un serviciu la fel de bun ca in Romania. pentru prima data de cind am parasit bancile facultatii cu visuri mari, citeva le-am realizat deja si stiu ca si restul le pot realiza in tara mea de adoptie. toate eforturile si sacrificiile pe care le-am facut acum 2 ani au meritat, iar acum pot vedea roadele muncii mele (si nu numai in faptul ca nu am grija zile de miine sau ca imi pot permite absolut toate cele de care am nevoie)

eeeei, multe ar mai fi de spus, dar concluzia e ca STRUGURII SUNT ACRI si atunci cind da de greu, romanul cere ajutorul ipocriziei si fricii - aliati traditionali. de ce sa te bucuri pentru cineva care a renuntat la munca de birou si a trecut la pus umarul, atunci cind stii ca prin sacrificiul sau o duce oricum mai bine decit tine? de ce sa te bucuri pentru cineva care a reusit in viata indiferent daca a emigrat sau nu - din pacate asta e un sindrom romanesc (vezi - "sa moara si capra vecinului")? iar cind strugurii sint evident mai dulci, atunci romanul uita peste noapte de orice frica, "da vitejeste ipocrizia la o parte" si... ghici! devine cel mai bun prieten al tau: intotdauna a stiut ca o sa reusesti, iar acum iti ofera sprijinul sau moral neconditionat, aplauze si urale, numai sa-i arunci si tu colo, cite o firmitura de mai bine (poate de craciun, poate de pasti, poate de ziua de nastere, sau cine stie, poate chiar cu o "chemare" in noua ta tara de resedinta - si daca tot iei posibilitatea asta in consideratie, doar n-ai sa fii atit de ingrat incit sa nu ii oferi casa, masa si bani de buzunar pina s-o hotari el sa isi miste posteriorul amortit si sa se mai ajute si singur!

eu continui sa sper ca in Romania va fi mai bine, dar din pacate cred ca trebuie sa asteptam citeva generatii. si cu tristete, imi vad parerea confirmata de fiecare data cind citesc pe net presa romaneasca si aud ce se intimpla in Romania.

Dear brother..."Ce vor fi ajuns copiii de la Beslan peste 15-20 de ani, daca n-ar fi fost omorati ? Nu tot rusi, poate vajnici luptatori in militiile transnistrene?". Hai sa facem asadar voodoo/tarot/ghicit in bobi/bila de cristal sa ghicim viitorul si sa ucidem pruncii de la tzatza, ca vor creste si ne vor fi dusmani sau criminali. Si Hitler si Stalin au fost copii si probabil erau chiar dragalasi. Ai fi putut sa-i strangi de gat? Nu putem oare gasi vreun determinism genetic si sa le dam stricnina...My G-d, cata ura fata de rusi...erau COPII!!! nu conteaza CE AR FI facut cand cresteau mari. Poate emigrau in US sau Australia, poate se casatoreau cu o romanca din Chisineu Cris si aveau o familie linistita. Doar pentru ca sunt RUSI?

Mario

o întrebare pt cei care au fost antrenatzi in emigrare de catre parintii lor, fiind copii la epoca..
aveti aerul de a va plângeti.. nimeni nu v-a consultat, întrebat..
ati fost obligati...

acum, ca ati devenit majori si aveti latitudinea de a decide singuri de soarta voastra... ce asteptati sa va întoarceti în RO? cine va mai împiedeca?

