comentarii

emoticon cu gura cascata


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
am ramas cu gura cascata - de maria de las maravillas la: 02/09/2008 22:21:51
(la: Revolutia din 89 nu a existat!)
poftim mod de exprimare si persoane cultivate.
Ai dreptate Alitalia, sunt inca cu gura cascata. Cum eu intru la fiecare cincinal habar n-aveam ce bijuterii p-aci. Dios myo!
*** - de Bitterdream la: 15/07/2009 19:33:07
(la: A picta cu lumină)
emoticonul ala cu gura cascata cum e?
#463197 (raspuns la: #463192) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
deh, unii si altii - de daisy la: 08/10/2003 12:08:41
(la: Un nou concept la Luneta: gazda unui subiect)
ei, ce bine de unii ca pot citi printre randuri si ce trist trebuie sa fie pentru cei care nu pot intelege ce se intampla in jurul lor. Continutul nu trebuie sa fie evident.......daca intelegi....

PS nu cred ca cineva bate apa-n piua caci fiecare si fiece (obiect?) are rostul lui (neinteles de unii)

PS am vazut comentarii la unele din blog-uri care m-au lasat cu gura cascata - rautacioase....oare de ce trebuie sa fim asa?

PS ceva glumet - sau funny (nu te enerva!) - cineva azi la birou mi-a spus ca numele meu de familie este 'posh' si ca urmare trebuie sa fiu doldora de bani. Si ca toata ziulica zambesc si par fericita! Ghici ce i-am raspuns? (iti aminteste de vreun blog?)
#911 (raspuns la: #789) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
De ce mi-e rusine ca sunt romanca? - de Hypatia la: 21/02/2004 07:47:48
(la: A fi roman: virtute, blestem, necesitate?)
Am gasit raspunsul la aceasta intrebare in spusa domnului Gabriel Liiceanu, in ultima sa carte:"Usa interzisa":
" Cred ca putini compatrioti au resimtit asemeni mie istoria tarii lor ca pe o drama personala. de cate ori treceam granita, preluam chipul tarii mele vazut din afara: ma identificam cu scuristii care puneau bombe la sediul Europei Libere, cu cersetorii din metrourile pariziene, cu hotii din supermarketuri, cu spargatorii postelor din Germania, cu traficantii de minori, cu spalatorii de bani, cu organizatorii de retele de prostituate, cu mafiotii nationali, cu turistii care plecau cu prosoapele din hoteluri. Circulam prin lume impachetat in straturile de rusine ale Romaniei. Si este firesc sa fie asa, devreme ce lumea ne priveste ca reprezentanti ai unei situatii care de cele mai multe ori ne depaseste.
In 1984, un neamt imbecil m-a felicitat de Heidelberg, pentru participarea Romaniei lui Ceausescu la olimpiada de la Los Angeles, asa cum dupa mineriada din iunie 1990, un francez imbecil mi-a trantit la sediul central de la Hachette uasa in nas. In ochii lui devenisem prin extensie miner. Nuantele nu au ce cauta in asemenea situatii. Nu avea nici o importanta ca pe 13 iunie, ratasem cu doar cateva minute ocazia de a lua cinci bate in cap, in biroul meu de la Humanitas.
Vazuti de departe, eram scaldati cu totii, in aceeasi aura de barbarie. Acelasi fenomen de identificare la alta scara l-am trait in urma cu cativa ani , la Targul International al cartii, de la Frankfurt. Stateam pe un fotoliu si priveam visator in zare. Halele Targului erau enorme si oriunde ai fi privit, se deschidea o perspectiva neasteptata. culuoarul pe care l-a deschis atunci privirea mea, m-a transportat la 15 metri mai departe catre standul thailandez, in care parea ca se petrece ceva deosebit. Era lume stransa laolalta, cineva vorbea, erau mese multe asternute cu fete de masa cu gustari felurite, care asteptau cuminti, terminarea discursului pentru a putea fi devorate. In campul privirii mele, a patruns atunci o "colega" a mea, directoarea unei edituri bucurestene. lipsita de aparare, mesele isi ofereau flancul exterior trecatorilor. Doamna, extrem de mobila, altminteri, s-a oprit brusc in dreptul uneia dintre ele, afectand un interes neasteptat pentru reuniunea editorilor thailandezi si pentru domnul care tocmai vorbea. Ochiul meu scormonitor, intrat prevestitor in alerta, capatase finetea unui scaner. Disjunctia dintre expresia de pe fata doamnei impumutata de la membrii asistentei (privire absoluta, concentrare maxima, interes vadit pentru spusele oratorului) si jocul mainilor, care avea logica lui si care dezvolta o cu totul alta partitura, m-a fascinat. Pe antebratul stang, colega mea tinea o poseta, pe care a mutat-o discret, cu mana dreapta, mai aproape de cot. "Dumnezeule, mi-am zis, te pomenesti ca incepe sa manance!" In dreptul ei farfuriile si tacamurile erau frumos asezate, iar dincolo de ele, ca intr-o reduta prost pazita, se odihneau platourile cu mancare. Mana dreapta a doamnei directoare a pornit ridicandu-se usor catre marginea mesei-incordarea mea de voyeur atinsese punctul culminant- a odihnit o clipa pe marginea scrobita a fetei de masa, apoi cu incetinitorul s-a apropiat de o sticluta- am recunoscut de indata in ea, dupa silueta si eticheta nelipsitul condiment extrem oriental: Soja Sauce- cu degetul al treilea al mainii, prin mici impulsuri delicate, a pus sticluta pe drum catre marginea mesei, unde astepta cu gura cascata poseta care dupa ultima miscare a degetului a inghitit-o hap! si s-a inchis ca prin minune cu fermuarul. Ce repede se petrecuse totul! Atat de repede incat am simtit nevoia sa ma frec la ochi. cand i-am redeschis, colega mea, continua sa asculte cu vadit interes, ceea ce spunea domnul din Thailanda si dupa o vreme, parand edificata , s-a desprins de locul crimei, s-a inderpat grabita catre alte zari, manata de proiecte necunoscute mie. nenorocirea e ca mine intamplarea m-a lasat intr-o stare de adanca tulburare. Potrivit logicii introiective descrise mai sus, furasem cu nerusinare, cu sange rece si cu o remarcabila dibacie o sticluta de condimente. Totul pleda pentru asta: eram roman, venisem in aceeasi echipa la Frankfurt, aream uniti - autoarea gainariei si eu- prin festivalul cartii si in plus eram amandoi directori de editura. mai locuiam si in acelasi oras." Dar nu tu esti persoana care a bagat in poseta, imi repetam intr-una sticluta cu sosul de soia, pentru Dumneze, linisteste-te!"
Cu toate acestea, faptul ca eu nu as fi putut sterpeli, in vecii vecilor, sticluta nu avea nici importanta. Ceva mai adanc, care venea de dinaintea mea, ma facea coautor , partas, complice la gestul de randas, la care tocmai asistasem. Important era ca si ea si eu trageam dupa noi, acolo si peste tot in lume, alaiul infinit al frustrarilor venite din 45 de ani de comunism, care ne impingeau pe unii mai fini sa furam o sticluta cu soia, pe altii, precum tipii din delegatia care l-a insotit pe Ceausescu invitat la Paris in 1978 de Giscard d'Estaing, sa ia tot ce se putea lua , desuruba, demonta, din palatul in care fusesera primiti. E drept, nu orice om frustrat, fura sau trebuie sa fure, dar nu stiu cum se face, ca pe lumea asta orice frustrat , care nu fura, este asemanat cu semenii lui frustrati care nu fura. Iar omul acesta, care nu fura, termina printr-o miscare interioara, de o extrema perversitate, sa se asimileze singur, privirii celor care il asimileaza cu semenii sai care fura. Asa se face ca in acel an, am plecat de la Frankfurt, convins fiind ca in bagajele mele se afla nevazuta o sticluta de Soja Sauce. Blestemata de sticluta! Gentuta cu sticluta!."
Voi reveni luni, cu comentarii la cele ce s-au scris de ceilalti participanti la conferinta.
hypatia
#10206 (raspuns la: #10145) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"sint lucruri cunoscute , in - de Daniel Racovitan la: 25/02/2004 16:07:12
(la: "Ceausescu a fost dat jos de CIA")
"sint lucruri cunoscute , in general"

