comentarii

enunturi cu umbra


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
doar o umbra... - de dinisor la: 07/09/2004 21:30:14
(la: Barbatul roman din diaspora)
intr-adevar este doar o umbra a frumosului de care pomenea , in conferinta la care te-am trimis.
acum ca nu mai trebuie sa ii fac fatza singura :-), hai sa ne pornim la atac! eu propun sa il intrebam de cateva ori pe secunda ;-), poate cedeaza insistentei...
_______________________________________________________
Viata este timpul ce ne-a fost daruit, de la prima pana la ultima clipa!
#21254 (raspuns la: #21247) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Faptul ca inca fac umbra pama - de Horia D la: 11/11/2004 02:19:20
(la: Ce v-a inseninat ziua de azi?)
Faptul ca inca fac umbra pamantului:)

The things that come to those who wait are what's left behind by those
who got there first.
Electoratul lui Nastase? Facatorii de umbra cu 2 clase - de (anonim) la: 10/12/2004 20:41:17
(la: Cu cine votati la turul 2 de alegeri ?)
Fratilor, voturile sunt egale. Si ale noastre si ale prostilor. Din pacate unii sunt mai multi decat ceilalti.

Asa ca din cauza asta are castiga intotdeauna PSD & co. Pentru ca au in spate o turma intreaga de prostime, oameni care inca traiesc in trecut, oameni care pot fi prostiti de placintele servite de catre Nastase si care se informeaza de la TVR, niste oameni care nu sunt altceva decat o turma de facatori de umbra pe pamantul asta.

Probabil ca nu Nastase este de vina de situatia in care suntem. Asta e, omul este un dictator imputit care s-a trezit cu curu' in Mercedes si se crede Dumnezeul nostru. Problema este cu prostimea care il sustine. Niste oameni care nu isi dau seama ca dupa ce au fost lasati in curul gol mai sunt si regulati de catre cei pe care ii voteaza. Niste oameni pentru care trebuie sa platesc eu impozit 38% pentru ca ei sa se duca la baut, iar apoi sa solicite ajutoare de somaj, ajutoare de la stat cand casele le cad in cap sau sunt inundate.

In timp ce eu muncesc de dimineata pana noaptea, platesc asigurari pentru casa ca sa nu fiu obligat sa cer de la stat, platesc impozite de 38% de ma ustura pana in adancul fundului, vine gunoiul asta de Nastase si imi spune ca nu este corect sa se aplice cota unica de impozitare. Daca eu castig mai mult inseamna ca muncesc mai mult. Banii pe care ii castig nu mi-i da nimeni pe gratis. Pentru ca sa castige voturile prostimii Nastase ce face? Incurajeaza oamenii sa nu munceasca. Face pe haiducul cu mine. Ia de la cei care muncesc si da la cei care sprijina coada lopetii. Dar macar daca ar face asta, pentru ca oamenii aia asa vor trai toata viata. Mai aud si cu texte de genul ca sunt oameni amarati care muncesc de la 16 ani. Si cu asta ce? Si eu muncesc de la 6 ani, pentru ca si invatatul este tot o munca. Pentru comunisti si pentru Nastase nu este stiu. Dar asta nu ii da dreptul sa ma jecmaneasca pe mine.

Din pacate asta e, suntem condusi catre electoratul PSD-ului si al lui Nastase, de cei care toarna cate 8 copii incepand de la 16 ani iar apoi cer case si alocatii de la stat, de cei care isi arunca pachetele de tigari si pungile de la McDonalds pe geamul masinii.

V-am pupat si scuze pentru tonul pesimist, dar simt ca nu mai pot si mi-e groaza ca o sa mai vad aceeasi oameni inca 4 ani.