Traiesc in Australia de 15 ani. Am venit in aceasta tara cu sotia un baietel de 7 ani, doua valize, US$80 si fara sa stiu un cuvint in Engleza. Am muncit din greu, ziua mergeam la scoala de engleza si seara lucram intr-un restaurant. Am invata limba si dupa 4 ani am reusit sa ocup un post pe masura calificarii mele. De zece ani lucrez ca 'senior manager' cu op companie mare internationala si eu si familia sintem foarte fericiti. Nu plingem dupa cei ramasi acasa. Ne este dor de ei, dar fiecare trebuie sa faca o alegere in viata si sa ia o decizie.
Cei care se uita in urma nu reusesc niciodata. Tot din acest motiv societatea si economia romaneasca se zbate in mizerie si nu-si gaseste pasul. Din cauza ca toti va uitati in urma si traiti numai in trecut. Toate povestile si visele sint la timpul trecut, in toate domeniile. Cei ce discuta de fotbal isi amintesc numai de Duni, Dumtrache si etc... Cei care vorbesc de handbal inca mai vorbesc de Gruia si Gatu... cei care vorbesc politica inca mai vorbesc de guvernul lui Iuliu Maniu sau il injura pe Ceausescu. Toti cautati o scuza pentru o nereusita dar nu incercati sa gasiti o solutie de rezolvare a unei probleme de prezent sau viitor.
Cind unul reuseste sa faca ceva o puneti pe seama norocului sau a actiunilor ilegale, in loc sa-l admirati pentru capacitatea si sa incercati sa invatati de la el.

Draga G Ronson,

in primul rand multumesc frumos pentru experienta impartasita.
in al doilea rand -stii cumva daca totsi calea stomatologiei in Australia nu ar fi mai simpla?

tinem legatura si multa multa bafta in tot ce ti-ai propus in viata!
numai bine,
Flavia si Dan

va scriu pentru ca sunt arhitect cu sotie medic, emigrati, dar nu in canada sau australia ci in new zealand ( care fie vorba-ntre noi e o copie a austaliei ). in primul rand trebuie sa aveti in vedere ca absolut totul este nou ! hai sa vorbim de arhitectura pe care o practic: poti sa uiti aproape tot ce ai invatat ca sistem de lucru sau ca organizare pentru ca vei avea un soc ! nimic din ce se foloseste in romania nu se foloseste aici ( ma refer la materiale de constructie ). apoi nu cunosti standardele, ceea ce iti va lua cel putin un an sa te familiarizezi cu ele. apoi sa nu speri ( cred ca asta este ideea in general a tuturor emigrantilor ) ca vei primi, ca arhitect, un job de conceptie ; asta tin ei cel mai strans in mana si mai mult decat orice altceva sa nu speri la nu stiu ce salar ca la inceput vei primi chiar cat sa supravietuiesti. nu conteaza ce membru esti ( si eu sunt membru in oar ) si nici ce realizari ai avut , ideea este ca vei incepe de pe pozitia emigrantului si cu asta trebuie sa va acomodati. daca se va dovedi in timp, ca poti sa faci fata singur unei lucrari o vei primi, dar asta dupa ce vei fi analizat cat se poate de serios. pe de alta parte eu n-am mai intalnit niciodata oameni ata de prietenosi si de saritori ca aici, asa ca din punctul de vedere al suportului este mai bine decat oriunde. oricum adresa mea este fsalcudean@yahoo.com asta daca vreti informatii in plus. ca incheiere sotia mea, nu-si profeseaza meseria de medic, asta nu ca o descurajare ( desi situatia de start nu e aceasi ea ne avand continuitate dupa rezidentiat ) bafta!

ca arhitect si medic, ati avea mari sanse in australia si noua zeelanda. in partea asta de lume in primul rind se construieste intr-o veselie. din cauza asta este un mare shortage in constructii - ca arhitect ar fi destul de usor sa gasesti job, si inca bine platit. un alt mare shortage este la capitolul medic. as spune chiar ca e imposibil sa nu gasesti de lucru. cu 2 conditii insa:

1) musai trebuie sa vorbesti limba engleza bine. nu ma refer la accent sau la greseli de gramatica - sunt multi emigranti in partea asta de lume si nu se mai uita nimeni crucis la tine daca ai accent sau daca nu te-ai exprimat corect. important e sa te faci pe deplin inteles si sa intelegi exact ce ti se spune - termeni de specialitate, chestii din astea.
2) musai sa va echivalati diplomele. pt asta puteti intra pe site de immigration si gasiti acolo care sunt institutiile guvernamentale la care va puteti trimite diplomele ca sa vi le echivaleze, ce taxe trebuiesc platite pt asta si eventual daca mai trebuie sa dati niste examene suplimentare (valabil si pt medic si pt arhitect). este posibil sa trebuiasca sa dati un test de limba engleza (IELTS) si sa trebuiasca sa indepliniti un anume punctaj, in functie de profesie.

