comentarii

emigrare in quebec


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Emigrarea - de ninel la: 26/09/2003 09:34:37
(la: Romania e in rahat pan' la gat. Solutia?)
Schimbare inspre mai bine dinauntru nu cred ca se va intampla asa cum niciodata romanii nu s-au schimbat in mai bine singuri fara ajutor din afara. Poate americanii s-or indura si mai construiesc cateva baze militare prin Romania, ori UE mai arunca cateva ciolane inspre Bucuresti, ca altfel lipitorile vor suge tot cei de supt acolo...

Eu cred ca emigrarea are potentialul sa scoata Romania din starea actuala. Adica, cu cat emigreaza mai multi cu atat mai multi scapa din situatia de acolo. In felul asta se imprastie samanta noastra pe tot globul ca pana la urma urmei nu locul conteaza ci omul, nu? Locul este frumos, dar, asa cum zicea un prieten de curand emigrat in SUA, "pacat ca-i locuit". Am fost tentat sa dau ca exemplu pe evrei fiindca 2/3 din ei traiesc in afara Israelului (http://www.us-israel.org/jsource/Judaism/jewpop.html) si o traiesc mai bine ca cei dinauntru, dar romanii nu au coeziunea lor nici pe departe si totusi sunt un model de urmat in aceasta privinta.

Este cel mai probabil ca majoritatea celor ce pleaca isi pierd urmele in cateva generatii. Si totusi e o speranta ca nu toti vor uita de unde au plecat sau chiar vor pastra cultura si obiceiurile, asa cum din cei peste 160 de mii de romani emigrati in SUA in perioada 1890-1990, 160 de mii din ei si urmasii lor s-au declarat get-beget romani la recensamantul din 1990. Si nu-s toti noi veniti pentru ca in perioada 1930-1990 numai vreo 40 de mii de romani au emigrat in SUA (30 de mii dupa 1980), baza fiind din cei peste 120 de mii veniti in SUA dinainte de 1930! Considerand ca alti 50 de mii de romani au sosit in SUA dupa 1990, eu sper ca nu toti isi vor uita radacinile...

Poate credeti ca sunt prea cinic si subiectiv, pentru ca locuiesc in afara si-i normal ca nu vad viitorul Romaniei in roz, dar am motivele mele. Din toate rudele apropiate, numai un var din peste 20 se descurca binisor (are apartament proprietate personala cu doua camere la etajul 2 aproape de centrul Bucurestiului), unul lucreaza cu c^rca prin Italia de cativa ani, trei primesc ajutoare financiare de la mine si ai mei din cand in cand, iar restul se lupta sa supravietuiasca de o luna la alta. Se poate sa se schimbe in mai bine? Se poate, dar nu-i foarte probabil avand in vedere clasa politica romaneasca actuala, emigrarea de amploare, putrezirea infrastructurii deja subrede si inexistenta unei paturi de mijloc serioase. Poate in cateva decenii, patura de mijloc se va forma, dar impresia mea este ca filonul acestei paturi de mijloc isi avant cu putere inspre vestul Europei, SUA, Canada si alte locuri mai primitoare.

Pentru cei curiosi cu privire la statisticile de mai sus, consultati:
1. raportul INS din 2001, in special tabela 2 (paginile 18-19): http://www.immigration.gov/graphics/shared/aboutus/statistics/Yearbook2001.pdf
2. recensamantul din 1990 (tabelul p35): http://venus.census.gov/cdrom/lookup/lookup/CMD=LIST/DB=C90STF3C1/LEV=NATION90
emigrarea in SUA - de ninel la: 26/09/2003 09:53:59
(la: Romania e in rahat pan' la gat. Solutia?)
Referitor la cei 160 de mii de romani din SUA in 1990, am mai gasit o statistica interesanta: 90 de mii din ei erau nascuti in Romania, deci 70 de mii s-au nascut in afara Romaniei, ceea ce sugereaza ca majoritatea din cei nascuti in SUA sunt prima generatie si foarte putini generatia a doua (sau altele). Statistica asta implica ca in general a doua generatie de emigranti romani in SUA este minuscula si pe cale de disparitie. Deci, o diaspora romana in SUA exista doar atat cat romanii continua sa emigreze si sa o reintareasca. Ma intreb daca acelasi lucru se aplica si la celelalte diaspore romane mai significative: Canada, Franta, Anglia si Australia. Ma tem ca raspunsul e da.

Sursa la statistica: http://www.census.gov/population/www/documentation/twps0029/tab03.html
#489 (raspuns la: #488) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ptr Ninel si emigrantii mexicani - de (anonim) la: 28/10/2003 15:44:05
(la: duplicitatea francezilor)
Pentru emigrantii tai mexicani care vin ilegal trecind Rio-Grandeul platim cu totii astia care muncim si ni se extrcteaza taxe.
Cu aceste taxe platim toata asistenta sociala a acestor ilegali da nu numai a lor ci si a famiilor lor numeroase 4-5 copii.
Personal i-as trimite acasa la ei sa munceasca acolo iar daca nu se poate din cauza ca Mexico este o tara bananiera de genul Romaniei cu politicieni la fel de corupti,cei veniti LEGAL la munci in California le-as da permis de munca de maximum 6 luni dupa care i-as trimite inapoi facind loc pentru altii.
Indienii tai din asa zisele rezervatii pe care-i plingi tu o duc mai bine decit 70% din sarcimea Romanieie de astazi in care multi lucreaza pe "rezervatiile" furate de baronii politicieni de genul Tarita Culita.
Cu arabii eu i-as trimite pe toti acasa ca nu-s buni la nimic in afara de a crea probleme ca terorimul.
Cel putin mexicanii lucreaza din greu.:)
Daca vrei te invit sa mergem pe o rezervatie ca sint pe aproape de mine si sa comparam cum o duc ei fata de saracii din Romania plus ajutoarele federale si locale date lor in comparatie cu nimicul de ajutor social primit in Romania de catre saraci.
#2479 (raspuns la: #2434) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Emigrarea - de (anonim) la: 01/12/2003 13:19:39
(la: Romania e in rahat pan' la gat. Solutia?)
Am fost tentat sa dau ca exemplu pe evrei fiindca 2/3 din ei traiesc in afara Israelului (http://www.us-israel.org/jsource/Judaism/jewpop.html) si o traiesc mai bine ca cei dinauntru, dar romanii nu au coeziunea lor nici pe departe si totusi sunt un model de urmat in aceasta privinta.
>>>>>Da.... dar ei sunt UNITI ! Stiu sa se ajute si sa se apere unul pe altul indiferent daca sunt rude sau nu ... shi nu numai Evreii!>>>>