PE EI PE MAMA LOR duminica !!! :)
Intrebare: ce-i umbra? - de TeodoraPA la: 28/10/2005 12:29:04
(la: joc)
Intrebare: Ce-i umbra?
Timpul ce se scurge dupa despartire

Intrebare: Ce e tineretea?
#82318 (raspuns la: #82301) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Umbra - de white la: 26/11/2006 11:09:53
(la: Ingrijorări)
Adiere... simt adiere... o fi doar umbra adierii?
Nici o umbra - de pantocrator la: 28/11/2006 09:50:13
(la: Ingrijorări)
Nici o umbra nu doarme noaptea...nici o pasare nu zboara noaptea, Sa... Doar unele... doar unele viseaza ca dorm...doar unele viseaza ca zboara... Si una singura zboara... pe un unic drum de suflet... si cand nu mai are spre cine ori de ce sa zboare, zboara in ea insasi... ca o umbra...nedormitoare...
UMBRA SFANTULUI - de Areal la: 08/08/2008 10:55:09
(la: POVESTIRI CU TALC (III))
A existat odata un om atat de sfant incat pana si ingerii se bucurau vazandu-l. Cu toate acestea , el nu avea nici cea mai mica idee de faptul ca este un sfant.
Isi vedea linistit de treburile zilnice impartind bunatatea la fel de inconstient cum isi raspandesc florile parfumul in jurul lor si felinarele de pe strada lumina lor.
Sfintenia lui consta in faptul ca el uita instantaneu trecutul persoanei pe care o avea in fata,. privind-o ca si cand ar fi avut-o in fata pentru prima oara. De aceea el vedea, dincolo de aparentele exterioare, in insasi esenta fiintei, acolo unde oamenii erau inocenti si nevinovati si mult prea ignoranti pentru a stii ca gresesc. De aceea el ii ierta si ii iubea pe toti deopotriva, fara sa ii para nimic iesit din comun in atitudinea lui, caci ea nu era rezultatul unei decizii, ci a felului in care el, ii privea pe oameni.
Intr-o zi un inger i-a spus:
- Dumnezeu m-a trimis la tine. Poti sa imi ceri orice vei dori, si dorinta iti va fi indeplinita. Vrei sa primesti darul vindecarii?
- Nu, a raspuns omul. As preferea sa-L las pe Dumnezeu sa vindece, El insusi.
- Vrei sa ai puterea de a-i aduce pe pacatosi inapoi pe drumul cel drept?
- Nu a spus el, nu am eu dreptul sa ating inima omului. Acest drept divin, le este rezervat numai ingerilor.
- Vrei sa fii un model de virtute, pentru ca oamenii sa fie atrasi de tine si sa te imite?
- Nu, a spus sfantul, caci in acest fel as deveni centrul atentiei.
- Atunci, ce doresti? a insistat ingerul?
- Gratia lui Dumnezeu a spus omul. Daca voi dispune de aceasta gratie, voi avea tot ceea ce mi-am dorit vreodata.
- Nu, trebuie sa-mi ceri ceva miraculos, i-a spus ingerul. In caz contrar o asemenea insusire ti se va distribui in mod obligatoriu.
- Bine, in acest caz, iata ce doresc: lasa binele sa se faca prin mine, fara ca eu sa fiu constient de acest lucru.
De aceea, Dumnezeu i-a daruit urmatoarea calitate: umbra sa capata puteri vindecatoare, dar numai atunci cand cadea in spatele lui. In acest fel bolnavii care cadeau sub incidenta umbrei sfantului- dar numai daca acesta era cu spatele la ei- erau vindecati pe loc, pamantul devenea fertil, izvoarele tasneau, iar fetele celor doborati de greutatile vietii se colorau din nou.
Sfantul nu stia nimic din toate acestea, caci atentia celor din jur, era atat de centrata in jurul umbrei incat ei au uitat de omul care o raspandea.

In acest fel, dorinta lui de a face bine fara sa stie nimic de acest lucru s-a implinit cu prisosinta.

