comentarii

enunţuri cu lexemul greutate sa aibă un sens propriu şi altul figurat


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Stagiu militar: pro sau contra? Pro... - de Dantimis la: 11/03/2004 16:09:09
(la: Ati mai face armata?)
Exemplu de concurs din viata unui infanterist la Bacau: 10 ture de teren de fotbal cu masca de gaze pe figura si ranita incarcata in spate. Pluton de 32 soldati amarati. Primii 3 concurenti: bilet de voie sambata in oras. Ultimii 3: inca 5 ture in plus, ca sa se antreneze si sectorul la WC-uri sambata. Nici de data asta nu am reusit sa primesc bilet de voie, dar macar am scapat de WC-uri.

Era sfarsitul lui septembrie '89. Trebuia sa ne fi liberat deja de cateva zile dar... nu terminasem muncile agricole. Stateam vreo 3 soldati in spatele unei gramezi de stiuleti de porumb, fumand trabucuri din par de papusoi, ca tigarile le terminasem demult, nici macar chistocuri nu mai gaseai la nimeni. De fapt mai mult ne afumam de ne dadeau lacrimile, caci draciile alea nu se prea puteau fuma, oricat de inrait erai. La un moment dat apare l'entul Fratila, seful de pluton, cu o fata mai neagra decat era de obicei. Semn foarte rau. Noi ne terminasem randurile de cules... eram inocenti... ce naiba mai facusem iara?

"La capatul randurilor, Adunarea!" Uraaa! Plecam acasa!

"Culcat!" Oops! Nici de data asta n-am nimerit-o.

"Spre celalalt capat al randului tarash, Marsh! Si culegeti toti stiuletii pe care-i gasiti pe rand, daca mai gasesc vreo unul in urma voastra va intorc inapoi!" Pamantul era umed si lipicios. Plouase noaptea trecuta si inca nu era uscat complet. In unele locuri mirosea a urina... Randul ala de porumb a fost cel mai lung pe care l-am cules vreodata in viata mea. Chiar daca am copilarit la tara...

Peste 3 zile il fugaream pe locotenent pe peronul garii din Bacau. Eram civili cu foaia de liberare in buzunar.

Sunt sigur ca marea majoritate a cititorilor barbati au facut armata. Poate si unele femei. Si cei mai multi dintre ei vor fi categoric impotriva armatei. Ii inteleg. Si eu am urat-o la timpul respectiv. Dar acum ma gandesc ca daca as fi iar la 18 ani si as avea de ales... as face-o din nou.

Cele noua luni de armata au fost in primul rand un experiment social major in viata mea. Acolo am vazut clar cum greutatile ii dezbina sau ii aduna impreuna pe oameni. Am vazut cum prietenul devine turnator pt un bilet de voie si cum cel cu care ma batusem la sange in spatele unitatii prefera sa stea in arest decat sa-l dea de gol pe cel cu care se batuse si nu din cauza ca i-ar fi fost frica de mine. Inainte de armata eram un pusti firav, timid, aproape tocilar, cu nasul mereu in tot felul de romane de aventuri sau chiar de dragoste. Adesea, eram usor intimidat de tot felul de indivizi din cartier care faceau pe zmeii. In armata am vazut insa cum cei care faceau pe zmeii in civilie, pusi in fata greutatilor faceau pe ei si la propriu si la figurat. In numai 9 luni, armata m-a ajutat sa-mi dobandesc confidenta in persoana proprie si sa trec de la stagiul de adolescent la cel de barbat. Fara armata probabil ca trecerea ar fi fost mult mai lenta.

Dan

The trinity:Marx,Engels,Lenin.....CIOCU' MIC !!! - de (anonim) la: 21/03/2004 16:53:00
(la: America, o tara comunista?)
Draga Adacartianu,
Am citit textul tau,ma intreb CE cauti in America daca nu-ti place si colac peste pupaza o mai numesti si ...comunista?Iti place Franta,apoi cine te opreste sa nu te duci si sa-ti faci viitorul acolo? ori daca ai,precum spui nostalgii romanesti,intoarce-te acasa si incearca sa-ti faci un viitor sub DON Corleone Iliescu(un real comunist,altfel bun ...baiat)si gasca lui de mafioti din guvern,niste fosti securisti si curpupisti,poate le simti lipsa.
Ca sa ajungi sa critici USA iti trebuie o gramada de ani in carca si o gramada de experienta de viata ce azi NU o ai deloc,asa ca ....CIOCU MIC!!!
Ai doar 25 ani si este exact virsta la care am venit eu aici,ciudat insa dar ne deosebim....eu la acea vreme nu-mi venea sa cred ca sint aici si eram in culmea fericirii fara un cent in buzunare si fara sa ma gindesc macar(inca) la ce voi face din mine!!!!Eram in delir,imi venea sa pling si sa urlu pe strazi ca-s liber si fericit asa cum sint,fara perspective de nici un fel!
Am trait comunismul din marele PLIN de a face ...TOTU...cum spunea ...marele conducator si erou national si ...incult si imbecil de 4 clase primare.Tu ce ai trait sa ai tupeul de a da cu parul intr-o tara care te-a acceptat azi sa traiesti in ea si sa-ti faci un viitor precum viselor tale?Poate ar fi bine sa te trimita inapoi,sint f.f.f.multi care vin aici si DORESC asta dar au nesansa sa fie ex-patriati,ori trec prin mari greutati sa aiba un green-card ori cetatenie,si apari tu,aiurea cu aere de artista si le dai pe filosofie si ginduri marxist-leniniste dar in final iti convine sa traiesti aici...cel putin pe moment pina-ti vine mintea la cap si vei alege CE TARA e potrivita gusturilor tale!Ce-ar fi sa dai cu banul?Cade pe muchie(f.RAR dar se intimpla),ia un revolver si joaca ruleta ruseasca tot cu gindul la o alegere....
Hai sa ma gindesc....deci 25 ani..hm,asta inseamna ca te-ai nascut in1979..you're just a baby to me.la virsta asta cam plina de elan tineresc si muncitoresc si plin de critici si creieri ce zbirnie de filosofii grandioase este cam normal sa gindesti in spiritul partidului,eu eram deja cu actele depuse la Iorga si treceam prin cacat cu secu,mai tirziu nu puteam pleca sa cumpar o piine ca eram filat si urmarit.Crezi ca-mi ardea de filosofii?Si eu sint artist si chiar realizat ,din arta mea traiesc eu si sotia,mai citeste alte texte despre mine la cafenea si afli mai multe.
DAR cind am venit aici nu am venit cu aere de artist,de fapt am muncit la docuri la inceput in port,am fost si messenger in Manhattan si pictor de firme si lucrat in diners ca bus-boy si lucrat la Metropolitan museum la stock services(magazie) si nu am facut arta ca atare dar am studiat in prostie si cu bursa la Art Students League of NY,am fost apoi si artist de b.d.si avut faima etc. si azi de 7 ani sint artist in advertising si ilustrez reclame comerciale pt. Tvnea USA.Un drum lung parcurs in ..23 ani si ca si altii de pe forum care traiesc aici de zeci de ani cam STIM cum e treaba pe la noi prin tara!!!!
Sa vii insa cu astfel de conceptii mi se pare deplasat si total IMATUR!!!Dar cert e un lucru:
NU iti convine ori place unde traiesti,pleaca inapoi de unde ai venit ori in tara pe care o admiri cel mai mult si lasa-ne in pace cu ale noastre caci avem destule pe cap si nu cred ca mai e nevoie de o alta ineptie si filosofie si aere boeme si nemultumiri ,oare chiar poti dormi noaptea cu gindurile astea ce le ai in cap?

Asta am avut de spus si oricit de dur as fi poate e necesar ca cineva sa te trezeasca la realitate....wake up and smell the coffee.

LOVE&PEACE,
Ozzy

Ps : Nu stiu de ce dar o vorba veche de-a lui Napoleon Bonaparte mi se pare potrivita subiectului tau:

"You run in defense and you run in offence,when you have nowhere to run
you die."
nici o grija... - de (anonim) la: 10/04/2004 01:21:33
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura)
...acolo ne indreptam, daca vom continua sa copiem Vestul. Si nu vad ce poate opri trenul asta.

Un principiu de baza al multor firme este ideea ca incercarea de a educa un client rezulta in pierderea acestuia. Si nici nu e prea departe de realitate, din pacate, pentru ca putini oameni sint dispusi sa-si incordeze neuronul citeva momente pentru exercitiul respectiv, cei mai multi prefera sa se duca la altcineva care "le asculta dorintele" mai bine.

Trebuie sa admiteti ca majoritatea populatiei nutreste in secret dorinta de a vedea viata altora "in direct", preferabil cu cit mai multe conflicte la nivel scazut gen telenovele cu care sa se identifice. Continutul educational e negativ, dar n-are importanta, ce director de televiziune serios ar transmite dezbateri literare cind lumea vrea sa se uite prin gaura cheii, sa fie un "Peeping Tom" daca vreti. Pe linga asta, poporul se simte bine daca vede la televizor ca exista oameni mai prosti/uriti/etc ceea ce da apa la moara showurilor gen "American Idol" sau versiunea originala din UK care nu-mi amintesc cum se cheama.