Poate in cateva decenii, patura de mijloc se va forma, dar impresia mea este ca filonul acestei paturi de mijloc isi avant cu putere inspre vestul Europei, SUA, Canada si alte locuri mai primitoare.
>>>>>> Te rog sa specifici ce semnificatzie are , din punctul tau de vedere cuvantul "primitoare: ? Eu as sustine contrariul, de ce sunt pline SUA shi Canada de asiatici si arabi iar pentru noi Romanii se impun conditii foarte grele pentru emigrare ? Un scurt exemplu >>>Canada cere sa fii cu cel putzin o facultate terminata shi 3 ani vechime pentru a fi acceptat ca emigrant in Manitoba ...stii ce e acolo ? O zona in curs de populare ...mergi 1-2 ore cu masina pana dai de o casa ...ce face un medic sau un inginer informatician acolo ...pste capre sau oi ? Hai sa fim serioshi si sa vorbim deschis, nu e tot adevarat ce se scrie pe sieturile pe care le dai ca exemplu ... e doar POLITICA ! Astepr dovezi care sa demonstreze contrariul !
Cu respect !
#5704 (raspuns la: #488) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Emigrare - de Daniel Racovitan la: 08/12/2003 03:54:51
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura)
Te-a batut vreodata gandul sa emigrezi?
emigrarea este desigur o solutie - de (anonim) la: 08/12/2003 05:10:07
(la: Romania e in rahat pan' la gat. Solutia?)
dar nu singura.

desi eu am emigrat
cred cu tarie
ca si in Romania
poate rasari soarele.
Cata
Când am emigrat împreuna cu - de My la: 22/12/2003 21:48:01
(la: Cei din occident, va invatati copiii romaneste ?)
Când am emigrat împreuna cu sotia, am facut-o constienti ca nu exista drum de întoarcere. Folosim din ce în ce mai rar limba materna, foarte mult pe cea locala si altele internationale, mi-e greu chiar sa fac o fraza corect în româneste.
Acum nu avem copii dar daca vom avea, nu voi acorda o prioritate limbii mele materne. Sunt o fire relativista si care nu se omoara dupa prejudecati, patriotismul nu face doi bani pentru mine, indiferent pe ce latitudine/longitudine m-as fi nascut sau m-as afla. Sunt o fire practica, nu am motiv real sa învat copiii o limba inutila, atunci când în locul acesteia îi pot învata una mai utila (internationala) în plus. Desigur ca va fi ok daca din dialogurile familiale (purtate înca în româna deocamdata) vor prinde si notiuni de româna, iar daca vreunul din ei se va arata interesat de a o aprofunda, nu voi ezita sa-l ajut. Insa ca prioritate, nu. Ei nu vor avea prea multe de împartit cu România decât o ascendenta. Nationalitatea nu se transmite genetic. Despre istoria si cultura României se poate citi si în engleza, cum la fel de bine se poate citi si despre Congo si Burkina Faso fara sa stii africana. Subiecte de cultura sunt pe lumea asta mai multe decât poti prinde într-o viata. De doi ani de când am plecat nu m-am întors în tara, si nici nu o voi face curând. Nu sunt masochist, mi-a ajuns cât am stat. Bunici nu sunt, si oricum pentru o conversatie de 5 minute la 5 ani nu merita sa tai o limba internationala de pe lista în favoarea uneia locale. Plus ca bunicii ar fi vorbit fara probleme în franceza/engleza. Iar daca vor dori sa viziteze vreodata România când se vor face mari, va asigur ca se descurca cu limba engleza fara nici o problema. Cam asta e situatia, sunt mai pragmatic si privesc în viitor si nu în trecut, si oricum vad în jurul meu cum se chinuie cunostinte sa pastreze vie limba materna pentru copiii lor, iar acestia nu stiu cum sa se enerveze ca la ce le foloseste, iar mai târziu nepotii chiar nu vor mai avea nici în clin nici în mâneca cu aceasta limba. Spre ciuda si disperarea parintilor care s-au chinuit fix degeaba. Sa nu-mi spuneti ca acel copil s-ar putea sa vrea sa se duca în România definitiv, ca nu sunt multi cetateni francezi care emigreaza în România. Si chiar si asa, limba tarii de destinatie a emigrarii o poti învata, daca e cu rost se face.
12 milioane de romani traiesc in afara granitelor tarii - de anita47 la: 27/12/2003 02:28:12
(la: imaginea romanilor peste granite)
Adevarati soldati ai lobby-ului romanesc, romanii de aiurea
sunt marginalizati sistematic de politicienii de la Bucuresti
=============================================================

Despre romanii de aiurea, romanii din tara nu stiu prea multe lucruri, iar aceasta lacuna nu este altceva decat o consecinta a politicii paguboase dusa de Romania ultimilor 50 de ani. De la incheierea celui de-al doilea razboi mondial in tara nu numai ca a fost interzis sa vorbesti de Basarabia sau Nordul Bucovinei, dar si despre cei plecati prin cele strainataturi. Revolutia din decembrie 1989 ar fi fost indreptatita sa readuca lucrurile in starea lor fireasca, insa, asa cum au decurs lucrurile in Romania post-revolutionara, aceasta revenire nu a avut loc. Primul organism guvernamental insarcinat cu gestionarea relatiilor cu romanii de pretutindeni, si vorbim aici de circa 13 milioane, a fost Consiliul pentru Romanii de pretutindeni - birou ce nu si-a propus foarte multe. In februarie 1998, la conducerea nou-infiintatului subsecretariat de stat pentru romanii de pretutindeni a fost numit Mugur Vasiliu. In pofida evidentei ca la nivel national, guvernamental, problema romanilor din intreaga lume nu reprezinta nici cel mai mic interes, subsecretariatul a inceput sa lucreze de-adevarat. Mugur Vasiliu si-a asumat sarcina de a restabili relatiile cu toti romanii, indiferent de locul in care s-ar afla ei sau de convingerile lor politice, intelegand ca Romania are si obligatia morala de a-si tine conationalii aproape, de a-i cointeresa in viata patriei-mama. Primul pas a fost elaborarea unui proiect prin care subsecretariatul sa devina departament de stat - un statut egal cu cel al minoritatilor din Romania - insa, deocamdata, demersul sau nu a beneficiat de interesul guvernului roman. Dupa zece luni de gestionare a subsecretariatului iata ca Mugur Vasiliu ofera politicienilor romani un document de capatai care trebuie sa fie cunoscut de factorii de decizie din Romania: Memoriu "Intru apararea romanilor de pretutindeni" cu privire la starea de fapt si de drept a legaturilor statului roman cu persoane si comunitati romanesti din lume. Din pura precautie, la sfarsitul cartii se gaseste un capitol in care sunt prezentate organismele similare din alte state. Si din acest punct de vedere Romania se pacaleste singura. Avand milioane de conationali in afara hotarelor, ea nu stie sa comunice cu acestia chiar cand plange ca este marginalizata, ca Occidentul ii intoarce spatele. Prima mana de ajutor ar putea veni de la ei, romanii de pretutindeni, insa pentru ca acest lucru sa se poata petrece firesc, Romania trebuie sa intinda si ea mana. O relatie in doua sensuri.

Italia

Diaspora romaneasca din Italia numara in prezent, dupa unele estimari, circa 25.000 de persoane, caracterizandu-se prin structuri destul de eterogene. In ultimii 20 de ani s-au constituit comunitati romane in zonele oraselor Roma, Milano, Torino, Bari, Verona, Florenta, cu precadere in jurul bisericilor ortodoxe romanesti. In Italia functioneaza mai multe asociatii culturale, centre de studii, fundatii cu caracter romanesc, dintre care unele editeaza si publicatii in limba romana.