Eu le-am aflat pentru prima oara si am ramas gura cascata.
L-am inregistrat si trebuie sa il mai vad o data.

In Romania nu a fost difuzat niciodata, si nici nu cred ca va fi difuzat prea curand... Ghici de ce.


..................................................................................
"aceste cuvinte ne doare" (sic)
#10609 (raspuns la: #10604) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
In general subscriu. Calitatea insa ... ! - de mapopescu la: 26/02/2004 03:11:14
(la: "Ceausescu a fost dat jos de CIA")
Eu le-am aflat pentru prima oara si am ramas gura cascata.

In general subscriu.

Ce vroiam eu sa spun insa e ca m-a impresionat calitatea documentarului in sine - jocul de sah, clarificarea (poate prea simplista) a etapelor revolutiei, aranjarea acestora intr-o schita de "masterplan" prezentat de "specialisti" in domeniu etc.

Poate urmarea sa (daca va fi cazul) - cu a doua partida de sah ;) de dupa revolutie - va fi si mai interesanta / dureroasa.

De asemenea cred ca multi romani vor avea o "mica" alergie la numarul de personaje si ipoteze de origine maghiara prezentate in documentar.

Marius

PS Prezentarea simpla a lipsit totdeauna din explicatiile revolutiei române.
#10639 (raspuns la: #10609) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Domnule Lazar - de (anonim) la: 05/04/2004 12:40:54
(la: Imaginea Romaniei: un nou scandal in Franta.)
Pina acum doua zile nici nu stiam ca existati undeva pe acest pamint ca sunteti fotograf sau alte cele; cu ajutorul cafenelei am descoperit situl dumneavoastra; ce sa va spun? am ramas cu gura cascata; desi nu imi vedeam capul de treaba mi-am luat o pauza ca sa analizez toate pozele; as putea sa descarc toata desaga de superlative pe care o am in vocabular dar dumneavoastra cu siguranta numai sunteti la virsta la care chestia asta va incalzeste; cel mai simplu este sa va spun ca pozele dumneavoastra au viata; cat despre faptul ca sunt "indulcite" cu ajutorul unor filtre sau programe de retusare putin imi pasa; imi plac si cred ca asta este cel mai important; as fi vrut sa va intreb ce aparatura folositi dar am lasat-o balta; peste tot se vede mina artistului ....deci banuiesc ca aparatul numai conteaza.... tare as mai fi vrut sa incarc una sau doua ca fundal pentru calculatorul meu dar .... sic! ..era interzis;
cat despre pret: 500 de "euroi" mi se pare un pret rezonabil pentru astfel de fotografii cu exceptia anumitor portrete... pe care eu le estimez la 1000 de "euroi"
La revedere
#13323 (raspuns la: #13279) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Femeia cu Piatra pt. Ozzy - de LMC la: 18/06/2004 01:16:40
(la: Despre Alegerile din S.U.A.: De ce trebuie sa votam pt. GWB.)
Desi deviem de la subiect am sa-ti raspund la cele scrise.

Ai inceput cu un paragraph care pur si simplu m-a lasat cu gura cascata. Mi se pare foarte interesant ca cineva care nu m-a intilnit niciodata sa ma viseze. Dar ceea ce m-a uimit si mai mult a fost simbolismul visului, dar nu cred ca esti chiar pe calea cea buna atunci cind ma asemuiesti cu o persoana care este nervoasa si razboinica. Aici chiar nu ai nimerit.