Un alt motiv showurile telerealite sint in voga este salariile uriase pe care actorii programelor obisnuite (sitcom-uri) au ajuns sa le aiba pe aici in State. Ceva de genul un milion pe episod, si nu lei. Si nu sint sigur dar imi amintesc de niste impasuri in negocierea noilor salarii, si niste greve, acu citiva ani. "Actorii" in "Reality TV" nu sint actori de-adevaratelea, deci sint mult mai ieftini. Este probabil acelasi efect alte ramuri ale economiei l-au avut de suferit cind mina de lucru a devenit prea scumpa din punctul lor de vedere, numai ca in cazul asta n-a fost posibil sa angajeze actori in Taiwan si au trebuit sa se multumeasca cu oameni obisnuiti.

S-ar putea sa se satureze piata la un moment dat, dar ca si cu telenovelele, o sa ia ceva timp, si situatia nu cred ca se va imbunatati dpv IQ. In domeniul audio-vizual se aplica consolidarea pietii si eliminarea niselor care nu numai ca nu aduc un profit comparabil cu "majoritatea", dar maninca un procent-doua din piata care altfel, in lipsa de alte optiuni, ar fi facut parte din majoritate. Un exemplu este canalul SpeedVision in State, care era singurul canal unde poti vedea raliuri, motociclete, formula 1, speedboats, in general tot ce e non-american, pentru ca sint canale destule cu invirteala in cerc. SpeedVision a fost cumparat de Fox si baietii au inceput sa scoata programele obisnuite si sa puna NASCAR din greu la ore de virf. Nu exista alt canal cu acelasi continut pe care-l avea SpeedVision dar asta nu i-a oprit. Deci cererea si oferta nu se aplica aici - majoritatea telespectatorilor SpeedVision nu erau interesati in NASCAR, dar NASCAR produce mai multi bani din acelasi segment chiar daca in proces un numar oarecare sint alienati. Legea de baza e maximizarea profitului. Nu sint economist dar din cite vad eu, e din pacate mai puternica decit cererea si oferta, si mai distrugatoare, pentru ca forteaza un numitor comun asupra tuturor fara sa ofere alte optiuni rezonabile.
#13644 (raspuns la: #13244) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
parere - de rembrandt la: 23/09/2004 02:43:14
(la: Reorganizare)
dupa parerea mea, ar fi fain daca textele nu ar mai trece prin nici un "filtru". sau macar sa se includa nivele de acces membrilor - desi, daca ma gandesc mai bine, probabil o sa se ajunga ca si pe alte site-uri... adica multi o sa aiba nivel ridicat pe nedrept, cei'lalti o sa realizeze asta si o sa se revolte, etc. Cert e ca dureaza foarte mult pana sunt publicate textele pe site.
Alta chestie faina ar fi daca am putea sa scriem italic si bold in texte. Schimba destul de mult aspectul si sensul.
cam atit... Ma mai gandesc...

gardez votre vie à l'abri de moi...
Basarabia comparată cu Transilvania - de Simeon Dascalul la: 18/02/2005 16:18:18
(la: Din nou, Trianon)
Va să zică Basarabia şi Bucovina sunt teritorii ruseşti/ucrainene - în care noi i-am invadat pe băştinaşi şi am fost întotdeauna în minoritate?

Rusia ţaristă atinge graniţa Nistrului prima dată în 1792. Până atunci românii şi cei de dincolo şi cei de dincoace de Nistru avuseseră şansa să fie despărţiţi de slavii estici de stepe pustii. De atunci au urmat războaie austro-ruso-turce sau ruso-turce în care ne-am schimbat stăpânitorii. În 1814 ruşii avansaseră, ei voiau ambele principate dunărene, dar au trebuit să se mulţumească cu jumătate din Moldova.

Cu judeţele din sudul Basarabiei lucrurile stau altfel. Au avut până la un punct istoria asemănătoare cu a Dobrogei. Pierdute de Ştefan cel Mare, au mers la turci, de acolo la ruşi. Sudul Basarabiei a fost alipit Moldovei rămase după ce ruşii au mâncat bătaie în războiul Crimeei. Nu cred totuşi că pe marile puteri care au hotărât asta le durea capul de reîntregirea noastră. Ruşii sunt perseverenţi – trec cu armata pe aici în ceea ce noi am numit Războiul de Independenţă şi le iau ca amintire.

Herţa fusese în Vechiul Regat. Molotov o fi inclus-o din greşeală în teritoriile ce le-a negociat cu Ribbentrop ....

Având în vedere că am făcut schimb de populaţie cu bulgarii, Cadrilaterului cred că i s-a pus cruce, ca şi Banatului sârbesc, ca şi părţilor de Crişana şi Maramureş lăsate pe dinafară după prestaţia noastră din primul război.

Revenind la film:

Nu ştiu cum l-ai receptat, dar eu l-am văzut că nu se încurca în gargară europeană şi alte ziceri ipocrite. Sincer, naţionalist şi inedit. Să nu fi fost implicaţi şi noi ar fi fost tare haios de văzut, dacă mă gândesc bine chiar a fost.

Nu prea coerent – probabil datorită faptului că din cinşpe ore au rezultat două. Trebuia să fii foarte atent, la început n-am înţeles cine pe cine asasinase – bucătărie internă de-a lor. Multe poezii – două chiar faine, procesiuni pe munţi, printre care erau inserate enunţuri concrete foarte interesante:
- panslavismul rus - ca idee - şi precursorul KGB-ului - ca antrenor de terorişti - au determinat primul război mondial
- Trianonul a generat tot răul de care are sau a avut parte Europa: nazismul, Holocaustul şi ascensiunea SUA
- Molotov le-a promis toată Transilvania dacă-i lasă baltă pe nemţi, dar ei n-au sărit în schemă că nu erau trădători şi nici nu le plăceau comuniştii
- toate creaţiile artificiale ale Trianonului – Cehoslovacia şi Iugoslavia s-au dus la dracu’; asta va fi şi destinaţia României

Au o memorie tare bună – pomeneau şi de Salonta – câţi români ştiu oare pe unde-i Salonta?

Discuţia de după a fost şi mai interesantă decât filmul. Din partea lor Koltai Gabor si Raffay Erno – doi indivizi de o factură cu totul diferită.

Din partea noastră Emil Hurezeanu, Cristian Tudor Popescu, Florin Constantiniu, Ion Cristoiu. Ultimii doi au avut nişte luări de poziţie tare blânde, Florin Constantiniu care avea suficiente cunoştinţe de istorie ca să-i pună la punct, n-a amintit decât finuţ, subtil de Mohacs şi a lamentat european buna înţelegere româno-ungară şubrezită de filmul ăsta.
Mai duri au fost Cristian Tudor Popescu şi mai ales Hurezeanu.

Ne-am despărţit în bună pace, cu relaţii cordiale şi ziceri de genul: eliberare, redescălecare, „vânt maghiar bate deasupra Carpaţilor”.

Complet de acord cu tine sunt însă referitor la faptul că nu trebuia interzis.
Să-l interzici e o tâmpenie – politica struţului. Ar trebui făcut material didactic. Ar trebui proiectat la deschiderea sesiunii parlamentare. Băsescu şi Tăriceanu ar trebui să-l vadă ori de câte ori trec o lege prin parlament - asta ca să estimeze mai bine preţul majorităţii parlamentare.
IMPORTANT - de Danila Prepeleac Jr la: 22/06/2005 00:06:25
(la: EXPERIENTA CANADIANA "Canadian Experience")
IMPORTANT. Am rugamintea de a nu se adresa cuvinte sau fraze jignitoare participantilor, mai ales ca se simte ca cei apostrofati nu au emigrat cu barca sau containerul. Veniti cu argumente, nu cu o fraza chipurile “inteligenta” si repede inapoi in cochilia de melc ca nu cumva cineva sa-ti reteze o antena. Sa folosim metoda din parlamentul Canadian unde a te adresa direct unei persoane este o mare ofensa. Nu mai vorbesc daca mai folosesti si cuvinte jignitoare. Este acolo o persoana “ Mr. Speaker” catre care se adreseaza si primul ministru cind doreste sa-l “injure” pe seful opozitiei. Asa ca va rog, daca vreti sa jigniti pe cineva, mai intii “injurati-ma pe mine”. Eu am aruncat primul piatra.
Cu multumiri,
DPJr