Franta

Primii emigranti romani la Paris au fost intelectualii atrasi de ideile Revolutiei franceze din 1789. In 1939, romanii din Paris s-au organizat intr-o Societate Romaneasca, avand biblioteca proprie, constituindu-se colonia romana. In contextul istorico-politic interbelic si in perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial, numarul emigrantilor romani din Franta a sporit semnificativ. In prezent, diaspora romana din Franta numara aproximativ 60.000 de persoane. Caracteristica principala a emigratiei romane din Franta o constituie faptul ca majoritatea acesteia, mai veche sau mai noua, are o pozitie pozitiva fata de patria de origine. O parte importanta a intelectualitatii de origine romana a fost si este unanim apreciata in viata culturala franceza. Emigratia romana din Franta este concentrata in marea ei majoritate la Paris si in unele orase, intre care Marsilia, Bordeaux, Montpellier, Metz, Grenoble, Saint Nazaire, Narbonne, Avignon, Valance, etc.

Germania

Emigratia din Germania s-a constituit in valuri succesive, indeosebi dupa 1940. Se estimeaza ca numarul sasilor si al svabilor din Romania este de circa 550.000 de persoane, iar cel al azilantilor proveniti din Romania de circa 150.000. Avand in vedere particularitatile emigratiei romanesti din Germania, Biserica Ortodoxa Romana, ca singura forma institutionala acceptabila, ar putea juca un anumit rol, prin Mitropolia Ortodoxa pentru Germania si Europa Centrala si prin parohiile sale din Hamburg, Munchen, Offenbach, Salzgitter, Baden-Baden si Nurenberg, in cultivarea traditiilor romanesti si pastrarea identitatii lingvistice si religioase.

Austria

Comunitatea romana din Austria numara peste 23.000 de persoane, organizati initial in doua asociatii. In prezent, aceste asociatii si-au pierdut rolul si nu mai au capacitatea de a polariza activitatea comunitatii romane. Un liant al comunitatii il constituie Comunitatea Ortodoxa si Parohia Romana din Viena, precum si cea din Salzburg.

Elvetia

Numarul romanilor stabiliti in Elvetia se ridica la cateva mii, fiind concentrati in jurul celor doua mari orase Geneva si Lausanne, precum si in Elvetia germana sau in Ticino. Etnicii romani din Elvetia au constituit comunitatea romana care grupeaza aproximativ 10% din umarul acestora. Din 1991 la Geneva functioneaza biserica "Sfantul Ioan Botezatorul", la care serviciul religios este oficiat de un preot roman. Tot la Geneva functioneaza bisericile ortodoxe "Invierea Domnului" si "Nasterea Maicii Domnului", iar la Lausanne, biserica "Sfantul Gheorghe".

Spania

In Spania traiesc aproximativ 2.500 de romani in zone ca Madrid, Barcelona, Bilbao, avand o puternica parohie in capitala tarii, scoli si sectii in limba romana la Madrid si Salamanca. Au fost create unele asociatii romanesti, cum sunt "Comunitatea romanilor din Spania", cu sediul la Barcelona, "Fundatia culturala romana", la Madrid.

Belgia

Se apreciaza ca diaspora romana din Belgia numara, inainte de 1990, circa 700 de persoane. Imigranti romani mai vechi sau mai noi, in general cu un nivel de pregatire universitara, s-au integrat in mod firesc in societatea belgiana, fara a ocupa, insa, pozitii importante in plan politic sau economic. Din 1990 s-au mai stabilit in Belgia circa 2.500 de cetateni romani, din care 2.400 au cerut azil politic. Din punct de vedere juridic, o parte insemnata a acestora a renuntat la cetatenia romana.

SUA

Statisticile oficiale nord-americane au inregistrat pentru prima data in 1881, 11 emigranti din teritoriile romanesti. In prezent, se estimeaza ca in SUA traiesc peste un milion de americani de origine romana. Cea mai mare concentrare a originarilor din Romania se afla in orasele din nord-estul SUA - in statele Ohio, Indiana, Michigan, Ilinois, Pennsylvania si la New York.
Comunitatea romana din Statele Unite reprezinta, dupa standardele americane, un grup etnic de marime mijlocie. Conform recensamintelor, aproape 400.000 de cetateni americani se declara de origine romana, plasand comunitatea romana pe locul al 20-lea ca marime in randul celor 71 de grupuri etnice de origine europeana recunoscute oficial.
Ca o nota generala, adevarata viata a comunitatilor romanesti se desfasoara cu preponderenta in jurul bisericilor, unde se manifesta autoritatea morala si spirituala a preotului.Sunt remarcabile eforturile unor comunitati care, pe masura ce se incheaga si se constituie in noi parohii romanesti, se mobilizeaza pentru construirea unei biserici, sau eforturile comunitatilor mai vechi care, la un moment dat, simt nevoia construirii unei noi biserici. Nu lipsesc nici aici, insa, disensiunile si sciziunile. Nu e lipsita de relevanta, din acest punct de vedere, existenta in SUA a doua episcopate ortodoxe romanesti.

Fosta URSS

Potrivit recensamantului din 1989, in fosta uniune romanii erau raspanditi aproape in toate republicile unionale, dupa cum urmeaza : Rusia - 172.671, Republica Kazaha - 33.098, Republica Uzbeca - 5.593, Republica Bielorusa - 4.964, Republica Lituaniana - 3.223, Republica Gruzina - 2.842, Republica Turkmena - 2.466, Republica Azerbaidjana - 1.415, Republica Kirghiza - 1.875, Republica Letona - 1.215, Republica Tadjica - 859, Republica Armeana - 525.
Din surse neoficiale, rezulta ca numarul romanilor din fosta URSS este mult mai mare, aproape dublu fata de cel din statisticile oficiale.

Canada

Primii emigranti romani si-au facut aparitia in Canada intre 1882 si 1918. Al doilea val poate fi considerat cel de dupa primul razboi mondial, pana in 1929, nefiind foarte consistent. Al treilea val este consemnat la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, iar al patrulea poate fi apreciat ca fiind in perioada anilor 1970 si 1980. Conform statisticilor, in 1986 erau inregistrati peste 60.000 de romani-canadieni. Dupa 1990, circa 3.000 de romani s-au stabilit anual in Canada (tara care incurajeaza multiculturalismul etnic/emigratia).
In prezent, in Canada traiesc aproximativ 100.000 de romani si originari din Romania. Cei mai multi se afla in Ontario, Quebec, Alberta, Montreal, Vancouver, Edmonton si Hamilton.

Australia

In Australia se afla, in prezent aproximativ 50.000 de persoane originare din Romania, cifra care include, in afara de romani si etnici maghiari, greci, evrei, germani, sarbi, croati proveniti din tara noastra. De la inceputul aparitiei fenomenului de imigrare, dupa constituirea statului federal, autoritatile nu i-au definit pe nou-venitii drept "minoritari", ci "grupuri etnice". Ignorand ca fiecare dintre aceste etnii au adus in Australia traditiile proprii poporului din care provine, autoritatile au incercat, initial, sa practice o politica dura, de asimilare fortata a noilor veniti - care nu a dat rezultatele scontate.

Argentina

In Argentina sunt stabilite circa 10.000 de persoane de origine romana, majoritatea fiind concentrati in Buenos-Aires, iar in grupuri mai mici in Mendoza, La Plata, Cordoba si Rosario. Emigratia romana se poate imparti in doua categorii: emigratia economica (stabilita inaintea primului razboi mondial si in perioada interbelica) si emigratia politica (venita la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial).