Cu riscul de a-mi neglija anonimitatea as vrea totusi sa-ti complectez simbolismul visului prin ati dezvalui ceva despre numele meu adevarat. Nume care mi-a fost dat de insusi Dumnezeu.

Cind mama mea era insarcinata cu mine in luna a treia a avut un vis. In visul acesta ea se afla in apartamentul unde ne-am mutat la aproape doi ani dupa ce eu m-am nascut. Statea pe un fotoliu si dintr-o data s-a deschis usa si a intrat o persoana imbracata in haine albe stralucitoare. Acesta persoana i-a spus intr-o voce blinda si calda: Cind vei avea o fetita, sa-i pui numele "Magdalena". A repetat acelasi lucru de trei ori si apoi a disparut. Gindeste-te ca mama mea nici nu putea sa stie daca eu eram sa fiu fata sau baiat, si totodata insasi faptul ca a ramas insarcinata a fost un miracol. Doctorii, pe baza consultatiilor facute, au zis ca foarte rar se intimpla ca o femeie in cazul ei sa ramina insarcinata. Apoi faptul ca in vis se afla intr-un alt oras si intr-o locuita unde apoi am crescut, dovedeste din nou ca visul a fost profetic. Insemnatatea numelui este "tower of stregth", "tower of God", "tower of fortune", "fortress". Deci femeia cu piatra sint eu, stau in vint si ploaie la marginea drumului cu o putere care poate sa fringa pietre. Nu sint nervoasa, nu sint razboinica, din contra inima mea plinge si sufletul meu se zbate pentru cei din jurul meu. Stau pe pozitia mea si prin cuvintele mele doresc sa intaresc adevarul. Unii se uita la mine ca o sursa de protectie "a fortress", altii se uita la mine ca o turn care trebuie darimat.

Nu am nimic cu tine, nici cu Paianjen. Nu m-am luat de nici unul, ci din contra am raspuns comentariilor voastre. Daca din inertia si din zelul meu de a-mi apara cauza am proiectat nervi sau altceva de sensul acesta nu a fost intentia mea, dar lucrul acesta binenteles poate fi citit si interpretat de fiecare in felul lui, depinde din ce ceata faci parte.

Tot in acelasi timp imi interzici sa vorbesc despre comunisti, cica am fost prea mica ca sa stiu ce a insemnat a trai sub comunisti. De unde stii tu lucrul acesta? Numai pentru ca tu ai suferit stiu eu cita vreme si ai fost batut te face unicul calificat sa vorbesti?! Vrei sa-ti spun EU ce viata am trait? Vrei sa-ti spun eu cum au suferit parintii mei, sau intreaga familie a mea de la bunici, unchi, matusi, verisori, rude, prieteni? Si suferinta asta nu a fost una temporara, a fost pe tot parcursul vietii! Tu crezi ca un copil nu stie si nu vede si nu poate distinge persecutia si bataile de joc? Tu crezi ca un copil se simte bine atunci cind nu-si vede tatal pentru un an pentru ca comunistii l-au luat si l-au bagat la inchisoare, nu pentru o crima, ci pentru disidenta si pentru credinta in Dumnzeu! Da acuma sint nervoasa, pentru ca imi aduc aminte de vremurile acelea cind eram copil si traiam cu frica sa-mi deschid gura sau sa pronunt numele lui Dumnezeu. Eram cea mai buna din clasa la invatatura si totusi comunistii de profesori imi dadeau note mai mici decit meritam, ce sa-ti spun de fratele meu care in fiecare zi era scos in fata clasei si facut de rusine chiar daca el nu facea nimic si era cuminte. Vrei sa continui, vrei sa mai stii ce a insemnat pentru un copil viata sub comunisti?!

Multumesc in fiecare zi lui Dumnezeu pentru ca am scapat de regimul acela, multumesc pentru ca America mi-a oferit totul si acuma traiesc o viata din belsug fara frica, fara durere. Multumesc pentru ca pot sa ajut pe cei care-s nevoiasi si saraci, fie aici in America, fie in Romania, fie oriunde in lume. Multumesc pentru ca pot sa-mi urmez credinta fara sa fiu persecutata. Si totodata multumesc pentru ca cineva ca GWB se lupta sa-mi asigure viitorul si modul acesta de trai.

Nu te fortez si nu am fortat pe nimeni sa ma urmeze. Daca cineva are urechi sa auda ce spun, aude, daca nu atunci treaba lui. Sintem liberi, slava Domnului, sa face ce vrem. Asa cum tu esti liberi sa-ti povestesti viata sau ceea ce tu crezi, asa sint si eu. Nu te condamn, nu te judec, tot ce fac este sa-mi exprim ideile si credinta mea. Daca te simti judecat sau condamnat atunci asta e treaba ta si ramine intre tine si Dumnezeu.