Multor emigranti le vine greu sa invete limba noii tari. Nu toti oamenii au talent la limbi straine (uite Iliescu!), iti trebuie ureche muzicala si rabdare si perseverenta ca sa ajungi sa comunici fluent intr-o limba total noua. Mai conteaza si varsta in multe cazuri, la 60 de ani e mai greu sa inveti franceza sa zicem...decat la 20. Depinde. Unii pot, altii nu. Totul e sa vorbesti corect si sa te faci inteles. Slefuirea accentului se face pe urma, in timp (daca se mai face...) da´nu e musai in fond.

Marea majoritate a oamenilor au retineri la inceput sa-si dea drumul la conversatie intr-o limba straina, indiferent daca o stiu mai bine sau mai prost. Cei mai dezinvolti au de castigat, chiar daca vorbesc mai prost (cu greseli multe) insa vorbesc! Cu timpul mai prind. O data ce-ti dai drumul mai repede la conversatie ai mai multe sanse sa comunici, sa te integrezi, sa-ti gasesti de lucru, etc. Daca taci ca sa nu gresesti e cel mai prost. Iar daca incerci sa vorbesti din prima mai destept, cu exprimari mai elevate dar nu-ti iese/te balbai...iar e prost.

Putini dintre imigrantii (romani sau neromani) cu care am avut de-a face au pus efectiv mana pe manuale de gramatica si studiat sistematic noua limba a tarii de emigratie (zilnic, ani la rand). Nu mai vorbesc de casete sau CD-uri speciale pentru pronuntie si accent. Marea masa ramane cu nivelul conversatiei cam la acelasi treapta (cea initiala) - pana la moarte. Oamenii gasesc de lucru si cu asta basta, se mai prinde limba de ei in timp, in ani. Da, se prinde! Unii insa raman cu carente in exprimare, cu greseli de gramatica si cu formulari nefiresti (traduc din limba lor nativa in cea noua si nu merge mereu!).

Daca esti foarte bun in meserie ti se iarta toate astea, daca insa esti la nivel mediu...si vrei sa avansezi intr-o firma sa zicem...trebuie sa ai o exprimare ceva mai desteapta/sa ai vocabular mai bogat. Tre´sa pui osul la treaba si sa-ti perfectionezi limbajul, conversatia, exprimarea. Musai!

Despre romanii care emigreaza si vorbesc intre ei in rogleza...sau chinezii in chinoengleza etc....nu am de zis decat ca nu fac bine. Ajung sa se invarta pana la urma numai in comunitati de romani, chinezi, etc....si nu se integreaza cu adevarat in noua societate/lume. De aici apar frustrarile inerente.

Cat despre schimbarea numelor din Marghioala in Maggie sau Ion in John...fiecare face ce-i pofteste inima. Oamenii sunt liberi sa aleaga precum vor, e viata lor.

Mie personal nu-mi plac aia care sunt plecati din tara lor de bastina de scurt timp si "uita" multe cuvinte din limba materna printr-o amnezie subita atunci cand vorbesc/isi scriu cu rude sau prieteni din tara (pe forumuri, la telefon, etc.). Aia sunt cu adevarat ridicoli, parerea mea.

Eu sunt plecata de ceva timp din Romania si inca nu am avut "amnezii" de acest tip. Am schimbat ceva tari si totusi cand vorbesc romaneste nu "condimentez" cu nimic strain. Mi se intampla insa sa uit cate un cuvant (in conversatia rapida) si sa-mi vina in schimb altul in alta limba. Asta tine cam 2 secunde, pana fac conexiunea in creier si dau drumul la gura zicand cuvantul in romaneste (daca mi-a venit in creier) sau schimb exprimarea si cu asta basta.

Sunt cuvinte care intr-o limba exprima mai clar o stare si care in romaneste nu exista (sunt sub forma de expresii lungi). Asa este. La astea am dificultati de regula. Dar se poate controla treaba.