Brazilia

Primele concentrari de romani au aparut in perioada interbelica, in zonele Rio de Janeiro si Sao Paulo, alcatuind emigratia economica. Incepand cu 1960, in Brazilia s-au stabilit, prin casatorie, reintregiri de familie etc., un numar relativ mare de persoane, in special tineri cu pregatire superioara in diverse domenii.

Columbia

In Columbia traiesc circa 40 de persoane de origine romana.

Mexic

Emigratia romana din Mexic este alcatuita din circa 50 de familii, majoritatea locuind in capitala. 80% dintre acestia sunt etnici evrei, unguri si germani plecati din Romania.

Peru

Diaspora romana din Peru s-a constituit prin emigrari, dintre care majoritatea au avut loc pana in 1970, sau prin casatorii mixte. In 1987, in Peru traiau aproximativ 100 de romani.

Venezuela

Diaspora romana de aici este formata din 10.000-12.000 de persoane, prezente in cercurile financiare si comerciale ale statului.



Cifre exotice

Turcia

In Turcia traiesc mai multi romani decat cei 800 atestati statistic. Adica 30.000.

Africa de Sud

Manati de mirajul prosperitatii, circa 3.000 de originari romani au emigrat aici.

Israel

Din datele oficiale reiese ca in Israel ar trai 450.000 de evrei originari din Romania.

Suedia

In Suedia traiesc circa 13.000 de originari din Romania, in cea mai mare parte de origine romana.

Danemarca

In Danemarca traiesc aproximativ 2.000 de romani, fata de 800 in Norvegia si alte cateva sute in Finlanda.

Marea Britanie

Circa 1.500-2.000 de romani s-au stabilit in Marea Britanie, concentrati in special la Londra, Birmingham si Nottingham.

Luxemburg

Aproximativ 300 de romani traiesc in Marele Ducat de Luxemburg.

Statele maghrebiene

Pentru aceste state, cifrele releva prezenta a 1.400 de persoane originare din Romania.

Maroc

In Maroc sunt astazi circa 150 de originari romani, iar in alte state arabe 2.000.



Romanii din jurul Romaniei

Comunitatea ortodoxa a romanilor din Ungaria, foarte puternica la sfarsitul secolului trecut, avea biserica proprie in Budapesta. Prin asimilare si schimbarea raportului intre etnii, actualmente, Biserica Ortodoxa a Romanilor a fost transformata in Biserica Ortodoxa maghiara. Maghiarii explica fenomenul prin sintagma "asimilare naturala". Problema restituirii patrimoniului comunitar si ecleziastic al minoritatii romane din Ungaria cade sub incidenta legii privind retrocedarea sau despagubirile cuvenite pentru bunurile confiscate de regimul comunist ungar. In schimb, patrimoniul imobiliar si mobiliar nu face obiectul cadrului legislativ deoarece acesta nu apartine in totalitate Bisericii Ortodoxe a romanilor din Ungaria sau minoritatilor romanesti din aceasta tara. Numai o mica parte revine comunitatii romanilor.
In sensul repunerii in discutie la nivel interguvernamentul a intregului patrimoniu al Fundatiei Gojdu, subsecretarul de stat Vasiliu a initiat cuprinderea acestei probleme atat in protocol, cat si in propunerile comitetului de specialitate pentru colaborare in problemele minoritatilor. Romanii din Ungaria nu pot accede in Parlament. Desi legal a fost prevazut dreptul minoritatilor de a folosi numele traditionale care sa fie inregistrate ca atare in actele de identitate, autoritatile ungare practica sistematic inscrierea numelor romanilor cu grafie maghiara in absolut toate documentele de identitate. Singurele nume scrise pana de curand in limba romana erau cele de pe crucile din cimitire.

Grecia

Procesul de constituire a diasporei romane din Grecia a inceput in contextul istorico-politic din perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial. Acesteia i s-a adaugat ulterior o emigratie formata in marea ei majoritate din persoane care s-au stabilit in Grecia ca urmare a casatoriilor mixte si intregirilor de familie. Se apreciaza ca diaspora romana numara 2.500 de persoane. Tot in Grecia se afla si cea mai importanta comunitate de aromani, denumiti "cutovlahi" sau "vlahofoni". Diferite surse estimeaza ca in prezent in Grecia traiesc intre 700.000 si 1.200.000 de cetateni de origine aromana. Potrivit prevederilor constitutionale, in Grecia nu sunt, insa, recunoscute minoritatile nationale. Astfel, aromanii sunt considerati greci romanizati, iar autoritatile manifesta o ostilitate fatisa fata de orice manifestare a apartenentei acestora la romanism.

Iugoslavia

Documentele iugoslave post-belice referitoare la componenta etnica a federatiei fac distinctie intre romani si vlahi, autoritatile de la Belgrad folosind prima denumire pentru locuitorii de origine romana din Banatul Iugoslav (Voivodina), iar cea de-a doua pentru cei care locuiesc in restul teritoriului si, mai ales, in Serbia de rasarit (Valea Timocului). Potrivit rezultatelor ultimului recensamant, din martie 1991, in Iugoslavia traiesc 38.832 de romani, aproape 2% din populatia Voivodinei, si 17.000 de vlahi, cifra mult inferioara numarului real al apartenentilor etniei romane din tara vecina. Potrivit reprezentantilor autorizati ai minoritatii romane de aici, numai pe Valea Timocului exista cel putin 600.000-700.000 de romani/vlahi. Situatia in cadrul comunitatii romano/vlahe din Serbia de rasarit, de pe Valea Timocului, ramane in continuare dificila, acestia nefiind recunoscuti ca minoritate nationala si, implicit, nebeneficiind de drepturile si libertatile aferente. Pornind de la ideea ca poate fi minoritate doar comunitatea etnica ce are o tara de origine, romanii/vlahii sunt considerati un grup etnic de origine necunoscuta.

Bulgaria

Porivit primului recensamant realizat in 1905, in Bulgaria fusesera recunoscuti aproximativ 80.000 de romani, cifra care apare si in statisticile din 1910. Dupa fixarea frontierelor, in 1920, recensamanturile arata ca in Bulgaria traiesc 57.312 romani de limba daco-romana si 1794 de limba macedo-romana. In 1926, statul bulgar recunostea prezenta a 83.746 de romani.
Desi in documentele datand din anul 1965 (ulterior nu s-au mai publicat date oficiale), in Bulgaria traiau 6.000 de romani, unii istorici si specialisti bulgari apreciaza ca, in prezent, pe teritoriul bulgar traiesc aproximativ 125.000-150.000 de romani, concentrati in partea de nord. Minoritatea romana este astfel a doua minoritate ca importanta si numar din Bulgaria, dupa cea turca.
Intrucat Constitutia bulgara nu recunoaste existenta minoritatilor etnice, nu exista structuri oficiale specializate care sa aiba in preocupare sprijinirea si monitorizarea activitatilor desfasurate de aceste grupuri.