Ca vrei sa-mi mai scrii e bine, ca nu vrei si asa e bine. All I hope is that the seed I have planted in you will bring forth only good fruits. Yeah, we are all of one spirit, we all come from God, whether or not we choose to go back to Him it's our choice, hopefully on our way to Him we won't get lost or entangled in the web of this world.
#16352 (raspuns la: #16346) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
se putea sa nu...? - de enigmescu la: 05/08/2004 06:11:54
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
altfel nu te-as mai recunoaste, cu fata ta fandosita si vesnic surazatoare care zice tuturor, asemeni unor pastori care veneau prin Ro cu mesajul evanghelic imediat dupa 89 crezand ca suntem un popor barbar si fara Dumnezeu: fiti liberi in cuget si lepadati de la voi invataturile pe care le aveti de 2 mii de ani, nu aveti nevoie de ierarhie bisericeasca, de Sfinte Taine, de botez, de cununie, de cruce, de Maica Domnului, de Liturghie, de parastas si de toate celelalte. culmea e ca de ceva timp le fac ei insisi in propriile case de adunare. dar sa revin. tu incerci sa ma/ne inveti cum sa-mi/ne apar/am credinta de prostii ordinare strigate in gura mare peste tot, asta doar de dragul "libertatii"? stii ce a zis un Sf. Parinte cand i-au fost aduse acuzatii ca minte, bea, nu tine post si desfraneaza? da, marturisesc, pe toate acestea le-am facut! dar cand i s-a aruncat in fata ca profaneaza sfintele invataturi atunci a zis: nu, asta n-am facut-o! prin urmare n-am sa stau sa ascult cu gura cascata la ce spun unii ca tine, doar de dragul "comunicarii" si "libertatii", fiindca am dreptul sa te combat pt. invaturile gresite si intrebarile cu substrat pe care le pui. asta, ca sa zic asa, tot in numele "libertatii" si "comunicarii"! stii ce fac grecii cu ereticii care le invadeaza viata cu carti de tot felul? le dau foc la tarabe si la brosurile scumpe date pe gratis. numai noi, romani smeriti si cu simtul NEraspunderii, ii lasam pe toti sa ne calce credinta in picioare, ba chiar unii calca pur si simplu peste traditiile celor care acum odihnesc in pamant, calca peste chiar crucile de la capataiul lor. ori eu asta nu pot accepta, fie ca vine de la un strain, fie ca vine de la un roman. am sa strig sus si tare ca nu-i pot suferi pe toti lingusitorii aia rotofei si rumeni care incearca sa dezbine biserica si s-o rupa ca pe camasa lui Hristos. am sa spun ca si Proorocul David in psalmi: "ravna casei Tale m-a mancat"! nu vreau sa ma manance ereziile, macar atat am sa pastrez curat in sufletul meu, CREDINTA, daca faptele mele nu vor fi totusi vrednice de lauda.
referitor la obroc... e o pilda data de Hristos unde Se aseamana pe Sine Insusi cu lumina lumii care nu trebuie ascunsa sub pat sau obroc, ci se pune in sfesnic ca sa lumineze la toata lumea. vrei sa ne luminezi mintile? cum ai putea sa faci asta de vreme ce ochiul tau e intunecat, zice tot Hristos.
referitor la indemnuri... trebuie sa-ti desenez ca si la copiii mici: cartea Scripturii insasi este o carte plina de indemnuri. ce facem, le lepadam si pe acelea fiindca suntem prea siguri pe stiinta noastra si n-avem nevoie de indicatii?
iar in ce priveste siturile respective mai incearca. oricum sfaturiortodoxe, asa cum ti-a mai recomandat cineva, este intre cele mai bune. daca nu vrei sfaturi de la ortodocsi si vei cauta in alta parte, ca de ex. in gnosticism, vei afla o multime de alte intrebari inainte de a te fi edificat asupra celor dinainte. asa ca spor la treaba!
just me
#19059 (raspuns la: #19045) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Citeste si te minuneaza... - de DESTIN la: 20/08/2004 04:55:06
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Aceste stafii ale trecutului comunist,ar trebuii pur si simplu impiedicate sa participe in acest forum.

A le ignora este "o nimica toata"...deformati ca fiinte umane vor continua sa debiteze, din aceea minte bolnava si lejera,situata intr-un craniu mic.

Apreciez pe colegii de forum ce au raspuns promt acestui "gd"(gandire deformata)

Rog administratia acestui forum sa nu fie indulgenta cu asemenea stafii ...

PS Am mers sa uit de acest aspect...sa citesc ceva stiri din sport... si uitati si voi ce am gasit:

"?Fotbalistii echipei nationale multumesc din inima tovarasului Nicolae Ceausescu pentru grija pe care le-o poarta (...) si-i inchina calificarea la Campionatul Mondial din Italia?. Era joi, 16 noiembrie 1989, a doua zi dupa istorica victorie impotriva danezilor care consfintea succesul campaniei pentru Italia ?90, iar textul de mai sus trona pe frontispiciul ziarului ?Sportul?. Romania traia ultimele zile ale unei dictaturi? in care cultul personalitatii depasise pina si imaginatia lui George Orwell, in celebrele ?Ferma animalelor? si ?1984?. ?"

"Prim-ministrul i-a felicitat pe jucatori imediat dupa joc. Ii multumim pentru grija pe care ne-a aratat-o in zilele dinaintea partidei?. Asa arata declaratia lui Anghel Iordanescu, antrenorul echipei nationale, data miercuri, 18 august 2004, la citeva minute dupa ce tricolorii? au invins Finlanda, in debutul campaniei pentru Mondialele din Germania."

"Temerile celor care banuiau, dupa inregimentarea lui Anghel Iordanescu in PSD, ca echipa nationala va fi transformata intr-o anexa a partidului-stat s-au adeverit, din pacate, miercuri seara. La finalul partidei cistigate de Romania in fata Finlandei, echivalenta cu debutul fericit in preliminariile pentru Cupa Mondiala din 2006, generalul i-a multumit sefului sau pe linie de partid, Adrian Nastase! In fata unei audiente ramase cu gura cascata, Iordanescu a dat ceasul inapoi cu 15 ani, scotind din lada de gunoi a istoriei un discurs de care specialistii sectiei ?Propaganda? a PCR ar fi fost, cu siguranta, mindri."

Bibliography:Evenimentul zilei vineri,20August, 2004.