#332733 (raspuns la: #332459) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
umbra - de monte_oro la: 03/07/2011 14:18:07
(la: MIE ?!)
ce-si are nevoie de lumina exterioara... pentru a-si fi umbra... conturata... Girl power doar ca manifestare agresiva a fragilitatii, poate... ca autoaparare... In rest, dependenta... sau in cautarea unei dependente... orisicat...:)
Fragment din articolul lui Adrian Severin - de Ingrid la: 11/10/2003 09:38:22
(la: A existat holocaust in Romania?)
http://www.ziua.ro/archive/2003/06/18/docs/16915.html
Teritorialitatea Holocaustului!
In chestiunea unei crime de proportiile Holocaustului - proportii morale mai inainte chiar de numarul victimelor - vinovatia se defineste de o maniera foarte complexa. Desigur, primele vinovate sunt guvernele, autoritatile politice care au organizat exterminarea evreilor. Membrii acestora poarta si o raspundere juridica fiecare dupa gravitatea concreta a implicarii sale. Raspunderea juridica este exclusiv individuala. Dincolo si mai presus de ea exista insa o raspundere morala care, in conditiile date, este, dupa cum am spus-o si cu alte prilejuri, o raspundere istorica; adica una care trece de la generatie la generatie fiind inscrisa in insusi patrimoniul identitar al poporului in cauza. Pentru exterminarea evreilor pe teritoriul Poloniei ocupate de nemti primii responsabili sunt autoritatile de ocupatie germane. Pentru evreii exterminati in Nordul Transilvaniei invadate de horthysti, vinovat este guvernul maghiar al timpului iar nu guvernul roman. Dupa cum pentru evreii ucisi in Transnistria guvernul roman de atunci poarta vinovatia intrucat a exercitat controlul asupra respectivului teritoriu chiar daca acesta nu a facut parte din Regatul Romaniei. Asta nu inseamna ca nu au existat polonezi sau romani care sa coopereze cu ocupantul ori care sa aprecieze ca antisemitismul ar fi una dintre partile laudabile ale actiunilor sale. Chiar si ocupati, unii dintre acestia aveau inca posibilitatea de a organiza manifestari de rezistenta si de protest sau, cel putin, de a arata solidaritate umana concreta cu semenii amenintati de exterminare. Cei care au savarsit asemenea fapte de solidaritate fac astazi parte dintre dreptii popoarelor. Ei sunt razele de lumina care micsoreaza umbra din istoria neamului lor ca si din aceea a semintiei umane intregi. Din fericire, printre acestia exista si unii romani. Ceilalti sunt vinovati. Nu neaparat juridic, ci moral. Sunt vinovati pentru Holocaustul care a existat pe teritoriul lor chiar daca pe acel teritoriu nu s-a construit nici un lagar si nu a fost omorat nici un evreu. Sunt vinovati inclusiv aceia care au trait razboiul in statele aliantei anti-naziste dar care nu au facut nimic spre a facilita refugiul evreilor amenintati pe teritoriul lor ori pentru a organiza operatiuni militare menite in mod direct si nemijlocit sa ii salveze din lagarele a caror existenta nu putea fi un secret decat pentru cei care voiau sa le ignore.

Din Valurile Vremii - de ninel la: 13/10/2003 11:56:21
(la: Dragoste)
Din Valurile Vremii
de Mihai Eminescu

Din valurile vremii, iubita mea, răsai
Cu braţele de marmur, cu părul lung bălai
Şi faţa străvezie ca faţa albei cer
Slăbită e de umbra duioaselor dureri!
Cu zâmbetul tău dulce, tu mângâi ochii mei,
Femeie între stele şi stea intre femei,
Şi întorcându-ţi faţa spre umărul tău stâng,
În ochii fericirii mă uit pierdut şi plâng.

Cum oare din noianul de neguri să te rump,
Să te ridic la pieptu-mi, iubite înger scump,
Şi faţa mea in lacrimi pe faţa ta s-o plec,
Cu sărutări aprinse suflarea să ţi-o-nec
Şi mâna friguroasă s-o încălzesc la sân,
Aproape - mai aproape, pe inima-mi s-o ţin.

Dar vai, un chip aievea nu eşti astfel de treci
Şi umbra ta se pierde în negurile reci,
De mă găsesc iar singur cu braţele în jos
În trista amintire a visului frumos!
Zadarnic după umbra ta dulce le întind,
Din valurile vremii nu pot să te cuprind.
tot Nichita - de sanjuro la: 14/10/2003 04:06:22
(la: Cele mai frumoase poezii)
Emotie de toamnã

A venit toamna, acopera-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.

Mã tem ca n-am sã te mai vad, uneori,
ca or sã-mi creasca aripi ascutite pana la nori,
ca ai sã te ascunzi intr-un ochi strain,
si el o sã se-nchida cu o frunza de pelin.







Si-atunci mã apropii de pietre si tac,
iau cuvintele si le-nec în mare.
Suier luna si o rasar si o prefac
intr-o dragoste mare.