Ucraina

Dupa semnarea si ratificarea Tratatului bilateral romano-ucrainean, la nivel local nu au fost materializate masuri si actiuni concrete care sa duca la indeplinirea prevederilor acestuia referitoare la comunitatile romanesti din Ucraina. Prin intermediul mass-media si in contactele directe la diverse intruniri cu reprezentantii localitatilor cu pondere romaneasca, autoritatile ucrainene acrediteaza ideea ca, in virtutea Constitutiei Ucrainei, statul a acordat in permanenta o atentie deosebita respectarii tuturor drepturilor comunitatilor romanesti, tratament care nu aplica etnicilor ucraineni din Romania, acuzand deschis statul roman de neadaptare la conceptiile moderne ale politicii fata de minoritati. In mod cert, in Ucraina exista si se manifesta activ cercuri antiromanesti care, incurajate sau sprijinite de autoritati, pun in practica politica de revigorare a sentimentului nationalist-extremist, caracterizat prin intoleranta etnica si anihilare a constiintei nationale a celorlalte comunitati. Este cert faptul ca, speculand anumite animozitati interne, autoritatile ucrainene controleaza activitatea unora dintre aceste societati prin elementele infiltrate in conducerea lor, organizand in acelasi timp, actiuni de discreditare a liderilor romani cunoscuti cu pozitii nationale si unioniste. Conform ultimului recensamant, din 1989, in Ucraina locuiesc 459.000 de romani, a treia comunitate numerica dupa ucraineni si rusi, impartiti in mod arbitrar de autoritati in 324.000 "moldoveni" si 135.000 romani.

Macedonia

Populatia aromana de pe teritoriul actual al Fostei Republici Iugoslave Macedonia, cunoscuta mai mult sub numele de vlahi, insumeaza intre 150.000-180.000 persoane, traind in grupuri compacte in Bitolia, Ohrid, Prilep precum si pe Valea Vardarului. Potrivit datelor oficiale, in Macedonia traiesc doar 7.764 de vlahi (aromani). Majoritatea aromanilor din Macedonia se considera un popor inrudit cu poporul roman, dar cu trasaturi proprii in ceea ce priveste evolutia, limba si cultura sa. In ultimii doi ani, conducerea de la Skopje, constienta de importanta elementului aromanesc in viata politica si social-economica a inceput sa manifeste intelegere fata de solicitarile liderilor aromani. Incepand cu anul scolar 1995-1995, aromanilor li s-a permis organizarea de cursuri facultative in limba materna la scolile cu populatie vlaha.

Republica Moldova

In Basarabia traiesc 2.794.749 de moldoveni/romani reprezentand 64,5% din populatie. Urmeaza ucrainenii, rusii, gagauzii, bulgarii, evreii, tiganii, bielorusii etc. Minoritatea ucraineana, cea mai numeroasa, este concentrata indeosebi in raioanele de sud ale Republicii, respectiv la Basarabasca, Ciadir-Lunga, Comrat, Taraclia si Vulcanesti. Comunitatea rusilor este dominanta in zonele urbane, in Chisinau, Balti, Tighina si Tiraspol.

Albania

Ramura sudica a poporului roman, despartita de trunchiul principal, aflat pe teritoriul Daciei istorice, prin interpunerea populatiilor migratoare slave este cunoscuta, in general, sub numele de aromani. Aromanii au alcatuit in Albania comunitati compacte, grupate in jurul principalului centru de civilizatie aromaneasca din Balcani, Moscopole, in apropiere de orasul albanez de astazi Korcea. La inceputul secolului al XVIII-lea, in Moscopole erau inregistrati 50.000 de locuitori si peste 12.000 de case, 14 bresle de mestesugari, o tipografie, o biblioteca, o academie, o casa a saracilor, un orfelinat, 24 de biserici si zeci de alte edificii. In anii 1760-1790 orasul a fost ars de Ali Pasa din Ianina si de trupele albaneze, determinand emigrarea populatiei. Moscopole mai numara astazi 1.000 de locuitori. Trebuie mentionat ca aromanii din Albania au fost supusi unui tratament brutal de deznationalizare in perioada comunista. Totusi, la 13 martie 1913, Guvernul Romaniei a sprijinit printr-un "Pro-memoria" trimis Foreign Office-ului, crearea unui stat albanez independent care avea sa cuprinda cat mai multe teritorii locuite de aromani. Autoritatile de azi de la Tirana nu au raspuns solicitarilor aromanilor pentru sprijinirea renasterii lor lingvistice, culturale si spirituale si, in general, nu agreeaza un tratament diferentiat pentru populatia aromana.
(moldova.go.ro)





Motive de emigrare - de Florin Firimita la: 07/01/2004 20:16:00
(la: Florin Firimita despre experienta emigrarii si "Arta de a pleca")
Nu pot sa stiu daca majoritatea oamenilor emigreaza pentru bani..."pentru bani" e o afirmatie destul de generala, poate "pentru o viata mai buna"? Am mai spus inainte, emigrarea e o experienta grea, personala. In 1989 erau alte motive decit in 2004.
Nu pot sti daca sint mai bogati sau mai fericiti, pentru ca nu am contact cu romanii expatriati de aici. Nu cred ca un concept atit de complex ca fericirea e neaparat legat de geografie. Pot sa vorbesc doar pentru mine: sint mai bogat spiritual, aici, si mult mai fericit, si nu am nici un fel de regrete pentru ca am plecat. Cred ca a fost cea mai importanta decizie a vietii mele, si sint fericit ca am avut sansa de a face pasul.
#7777 (raspuns la: #7730) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Hello. Am emigrat dintr-o mi - de My la: 07/01/2004 21:48:25
(la: De ce ati ales sa emigrati?)
Hello.
Am emigrat dintr-o mie de motive, cred ca deja sunt clasice: viata mai buna, pentru copii, pentru ca nu se mai putea, etc etc. As putea scrie doua pagini de motive dar nu cred ca ati citi ceva nou.
De fapt am emigrat pentru ca mi se parea firesc.
Sutul definitiv în fund l-am primit în clipa în care au iesit parintii la pensie. Nu am mai putut sa ne descurcam, familie de doi tineri medici, cu doua salarii, sa platim o chirie de garsoniera confort II si întretinerea si mâncarea, fara ajutor. Asa ca am fost obligati sa trecem peste frica si incertitudinea viitorului necunoscut care ne astepta printre straini, si sa plecam. Alternativa ar fi fost sa locuim sub pod sau sa începem sa luam spaga. Din fericire am putut pleca...