“Tot aud de emigranti cu pregatire superioara sau studii superioare!
Nu mi-o luati ca ofensa, sau insulta:de unde stiti acest lucru?
De unde ati venit cu aceasta idee? (Valeriu Cercel)”
Dvs. ca si Jo am inteles ca a-ti emigrat mai demult. Acum nu mai sunt acceptete motive politice, cu mici exceptii. Principalul criteriu acceptat la ambasada se refera la nerealizarea profesionala in tara de origine. Asa ca va puteti da seama ce reprezinta majoritatea celor alesi pentru emigrare in ultimii 15 ani. De aceea se mai si numeste “generatia cenusie” de emigranti (aluzie la materia cenusie).
Pentru intocmirea dosarului, firmele de avocati ce se ocupa cu emigrarea, cer printre altele:
1. Copie legalizata dupa diploma; chiar am auzit zvonuri ca daca nu ai nota 10 la examenul de diploma sansele ti se diminueaza la jumatate;
2. Copie legalizata dupa foaia cu note din facultate;
3. Copie legalizata dupa cartea de munca;
4. Fisa postului cu antetul si semnatura/stampila firmei unde lucrezi;
5. Copie dupa ultima caracterizare anuala de la locul de munca;
6. Copii dupa certificate de inventi/inovatii, mentionate lucrari publicate, etc.
Din aceste acte rezulta clar ce poate un individ. Poate ca unul care in scoala a fost mediocru a devenit cel mai bun specialist la firma lui. Cei de la ambasada au experienta cernutului candidatilor. Pe actele depuse sunt numere de telefon si adresa locului de munca. Asa ca, orice suspiciune se poate verifica si dosarul este scos din competitie. Astepti si nu stii de ce nu primesti nici un rezultat.


“Am citit cronica dumitale cu rabdare, prea multa rabdare chiar…( Ivy)”
No offense, tonalitatea din aceasta fraza (un manager pur-singe nu prea o foloseste in discutii cu persoane necunoscute) ma face sa nu cred 100% cele relatate de dvs. Totusi, eu sunt de buna credinta si va raspund cu respectul cuvenit.
Daca din doua familii una a avut “taria” sa se intoarca in RO inseamna ca proportia celor nemultumiti de sistemul canadian este mai mare de 50% avind in vedere ca multi se jeneaza sa se mai intoarca, iar altii nu mai au mijloacele necesare.

... doctorasii nostri, au muncit pe brinci, ani de zile…iar acum, ei bine, acum au amindoi cabinete particulare …( Ivy)
In ziarul “Faptu Divers” apare des reclama unui cabinet stomatologic despre al carui patron am aflat multe de la matusa patronului. Stiti cum sunt romanii, cu cit te arati mai impresionat cu atit dau si mai multe detalii. Cabinetul a fost deschis cu un milion imprumut de la banca. Chiria, materialele, intretinerea, impozitele, salariile asistentelor, advertising, ratele la imprumut, etc. costa sute de mii de dolari pe an. Cam gifiie dar nu are alta solutie, caci la spitale sau policlinici te cam lovesti de o mafie. Cifra avansata de dvs. (200-250K) ca scoasa de un medic cu cabinet particular este curat faliment.
Nu este numai parerea mea, calitatea de intreprinzator nu o poseda oricine. Din imensa majoritate doar citiva isi propun sa aiba un business propriu. In Canada 20% din cei activi au un business propriu iar 80% se bat pe locurile de munca oferite de primii. Acum 40-45 ani situatia era invers (sursa: Serviciile financiare ale grupului Citi Bank). Din cei care au un business foarte putini reusesc sa se mentina. Dau exemplul magazinului (supermarket) din intersectia Bathurst-Elgin Mills, la Nord de Toronto. In ultimii 4 ani a avut 3 proprietari diferiti, deci 3 falimente. Primii erau italieni, urmatorii chinezi si apoi evrei de origine poloneza. Acum, proprietarul cladirii cauta alti musterii cu bani.

“conduc un team de 15 canadieni toti cu diplome from university…( Ivy)”
In sinea mea gindesc ca trebuie sa fie ceva deosebit, specific Canadei daca intr-o echipa de 15 canadieni NU ARE LOC NICI UN EMIGRANT, caci de romani emigranti nici nu imi mai pun problema!

Ramii blocat la cit de departe au ajuns povestile si miturile despre Canada. Iata un exemplu tipic de cum se gindeste in RO: “...incepand acolo ca asistent medical (schimbat plosca si alte treburi),poti fi sigur ca daca faci treaba buna....poti deveni director in scurt timp...( korny)”

In RO se considera ca managerul este un fel de director – complet fals. Intr-o companie directorul este un reprezentant al proprietarului si reprezinta interesele acestuia, salariul fiindu-i stabilit de adunarea actionarilor. Managerul este echivalentul unui sef de echipa si in general munceste cot la cot cu ceilalti salahori. Nu demult cautam managerul in libraria Chapters, de marimea salii polivalente din Bucuresti. Vad o domnita impingind din greu la un carut cu carti pe care le aduna de prin incinta librariei (publicul lasa cartile prin toate colturile). Ma apropii si o intreb unde pot gasi pe managerul X? Eu sunt! ...
La fel este si in marile supermagazine. La ora 7 dimineata managerul aduna caruturile lasate de public prin parcare. O parcare cam de marimea unui stadion.
Cat despre lucrul la blocuri... Acesta este exemplul clasic unde chiar si inginerii curata WC-urile, cel putin cele alocate facilitatilor comune si sorteaza si incarca gunoiul in bene (vara este o adevarata placere daca nu ai ficat sanatos). Cunosc foarte bine situatia. Un prieten, un adevarat prieten, a lucrat ca administrator (superintendent), impreuna cu sotia, la blocul unde am locuit acum citiva ani. Se prefera cupluri. Au “succes” inginerii cu Politehnica pentru ca pot face si unele mici reparatii la instalatiile sanitare. Blocul face parte din compania Westdale (legendele spun ca ar fi cam 500 de blocuri in aceasta companie, proprietatea unui evreu care a inceput afacerea in anii ’60. Asta da realizare!).
#55946 (raspuns la: #55913) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
axioma+principiu (RSI) - de cico la: 03/09/2005 20:34:43
(la: Stiinta sub microscop)
Daca nu ma insel principiile sunt ca si axomele in matematica. Sunt acceptate ca atare pana cand se demonstreaza contrariul sau limitarea valabilitatii lor.

Revad definitiile axiomei din DEX:
1. Adevăr fundamental admis fără demonstraţie, fiind evident prin el însuşi.
2. Enunţ prim, nedemonstrat, din care se deduc, pe baza unor reguli, alte enunţuri.
3. Adevăr admis în general şi acceptat ca real fără a fi demonstrat.
4. Fiecare dintre propoziţiile prime pe baza cărora se formulează o teoremă.

Diferenta fata de principiu (in 2. si 4.) pare iar subtila, dar importanta: pe cind principiul va fi respins la prima demonstratie ca n-ar contine un adevar incontestabil, de-o axioma de poti servi intr-o demonstratie matematica pura, fara a-ti pune problema adevarului sau. De exemplu, "sa presupunem ca" (axioma deci) 1+2=4. Te poti servi de acest enunt clar neadevarat ca sa urmezi cu o demonstratie logica matematica ce duce la 7+7=14 ;) (cazul de-aici e simplist ales si neverosimil, desigur, dar exista asemena situatii prin care se cauta gasirea fisurii in demonstratia propriu-zisa).
___________________________________
"Stiinta evolueaza logaritmic" ;)))
(un uom)
#69509 (raspuns la: #69481) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
rac - de Yuki la: 30/05/2006 10:45:18
(la: Câine sau pisică?)
e simplu: biscuiti, salata, diferite fructe, morcovi, mancare speciala pt hamsteri din pet shopp-uri; ideea e sa nu aiba sare, ca nu prea au voie, si daca le dai mar nu tre sa le dai apa; daca au macare deshidratata le trebuie si apa, ca sa nu oara shoricelul :)). Si ocupa si putin spatiu.
Urangutanul ma gandec ca o sa vrea sa doarma in pat asa ca...need an extra room.
#125238 (raspuns la: #125235) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Latu a spus: Prezentarea de - de anadi108 la: 06/06/2006 19:55:32
(la: Absolutul şi Cauzalitatea)
Latu a spus:
Prezentarea de silogisme in faza de experiment intelectual, poate duce la erori de fond si/sau , ....bla-bla bla-bla
Latu n-a spus ".bla-bla bla-bla"


Replică:

Opinia lui anadi e că semnificaţia cuvintelor lui Latu, care urmau în fraza respectivă era "bla-bla bla-bla",
1. pentru că ele reprezentau, doar teorii generale despre silogisme, care însă
2. chipurile s-ar aplica şi la silogismul prezentat, în plus fiind
3. o încercare de denigrare a silogismului prezentat, fără a prezenta nici un argument concret, însă afirmând “…poate duce la erori… in care cauza si rezultatul (silogismului) izvorasc/se pierd din/in dessert”.