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#20000 (raspuns la: #19998) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
intrebarea era "de ce ai deci - de nasi la: 06/10/2004 02:16:44
(la: De ce ai decis sa nu emigrezi?)
intrebarea era "de ce ai decis sa nu emigrezi". eu am emigrat, e adevarat, dar la a doua "tentativa", ca sa spun asa. prima ocazie pe care am avut-o eram la studii. si cum am calcat pe meleag strain am si ramas cu gura cascata. jos palaria la capitolul civilizatie si servicii si mentalitatea pozitiva a oamenilor. in primele luni de zile abia asteptam sa termin cursurile ca s-o iau la picior sa cunosc orasul si apoi tara...m-am minunat cit am putut, mi-au placut oamenii si mi-am facut prieteni.

mi-a trecut prin cap chiar si ideea ca as putea trai bine-mersi si fericita acolo, numai ca uite, timpul a trecut incet si mai aveam vreo 2 luni pina la treminarea studiilor, dar nu ma puteam gindi la altceva decit cum sa fac sa ma intorc acasa cit mai repede. mi-era dor. si-apoi ce era sa fac daca nu aveam pe nimeni acolo sa ma tina de minutza neconditionat si sa ma ajute sa-mi rezolv problemele? nici mamica nici tatica nici amica... oricum in romania stateam la casa mea nu cu ai mei, dar cel putin erau acolo aproape sa imi asculte ofurile, sa-mi dea un sfat - si la departare telefoanele sunt mai rare pt ca sunt si mai scumpe, ca sa ne vedem nu mai spun....

n-am mai vrut sa emigrez pt ca deodata m-am simtit singura pe lume si a nimanui, si ca orice copil nascut in comunism si crescut in ruinele acestuia - intentii aveam bune, visuri mari, dar nu ma invatase societatea sa gindesc cu propriul cap, si nici cum sa "make things happen". asa ca mi s-a parut mult mai bine si caldut in romania. de aia am hotarit atunci sa nu emigrez.

decizia am regretat-o amarnic din clipa in care am pus piciorul pe aeroport. incepind cu nemernicii care stateau cu mina intinsa sa le dai 10 lei pt un carucior de bagaje (serviciu gratuit peste tot in lume, dar nu la otopeni unde personalul isi suplimenta astfel venitul lunar). asta s-a schimbat intre timp
taximetristii - hoti la drumul mare, taxeaza o mina si-un picior pt citiva km de la aeroport, asta numai pt ca ai venit din afara, deci inseamna ca trebuie sa ai bani kklau. asta nu s-a schimbat nici in ziua de azi. primul drum cu metroul - am incremenit. si asta nu pt ca as fi uitat mizeria, peretii jegosi, aerul infect si mutrele acre. ci pentru ca primul gest INSTINCTIV a fost sa-mi string bine barele posetei cu amindoua miinile de frica hotilor din aglomeratie - exact in aceeasi clipa am constientizat ca gestul acela nu-l mai facusem timp de cind am fost plecata - asta m-a pietrificat. nici asta nu s-a schimbat intre timp in romania.

si as mai continua cu acel vesnic "nu se poate" sau "nu stiu" care ti se trinteste in fata la orice ghiseu doar pt a masca rea-vointa. sau vinzatoarele de la alimentara care, daca le ceri o alta piine pt ca cea pe care ti-au dat-o e mucegaita, se uita strimb de parca ar trebui sa fie clientul la cheremul lor si nu invers. notiunea de "customer service" e considerata o subversiune capitalista menita sa saboteze suprematia acriturilor abrutizate, cu citeva clase, care hotarasc cine poate cumpara azi ulei si miine zahar... aici e drept, se mai schimba lucrurile, dar nici in ziua de azi nu vezi in romania servicii, si atitudine "customer oriented" decit in magazinele cu marfa scumpa (chiar daca nu intotdeauna de cea mai buna calitate) unde patronii au inteles ca nu poti sa bruschezi clientul daca vrei sa cumpere de la tine.

si lista n-o mai continui pt ca ar fi interminabila si oricum toti o cunoastem. toate astea au fost motivele care m-au facut sa regret ca m-am intors in romania. toate astea le stiam oricum dinainte de a pleca. dar au fost cu atit mai evidente si mai dureroase cu cit avusesem ocazia de a gusta o viata mai buna, ceea ce numesc eu civilizatie. experienta m-a schimbat ca om, ca mentalitate, si cum viata nu mi-a oferit a doua oara aceeasi sansa am muncit citiva ani de zile pe brinci si mi-am facut singura sansa. am strins bani, mi-am depus actele de emigrare, mi-a fost aprobata rezidenta in tara in care traiesc acum, si am plecat fara nici un fel de regrete.

nu o sa uit niciodata ca sunt romanca si nici n-o sa-mi fie rusine de asta. daca mai apare citeodata cite o stire nasoala despre romania - de obicei se refera la tigani - si oamenii ma intreaba, am grija sa le explic ca tiganii nu sunt romani si lucrurile nu trebuiesc amestecate. imi respect datinile de craciun si de pasti. nu merg la biserica pt ca pur si simplu nu e genul meu - rar mergeam si in romania - dar tin la traditii. imi pun varza la murat si fac sarmale, mai ales de craciun. fac oua rosii de pasti. nu tin post pt ca personal nu-i vad rostul, prefer sa am o dieta echilibrata zi de zi. prietenii de aici, majoritatea au invatat sa faca muraturi - pt ca au gustat la masa mea si le-au placut tare mult. la capitolul civilizatie nu ridic sus codita pt ca stiu ca romania lasa de dorit. la capitolul cultura stiu ca ii avem pe tonitza, brincusi, eminescu (tradus in atitea limbi straine), fac parte din "my heritage" de care sint mindra. dar nu incerc sa minimizez importanta altor genii artistice si literare din alte tari, doar pt ca a avut si romania citeva la vremea ei. tin legatura cu prietenii din romania fara sa-i judec si fara sa ma judece. parintii ii vad foarte rar - drum de 2 zile cu avionul.... dar vorbim la telefon sau pe e-mail. imi e dor de ei dar am crescut, m-am maturizat si am invatat ca nu se termina lumea din cauza asta. sint fericita aici, am o viata implinita. n-o sa regret niciodata ca am plecat din romania, si mai ales n-o sa uit DE CE.












...mai baietzi( in "moldovana - de SB_one la: 18/10/2004 20:52:29
(la: Conflictul in Cafenea. Va rog sa ma ajutati!)
...mai baietzi( in "moldovana"= baieti si fete)

-tocmai am ramas cu gura cascata la propunerile mai mult decit ordonate ele Hypatiei zicindu-mi: "uite dom'le pe cineva care se stie la conflicte"...ma gindeam chiar ca poate fi un bun mediator pe nu stiu ce probleme internatzionale...boah...si vine gabi.bodis si ma da peste cap lamurindu-ma de contrariu...