De la bun început am stiut ca plecarea este definitiva.
De întors nu poate fi vorba. Nu e vorba numai de banii care nu-i aveam pentru supravietuire, e vorba de toate principiile si cerintele pe care le are un om de la viata, de la societate, de la el. Acum avem tot ce am putut visa vreodata, ne bucuram de viata si ne consideram cei mai mari norocosi ca am putut scapa din România. N-a fost simplu, nici acum dupa aproape doi ani nu e simplu, dar rasplata este pe masura eforturilor si nu ne zgârcim la eforturi.
Ne-am integrat foarte bine printre straini, iar centrul universului, casa noastra, este de acum aici. Nu ma tenteaza deloc sa emigrez în România, motivele care m-au alungat de acolo sunt la fel de dominante si în prezent. Cu tristete a trebuit sa remarc faptul ca un stat strain te respecta mai mult decât statul al carui cetatean esti, iar locuitorii din alta tara sunt mai saritori si mai respectuosi fata de un strain decât proprii mei conationali.
Si apoi, de ce sa emigrez, daca am casa mea, prietenii mei, meseria mea, regiunea mea în care sunt atât de bucuros ca traiesc ? Trecutul e trecut, eu privesc în viitor. Viata mea si aspiratiile mele se afla în Franta.
nici o emigrare :) - de core la: 07/01/2004 22:22:20
(la: De ce ati ales sa emigrati?)
eu n-am emigrat, ce e aia? mi-am schimbat coordonatele geografice pe planeta si asta absolut intamplator. cu soarta nu te pui, deci ce rost are sa ma intorc de unde am plecat, ca doar sintagma cu metamorfozele cercului se aplica calatoriilor spirituale, nu mundanelor schimbari de peisaj exterior, accesibile si cu tramvaiul. romania este epuizata ca experienta din punctul meu de vedere si, cum orice star stie sa se retraga de pe scena cand e inca in plina glorie, a venit randul americii. cat i-o fi destinul sa stea in calea mea si americii asteia. dupa aia mai vedem.
nu ma intreba despre bani si satisfactii materiale a la miorita sau a a la unchiu' sam ca ma plictisesc, eu inca mananc doar o data pe zi din obisnuinta, chiar m-am gandit ce-ar fi ca, in numele sentimentului patriotic, sa nu mananc fo doua saptamani ashea, ca sa reintegrez constructiv trecutul in prezent si sa il proiectez creator in viitor (stii tu faza cu artistii care creaza mai bine pe nemancatelea), heideggerian.
si gata cu subiectul asta pentru mine, ca s-a molipsit romanimea de inca o obsesie si ma ia durerea de cap daca mai vorbesc mult despre asta si oricum singurul meu neuron clameaza sa fie protejat.
pana acum eram toti poeti, na ca ne transformaram intr-o natiune de emigranti sau critici ai emigrarii. un gombrovicz ne mai lipseste, pe post de eminescu national.

stii ca am intalnit dezbateri aprinse despre emigrare pana si pe un forum culinar?! dar, las' ca merge la sarmale :))

Emigrare - de Pablo la: 08/01/2004 07:49:43
(la: De ce ati ales sa emigrati?)
De ce sa emigram? interesanta intrebare si mai ales culta. Deci iata un raspuns pe masura; de ce nu? as zice eu; exista vreun motiv pt. care sa nu o faci?
Pt. care motiv ar trebui sa te restabilesti in Romania? pt. unii s-ar putea doar inaintea inmormantarii, pt. a da rudelor ocazia de a te vizita pe urma iar pt. altii nu cred ca este cazul.
De ce am ales sa emigrez: - de mapopescu la: 09/01/2004 15:53:08
(la: De ce ati ales sa emigrati?)
De ce am ales sa emigrez:
In afara de atmosfera de 'sa plecam cu totii', de dificultatea in a gasi un job care sa fie si interesant si bine platit, de esuarea unor incercari de afaceri proprii (informatica), poate momentul decisiv a fost acela in care nu mai eram sigur ca salariul meu si al sotiei va depasi chiria luna urmatoare.
Acum ma uit inapoi si nu mai sint sigur de motive sau de substanta lor.

De ce nu ma restabilesc in Romania acum:
Sper sa o pot face in citiva ani. Daca o sa mai pot sa ma readaptez mediului. Ca si conditie ar fi macar inceperea unei afaceri proprii care sa mearga, sa fie in legatura cu alte tari (europene in principiu) ...

De ce intentionez sa o fac:
Pentru ca impreuna cu sotia preferam sa fim in Romania, pentru ca familiile ne sint inca acolo, pentru ca asa simtim. Pentru ca ea s-ar adapta mai bine acolo.

Faptul ca asteptam o oarecare bunastare sau situatie stabila pentru cind ne-am intoarce arata ca nu sintem nici foarte hotariti.

Intre timp prindem radacini aici, probabil ca asteptarile noastre vor creste etc. Probabil va depinde si de Romania/romani ca sa na mai intoarcem. Suna urit sau cinic, dar cred ca senzatia de dupa 97-98 cind nu mai aveam impresia ca se poate face ceva (economic) sau schimba ceva (politic) a lasat urme adinci.

... Sa zicem ca facem pluta in expectativa ...
Nu a fost un motiv de emigrare, am urmat pur si simplu o cale - de (anonim) la: 10/01/2004 17:48:07
(la: De ce ati ales sa emigrati?)
Eram tinara, plina de visuri si sperante, mi-i s-a oferit sansa intr-un moment oportun sa intilnesc pe un roman care era plecat in strainate si dorea sa inceapa o familie.Mi-a placut de el si am sperat ca ne vom intelege bine si vom reusi sa facem mai multe decit am facut in Romania ( cum visau multi de altfel).Nu aveam nici o idee la ce sa ma astept, si cu toate ca nu mi-am pus sperante mari, in scurt timp pe tarim strain am devenit foarte dezamagita: trebuia sa invat o limba noua, o cultura noua ( daca se poate numi cultura un amestec de peste o suta de natii), trebuia sa invat legi noi, obiceiuri noi.Le-am invatat pe toate pina la urma, a durat ani, dar am reusit cumva sa ma "integrez", si singurul lucru ce am realizat aici ce poate nu as fii reusit in ROmania a fost studiile ce le-am terminat alturi de cei de aici.Casa mea nu am inca, tot in chirie stau, si multe nu am realizat pe plan financiar in scurt timp, cum visau multi romani venind afara, si inca viseaza multi romani care sint in Romania si spera sa ajunga in strainatate sa se "realizeze".Viata e grea si dificila peste tot, si am observat ca multi s-au realizat in scurt timp doar pe cai necinstite (nimic diferit de viata din Romania) sau prin ajutor reciproc in familii mari ( ceea ce intilnesti si in ROmania).

Acum m-am cam obisnuit aici, am facut prieteni noi, relatii noi, ca oriunde, sintem oameni, avem nevoie sa ne atasam, se face peste tot fara importanta in diferenta culturii sau a limbii.Majoritatea lucrurilor ce am facut aici puteam face si in ROmania, poate nu in aceeasi maniera sau pe aceeasi cale, dar nu era imposibil.