Latu a spus:
Dincolo de regulile constructiei de silogisme, exista si reguli in ce priveste utilizarea de citate. Daca nu altele, atunci macar regulile dictate de buna crestere.

Replică:
Ar trebui să te uiţi în grădina ta. Bunul simţ te-ar fi obligat să nu faci asemenea aluzii insultătoare, cum că atât cauza cât şi rezutatul silogismului prezentat ar izvorî/s-ar pierde din/în deşert, fără ca tu însuţi să prezinţi un argument concret care să invalideze silogismul prezentat, având tupeul să spui că nici nu te-ai găndit să dai o replică.


La afirmaţia lui anadi: Silogismul prezentat nu e un experiment intelectual,
Latu a spus
Initial ma referisem la forma prezentarii.

Replică:
Aceasta este o minciună, latu s-a referit în primul rând la erori de fond
(Prezentarea de silogisme in faza de experiment intelectual, poate duce la erori de fond si/sau forma …


Latu a spus:
Nesiguranta care apare ca baza prezumtiva a refugierii indaratul unor valori incontestabile, …duc dupa parerea mea la concluzia experimentului, …

Replică:
Latu continuă să afirme că silogismul prezentat ar fi un experiment intelectual, deşi el nu e un experiment ci o confirmare logică a experimentării existenţei lumii absolute, confirmare logică ce pleacă de la premisa principiului fizic al cauzalităţii,
Latu afirmă că anadi ar suferi de nesiguranţă
şi că acea nesiguranţă ar fi baza refugierii sale indaratul unor valori incontestabile.
De nesiguranţă suferă cei care nu ştiu:
(Prezentarea de silogisme in faza de experiment intelectual, poate duce la erori de fond si/sau forma.

Latu a spus:
Denuntarea termenului "enunt" ca fals si intronarea punctul unu ca "adevar" nu schimba decat terminologia, nu si eroarea asupra careia m-am oprit.
Pentru conformitate:
Latu a spus:
Pct. 1 este un enunt
Replică:
Pct. 1 este un adevăr:...


Replică:
Termenul enunt nu a fost denunţat ca fals, ci ca falsă formulare.
El nu spune nimic despre calitatea premisei.
A spune despre o afirmaţie că este un enunţ, e doar o schimbare de terminologie, care însă vrea să implice că afirmaţia nu ar avea valoare de adevăr, şi în sensul că oricine poate să enunţe, dar fără evidenţe, enunţurile nu sunt decăt speculaţii fără valoare.

Latu a spus:
Declararea premisei - aici a "adevarului" - urmata de aceeasi declaratie in conditional, ambele in cadrul aceleiasi enumerari putea fi lesne evitata in favoarea formei.

1. Nu “aici” (adică numai în acest caz), ci totdeauna premisa trebuie să fie adevărată, pentru a avea şansa de a ajunge la o concluzie adevărată. Cel ce construieşte un sistem logic plecănd de la o minciună, poate a avea dpdv logic dreptate, în realitate concluzia fiind o minciună, căci are ca premisă o minciună.
2. Repet: Prezentarea punctului doi sub formă condiţională a fost intenţionată pentru o discuţie pe tema principiului fizic al cauzalităţii.


Latu a spus:
Replica (mea): de prisos.

Replică :
Nu-i nimic. E ceva. … Gimnastică mentală şi denigrări gratuite.

Iar şmecherii care ne înconjoară ţin aproape.
#126358 (raspuns la: #126229) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
rykyky - de zaraza sc la: 18/02/2008 13:16:57
(la: cine nu doreste nimic sigur nu esueaza)
[...]dar spuneti si voi cum poti sa fii intr-o realitate romaneasca in care nu exista valori, principii si repere .. .cum sa fii printre atatea maimute politice,pipite codoase parvenite , madame pompadure ,badarani si ciocoi manelisti...?
In Romania exista zeci de mii de oameni de valoare reala pe care gorilele semianalfabete ale institutiilor de stat, ale societatilor transnationale si ale VIP-urilor nonvalorii ii privesc cu superioritatea unei rotite de baza a mecanismului impotriva educatiei , culturii si a adevaratei emancipari[...]

E treaba lor daca privesc cu superioritate. Nu ma intereseaza ce fac, ce isi cumpara, pe cine voteaza, cine ii voteaza. Imi vad de viata mea. Mai ma orbeste aurul de la gatul unuia, mai imi zgarie urechile una cu picioare lungi, altii/altele care isi trambiteaza inteligenta cu care au adunat bani...parca ii vad tronand pe gramada, dar cand se vor trezi, o data si o data, macar dincolo, isi vor da seama ca respectiva gramada era doar rahat. Imi revin ascultand muzica, emisiuni de la radio Actualitati unde sunt invitati personalitati discrete ale romanilor.
Nu le dau mai multa atentie falsurilor vip-uri decat ar trebui sa aiba.

partea a treia - de zaraza sc la: 27/06/2014 11:09:38
(la: Dezbatere )
"La subiectul al doilea apare un text nonliterar scris de Corina Zorzor. I-or fi cerut acordul ca să-i folosească textul? Cerințele nu privesc înțelegerea textului, așa cum ne lăudăm că o facem, având ca model testele PISA, ci, poate, atenția. Foarte mulți copii n-au formulat enunțuri corecte, pentru că au fost induși în eroare de întrebare. Ei, ne mai încurcăm cu chestii de-astea…

La al cincilea item erau două subordonate care puteau fi interpretate diferit. Prima, temporală sau condițională, dar și ultima, indirectă sau de scop. Îmi amintesc scandalul de acum doi ani, când propoziția a fost clar subiectivă, dar s-a corectat, până la urmă, în două feluri. De ce nu și acum? Merge, la fel de bine, „îl încurajează pe cititor la…” ca și „îl încurajează pentru a înțelege”.

Tema compunerii libere a fost nemaipomenită. Cât or fi stat să se gândească la asta? Copilul să prezinte o întâmplare petrecută în timpul participării la o întâlnire cu un scriitor contemporan! Cei mai mulți copii n-au scris cele 10-15 rânduri necesare. S-au întâlnit cu scriitorul contemporan fără nume, celebru, Dan Puric, idolul mamei, Andrei Pleșu/Pleșa, Mircea Dinescul cu fular alb, Andreea Esca, Mircea Cărtărescu, Nichita Stănescu – o ea!! –, dar și cu Mihai Eminescu, Creangă, și i-au pus întrebări și au fost emoționați. Ce-ar fi putut spune mai mult? Am găsit o singură lucrare în care apărea un șoricel la prezentarea cărții marelui scriitor, sedus de mirosul de cașcaval al unei cărți culinare. Vina nu e a lor că nu știu niciun nume de scriitor – unii mai știu –, pentru că cei care apar frecvent la televizor nu sunt scriitorii, oamenii de cultură etc., ci oameni de un cu totul alt gen.

E, așadar, vina noastră, a celor mari, că tolerăm un astfel de sistem și suntem parte a lui, și eu îmi cer iertare față de Cristi, Alberto și toți ceilalți copii „ai mei” că nu i-am învățat altceva, nu știu nici eu ce, care să le fi adus o notă mai mare la un examen atât de important pentru ei. Îmi cer iertare în fața inteligenței lor, a zâmbetului lor, a ochilor înlăcrimați cu care vor privi notele. O să-i privim și pe aceștia plecând în alte țări, care nu-i vor considera proști, ci buni de muncă. Vor fi și doctori, și ingineri…

Și astea n-ar fi decât câteva probleme legate de acest examen. Sper că nu v-am plictisit. Nu-mi spuneți că nu vă interesează, pentru că și copiii voștri o să crească.

Carmen Stoica, profesoară la Școala 99, București"
Moda si pescuitul ("agatatul") - de (anonim) la: 04/09/2003 12:35:55
(la: Apasarea pe acceleratie, franare-in-forta si diverse sporturi vestimentare)
In zilele cind nu eram casatorit eu mergeam la "pescuit" in departamentele cu mincaruri inghetate ale super-marketului. Formula de "agatat" era simpla si suna cam asa: Domnisoara sau doamna puteti sa-mi spuneti si mie cum se prepara asta sau aia... si trebuia sa fac o fata cu intr-adevar ne-dumerita si ne-vinovata...
Cel putin daca nu " agatam" ceva totusi aveam o conversatie buna si mai invatam si eu o reteta noua de bucatarie...
Nu aveam nevoie de un Porsche si nici de pene colorate strigator in jurul gitului. :)
Cit despre forma mini-skirt-urilor si legatura lor cu "parasutele" cea ce conteaza este ce-i inauntrul "parasutei" asta si la propriu si la figurat.:):):)
#160 (raspuns la: #144) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Izraelul dupa Ostrov !! - de Leon la: 09/11/2003 11:30:08
(la: Israelul, dupa Codrin)
Imi permit sa introduc inca un mesaj scris de unu Ostrov in acelasi thread de pe FanClub, unde a scris si Codrin.