Stind totusi si mai meditind ragaz de o secunda ...cred ca nu-i rau de loc ce se propune acolo. In primul rind, se propune mult si pina partile intzeleg ce se doreste, mai trece vremea si uite ---mai vine o berica sau tuiculita si in final nici nu se mai stie care-i problema...cu conditzia ca , nu cumva,doamne fereste , sa vomeze careva pe neprevazute si sa fie si Nufaru' inchis ca s-a pus din nou de mamaliga....

Si ca sa vin si cu argumente, va citez putzin din Klaus Heitmann si a sa "Imagine a romanilor in spatiul lingvistic german"( un subiect nou posobil ptr. cafenea...bun si interesant):
[" Oricit de grosolan ar fi jignit turcul,( ...tja, trebuie sa te si prinzi cind face cineva misto de tine...nota mea) el poate fi usor induplecat la impacare. Grecul isi hraneste in ascuns ura si stie sa-si aleaga cu abilitate momentul potrivit ptr razbunare. Valahul spune pe fata: Tine minte! si inainte de a apuca sa te feresti devii victima miniei lui".] regret dar nu se gaseste nimic de copiat pe "www" nici chiar la "AlterMedia" S-ar putea ca econnomistii de pe Cafenea sa aiba probleme...:>))

si o alta:

["Oricit de indolent ...este altminteri acest popor, el poate fi vazut nu rareori fierbind si furios, iar minia si razbunarea nu mai cunosc atunci nici un fel de margini"]
http://www.arch.kth.se/eurb/rebrain/research/workshop2/web_gallerie/pages/anita47.htm


Nici propunerea Belle-ei cu cititul integral al Bibliei nu e de trecut cu vederea....desi poate ca "cele 10 porunci" ar fi mai mult decit sufuciente"...ptr cine le recunoaste de porunci. Noi crestinii de la Iisus ne mai tzinem de ele pe cit putem; numai chestia aia cu obrazul intors nu merge de prea multe ori, ca unii prea dau tare...si doare, mai ales cind stii ca "primesti" de la cel pe care l-ai ocrotit si hranit; numai ca el nu stie si ...ce sa-i faci...e nevinovat; si-atunci uitzi si de mamaliga si de tot si...pleci in lumea mare...si asta nu e bine mereu ca cine stie cu cine te intilnesti pe acolo...

Pe scurt si la sfirsit: Hypatia, ai comanda!( sper ca macar tu ai citit Biblia)

#25446 (raspuns la: #25430) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
awww - de Belle la: 20/10/2004 18:59:13
(la: Trancaneala Aristocrata)
sa nu te simti vinovata fato ca iei pentru casa ta si sa vezi ce o sa-i placa dupa ce termini de decorat... asa-s toti barbatii, fac gura ca cica dai bani pe prostii dar dup-aia raman cu gura cascata de cat de putin costa sa-ti decorezi casa minunat pentru un anume eveniment.

sa stii ca si mie-mi place sa ma-nvart pe la Macy's (nu stiu daca voi aveti si Filene's) dar cateodata gasesti niste chestii pe raftul de clearance pomana curata :)))

pe-aici n-am auzit de Ross........
#25698 (raspuns la: #25697) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
inca unul si ma duc! - de Hypatia la: 17/11/2004 15:51:51
(la: Femeia)

Un politist opreste seara tarziu un Jeep pentru control si face semn barbatului din masina sa deschida geamul. In masina, langa barbat, sta o bruneta superba. Barbatul deschide geamul, calm. Politistul se prezinta ca la carte si-i cere barbatului permisul de conducere si actele masinii pentru control.
"Nu-ti dau (Hac) dom'le nici un act ! (Hac)"- zice printre sughituri tipul din masina politistului, sufland spre acesta un aer care cu siguranta s-ar fi aprins daca s-ar fi produs o scanteie in acel moment.
Politistul se ingalbeneste intai, sufocat de mirosul de distilerie, dupa care se inroseste de nervi ca personajele din desenele animate (adica de jos in sus
"Dom'le, dumneata esti beat mort, scoate imediat permisul de conducere!".
Facand eforturi vizibile sa-si mentina capul drept, barbatul il priveste pe politist cu ochi tampi si ii raspunde calm dand din umeri a neputinta :
"N-am !"
"N-ai permis ?"- urla politistul in timp ce culoarea rosie de pe fata lui devine din ce in ce mai inchisa, de parca ar fi fost cameleon iar venele gatului i se fac cat degetul mic de groase
- "Da-te jos din masina nenorocitule !...Puscaria te maninca !"
Barbatul, avand pe fata o expresie nedumerita, coboara ascultator din masina impleticindu-se si tinandu-se zdravan de usa sa nu cada.
"Uita-te la tine in ce hal esti de beat !"- striga politistul inecandu-se de revolta.
Recunosc (Hac)"- zice omul - "eu sunt beat dar tu esti prost !"
Politistul ramane un moment cu gura cascata, apoi se face negru la fata in timp ce cu mana bajbaia la brau cautand statia de emisie-receptie:
"Asa tupeu n-am vazut de cand ma stiu, esti mort de beat, nu ai permis de conducere si-acuma ma mai si insulti ! Esti terminat !"
Intre timp, vazand ca se ingroasa gluma, bruneta coboara din masina si vine langa politist spunand:
"Domnule agent, sotul meu este ingrozitor de beat, va rog sa-l scuzati !"
"Ce sa scuz doamna, ce sa scuz ? N-are permis, e beat ca abia se tine pe picioare si in plus, nu l-ati auzit, m-a insultat spunandu-mi ca sunt prost."
"Domnule, e adevarat- zice tipa - n-are permis si e beat dar dumneata esti chiar prost, ia vino aici in fata si uita-te, pe ce parte are masina asta volanul ?"
Hypatia
o carte care incearca sa expl - de (anonim) la: 05/12/2004 23:19:28
(la: Codul Da Vinci (Da Vinci Code))
o carte care incearca sa exploateze un subiect delicat (biserica la inceputurile ei), bazata pe niste fapte sau informatii reale (i.e. Opus Dei, simboluri si ritualuri masonice etc) dar "fortand" mult legaturile si concluziile (casatoria lui Isus,conflictul cu Biserica Catolica), lasand un cititor mai putin cunoscator cu gura cascata ... Din pct de vedere artistic, nu peste medie.

