comentarii

enuturi cu bolta


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
"mecanismul senzual manaca seminte si scuipa coji cu bolta " - de cosmacpan la: 13/07/2008 14:27:12
(la: ajutor de joaca)
sa moara-n fasa infantilismul dar ce te faci daca reincarnarea are loc intr-o proteza uitata pe noptiera din muzeul figurilor de ceara?

Doamne Andante si cand te gandesti cat mi-am dorit macar o bolta de trandafiri daca cea de vita de vie s-a lasat manata...

La o caprioara prea tinerica nici mugurii nu-s prea bine plesniti si te trezesti ca te joci cu nasturei...
#324869 (raspuns la: #324863) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Copou - de Alice la: 26/10/2003 12:48:27
(la: ATI FOST TOAMNA LA IASI?)
Am fost in Copou la sfarsitul lui octombrie 2003.
Azi!
Era asa cum l-am lasat - frumos!
Pe Dealul Copoului, de jos, de la Biblioteca, si pana sus in Agronomie, copacii ti-aduc toamna in suflet.
Ce m-a impresionat a fost Gradina Botanica plina de lume, de crizanteme (ce de culori! ca niste sentimente frumoase!) si de soare.
Frigul isi facea loc pe sub haine, ma durea teribil un picior si tot nu ma lasam dusa...
Erau oameni care se iubeau peste tot, oameni care nu se fereau s-o arate - bunici si adolescenti, ici-colo cate-o tricicleta cu-n prichindel cam obosit de aerul prea rece!
A fost o zi frumoasa in Iasi, azi. Un Iasi care, din cand in cand, ma surprinde...
E frig rau acum si s-a lasat noaptea peste Targ.
Ma duc la Bolta Rece sa lupt cu frigul din oase si sa-nduplec lupul din stomac...
Copou fericit!
#2186 (raspuns la: #2182) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Din nou Blandiana - de Ingrid la: 17/11/2003 01:03:03
(la: Cele mai frumoase poezii)
EU CRED CA NORII

Eu cred ca norii povestesc
In fiecare tara altfel,
Poate ca sunt tinuturi unde
Se vad pe ceruri epopei -
La noi pe bolta trec ciopoare
Cu caini batrani si miei nostalgici
Si-aluneca-n pasunea-albastra
Pe urma lor trei ciobanei.
Sau se inalta-o manastire
Nepamanteana, ca în somn,
Surpata-n haos fara mila
De rasuflarea unui vant
Si iarasi razvratita-n ceruri
Pana cand aripi de sindrila
Cazand inspre inalt cu spaima
Suie din lacrimi un cuvant.
Cum am putea sa ne dorim
Un cer senin si-o bolta goala,
Cand norii spun poveşti prin care
Suntem salvati în vesnicii?
Veniti, furtuni, deasupra noastra
Si infloreste-ne, durere,
Cat timp mai stii cu abur sacru
Pe cerul lumilor sa scrii...
Arghezi... - de Madalina la: 22/11/2003 10:12:53
(la: Poezii !!)
Psalmul de tainã

O, tu aceea de-altadata, ce te-ai pierdut din drumul lumii!
Care mi-ai pus pe suflet fruntea si-ai luat intr-insul locul mumii,
Femeie raspandita-n mine ca o mireasma-ntr-o padure,
Scrisa-n visare ca o slova, infipta-n trunchiul meu: sacure,
Tu ce mi-ai prins de cantec viata cu brate stranse de grumaji
Si m-ai oprit ca sã mi-o caut la tine-n palme si-n obraji
Pe care te-am purtat bratara la mana casnica-a gandirii.
Cu care-am nazuit alãturi sã leagan pruncul omenirii.
Pur trandafir, batut în cuie de diamant, pe crucea mea
Si care-n fiece miscare pierzi cu-o petala cate-o stea.
Pãmânt figaduit de ceruri cu turme, umbra si bucate.

Tu care mi-ai schimbat cararea si mi-ai fãcut-o val de mare,
De-mi duce bolta-nsingurata dintr-o valtoare-ntr-o valtoare,
Si tarmii-mi cresc în jur cat noaptea, pe cat talazul mi se-ntinde
Si ai lasat sã rataceasca undele mele suferinde;
Unde ti-s mainile sã-ntoarca în aer caile luminii?
Unde sunt degetele tale sã-mi caute-n cununa spinii?
Si soldul tau culcat în iarba, pe care plantele-l cuprind
Si-asculta-n sanul tau suspinul iubirii, cucerit murind?