De ce nu ma intorc inapoi in ROmania????Pentru ca am ajuns la concluzia ca am pierdut mult din viata Romaniei, este ca si cum m-as intoarce din morti, sau din trecut, de fiecare data cind merg in Romania in vizita este un soc pentru mine sa vad ce diferita este aceeasi tara de fiecare data (unele spre bine, altele spre rau).Am ajuns la concluzia ca toti cei care emigram am devenit niste hibrizi intre doua natii, nu vom avea liniste sufleteasca oriunde am fii si imi pare rau ca am ales sa plec vreodata din Romania pentru a cunoaste si alta viata.Nu vom fii niciodata linistiti si impacati sufleteste este ca si cum am pacatuit si am muscat un fruct din pomul cunoasterii si nu mai este cale de intors, trebuie sa suferim consecintele.
Am ales sa emigrez pentru ca... - de (anonim) la: 11/01/2004 08:56:46
(la: De ce ati ales sa emigrati?)
Am ales sa emigrez pentru ca Romania nu imi poate oferi un viitor, nici macar modest. Pentru ca mama mi-a spus:" Nu-ti fa sperante, ca n-am bani de facultate." Pentru ca nu pot supravietui cu doua milioane pe luna. Pentru ca nu m-am putut casatori cu persoana iubita din lipsa banilor. Pentru ca ma indigneaza superioritatea functionarilor. Pentru ca mi-e frica de cainii vagabonzi si de tigani. Pentru ca am fost furata. Pentru ca mi-e frica sa ajung pe paturile unui spital romanesc, unde as muri daca n-as da mita si unde circula gandacii. Pentru ca sistemul de invatamant este prost. Pentru ca majoritatea oamenilor inca mai gandesc in stil comunist. Ca mi-e rusine de rusinea celor care "canta", artistii care se nasc peste noapte si largesc prostitutia muzicala. Pentru ca n-am putut fura, cum fac multi altii. Pentru ca vreau sa traiesc decent. Pentru ca vreau sa le ofer copiilor buni o viata cu o copilarie mai buna decat am avut eu. E suficient?
de ce am emigrat..?!?!? - de (anonim) la: 12/01/2004 18:50:04
(la: De ce ati ales sa emigrati?)
Sint 7 ani de cind am emigrat. Exista inca multe momente cind ma intreb de ce am emigrat. Uneori am raspuns alteori nu, asta depinzind cred, foarte mult de starea in care sint. Aveam amindoi 27 de ani, eram tineri si speram multe...Canada a fost ce m-am asteptat sa fie...nu aveam sperante mari, ca urmare am primit toate greutatile fara ca comentam prea mult. Dupa 7 ani avem o situatie foarte buna aici..A fost greu si am muncit sa ne simtim ACASA, dar din pacate eu inca nu simt acel ACASA.
Daca m-as intoarce in Romania? Da, e o intrebare buna...poate ca multi dintre noi vor lucrul asta dar nu vor sa recunoasca. Eu simt de multe ori ca vreau sa plec din nou acasa..dar nu se poate. Am fost in tara acum 2 ani, prima data de la plecare. Am vrut sa simt acel ACASA de care vorbeam. Adevarul?..nu l-am simtit. A fost superb sa vezi locurile natale, sa vezi locuri de care te leaga o multime de amintiri, sa fii cu ai tai...cu prieteni...Ce nu realizasem eu, era ca timpul trecuse..si peste ei, nu doar peste noi..schimbarile erau destul de mari..peste orase, magazine, oameni..tot...nimic nu mai era cum iti imaginasei...si dupa citeva saptamini am vrut sa plec. Am fost uimita, pentru ca ii spuneam sotului:"abia astept sa plec acasa"...Am ajuns in canada...well...inca nu sint "acasa"..
Multi pot spune.."ehhh..o neadaptata"...Asa o fi, mi-ar place insa sa stiu ca intradevar exista oameni pe lumea asta care pot spune ca sint ACASA in tara adoptiva. Citind mesajele de pe acest forum, am realizat ca sint destui...Felicitari celor ce pot fi asa..iar celor ca mine...nici nu stiu...succes in adaptare...


De ce am ales sa emigrez - de canaris la: 12/01/2004 20:11:41
(la: De ce ati ales sa emigrati?)
Pentru un motiv foarte simplu... Care ar fi acela? Banii? Casa? Masina? As fi ingrat sa nu recunosc ca m-am gandit si la acestea...Cine nu-si doreste sa aiba propria casa? Cine nu vrea sa aiba o situatie materiala buna? Insa principalele cauze care m-au determinat sa ma dezradacinez, sa-mi las parintii, casa si prietenii si sa plec peste Ocean, in Canada, au fost DEZINTERESUL statului roman pentru cetatean, LIPSA DE PERSPECTIVE si LIPSA DE RESPECT SI TOLERANTA manifestate de catre concetatenii mei, de la vladica la opinca... Chiar si daca esti plin de bani, ai casa, masina, post bine platit, tot in tziganie traiesti... te vei lovi zilnic de functionari indiferenti, "bronzati", vei circula pe strazi murdare, vei fi sfidat mereu de catre conducatori (indiferent din ce partid ar face parte ei), ti se va cere mita pentru operatie, pentru un post bun, pentru atatea altele... Iar lucrurile astea nu vor disparea peste noapte... oricat te-ai lupta cu ele, n-ai nici o sansa de reusita. Si asta pentru simplul fapt ca mentalitatile nu se schimba cat ai bate din palme... trebuie sa treaca zeci de ani pana atunci, sa se schimbe generatiile... Daca eu as fi putut suporta, nu acelasi lucru il doresc pentru copilul meu. Macar el sa nu fie nevoit sa suporte ce am suportat eu...

Despre intoarcere nici nu poate fi vorba... Nici aici, in Canada, nu-s toate perfecte, dar - vorba tipului cu jurnalul de pe internet - macar aici exista oameni care se lupta pentru asta! Nu vreau nici sa incurajez, nici sa descurajez pe romani sa emigreze. Fiecare va percepe Occidentul altfel; unii se vor integra mai repede, altii-mai incet, altii-deloc. Asa ca fiecare face dupa cum ii dicteaza constiinta. Sa aveti noroc!

emigrant - de (anonim) la: 14/01/2004 03:40:41
(la: De ce ati ales sa emigrati?)
ma numesc George, si parerea mea este ca in momentul de fata emigrarea este o solutie care este dificil de luat, trebuie gandita bine inainte de a se actiona in vreun fel, si consecintele trebuie suportate, indiferent de decizie! eu, pana in 2000, nici nu ma gandeam sa plec din tara! eram student, aveam o viata frumoasa, si plecat din tara nu am fost decat in 1990, pana in Bulgaria! apoi m-am angajat la o firma nemteasca, si am fost trimis in Germania de 3 ori, la specializare. atunci am vazut cu ochii mei cum e dincolo, si bune, si rele. in 2003, am plecat in Franta, la prietena mea care era colo la un Master, si am stat turist 6 luni (3 luni acolo, veneam in tara, iar plecam 3 luni). atunci am vazut cum e sa stai si sa te descurci singur, si am zis ca e OK. cand sa plecam iar, in toamna lui 2003, ca studenti, a intervenit o viza pentru SUA, si am lasat Franta, indreptandu-ne spre "pamantul fagaduintei". de 3 luni suntem aici, si ne e inca greu cu adaptatul, cu oamenii. adevarul e ca stam si in New York, unde gasesti toate natiile si culturile de pe glob! si ceea ce este curios, nu ne lipseste atat Romania, cat ne lipseste Franta! dar hotararea a fost luata, ne-am gandit mult la asta, si acum nu avem decat sa ne luptam pe frontul de aici, unde ne sunt interesele. un factor important in emigrare a fost si faptul ca din prietenii mei, mai mult de jumatate au plecat din Romania! nu pentru ca m-au impulsionat ei, dar pentru ca legatura cu ei e mai simplu de luat de aici (SUA)! in fiecare zi ne gandim si la ce o sa facem, si la ce am fi facut in tara, si ceea ce ne impinge sa mergem mai departe este si faptul ca dupa 5 ani, dupa ce avem cetatenia americana, ne sunt portile deschise aproape peste tot in lume, si ne putem stabili unde ne este mai drag (inclusiv in Romania!). dar pana atunci... mai este! la revedere, sa ne citim cu bine
a emigra nu e in firea lucrurilor - de (anonim) la: 17/01/2004 13:58:21
(la: De ce ai decis sa nu emigrezi?)
Bun gasit!A emigra, e ruptura de generatii,deturnare de seve.Circumstante,inconstientze,spirit de aventura..si uneori plan de viata.Curaj?Al disperarii?Si exista cu siguranta patrioti in diaspora (care au grija sa transmita o limba corecta si bogata, bucataria traditionala...copiilor lor).Nu e doar Romania un sat ci globul e un sat global.Nu cred, si asum ,ca trebuie sa ne vedem nici superioritati intelectuale(irealist)nici neputinte sociale si economice(termenii de comparatie-criteriile, mai bine zis....)
Inima buna si emigratia nu e oricum o solutie nationala ci individuala. Poate crestem copiii cu o alta mentalitate...mai justitie sociala, munca de echipa...si ne intaorcem acasa, unii dintre noi.Din dorinta de a regasi paucii scalciati de la gura sobei, vechi, cam mirositori ca toate amintirile neaerisite, dar ai tai.Poate de a ajuta la stabilirea unor noi conceptii, structuri sociale...fara sa confundam, in nostalgii lacramoase, tineretea, idealismul si vibratia altei varste cu tara in sine.
Gata acum,lunga viata in echilibru.