Overall, un produs cu o combinatie care asigura successul la publicul larg.
Tre' sa fie buna si dulce rau - de mya la: 13/12/2004 18:48:48
(la: Tiramisu cu crema Mascarpone)
Tre' sa fie buna si dulce rau da' se depune pe sale si nu e pacat? Ce vitamine si minerale iti aduce in organism asa o chestie? (O sa ziceti ca sunt nebuna, stiu..., asa zic toti ;-)).

Adevarul e ca ma gandesc cu mare admiratie la cei/cele care au rabdare sa stea cu orele si sa faca mancaruri si deserturi foarte complicate si prelucrate. Cand aud cum se face coca de nu stiu ce, sau cum se intinde foaia, sau cum se incorporeaza crema...raman cu gura cascata de admiratie. Aud asa..."se coace cam o ora...timp in care se bat ouale si se taie etc..." si ma gandesc, cum oare poate cineva sa stea cu orele in picioare si sa faca niste mancare, mancare care se haleste in doi timpi si trei miscari?! Tot respectul!!!

Trebuie sa recunosc insa ca mi-am notat aceasta reteta, cuminte (da' nu stiu daca o sa ma invrednicesc sa ma apuc de ea vreodata in viata) fiindca este desertul preferat al sotului meu. Saracu'...mai pofteste si el din cand in cand si tot mai spera ca ma indur de el si ma apuc sa-i fac ceva, candva...

Si ca sa nu ziceti ca sunt afona de tot, uite...stiu si eu sa fac clatite si ies cica foooarte bune (zice lumea). Le fac cu faina neagra, lapte cu grasime 2 %, oua si le umplu (cu forta!) cu gem dieta (d-ala fara zahar, pentru diabetici). Da' ca sa stiti tot adevarul...eu nu le mananc pe astea cu gem (fiindca nu-mi plac dulciurile, ce sa fac!?) ci pe alea umplute cu branza de vaci (tot d-aia cu grasime redusa) frecata cu pesto (adica un fel de pasta din busuioc, meseriasa!).

Asa "e" unii dom'le, obsedati cu silueta si sanatatea, deh.
#31555 (raspuns la: #9790) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
In sudul Californiei am dat d - de mya la: 22/12/2004 02:43:41
(la: Obezitatea la americani)
In sudul Californiei am dat de doua extreme.

Pe de-o parte sunt cei cu adevarat obsedati de felul in care arata si de sanatatea corpului lor. Astia umplu salile de fitness, alearga diminetile si/sau serile pe marginea drumurilor (ii vezi cu zecile), dau la pedale puternic de tot pe biciclete speciale (urca pe dealuri, strabat terenuri accidentate), se duc la masaj, sunt foarte atenti cu ceea ce baga in gura...etc. Marea majoritate sunt albi, oameni de cariera, cu bani de regula. Inutil sa va zic ca multi arata si se simt cu 20 de ani mai tineri. Sunt "in great shape". Am vazut gagici tari de tot cu niste abdomene numa' muschi si aveau sigur peste 45 de ani. Sau tipi de 75 de ani, cu parul alb, care alergau mai tare ca mine si nu rasuflau greu!

Pe de alta parte exista extrema cealalta, a obezilor ce provin din randul oamenilor saraci/mai simpli. Cred ca 90% dintre femeile mexicane pe care le-am vazut pe strada sunt supraponderale. Ei nu. E clar ca femeile stau acasa si cresc copii (mai multe bucati de caciula/femeie). Dar am vazut si grasi albi, oameni mai simpli fara mari venituri lunare. Tot femeile predomina ca gabarit depasit...si cand zic gabarit depasit...e depasit rau de tot. In viata mea nu am vazut asemenea enormitati cum am vazut aici. E uimitor cum scheletul uman poate sa care atata grasime si cum inima si organele interne fac fata la atata munca! Problema e ca astia se curata repede, de regula nu apuca 45 de ani, dau coltul. Insa continua sa manance la fast food-uri cu 2 $ un pranz fiindca "se merita".

Ceea ce m-a frapat insa in mod deosebit este procentul mare al copiilor grasi (nesupraponderali inca). Si in Germania am observat acelasi fenomen, vad ca ia amploare puternic de tot in occident. Fiindca ma intereseaza subiectul, am citit o gramada de studii si date despre obezitate. O chestie interesanta ce mi-a ramas in minte este faptul ca parintii copiilor supraponderali nu-si vad copiii asa cum sunt de fapt, nu-i percep ca fiind grasi. In procente, vreo 70 % dintre parintii grasilor isi vad copiii ca negrasi, ca normali. Oau! E chestie de educatie in ultima instanta, eu asa cred.

In Romania cand ma duc la tara/munte si ma apuc sa le zic sa nu mananc carne si nu beau alcool...se uita cu gura cascata la mine si ma intreaba toti "Daca nu mananci carne...CE mananci?!"sau "Esti in vreo secta, ceva?". Va dati seama ca nu pot sa le povestesc despre carbohidrati, grasimi saturate si nesaturate ca se uita la mine ca la alta minune. Ei zic..."Ia maica o buca' de slana si mai intremeaza-te un pic!". Tot asa cum se uita lumea la mine in plin centrul Bucurestiului (capitala europeana!) cand alerg pe strada dimineata. E chestie de educatie. Acum 25 de ani cand alergam cu tata seara...eram senzatia strazii, trebuia sa iesim pe intunerit ca sa nu "ne rada" lumea.