Na-m avut timp sa parcurg toate mesajele . . . . insa vreau sa-mi spun si eu punctul de vedere.
Mai inainte vreau sa spun ca pentru orice individ cu o sofisticare mentala mai mare de cinzeci de carti citite (din care nici una sa nu fie de suruburi, adica inginerie, sau cu liniute de dialog, adica beletristica, “argumentele” preluate de pe site-uri “subterane”, fac exact zero. Pe probate . . . .
Mai vreau sa-mi exprim dezgustul pentru unele pozitii copilaresti, pentru care daca unu’ ii aduce un contra-argument, atunci acesta e naiv ca ar crede in acel contra-argument, in schimb da dovada de o incetineala in rationament extreeeema, caracteristica, cand face o astfel de afirmatie:

<>


Pai de ce sa nu fie acelasi lucru, mosule!??
Principial, e acelasi lucru. NU cantitatea face diferenta . . . . Apoi stii de ce sunt atat de putini evrei (dar si alte minoritati religioase in pamantul islamului? O sa-ti zic eu:

Tu uiti ca imediat dupa evenimentul din ’48, cand 7 armate arabe au atacat de-abia mosita entitate statala evreiasca, leaderii natiunilor acestor armate, au lansat o chemare populatiei arabe locale, palestinienilor adica, de ‘a se tine de-o parte’, de “a se refugia” mai exact, pe teritoriile statelor lor, ‘temporar doar’ ziceau ei, pana cand ei, cei multi, cei viteji, cei “'cu Dumnezeu de partea lor”, au sa-i arunce pe “fii porcilor si maimutelor” - asa numeste “cartea sfanta” Coranul, pe evrei - in mare. N-a fost sa fie insa . . . . . iar “vitejii”, s-au ales cu un “cartof fierbinte’, pe care de atunci insa, au stiut sa-l transforme, cinic, in arma politica, in pion intru fermentarea urii pentru Israel si Occident. Pentru ca refugiatii, in ciuda miilor de miliarde venite din petrol in visteriile tarilor arabe, in ciuda imensului teritoriu de vreo 17 milioane de km patrati (Mai mult de ‘o Europa de la Urali la Atlantic’ si inca o jumatate) de care lumea araba dispune, au ramas ‘cantonati’, inchisi adica, in tabere mizere de refugiati, lipsiti fiind de drepturi umane, ce sa mai vorbim de cele cetatenesti, eventual, discriminati de autoritati, urati de populatiatia acestor tari (vezi cazul Iordaniei sau Libanului anilor ‘70). Daca arabilor din jur nu le trecea prin cap neinspirata idee de ‘ai arunca in Mediterana pe porci si maimute’, refugiati ioc azi. O belea in minus, adica. Minoritatea dintre arabii palestinieni care au ramas in ciuda incitarilor tampe ale leaderilor statelor arabe, au primit drepturi depline de cetateni ai noului constituit stat evreu, avand partide politice, reprezentare in Kneset, drepturi culturale si de educatie superioara, cum in alte locuri, nu zic care, nici macar prin anii 2000 nu se poarta . . . . . E bizar, caracteristic, dar ridicul sa vezi, ca singurii arabi din lumea Orientului care au drepturi civile si traiesc practic intr-o democratie, sunt palestinieni de pe teritoriul statului evreu. Risul piticului . . . . . . MAI INTERESANT INSA ESTE CE S-A INTAMPLAT CU MINORITATILE EVREIESTI - destul de numeroase - DE PE TERITORIUL STATELOR ARABE, DUPA MOMENTUL-SOC 1948.
Acum, pentru un est-european citit, care stie soarta tragica a minoritailor crestine ortodoxe de pe teritoriul “califatului”, nu cred ca poate fi vreo surpriza. Sa nu uitam, palestinieni, maroniti, vechii siriaci, fenicieni, copti, sarbi, rusi, armeni, greci, romani, toti au disparut sau au suferit pierderi imense de pe urma statutului de dimitudine - sau “doar” vasalitate, dupa caz - impus de statul islamic in perioada sa araba sau turca.
Pai evreii din statele arabe imediat dupa 1948, au fost ‘ciuca bataii’, tapul ‘ispasitor’, persecutatii, tinta facila a fanatismului impotent si prostiei moaienajoaze a arabilor si regimurilor lor arhaice. Un imens val de refugiati, adevaratul val de refugiati in sensul propriu in Orient, au fost evreii. Matematica e cruda: In doar cativa ani, intre 600 si 800 de mii de evrei, se refugiaza, plecand din tarile in care existau de sute de ani, doar cu ce aveau pe ei. In ciuda lipsei de mijloace, in ciuda inerentelor dificultati ale inceputurilor unui stat, acestia sunt integrati si absorbit, cu costuri imense insa. 140 000 evrei in Algeria in 1948, mai putin de 100 azi. 75 000 de evrei in Egipt in 1948, doar 200 azi. 265 000 de evrei in Marocul anilor ’48, mai putin de 4000 azi. Evident, e insa o greseala sa afirmi ca doar evreii sunt sau au fost victimele persecutiilor in statele arabe. Sa fim sinceri, toate minoritatile sunt discriminate acolo, majoritatea insesi ‘auto-discriminandu-se’ si ca.ca.ndu-se efectiv, in continuu, in propriul ei viitor. Islamul nu poate rabda altceva decat musulmani, iar lumea in viziunea musulmanilor neputand sa fie, finalmente (binecunoscutul principiu al ‘dar-el-islam’ si ‘dar-el-harb’), decat musulmana, pana atunci la fel, dar ‘fara sa stie’ saraca asa cum ne explica Coranul . . . . . iar datoria fiecarui credincios fiind, sa aduca constiinta pe . . . . "inconstienti"; cu centura de trotil prin cafenea, sau avionul prin zgarie-nori, inshalah!

Istoric deci, discriminarea facuta de arabi contra minoritatilor lor evreiesti, precede "discriminarea" minoritatilor arabe din statul Israel, discriminare care in fapt nici nu exista: arabii din statul Israel, sunt populatia araba cu cele mai multe drepturi cetatenesti si politice (de ex. primarul celui mai mare oras evreiesc este un arab), din zona, lumea araba fiind recunoscuta pentru caracterul ei retrograd si primitiv in materie de drepturi; da o tura cand te mai manca degetul sa citesti mizerii de pe site-uri underground si pe site-ul Natiunilor Unite, Agentia numita PNUD (programul natiunilor unite pentru dezvoltare), si citeste ultimul raport asupra lumii arabe, intocmit de intelectuali arabi: indici de libertate cetateneasca mai mici decat in africa neagra . . . . femei oprimate, religie care interzice traducerea cartilor, 300 de milioane traduc annual cat Grecia, si au trades in ultima mie de ani cat Spania intr-un an, etc.
Nu face confuzia intre populatia araba din teritoriile ocupate sau din taberele de refugiati, cu arabii din Israel. In privinta ocuparii teritoriilor, ei bine, si Romania ar ocupa un teritoriu de pe care se fac atacuri impotriva cetatenilor lui, si inca IMPOTRIVA POPULATIEI CIVILE. Simti nuanta, sau iti fac desen? Nu il ocupa ca sa-l cotropeasca, ci ca sa aresteze sau omoare niste teroristi, nu ucid nediscriminat si intentionat populatie civila!!!
Apoi refugiatii, trebuie sa le stii istoria: cum au aparut ei?

Dar sa-mi zic parerea despre anti-semitism: el exista, si bizar, azi el este apanajul stangii europene. El este insa si traditional calul de bataie al dreptei extreme.
Daca e “pui al inculturii”? Raspunsul poate fi “Da!”, insa se impun oarece bemoluri. El a aparut si din cauze care nu tin de incultura, ca de exemplu lupta pentru un loc mai in fata in societate: secole la rand, populatia autohtona s-a batut sa dizloce evreii din meserii si functii considerate “traditioanle”, asta ducand datorita nerabdarii unora la nationalism excesiv si anti-semitism. E greu sa-i judeci pana nu le intelegi lumea si situatia Romaniei, de ex. pe un Alecsandri, Goga, Hasdeu, Eminescu, Helliade-Radulescu sau Nicolae Iorga. E mai putin greu sa-i judeci si acuzi pe un Nae Ionescu sau Paulescu (ala cu insulina). Ideea este ca meseriile asa-zis traditional-evreiesti, medic, bancher, carciumar, inalt-functionar, camatar, etc. isi au explicatii istorice pentru care nu evreii sunt responsabili, ci insasi dogma crestina si biserica, care i-a alungat candva, la inceput, undeva la marginea societatii medievale, fiind singurii, de ex., carora nu li se interzicea practicarea camatei, nefiind crestini, camata care insa devenise necesara etapei de evolutie a societatii (forma istorica incipienta a sist. bancar, azi recunoscuta ca responsabila progresului Europei).