Tu ce nfiori pe sesuri plopii când treci din crestet la picioare,
Si prinzi de tot ce te-ntalneste o plasa calda de racoare.
Tu ce scrutezi, scotandu-ti sanii pe jumatate din vestminte
Ca sã-i sarute focul gurii, cuprinsi de maini cu luare-aminte,
Pustia vremii, strabatuta de soimi de scrum si de nisip,
Carora vantul le-mprumuta o-nfatisare fãrã chip;

Tu te-ai pierdut din drumul lumii ca o sageata fãrã tinta,
Si frumuseatea ta facuta pare-a fi fost ca sã mã minta.
Dar fiindca n-ai putut rapune destinul ce-ti pandi faptura
Si n-ai stiut a-i scoate-n cale si-a-l pravaIi de moarte, ura;
Ridica-ti din pãmânt urechea, în ora noptii, când te chem,
Ca sã auzi, o! neuitata, neiertatorul meu blestem.

NP:
E una din favoritele mele...
Din "Buna ziua,Ardeal" - de anita47 la: 26/11/2003 07:02:49
(la: EvZ: Revolutie in Georgia)
Georgia, o miza strategica majora

Georgia reprezinta, pe plan international, o miza geostrategica majora, mai ales in ceea ce priveste rutele petroliere, deoarece asigura legatura intre Marea Neagra, Marea Mediterana si enormele rezerve petroliere din Marea Caspica.

Contestatul proiect al conductei petroliere Baku-Tbilissi-Ceyhan (BTC), sustinut de americani si care face legatura intre Azerbaidjan si Turcia, este un aspect important in lupta pentru ocuparea functiei de presedinte al Georgiei. "Statele Unite au un dublu obiectiv in aceasta regiune: sa impiedice Rusia, prin orice mijloace, sa isi refaca influenta in Caucaz si sa gaseasca modalitati de transportare a petrolului din Marea Caspica, fara sa fie nevoie de tranzitarea Rusiei", a declarat Anita Tiraspolsky, specialist in domeniul CSI in cadrul Institutului national de limbi orientale din Paris.

Interese anglo-americane

Conducta de petrol BTC, care va parcurge 1.760 de kilometri si va asigura legatura intre o platforma maritima azera si terminalul petrolier turc din Ceyhan, localitate situata pe coasta mediterana, va tranzita Tbilissi. Costurile sunt estimate la aproximativ 3,6 miliarde de dolari. Constructia conductei petroliere, cu o capacitate de un milion de barili pe zi, urmeaza sa fie finalizata in 2005. Consortiul BTC, condus de compania britanica British Petroleum, mai cuprinde societatea norvegiana Statoil, compania azera publica SOCAR, firmele americane Conoco Phillpis, Unocal si Amerada Hess, societatile japoneze Itochu si Inpex, compania franceza Total, societatea turca TPAO si societatea italiana Eni. Traseul conductei, care respecta clar anumite imperative politice, ocoleste Rusia si trece prin Cecenia, punctul principal al rutelor de tranzit a petrolului si gazului din Marea Caspica. De asemenea, conducta evita Iranul si Armenia, tara aflata in conflict cu Azerbaidjanul, si ajunge in Turcia, principalul aliat al Statelor Unite din regiune.

Cheia de bolta a politicii americane

Construirea acestei conducte, initiata in pofida opozitiei Rusiei, este criticata pentru costul ridicat, pentru traseul dificil si pentru impactul negativ asupra mediului. Conductei de petrol i se va alatura o conducta de gaze naturale, in 2007, care va face legatura intre punctul de distribuire a gazului din Shah deniz (Azerbaidjan) si Erzurum (Turcia), trec#nd prin Tbilissi. "Acest dublu lant energetic este cheia de bolta a politicii americane din regiune. Washingtonul vrea sa creeze o legatura intre Azerbaidjan, Georgia si Turcia, care reprezinta a doua armata din cadrul NATO", apreciaza cotidianul francez Le Monde. "Georgia este un un punct de intersectie a cailor de exportare a resurselor Marii Caspice", a subliniat Thomas Gomar, cercetator in cadrul Institutului francez de Relatii Internationale. Statul georgian a incercat, incep#nd cu a doua jumatate a anilor '90, sa scape de sub influenta rusa, proiectul BTC demonstr#nd apropierea de NATO. "Rusii sunt pe punctul de a obtine un rol hotar#tor pe piata petroliera (...). Ei si-au c#stigat influenta in Caucaz si gratie abilitatii de a evita o confruntare cu americanii", a precizat cercetatorul. "Proiectul conductei petroliere BTC este supus riscurilor, din cauza costului exorbitant si din cauza tensiunilor din zonele pe care le traverseaza, cum ar fi Georgia sau Kurdistanul turc", a subliniat Anita Tiraspolsky.

Mihai VARGA



Moskova nu crede in lacrimi

*Vladimir Putin nu este surprins de schimbarea politica din Georgia

Presedintele rus, Vladimir Putin, a declarat ca schimbarea politica din Georgia "nu constituie o surpriza", fiind rezultatul mai multor erori comise de Eduard §evardnadze in ceea ce priveste politica externa si interna, conform site-ului agentiei Itar-Tass.