DOINA de Eminescu - de JCC la: 15/10/2003 13:42:05
(la: Cele mai frumoase poezii)
D O I N A
de Eminescu

De la Nistru pân' la Tissa
Tot Românul plânsu-mi-s'a,
Cã nu mai poate strãbate
De-atâta strãinãtate.
Din Hotin si pân' la Mare
Vin Muscalii de-a cãlare,
De la Mare la Hotin
Mereu calea ne-o atin;
Din Boian la Vatra-Dornii
Au umplut omida cornii,
Si strãinul te tot paste
De nu te mai poti cunoaste.
Sus la munte, jos pe vale
Si-au fãcut dusmanii cale,
Din Sãtmar pânã 'n Sãcele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet Român sãracul!
Indãrãt tot dã ca racul,
Nici îi merge, nici se'ndeamnã,
Nici îi este toamna, toamnã,
Nici e vara vara lui,
Si-i strãin în tara lui.
De la Turnu 'n Dorohoi
Curg dusmanii în puhoi
Si s'aseazã pe la noi;
Toate cântecele pier,
Sboara paserile toate
De neagra strãinãtate;
Numai umbra spinului
La usa crestinului.
Isi desbracã tara sânul,
Codrul - frate cu Românul -
De secure se tot pleacã
Si isvoarele îi seacã -
Sãrac în tarã sãracã!
Cine-au îndrãgit strãinii,
Mânca-i'ar inima câinii,
Mânca-i'ar casa pustia,
Si neamul nemernicia!


Stefane Mãria Ta,
Tu la Putna nu mai sta,
Las' Arhimandritului
Toatã grija schitului,
Lasã grija Sfintilor
In seama pãrintilor,
Clopotele sã le tragã
Ziua'ntreagã, noaptea'ntreagã,
Doar s'a 'ndura Dumnezeu,
Ca sã 'ti mântui neamul tãu!

Tu te 'naltã din mormânt,



Sã te-aud din corn sunând
Si Moldova adunând.
De-i suna din corn odatã,
Ai s'aduni Moldova toatã,
De-i suna de douã ori,
Iti vin codrii 'n ajutor,
Toti dusmanii or sã piarã
Din hotarã în hotarã -

Indrãgi-i'ar ciorile
Si spânzurãtorile!


Marin Sorescu - de sanjuro la: 16/10/2003 01:28:27
(la: Cele mai frumoase poezii)
Pictura cu crin


Si as dori sã te pastrez
In clipa aceasta de stralucire
Ca pe-o floare, care se daruie singura
Unei picturi cu sfânt.
(Vezi arhanghelul cu crinul în mâna.)
Sigur, eu nu sint sfintul!
Dar îmi place imaginea si o pastrez.
Azi-noapte am ascultat spovedaniile complete
(Volumul II sau I?)
Legate în piele, oricum.

Cum se mai aduna si viata noastra!
Ca un film de desene-animate,
Fãcut din cuvinte scrise.
Ce nevoie avem de aceste priviri în urma
Si toate aceste intimplari
Mai mult sau mai putin necesare,
Pe care, pânã la urma,
Sintem tentati sã le credem chiar fericite?
Sint insasi viata noastra cu gust amar
Care tinjeste dupa o lacrima de cainta,
Ca sã-l mai dilueze.

Ai trecut ca o umbra prin toate aceste incaperi
Ale castelului tau
(Nu din Spania, desigur!)
Si nu te-a intinat nimic
Nu te-a atins nici o arma din panoplia
Ghiftuita de spade, din sala armelor.
E nemaipomenit cum frumusetea ta stie sã se apere
Si chiar daca nu mi-ai fi spus o vorba
Pentru mine ai fi fost mai limpede
Decât primul meu gând de dimineata.

Azi-noapte am fost mai epici -
Si cuvintele tale
Le-am vãzut strecurindu-se
Prin fereastra intredeschisa,
Prefacindu-se în fulgi,
Pentru neintinarea orasului.