Cu ani in urma obisnuiam sa ma duc la serviciu cu semicursiera fratelui meu. Distanta era scurta, cam 1,5 Km. si ajungeam foarte repede, va imaginati. Strabateam centrul vechi al Bucuresti-ului pe stradute inguste, cu lume putina, era foarte placut. Ei bine...de fiecare data aveam parte de comentarii grosiere si clacsoane obraznice (cand ma opream la stop de ex.), sau de priviri socate (ca la circ!). Parca eram pe Marte si le saream in ochi martienilor prin fizionomia speciala. Nu aveam decat o amarata de bicicleta cu mine, asta era tot. Si vorbesc de Bucuresti oameni buni nu de un catun din varf de munte. Am renuntat la sportul respectiv si m-am dus numai pe jos (20 de minute un drum).

E vorba de sanatate aici in ultima instanta, nu de aspectul fizic (conteaza si ala, fireste). Eu personal ma simt cu mult mai bine cand sunt in forma, gandesc mai clar, ma simt mai usoara, rezist mai bine la boli (raceli, etc.). Functionez mai bine atat fizic cat si mental. De ce sa nu controlez ceva ce se poate controla? Ca sunt atatea altele necontrolabile, nu?

Si ca un final (in sfarsiiiit, termina individa cu mesajul asta ca ne-am saturat pana in gat!) asa mai de Doamne ajuta :Pofta buna la toata lumea ca tot vine Craciunul! Numa' sa nu sariti calul prea mult ca o sa va para rau pe urma ;-).

#32104 (raspuns la: #27871) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sunteti casatorit...sotia/sot - de (anonim) la: 06/01/2005 20:29:29
(la: Cat timp acordati acestui forum"Cafeneaua.com"?)
Sunteti casatorit...sotia/sotul activeaza...
Da/nu activeaza.
...va consultati in privinta comentariilor?
Foarte rar, de regula nu.
Daca NU...de ce ?
N-are chef, nu-i plac comentariile in general, i se par de clasa a 8-a, iar subiectele de genul "Oracol". Are ceva mai interesant de facut. Se ataca ca-mi pierd prea mult timp aici.
Care sunt factorii ce va determina sa activati pe acest forum?
Ma amuza, ma deprima, ma socheaza, ma umple de jale. Uneori rid cu lacrimi, alteori ramin cu gura cascata citind unele chestii si ma mir cit de multi ciudati scriu pe aici. Am ajuns sa citesc numai comentariile si subiectele propuse de citiva insi interesanti, restul le sar ca nu mai am rabdare. Asa, ajunge sa fie interesant si imi ocupa si mai putin timp.
Gabi, Sa stii ca-ti citesc - de mya la: 18/01/2005 22:22:25
(la: Franturi)
Gabi,

Sa stii ca-ti citesc perplexa toate textele. Le prefer pe astea de genul jurnal, pe care nu mai intra nimeni cu comentarii sau intra unii asa ca nuca in perete. Nu pot sa-ti explic ce ma face sa le caut, habar nu am. Daca stau sa analizez cred ca ma amuza fantastic de mult, ma lasa cu gura cascata, perplexa, ma intristeaza in acelasi timp. Sunt foarte speciale...nu stiu, ciudate. Mereu faci referiri la sex, intr-o lume fara romantism...zici. Uite ca textele sunt pline de romantism d-asta mai subtil care transpare asa din ele, se ridica peste. Romantism combinat cu cinism, ce combinatie!

La "spune-ti of-ul" nu am indraznit sa intru cand se discuta despre viata ta intima asa "in fata colectivului de oameni ai muncii" da' am inteles perfect ce voiai sa zici. Cand eram in dilema daca sa intervin sau nu sa-mi dau cu parerea, au navalit unii cu sfaturi practice si am ras de rasul tau (imi imaginam cum citeai si radeai).

Si sa mai zica lumea ca e pierdere de timp sa stai pe forumuri :))))



"Romania -- tinuta umila a splendorii". - de Dinu Lazar la: 10/02/2005 16:01:05
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Mai multi criticoshi m-au intrebat pe email de ce nu spun nimic aici de cel mai mare eveniment din lumea fotografica romaneasca al ultimilor zeci de ani, adica care este:
---------------------------------
Humanitas si Razvan Voiculescu va invita la lansarea albumului de fotografie si la expozitia "Romania -- tinuta umila a splendorii".
Albumul contine o viziune originala asupra taranilor si peisajelor din Romania, intr-o selectie de 225 de fotografii alb-negru, tiparite in conditii exceptionale. Dimensiuni: 25/35 cm, 296 de pagini.
Prefata lui Horia-Roman Patapievici si imagini din aceasta carte la
http://atelier.liternet.ro/articol.php?art=2135
----------------------------------------
Ce pot sa fac, este sa anunt evenimentul, adica ca sa zic asa fericitul eveniment, rodul unei asa mari edituri, unui asa mare fotograf, unui asa de altfel stimat autor de prefata, si sa declar in mod public ca m-am ramolit si ca imi pare rau sa constat asta; am ajuns la aceasta concluzie dupa ce am vazut albumul si dupa ce am citit prefata, care m-a lasat cu gura cascata.
Ma rog, este normal ca dupa o anumita virsta sa vina si berbeleacul de pe derdelush, imi pare foarte rau ca nu mai inteleg nimic din ce se intimpla.
Cumplite sunt dramele virstei senile care m-a lovit ; se pare ca nu pricep chiar nimic.
Ce pot sa fac, este sa anunt cafegii de fericitul eveniment editorial si sa ma bucur ca intelighentia romana conjugata a produs o opera de un asa de extrem de elevat nivel, care mie imi scapa, cum ziceam, din cauza problemelor mele legate de ramolismentul personal constatat cu ocazia rasfoirii operei respective.
#35875 (raspuns la: #35847) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...