Pentru cei care insa au parteneri neromani si cu care nu discuta in romaneste - e mai greu. In timp isi uita limba materna, mai mult sau mai putin. Asta e adevarul, asa e viata...dupa formula "Ochii care nu se vad - se uita!"

Hai ciaaaao si la mai biiiig! Sanatate multa si sehhhhr viel plaisirrrr!

Salutare!!

Cred ca toti baietii si fetele plecate sunt prea departe.Bani, majoritatea dintre voi n aveti ca de n ati facut in Ro nu faceti voi nici acolo si vorba asta a spus o unu de acolo din vest nu din Ro (ma refer exclusiv la emigranti !) Eu am o mare ciuda pe astia care v-au pacalit ! I as toca daca as putea,pentru ca voi prosti nu sunteti si pe deasupra ati plecat si cu bani ca fara ei nu va primea nimeni! Ati vandut casele care le ati avut si poate majoritatea dintre voi nici macar sa si le recapete inapoi nu mai pot ca preturile au explodat! Ce pot eu sa zic? Eu am prieteni si in Canada si in Noua Zeelanda,sincer vorbind nici unu n o duce pe roze,si domnule nu cred ca unu care ajunsese asistent la facultate era prost!
Sunt sigur ca majoritatea din cei care ati plecat puteati sa faceti o treaba meseriasa aici si sa aveti bani,ca scopul asta a fost ,BANU.Sa nu mi spuna mie unu ca nu se putea realiza in Romania profesional ,da poate unu doi dar voi sunteti cu miile.Majoritatea ati fost naivi ,ma uit pe aici multi sunt singuri dezastre! Imi pare sincer rau ca oameni capabili ca voi sunt sclavii altora .Nu aveti nici un drept nimic toti de acolo va vad ca niste emigranti,ce civilizatie e aia de la voi ? Rahat pe bat ,vorbe in vant ma baieti .Am visat la jeep si mi l am luat .Dupa ce l am luat imediat mi s a uscat de el ,nici o chestie ,mare scofala.Si l am luat aici in Ro nu pe furaciune nu pe alte mijmasuri.Impreuna cu baieti ca voi pe care i am convins sa nu plece cum le spun altii de acolo ! Si acu culmea sunt mai bogati si mai fericiti decat colegii lor de dincolo,oare cum se poate?
Fara viata sociala esti mort ! Voi acolo n aveti parte de asa ceva si romanu e mai deosebit asa,ce pot sa va zic fratilor ? Pacat ca s a ales prafu de tot! V ati dus ca fata aia frumoasa , desteapta si bogata la maritat cu tiganu din sat.Daca vrei sa faci bani azi ,nu conteaza unde esti daca stii cum sa i faci.Ori ca esti la Roma la Berlin la Tokio sau New York or la Bucuresti e acelasi lucru,dar putini stiu.
Nota :au invatat si romaniii tineri sa faca bani! si cinstit domnule ,la ei acasa impreuna cu nevestele lor frumoase!!!!

Nu spune nimeni ca este mai bine in Romania. Dar de ce sa ne vaitam atat? Nu este bine, incercam sa schimbam ceva. Nu ramanem indiferenti si incercam ceva. Acel ceva nu conteaza ce va fi. Dar va exista. Asta este important. Lucrurile au inceput sa se miste in aceasta tara. Foarte putin. Dar se misca. Asa ca de ce sa emigrezi? Te duci in strainatate, muncesti, faci bani, iti iei casa, masina, ai o familie. Si ajungi la 50 de ani si spui: "ca mine mai sunt inca 3-4 miliarde de oameni. Nu am trait degeaba? Ce am adus eu nou pe lumea asta?" Daca ai copiii nu inseamna ca ai ralizat tu ceva. Sunt foarte multi parinti care isi ineaca nereusitele in speranta pe care si-o pun in copiii lor.

Eu as sugera o emigrare in Coreea de Nord. Acolo nu cred ca exista problemele pe care tu le-ai identificat aici in USA. Dar acolo sunt alte probleme.