Presa ticalosita - de zabriski la: 18/10/2003 03:34:17
(la: de ce atat de putini romani citesc ziare?)
Da, fara indoiala ca astea sunt parte dintre raspunsuri.
In plus, sunt prea multe, mult prea multe ziare. Uite, ma uit la revista presei si vad prezentate acolo, alaturi de ziarele care fac eforturi sa ofere, macar din cand in cand, si substanta, tot felul de gazetute cu tiraje de 5-6.000 de exemplare care-si spun “ziare nationale”. E o moda ca fiecare om de afaceri mai rasarit sa-si faca ziar sau sa finanteze unul din umbra. Presa e un instrument de negociere politica. Daca ai un ziar ti se poate face loc pe o lista pentru parlament, poti obtine contracte, poti manevra etc.
Ce vede cumparatorul pe taraba? Vreo 20 de cotidiene de informatie generala editate in Bucuresti (auzisem zilele trecute ca in toata Austria sunt 20 de cotidiene). Cel care nu cumpara in mod obisnuit presa e naucit. Alege la intimplare isi da seama ca a aruncat banii aiurea.
Dar mai cred ceva – ca presa s-a ticalosit, iar oamenii simt asta, chiar daca nu au acces in culisele. Cele 300 - 400 de cotidiene din Romania nu pot supravietui decat cu publicitate – iar clientii de publicitate au aflat repede ce putere au. Ziarele fara scrupule isi santajeaza clientii, ziarele mai decente le fac concesii, publica articole “caldute”, inchid ochii. Sunt putine care incearca sa se mentina si altfel pe linia de plutire – si nu se mai aud in zarva publicistica din Romania.
Ei bine, cititorii nu sunt prosti. Presa produce o singura “marfa”, si marfa aia e credibilitatea. Iar credibilitatea e fragila, se castiga in ani si se pierde repede, toata odata.
E grav. Ziaristii invata ticalosia si compromisul de la sefii lor si de la patroni, care acum domina deciziile editoriale. Vor trebui sa treaca vreo 30 de ani pana cand vor scapa de metehnele astea.
Da, Zabriskie Point. Am vazut filmul demult tare, ar trebui sa-l caut.
#1594 (raspuns la: #1569) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt anonim - de gabi la: 20/10/2003 14:14:15
(la: A existat holocaust in Romania?)
Bine, dar totusi nu vad de ce poate fi considerata comparabila cu islamismul militant (din punctul de vedere al potentialei destabilizari a societatii) acordarea in 1878 a cetateniei romane unei categorii de locuitori care traiau in Romania si presupun ca-si plateau taxele ca si restul lumii. Complotau la vremea aceea impotriva Statului, religiei nationale sau a ordinii de drept? Intreb pt ca nu stiu, nu din retoricism.
Si nu ca-mi place faptul ca li s-a acordat cetatenia numai ca urmare a unei presiuni din exterior: dac-a fost un gest cu urmari proaste pt tara, as fi rezistat presiunii exterioare, iar in caz contrar (adica daca n-ar fi parut o idee rea) ar fi trebuit sa-mi vina ideea gestului inainte sa fie altii nevoiti sa mi-o impuna.
Personal, tot nu vad de ce-ar fi fost o idee rea acordarea cetateniei unei categorii de oameni care in marea lor majoritate faceau comert, plateau taxe si nu generau violenta sociala.

Acestea fiind zise, si desi nu cunosc amanuntele, ceva-mi spune ca Vestul civilizat nu ne-a impus in 1878 acordarea cetateniei pt o minoritate "proaspata" din motive strict umanitare, induiosat fiind el, Vestul, de soarta bietelor minoritati din Romania sau de pe alte coclauri.
Dat fiind faptul ca de ex. Belgia, (care dealtfel ne-a sustinut determinant in efortul de-a ne crea un Stat) avea un rege la vremea aia care-a exterminat in chinuri inimaginabile cateva zeci de milioane de autohtoni, nici macar minoritati, in Congo.
Si asta sub ochii complici si complezenti ai Vestului civilizat, acelasi care-mpingea pe altii ca noi catre progresul social cu forta...
Sau poate pentru oarece Profit, zeul parsiv din umbra multor actiuni "umanitare", trecute si prezente?