Ultima data editat de Evgheni Ostrov pe 09-11-2003 la 02:56

Sau... sufletele strazii? - de belazur la: 18/03/2004 15:42:14
(la: Sa te caut)
Nu cred ca exista vreun guvern undeva in lume care sa aibe bani pentru toti. Sunt prea multi "singuri si tristi" (la propriu sau la figurat)... :(
#12372 (raspuns la: #12263) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ionel - de carapiscum la: 02/10/2004 09:45:19
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Am sa incerc sa raspund sistematic si sintetic mesajului tau. Ce anume ma face sa cred in Dumnezeu? Revelatia naturala si supranaturala!

"Nu crezi ca indoctrinarea din timpul formarii tale te-a programat prea mult?" Se prea poate, cam la fel cum pe tine te-a format ca si caracter si "credinta" indoctrinarea atee.

"Tu nu ai nici o indoiala despre credinta ta?" NU! Indoiala, ca sa facem un pic de istorie biblica, vine de la diavolul care a pus sub semnul indoielii cuvantul lui Dumnezeu.

"Ce te face sa ignori aceste ganduri negre? Frica de consecinte?" La ce anume te referi, care ganduri negre? Oricum, sa stii ca nu ignor nici un gand, pe toate le trec prin filtrul ratiunii, dar nu al ratiunii goale, ci al ratiunii purtate de credinta. Vorbesti de frica de consecinte... Oare cine se teme intr-adevar de consecinte aici?!

"Ce te face sa crezi ca Dumnezeu tine asa de tare sa fie ascuns de ochii nostri si in acelasi timp sa ne vrea sa-l "vedem"?" Tocmai ca Dumnezeu nu tine sa fie ascuns de ochii nostri, ci noi tinem sa nu-L vedem. Este optiunea noastra si El nu ne forteaza prin nimic sa admitem existenta Sa. Dar daca noi nu-L vedem asta nu inseamna ca nici El nu ne vede!

"Cine exact este acest Satan si de ce se pare ca el este mai puternic decat Facatorul nostru?" Cred ca stii despre cine/ce vorbesti, intrebarea mi se pare retorica. Si totusi, satan este un inger de lumina care a fost la mare cinste in cetele ingerilor, dar care din neascultare si mandrie a cazut din cinstea aceea si a fost sortit pe veci sa stea in iad. Ca o paranteza, iadul n-a existat dintotdeauna, ci el a fost creat pt. satan si ingerii din ceata lui care l-au urmat. Lui i s-a lasat puterea de a amagi sufletele oamenilor si de a le atrage la el, asta tocmai pt. ca fiecare dintre noi sa aiba libertatea de alegere proprie si pt. ca prin rezistarea in fata acestor ispite sa se mantuiasca. Aici se vede si dreptatea lui Dumnezeu care nu da mantuirea gratuit, fara nici un aport din partea noastra, ci pe merit. Si ca sa revin, puterea diavolului consta in lipsirea de buna voie de ajutorul lui Dumnezeu, cu alte cuvinte incalcarea voii divine aduce cu sine lasarea in voia diavolului- de aici vine puterea lui, nu din slabiciunea lui Dumnezeu.

"Ce te convinge ca Iisus n-a fost un impostor sau un profet fals?" Argumentele sunt multiple si pleaca de la cele mai mici amanunte pana la cele mai complicate. Exista tratate intregi de teologie (si nu numai) in care poti gasi argumente destule, daca chiar vrei sa gasesti asa ceva. Aici nu avem spatiul necesar pt. a dezbate asa o problema vasta.

"Cum impaci contradictia dintre imperfectiile Bibliei, ale celor ce au modificat-o de-a cursul anilor, si absolutismul incontestabil al existentei Lui?" N-am ce sa impac, Biblia nu se contrazice niciodata, oricate slabiciuni i-am cauta noi. Asta pt. ca in ea se gaseste cuvantul lui Dumnezeu care nu minte niciodata. Ceea ce insinuezi tu pleaca de la necunoasterea textelor pe care iti bazezi teoria. De fapt e vorba de ceea ce se cheama "antinomii", adica locuri aparent contradictorii dar care la o studiere mai atenta sunt in totala concordanta cu restul Scripturii. Dealtfel textele nu pot fi interpretate intotdeauna separat de restul scrierilor. In plus, unele scrieri au un caracter profund dogmatic, altele sunt mai degraba un fel de letopisete, asta ca sa nu mai pomenim despre faptul ca au fost scrise de diferiti autori si destinate unei f. variate categorii de oameni- in spatiile si timpurile acelea. Despre aceste probleme cred ca ai sa gasesti destul material chiar pe forum aici. Cine si ce a modificat in timp la textul Scripturii? Vino cu explicatii ca sa stim despre ce vorbim, nu arunca pastile.

"Ai avut vreodata revelatii?" Asta este o intrebare personala si nu consider normal sa raspund acesteia. Tu ce crezi, faptul ca te-ai nascut din nimic si printr-un complicat proces al evolutiei materiei ai ajuns om matur (nu mai pun la socoteala aspectul constiintei umane si al gandirii logice care, in mod cert, nu tin de materie) inseamna ca esti martorul unei revelatii, si inca una care se perpetueaza zi de zi? Acesta este doar un simplu ex.

"Cum explici tu diversitatea de religii de pe glob?" Simplu: oamenii n-au mai suportat invatatura cea buna si folositoare si si-au ingramadit invatatori dupa capul lor. Cunosti povestea celor doi frati, Cain si Abel. Aici avem marturia primei deosebiri de religie: in timp ce unul aducea jertfa cea buna, celalalt nici macar nu s-a sinchisit sa ia parte la ea ci a adus o altfel de jertfa care n-a placut lui Dumnezeu. Si mai in adanc, intelesul e urmatorul: din mandrie si invidie!

"Cum este posibil ca o minoritate (crestinii) sa cunoasca adevarul, iar restul sa fie chiar asa de rataciti (evreii, musulmanii, indusii, budistii, ateistii, indigenii, etc)?" N-am zis nicaieri ca ceilalti sunt rataciti. E posibil crestinii sa cunoasca adevarul fiindca isi au obarsia in fiinta adevarului, in Iisus Hristos- "Eu sunt calea, adevarul si viata". Dar nu toti cei din afara crestinatatii se vor pierde. Zice undeva in Scriptura ca "paganii care nu au lege, din fire fac ale legii" si ca "vor fi judecati dupa legea lor". Astea sunt taine greu de patruns de vreme ce judecata nu este a noastra, ci toata I s-a Fiului Omului.

"De ce nu le-a trimis D-zeu si lor un Moise sau un Iisus?" Pai daca a trimis unul si bun, de ce mai trebuie nu stiu cate clone ca sa creada? Oricum, aceasta intrebare poti sa I-o adresezi direct lui Dumnezeu, raspunsul cel mai concludent il afli acolo.

"Cine este Mohamed si cum este el diferit de Iisus?" Nu stiu cum este "Mohamed" diferit de Hristos, dar stiu ca unul a ramas in mormant cu trupul si celalalt a inviat a treia zi din morti; unul promite "tabacioc, guleai" (dupa vorba lui Creanga) si cadane goale dupa moarte, celalalt promite comuniune cu sfintii cei din veac si cu Dumnezeu Insusi.

"De ce preferi o cosmogonie neverificabila primitiva antropomorfica, antropocentrica si complet rupta de realitate, unei cosmogonii sau ipoteze de cosmogonie inradacinata in observatiile noastre directe, referitor la DNA, evolutie, univers, chiar daca aceasta din urma este incompleta?" Raspunsul la asa o intrebare care este mai degraba acuzatoare decat pornita din nestiinta, il afli studiind cu sufletul mai mult decat cu mintea ce inseamna hristologie. Zici ca e neverificabil? Spune-mi si mie, spre ex., in ce fel e verificabila teoria evolutionista? Insasi stiinta, in cautarile sale demonstrative ca nu exista creatie, a adus dovezi incontestabile cum ca a existat creatie si ca evolutionismul este o pura teorie bazata de f. multe ori pe hazard si "explozii" datatoare de viata in diversitatea si complexitatea cunoscute azi de noi. Observatiile directe despre care vorbesti sunt in fapt indirecte, fiindca tu crezi ce spun unii cercetatori fara a vedea totusi experimentele lor pe viu. Asa ca da-mi voie sa cred in Dumnezeu ca Cel care ma face sa experimentez pe viu viata alaturi de El.

"Oare pentru ca religia iti ofera o cosmogonie completa, usor de inteles in dualitatea ei simplista, si promitatoare a unei eternitati mult superioare experientei noastre limitate?" Prin urmare admiti ca suntem limitati. Cam care crezi ca ar fi limitele putintei noastre si ale cunoscibilitatii? Si in functie de ce sau de cine (luat ca etalon) putem sa ne masuram aceste limite?