Alina Dumitrescu, mama a doi zmei care cresc in Canada
alidar_ca@yahoo.ca
#8166 (raspuns la: #8115) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
emigrarea incotro? - de Catalina Bader la: 21/01/2004 04:13:13
(la: Romani in strainatate)
Educat, apt de munca si dornic de imbogatire. Asa arata profilul a circa 10.000 de romani care au ales legal calea exilului. Ceilalti emigranti, de doua ori mai multi la numar, nu se incurca cu astfel de formalitati si cel mai adesea ajung sa fie expulzati din statele unde ajung ilegal. VALI BLANARU

Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) va da astazi publicitat ii editia pe 2003 a raportului “Tendinte in migratia internationala”. Raportul contine un capitol dedicat Romaniei, pe care il puteti citi in exclusivitate in “Jurnalul National”.
Canada, destinatia favorita
Potrivit datelor oficiale, numarul emigrantilor romani a scazut la aproximativ 9.900 de la 14.750 in 2000, continuand tendinta inregistrata din 1990. “Cetatenii romani s-au stabilit in general in Canada, Statele Unite si Italia. Numarul romanilor care prefera sa se stabileasca in Germania a scazut cu 60%, iar cei care prefera Franta s-au imputinat si ei cu circa 40%”, se arata in raport care citeaza ultimele date transmise de Institutul National de Statistica din anul 2001.

Barbati si tineri
Majoritatea emigrantilor sunt persoane active cu varste curpinse intre 26 si 39 de ani, iar peste 50% dintre acestia sunt barbati. Romanii cu studii superioare reprezinta 27,1% din toti emigrantii. Studiul OECD noteaza ca persoanele cu studii superioare prefera sa emigreze in statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene (16%) decat in zona euro (11%). Datele statistice arata ca 10.900 de romani sau fosti cetateni romani care aveau domiciliul in strainatate s-au intors permanent in tara. Juma tate din repatriati au varste cuprinse intre 18 si 40 de ani, iar majoritatea acestora (9.150 de persoane) au revenit in Republica Moldova. Emigranti ilegali Autoritatile de control romanesti au transmis informat ii ca circa 3.400 de cetateni straini si alti 2.300 de romani au incercat sa treaca in mod fraudulos granita. Astfel, 767 de straini au fost prinsi in timp ce incercau sa intre fraudulos in Romania, 1.052 in timp ce treceau granita prin zone nepermise, iar alti 1.282 in timp ce incercau sa tranziteze ilegal prin vama. Paradoxal, studiul arata ca si circa 1.000 de romani au fost prinsi in timp ce incercau sa intre sau sa iasa fraudulos din tara. Politiile de frontiera din statele vecine au trimis inapoi in Romania 274 de straini si 262 de romani care au reusit sa treaca punctele de frontiera.

Repatriati cu forta
Numarul celor care au trebuit sa suporte rusinea de a fi returnati in tara pentru ca emigrasera ilegal in diferite state se ridica la circa 18.300 de romani. Majoritatea romanilor au fost prinsi fara forme legale in Ungaria (7.058), Germania (2.818), Italia (1.375), Franta (1.149), Grecia (788), fosta Iugoslavie (691), Austria (680) si Belgia (618). Cu toate acestea, studiul OECD noteaza ca numa rul romanilor expulzati din state cu care Romania are incheiate tratate se ridica la 16.659, in scadere cu 15% fata de ultimii doi ani. De partea cealalta, autoritatile romane au identificat circa 4.100 de cetateni straini care se aflau pe teritoriul tarii nostre fara a avea formele legale. Cei mai multi “ilegalisti” descoperiti au fost cetateni din Turcia (832), China (494), Siria (209), Iran (175), Irak (168), Liban (121), Israel (103) si India (99).

Refugiati
Daca unii se chinuiesc sa plece din Romania sau sunt prinsi ca tranziteaza ilegal teritoriul tarii noastre, peste 2.000 straini au depus cerere de azil chiar pe plaiurile mioritice. Autoritatile roma ne au primit peste 2.400 de cereri pentru statutul de refugiat, in crestere cu 78% fata de anul trecut, cand au fost primite doar 1.366 de cereri. Totusi, in 2002 numarul cererilor de azil in tara nostra a scazut la 1.100. Cele mai multe cereri provin din Afganistan (787) si Iraq (680). Statut de refugiat au primit 35 de irakieni, 17 afganistani si 16 iranieni.


Ne invadeaza moldovenii si turcii
Statistica OECD arata ca circa 66.400 de cetateni straini au primit drept de rezidenta temporara in Romania, in scadere cu 4,3% fata de anul precedent. In plus, 1.100 de straini au primit statutul de rezident permanent. Cei mai multi straini care au fost rezidenti temporari in Romania au fost din Moldova (7.552), China (7.472) si Turcia (5.335). Statele ai caror reprezentanti au crescut cel mai mult pe teritoriul Romaniei sunt Turcia (in crestere cu 30,5%), Statele Unite (17,8%), Germania (15,4%) si Italia (12%). Cei mai multi straini vin in Romania pentru afaceri (51,2%), instruire (24,9%) si asistenta tehnica sau ajutor umanitar (23,9%).


Scade numarul mondial al imigrantilor
Desi tendinta de migrare pe plan international este in scadere, fenomenul este inca puternic, se arata in raportul pe 2003 al OECD. Migratia fortei de munca a crescut considerabil in cateva state membre ale OECD, din cauza mutarii personalului calificat in zona comunicatiilor si tehnologiei informatiei, dar si in domenii precum sanatate sau educatie. Ultimele date arata ca, dupa cativa ani de crestere continua, admiterea persoanelor care solicita azil politic a inceput sa scada. O imbunatatire generala a situatiei angajarilor nu este suficienta pentru a garanta integrarea durabila a strainilor pe piata muncii. Statele membre ale OECD au intarit controlul la granitele lor si in interiorul teritoriului pentru a impiedica migratia ilegala si a combate activitatea retelelor care se ocupa cu exploatarea si traficul de fiinte umane. O parte din acest state, cum ar fi Germania, Danemarca, Portugalia si Grecia au introdus reglementari noi privind intrarea, sederea si regimul de munca al strainilor. Alte state au inasprit prevederile legate de accelerarea procedurilor pentru acordarea azilului (Elvetia) sau au adoptat masuri pentru a limita admiterea strainilor (Marea Britanie, Olanda). In cadrul Uniunii Europene exista o serie de directive menite sa armonizeze politicile comune privind migratia. Totusi, integrarea imigrantilor pe piata muncii si masurile pentru asistarea nou-venitilor sunt o parte dintre prioritatile OECD.




Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...