Anonom, multumesc pentru efortul de-a aduce anumite date (pentru mine) noi.
#1733 (raspuns la: #1694) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Continuare "pentru ca usa se - de relu la: 28/10/2003 22:02:25
(la: o poveste...)
Continuare "pentru ca usa se deschide si in prag apare un ciine ciobanesc. Se ridica pe labele din spate si ma intreaba in franceza: 'Citi ani ai?' Ma uit nedumerita si ma gindesc ca acest membru al familiei canine nu arata rau. Dar limba aia e tare lunga, si au inceput sa-i curga balele. '23' -- raspund incet si nu pot sa-mi explic de ce nu ma intorc si-o iau la fuga. 'Ah, un numar prim.' 'Cum te numesti?' 'Griveille. Dar prietenii-mi zic GV. Am iesit sa urlu la luna, scuza deranjul, in ultimul timp am fost ocupat cu tot felul de...' si se opri brusc. 'Nu e important. E o seara teribil de romantica, nu?' spune Griveille si se misca catre mine, biped, balanganinduse ca ciclopul din filmul ala vechi cu Ulise. Se opreste linga mine, isi intoarce capul mare si latos si-si linge flegma cu o miscare experta de limba. 'Ce ochi frumosi ai', zice, si apoi continua sa priveasca luna argintoasa. Hmmm. A trecut mult timp de cind cineva m-a complimentat de fel, si, cit de penibil s-ar parea, sint incintata; dar numai un pic. Ma simt ca intr-o poveste... poate ca daca il sarut se schimba intr-un printz. Dar gindul disparu ca umbra sub fulger cind mi-am amintit de problema bucala a dinsului. Fara sa-mi dea de stire, Griveille incepu sa urle la luna: 'Liberte, Egalite, Fraternite!,Liberte, Egalite, Fraternite!,Liberte, Egalite, Fraternite!,Liberte, Egalite, Fraternite!,...'

Dintr-o data incep sa percep ca lumina monitorului Viewsonic imi straluceste in ochi. Atipisem cu capul pe birou. Incetul cu incetul imi revin si-mi amintesc visul cu Griveille, care-mi aminteste in mod tangentzial ca n-am terminat compunerea pentru cursul 'Istoria Tumultuoasa a Frantei'. E prea tirziu acum, sint prea obosita. O termin miine. Dar inca am un simtamint placut si sint incapabila sa nu recunosc ca e datorita complimentului facut de Griveille. De ce nu e Fanel un pic mai mult ca Griveille? -- bineinteles, fara bale, par peste tot, si cu o limba mai scurta. Mai galant. Sa-mi spuna ca am ochi frumosi, si ca ma adora. Vezi sa nu! -- student tipic de informatica 'ai auzit ce-a facut SCO? I-a dat in judecata pe IBM. Vor sa declare licenta GPL nula! Le e frica de Linux, pentru ca e bazat pe o ideologie comunista de cel mai mare nivel. Pur si simplu, GPL este complet anti-capitalista, pentru ca desfiinteaza proprietatea privata. Vezi, Linux nu e proprietatea nimanui. Fundatia capitalismului este proprietatea privata! Guvernul, care oricum este in mare proportie o papusa a marilor companii, e speriat. Acum, in sfirsit, a iesit la iveala ca pazirea proprietatii intelectuale prin licentze este cel mai mare dusman propriu.'... Nici macar n-a observat ca m-am tuns si mi-am facut parul in special pentru ca azi e un an de cind ne-am plimbat pe strazi prima data pina noaptea tirziu, mina-n-mina, si de cind mi-a spus ultima data ca am ochi frumosi. Imi vine sa pling si inima mi se stringe intr-un ghem. Griveille, dragule de tine, sper sa ne mai vedem in tara lui Ene.
..... - de Jorge la: 06/11/2003 16:06:30
(la: Romani in strainatate)
Unii dintre romani mai pleaca si in interes de serviciu cu familie cu tot,sponsorizati bine cu sume grase de catre "societati de binefacere" ,partide, etc. stau bine merci la umbra si storc informatii despre semenii lor pt. dosare ce nu se stie cand vor fi folosite dar este bine să existe,au timp berechet de internet si arunca şoparlica sa sară fraierii cu fofîrlica.
Au renuntat la patriotism?-ei niciodata.
Au ales ei oare calea cea mai usoara?-evident
Romanii ce pleaca o fac ...pentru ca nu-si iubesc tara,sau de ce?
-Ba o iubesc si inca cum,cu mana pe cruce,cu sabia in cingatoare,cu degetul pe tastă gata sa mi te doboare.
marin sorescu - de Catalina Bader la: 08/11/2003 06:17:20
(la: ROMANIA)

Si as dori sã te pastrez
In clipa aceasta de stralucire
Ca pe-o floare, care se daruie singura
Unei picturi cu sfânt.
(Vezi arhanghelul cu crinul în mâna.)
Sigur, eu nu sint sfintul!
Dar îmi place imaginea si o pastrez.
Azi-noapte am ascultat spovedaniile complete
(Volumul II sau I?)
Legate în piele, oricum.