"sufletul este nemuritor numai in sensul ca posteritatea ii creaza aceasta nemurire." Intr-un fel ai dreptate, inainte de judecata universala sufletele unor oameni vor putea fi scoase din iad cu ajutorul rugaciunilor celor ramasi in viata, adica ale posteritatii. Daca te referi (cum intrevad eu) la aspectul numelui si al amintirii acestuia, toate astea sunt desertaciuni omenesti. Nicaieri in lume n-a dainuit ceva mai mult decat Dumnezeu si ideea de divinitate. Statuile sunt sfaramate, numele intinate sau pur si simplu sterse din cartea istoriei, mormintele rascolite si...praful si pulberea se alege de toate.

"Ideea sufletului nemuritor (in sensul propriu) mi se pare o ipoteza putin plauzibila, mai degraba o urmare semi-automata a fricii de moarte si a miturilor create in stil tipic pescaresc de-a lungul mileniilor." E optiunea ta. Poate de aceea si-a ales Hristos ucenici din randurile pescarilor, ca sa inventeze povesti pescaresti si apoi sa moara, sa-si dea viata pt. acele povesti. F. veridic, n-am ce zice!

Iti doresc sa te vad in rai.
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#23986 (raspuns la: #23612) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cine ne judeca pentru ce am facut? - de cesensare la: 28/10/2004 15:34:29
(la: CICCIOLINA, actrita porno - o meserie ca oricare alta)
Salut,
m-a impresionat mesajul tau. Dar ma intreb cine ne judeca pentru ce am facut? Si in ce fel?
Constiinta noastra? Sau nevoia noastra de a a face lucrurile intr-un anumit fel, ideal as spune, prin care rezultatul ajuns sa ne dea o bucurie. Adica...eu imi doresc sa tratez bine o persoana, fata la care tin, de exemplu. Si deseori nu o fac. Si imi dau seama de acest lucru in chiar acel moment, indiferent de ceea ce fac. Si atunci...care este termenul de comparatie? In primul rand este intentia pe care o am in raportul cu acea persoana. Eu ii vreau binele, o iubesc, as vrea sa ii si demonstrez acest lucru, dar nu reusesc. Ba din contra, ma comport exact invers. Si apoi incep sa ma acuz, sa ma enervez si sa depasesc niste limite de comportament atat fata de mine cat si fata de ea si de ceilalti.
Pentru mine, in raportul cu cei dragi, in primul rand, una din cauzele pentru care lucrurile nu merg bine este aceea a propriei priviri asupra propriilor greseli. Adica imaginea mea despre mine, devenita tot mai negativa, imi determinta un comportament pe masura mai negativ. Si atunci sunt ca intr-un cerc vicios, sau pe o pista in cadere ce pare sa nu se mai termine.
Dar atunci incep sa imi pun problema: ce atentie am fata de mine, eu care in intentiile mele sunt bun si in punerea lor in practica sunt deseori rau? Cum ma privesc eu? Cine sunt eu si ce valoare imi dau?
Mi se pare o intrebare deschisa oricui, care ar putea sa fie un inceput de intelegere a dilemei in care ma aflu in raport atat cu mine dar si cu ceilalti.
Deci criteriul de analiza pentru faptele noastre trebuie sa fie intentiile inimii noastre. Ne "judecam" pe noi insine in raport cu ceea ce dorim sa facem si nu cu ceea ce am facut. Chiar si in urma unei greseli, desi deseori nu suntem in stare sa o reparam, noi avem intentia aceasta de a readuce lucrurile la normal. Dar se pare ca intotdeauna ramanem in urma cu aplicarea.
Cine a facut astfel inima noastra? Cine a facut inima noastra plina de aceste intentii pozitive? Si de ce a facut-o asa?
Si mai ales de unde vine aceasta contradictie intre ceea ce inima noastra doreste sa faca si ceea ce noi apoi reusim?
Dar in final, aceasta contradictie cine o poate salva? Cine poate da o valoare acestei lupte necontenite dintre binele si raul din noi?
La toate aceste intrebari trebuie sa existe un raspuns? Si noi toti suntem datori sa ne silim sa il gasim? Altfel viata pare sa fie in van. Dar nu este.
Un prieten imi spunea ca nu existe raspuns la o intrebare care nu se pune? Deci intrebarile trebuie sa ni le punem. Si din viata mea de pana acum am invatat ca de obicei raspunsurile nu intarzie sa apara. Mai ales atunci cand intrebarea mea nu este sub forma unei pretentii. Si am mai invatat ca INTREBAREA este cel mai mare motor al inimii noastre. Ca CEREREA de SENS nu trebuie abandonata niciodata, nu trebuie ascunsa niciodata, nu trebuie lasata nicioadata neluata in seama.
Incearca si tu sa iti pui intrebari despre tine si despre ceea ce se intampla in viata ta. Sunt convins ca vor aparea raspunsuri. Singura conditie este ca sa fii fidel acestei neintrerupte nevoi de semnificatie a ceea ce se intampla. Si sa prevaleze acest lucru in fata propriilor acuzatii, in fata insistentelor asupra propriilor incapacitati si fragilitati. Pentru ca altel ramanem la nivelul acestora si nu vom avea bucuria sa le aflam sensul. Pentru ca totul trebuie sa aiba un sens, chiar si atunci cand suntem asa cum te descrii tu. Dar eu nu ma opresc acolo. Merg mai departe si ma intreb despre sensul lor. DE CE?

Poate iti vor fi de ajutor aceste cuvinte. Sper.
Radu
#26619 (raspuns la: #17344) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Horia, FEFE, Belle, - de Coralie la: 20/01/2005 18:56:47
(la: Trancaneala Aristocrata)
Horia,
ai venit doar ca sa spui ca ai plecat si pleci din nou?? :))
ai mâncat macar ceva bun???

Fefe,
salut si bine te-am regasit,
promit c-am sa transmit, multam pt ele
da, dar daca ai stii ce bun poate fi câte o data rahatul...
dar la propriu, nu la figurat

in bazarul mare, in istambul pe strazile cu "delicii", daca nu erau vreo cateva sute de sorturi de rahat...nu mi-am inchipuit atatea...
prima data cumparasem, am zis un pic, dar din fiecare sort, m-am trezit cu cateva Kg
la hotel, ce sa manance fetitele... una cica pune rahatul pe fund, alta ca tine regim, alta ca o sa-i strice silueta,
m-am asezat eu turceste pe un pat, ca tot eram pe la turci, si in 3 seri, in timp ce ele faceau transferul de poze,
l-am lichidat
a patra seara vroiau sa manance si ele...

Belle,
da, asta cu valizele e problema... nu atat sa le cari, dar sa le faci, ca nu stii ce sa alegi, ce sa pui, sa nu depasesti greutatea
la carat gasesti intotdeauna, prin tarile astea, cu schimbul, nu costa scump, si chiar de-ar fi, fac un zâmbishor, cu doua gropitze in obrajiori...
si gasesc ajutorul pe loc :))
apoi incepi sa cumperi totul in dublu si lasi pe loc,
cand parasesti tara definitiv, faci o ladoie si o imbarci la fret

mai cunosc una , care pleaca doar cu rochiile de seara, bijuteriile, computerul portabil, pantofii de seara si poshetutele
haine doar pt drum si prima zi, apoi isi cumpara pe loc...
acumuleaza, acumuleaza, apoi vine cu ele in FR si la ocazii le trimite la nepoate in RO...
ai ghicit cine?
cand esti pt un timp, iti mai inchiriezi si un apartament mobilat, chiar daca stai doar zece zile pe luna, castigi..
apoi mâna de lucru nu costa scump, poti avea servitoare

eu prefer hotelul, fara bataie de cap
#33917 (raspuns la: #33912) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Eu spun ca Spania are o mai m - de gabriel.serbescu la: 23/05/2005 20:15:48
(la: Putem vorbi de o Europa cu radacini crestine?)
Eu spun ca Spania are o mai mare traditie musulmana decat crestina, iar ca ulterior cand tara a fost crestiunizata masiv s-a produs o adevarata isterie inchizitoare, ca grecii la o adica sint cei mai indreptatit sa vorbeasca de origini crestine, dar ca in nici un caz nu vor accepta o subordonare sub Moscova, ca nici germanilor sau anglosaxonilor in general nu le-a convenit patronatul Vatican, si tot asa, parca demonstrand ca biserica dincolo de pastoare a drept credinciosilor nu e decat o organizatioe politica, uneori prea puternica poate, cu o mare greutate politica, drept pentru care nu are cum figura printre restul de institutii laice europene menite sa organizeze atat geografic cat si economic continentul asta atat de convulsioinat.
Nu traiesc ''dincolo'', sunt - de raluk78 la: 27/06/2005 14:19:33
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Nu traiesc ''dincolo'', sunt din Romania, dar vreau sa povestesc cum am vazut eu lucrurile aici dupa mai putin de o luna de stat in Germania.Totul se rezuma strict la calatoria pe care am facut-o de la granita pana acasa.