Cum se mai aduna si viata noastra!
Ca un film de desene-animate,
Fãcut din cuvinte scrise.
Ce nevoie avem de aceste priviri în urma
Si toate aceste intimplari
Mai mult sau mai putin necesare,
Pe care, pânã la urma,
Sintem tentati sã le credem chiar fericite?
Sint insasi viata noastra cu gust amar
Care tinjeste dupa o lacrima de cainta,
Ca sã-l mai dilueze.

Ai trecut ca o umbra prin toate aceste incaperi
Ale castelului tau
(Nu din Spania, desigur!)
Si nu te-a intinat nimic
Nu te-a atins nici o arma din panoplia
Ghiftuita de spade, din sala armelor.
E nemaipomenit cum frumusetea ta stie sã se apere
Si chiar daca nu mi-ai fi spus o vorba
Pentru mine ai fi fost mai limpede
Decât primul meu gând de dimineata.

Azi-noapte am fost mai epici -
Si cuvintele tale
Le-am vãzut strecurindu-se
Prin fereastra intredeschisa,
Prefacindu-se în fulgi,
Pentru neintinarea orasului
#3704 (raspuns la: #3693) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
NICHITA STANESCU - de Catalina Bader la: 08/11/2003 06:20:54
(la: ROMANIA)
Emotie de toamnã

A venit toamna, acopera-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.

Mã tem ca n-am sã te mai vad, uneori,
ca or sã-mi creasca aripi ascutite pana la nori,
ca ai sã te ascunzi intr-un ochi strain,
si el o sã se-nchida cu o frunza de pelin.
Si-atunci mã apropii de pietre si tac,
iau cuvintele si le-nec în mare.
Suier luna si o rasar si o prefac
intr-o dragoste mare.


#3705 (raspuns la: #3693) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
GLOSSA - de Catalina Bader la: 08/11/2003 06:35:28
(la: ROMANIA)
de MIHAI EMINESCU

De la Nistru pân' la Tissa
Tot Românul plânsu-mi-s'a,
Cã nu mai poate strãbate
De-atâta strãinãtate.
Din Hotin si pân' la Mare
Vin Muscalii de-a cãlare,
De la Mare la Hotin
Mereu calea ne-o atin;
Din Boian la Vatra-Dornii
Au umplut omida cornii,
Si strãinul te tot paste
De nu te mai poti cunoaste.
Sus la munte, jos pe vale
Si-au fãcut dusmanii cale,
Din Sãtmar pânã 'n Sãcele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet Român sãracul!
Indãrãt tot dã ca racul,
Nici îi merge, nici se'ndeamnã,
Nici îi este toamna, toamnã,
Nici e vara vara lui,
Si-i strãin în tara lui.
De la Turnu 'n Dorohoi
Curg dusmanii în puhoi
Si s'aseazã pe la noi;
Toate cântecele pier,
Sboara paserile toate
De neagra strãinãtate;
Numai umbra spinului
La usa crestinului.
Isi desbracã tara sânul,
Codrul - frate cu Românul -
De secure se tot pleacã
Si isvoarele îi seacã -
Sãrac în tarã sãracã!
Cine-au îndrãgit strãinii,
Mânca-i'ar inima câinii,
Mânca-i'ar casa pustia,
Si neamul nemernicia!


Stefane Mãria Ta,
Tu la Putna nu mai sta,
Las' Arhimandritului
Toatã grija schitului,
Lasã grija Sfintilor
In seama pãrintilor,
Clopotele sã le tragã
Ziua'ntreagã, noaptea'ntreagã,
Doar s'a 'ndura Dumnezeu,
Ca sã 'ti mântui neamul tãu!

Tu te 'naltã din mormânt,



Sã te-aud din corn sunând
Si Moldova adunând.
De-i suna din corn odatã,
Ai s'aduni Moldova toatã,
De-i suna de douã ori,
Iti vin codrii 'n ajutor,
Toti dusmanii or sã piarã
Din hotarã în hotarã -

Indrãgi-i'ar ciorile
Si spânzurãtorile!
#3708 (raspuns la: #3693) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...