iulie 1998
Dupa cateva ore de stat aiurea in autobuz in apropiera granitei,adica pe camp,ajungem in sfarsit la punctul de control.Si de data asta chiar era control, nu se mai adunau cate 10 marci de persoana pentru mituire.S-au ales aleatoriu doua persoane si au fost puse sa-si desfaca bagajele sub nasul vamesilor si al publicului curios din autobuz.Negasind nimic printre lenjerie si alte obiecte personale,ne-au vizat pasapoartele si am putut pleca mai departe.
Arad.Dupa drumul lung,plin de gropi si praf,am ajuns in autogara.Nu oprim bine, ca isi fac aparitia cativa copii cersetori mai-mai sa intre in autobuz.Nemtii le dau biscuiti cu ciocolata, uneori chiar cateva marci.Mai in fata apar doi tipi mai negriciosi cu o masuta.Unul striga:"Cine joaca alba-neagra?"si ii raspunde altul,care s-a amestecat prin multimea de turisti,de parca ar fi fost acolo de la inceputul plecarii.Acesta pune la bataie 100 marci,ghiceste alba si primeste imediat suma dublata cu un ''bravo '' din partea primului.''Cine este urmatorul norocos?'',striga, dar fara sa aiba habar ca ''nemtii'' nu sunt altceva decat romani plecati de-aici.In sfarsit isi aduna jucariile si pleaca toti trei cu coada intre picioare.
Plecam.Drumul spre Timisoara e plin de gropi,iar margine,din cand in cand sunt gramezi de gunoaie.La intrarea in Timisoara,pe sensul opus,cateva prostituate jalnice fac cu mana masinilor.Alt viitor n-au.
Autogara Timisoara.Ma asteapta parintii mei.Printre multe altele ma intreba cum a fost drumul.''Cu gropi" le-am raspuns eu, inca sub impactul socului intrarii in tara.

august 2004
Suntem in drum spre Nagylak,mai sunt vreo 40 de km.Soferii calca tot mai tare pe acceleratie si se intrec pentru a ajunge mai repede la granita.Este haios sa-i asculti cum comenteaza ''competitia'' asta, injura mai ceva ca la un meci de fotbal.Eu cu sotul meu stam in fata si radem pe infundate de ei.O intrebam pe stewardesa de ce toata agitatia asta, iar ea ne explica cum ca la granita un autobuz este retinut in medie 45 de minute.Ne-au tinut ungurii cateva ore apoi am ajuns in zona neutra a free-shopurilor.Aici-8 autobuze inaintea noastra.Lumea s-a dat jos din autobuz,o buna parte s-a dus sa cumpere tigari si alcool.Am luat si eu 2 baxuri,nu stii cum ai nevoie pentru un protocol.Apoi fiindca nu fumez si nu puteam sta locului m-am plimbat pana la punctul de verificare vamala.
Intr-o parte un grup de nemti fumau nervosi, din discutia pe care o aveau reiesea ca vamesul intarzia sa mai apara cu pasapoartele lor.Mai ziceau ca nici nu le daduse prin cap ca vor fi retinuti atat timp ca turisti.Se vede treaba ca n-au fost niciodata pe-aici.Mai incolo apare un individ cu un Ferrari cu nr. strain,vorbeste corect romaneste cu vamesul,ii intinde pasaportul ,iar dupa cateva minute il primeste inapoi,saluta familiar si pleaca.Nimeni nu l-a intrebat cum a putut sa-si permita o asemenea masina,nici n-a fost verificat in porbagaj.Urmatorul,intr-o Dacie simpla este lasat sa astepte,apoi e luat la puricat.
Inapoi la autobuz.Mai sunt 2 autobuze inainte, se strang pasapoartele si se dau 5 euro de persoana pentru a trece mai repede.Sunt cativa care se opun,dar noi nu ne permitem,am venit cu 4 bagaje cu haine,aparatura electrica, totul cumparat de la reduceri...aici ar fi costat de vreo 3 ori mai mult.Dupa mai mult de o ora ne vine si noua randul.Soferul pune in ordine pasapoartele(erau atat cetateni romani cat si nemti), pune banii(200 euro)in pasaportul de-deasupra si le duce spre vizare.Dupa vreo jumatate de ora putem pleca.
Drumul la Arad e acelasi ca acum 8 ani,poate mai rau.Sotul meu mi-a zis ca s-a simtit socat cand a intrat in tara, atat de mare e diferenta intre noi si Occident.Nu mi-era straina senzatia aceasta.La Arad am schimbat autobuzul spre Deva.Am observat casele de pe drum.Unele erau mai darapanate,altele aratau mai bine,probabil oamenii s-au descurcat mai bine,au mers pe dincolo la munca.Din loc in loc mai apreau pe marginea strazii cate o tejghea cu legume si fructe sau saci cu cartofi- incercau sa-si vanda marfa cum puteau.Am vazut si cateva case tiganesti asemanatoare cu casa alba sau casa poporului.
Langa Lipova soferii au incetinit- cica e o cotitura unde politistii pandesc masinile straine, se anunta prin statie si-i opresc pt. a-i amenda.Ca sa nu se mai complice atata strainii lasa politistilor o suma ''modica''(50 euro) si pot pleca.Chiar in Germania am auzit de un caz in care un politist din zona si-ar fi luat un Mercedes de cateva zeci de mii de euro.Apropo, tot drumul e impresurat cu semne de limitari de viteza, sunt si acolo unde nu e nevoie.
Deva.Ne asteapta d.-l D. cu masina, un vecin foarte de treaba.Ne intreaba printre altele, cum a fost drumul de la granita pana aici.I-am raspuns tot instantaneu '' cu gropi''."Ha, ha'' face el ''ar trebui sa se puna un semn cu o groapa mare inca de la intrarea in tara''.

Concluzie
1. In Romania se fura la drumu' mare(si la propriu si la figurat).
Este tara tuturor posibilitatilor cand ai bani sa corupi.
Poti trai cel mult mediocru daca esti onest, poate si mai binisor daca sti unde trebuie sa dai spaga.
2.Hotia e ca la mama ei acasa.
3. Romanul(de treaba) ori face haz de necaz, ori se enerveaza si pleaca din tara.Mai poate alege sa schimbe regimul de la putere si sa mai ASTEPTE.
4. Este mare nevoie de EDUCATIE CIVICA.
nick the prick... - de Intruder la: 17/08/2005 09:59:57
(la: Ati facut vreodata sex oral ?)
te vad ''intepator'' la propriu si la figurat...ne-ai omorat cu inhibitiile astea!

tu spui:
acuma sa raspund la tema conferintei. da mi s-a facut sex oral, si-mi place. e normal. si daca femeia are o problema cu facutul sexului oral, e inhibata, ceva nu-i in regula cu ea. care barbat normal vrea sa fie cu o femeie cu care ceva nu e in regula?

dar nu ne spui daca ai facut tu sex oral la o femeie...nu ca m-ar interesa pe mine, dar daca tot ai intrat in amanunte...
iti place sa ti se faca sex oral...(mda, ce ''noutate''!) te-ai gandit o secunda ca si lor le place?...pai daca le impunem din prima sex din asta, se duce dracului toata afacerea...cica trebuie sa si dam nu numai sa cerem...ceri fara sa dai sau fara sa meriti doar la prostituate (uite ca folosesc si ele la ceva!)
invata mai omule (nu de la mine, au mai scris si altii pe-aici!) ca sexul (mai mult sau mai putin oral) nu se impune ca o obligatie partenerei/ partenerului...daca stii (si daca poti) sa plusezi putin, poate, poate ai parte si de ceva divertisment...depinde cum va ia valul si cat de departe va duce...apoi, mai e si afurisitu' ala de preludiu care-ncepe de la primul nasture descheiat!...cu alte cuvinte- cum debutam, asa terminam...(cica e interesant sa termine amandoi odata, sau macar ''ea'' prima...si cica sexu' are ca scop sa aiba si ele un orgasm, acolo!...o fi, n-o fi- tu stii mai bine!)

tot tu spui:
daca o femeie imi zice ca ea n-o sa-mi faca sex oral in vecii vecilor (nu conteaza motivele) apai o las in plata domnului si nu-mi mai pierd vremea cu ea.

he-heeee...parca te-as invidia...imi inchipui ce mai vibreaza si mai freamata ''ea'' in bratele tale!...deh, si cand te gandesti ca altii ''muncesc'' pentru asta...:(

mai spui: (si cu asta termin.)
ca nu e bine sa generalizam, si nu asa gindesc toti barbatii/ si nici dintre cei care gindesc asa n-o admit deschis ca le e in grija de
cum le afecteaza imaginea :) / asta eu inteleg. dar daca sexul oral este un lucru care-mi place mie tare mult , atunci de ce sa nu-l mai vreau?


ce are de-a face imaginea (virtuala, in cazul de fata) cu sexul?
(oooooooooraaaal, bite on that!!!!)

final answer: I wish you every success!...don't let me keep you!




Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...