"Schimbarea de putere constituie rezultatul normal determinat de o serie de erori sistematice comise in ceea ce priveste politica externa si interna de catre fostul lider" georgian, Eduard §evardnadze, a apreciat Putin. Presedintele rus este de parere ca "politica externa a Georgiei nu a tinut cont de radacinile istorice si culturale ale poporului georgian, sau de contextul geopolitic". "In ceea ce priveste politica interna, am asistat la diferite actiuni sterile de lobby ale formatiunilor politice, in locul consolidarii a institutiilor democratice si esentiale ale statului georgian, in timp ce politica economica a fost limitata la eforturile de a obtine ajutoare umilitoare din strainatate", a declarat presedintele rus. Putin a subliniat ca datoria externa a Georgiei a atins valoarea de doua miliarde de dolari. Circa un milion de persoane au parasit Georgia, majoritatea stabilindu-se in Rusia. Potrivit estimarilor oficiale si neoficiale, venitul Georgiei din tranzactiile cu Rusia este de aproximativ doua miliarde de dolari, cifra care depaseste totalul ajutoarelor straine, a continuat el. "§tim ca situatia populatiei din Georgia este extrem de dificila, iar salariile sunt mici. Populatia nu este disperata doar din cauza traiului dificil, ci si a faptului ca nu vede nici o perspectiva de ameliorare a situatiei actuale", a apreciat Putin. Presedintele rus considera ca s-a intregistrat "o erodare treptata a climatului politic si economic al tarii din cauza coruptiei". (M.F.)


#5253 (raspuns la: #5243) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mistretul cu colti de argint - Stefan Augustin Doinas - de Catalina Bader la: 20/12/2003 03:10:49
(la: Cele mai frumoase poezii)
Un print din Levant indragind vanatoarea
prin inima neagra de codru trecea.
Croindu-si cu greu prin hatisuri cararea,
canta dintr-un flaut de os si zicea:

-Veniti sã vanam în paduri nepatrunse
mistretul cu colti de argint, fioros,
ce zilnic isi schimba în scorburi ascunse
copita si blana si ochiul sticlos...

-Stapane, ziceau servitorii cu goarne,
mistretul acela nu vine pe-aici.
Mai bine s-abatem vanatul cu coarne,
ori vulpile rosii, ori iepurii mici ...

Dar printul trecea zambitor inainte
privea printre arbori atent la culori,
lasand în culcus caprioara cuminte
si linxul ce rade cu ochi sclipitori.

Sub fagi el dadea buruiana-ntr-o parte:
-Priviti cum se-nvarte facandu-ne semn
mistretul cu colti de argint, nu departe:
veniti sã-l lovim cu sageata de lemn!...

-Stapane, e apa jucand sub copaci,
zicea servitorul privindu-l istet.
Dar el raspundea intorcandu-se: -Taci...
Si apa sclipea ca un colt de mistret.

Sub ulmi, el zorea risipite alaiuri:
-Priviti cum pufneste si scurma stingher,
mistretul cu colti de argint, peste plaiuri:
veniti sã-l lovim cu sageata de fier!...

-Stapane, e iarba fosnind sub copaci,
zicea servitorul zambind indraznet.
Dar el raspundea intorcandu-se: -Taci...
Si iarba sclipea ca un colt de mistret.

Sub brazi, el striga indemnandu-i spre creste:
-Priviti unde-si afla odihna si loc
mistretul cu colti de argint, din poveste:
veniti sã-l lovim cu sageata de foc!...

-Stapane, e luna lucind prin copaci,
zicea servitorul razand cu dispret.
Dar el raspunde intorcandu-se: -Taci...
Si luna sclipea ca un colt de mistret.

Dar vai! sub luceferii palizi ai boltii
cum sta în amurg, la izvor aplecat,
veni un mistret urias, si cu coltii
il trase salbatic prin colbul roscat.

-Ce fiara ciudata mã umple de sange,
oprind vanatoarea mistretului meu?
Ce pasare neagra sta-n luna si plange?
Ce vesteda frunza mã bate mereu?...

-Stapane, mistretul cu colti ca argintul,
chiar el te-a cuprins, grohaind, sub copaci.
Asculta cum latra copoii gonindu-l...
Dar printul raspunse-ntorcadu-se.-Taci.

Mai bine ia cornul si suna intruna.
Sã suni pana mor, catre cerul senin...
Atunci asfinti dupa crestete luna
si cornul suna, insa foarte putin.

P.S. multumesc, Mada
moprea19,7281(continuare) - de anita47 la: 27/12/2003 10:41:17
(la: Evreii si o manie curioasa..)
Referitor la "presa cu nuante verzi",un articol "in tema" din revista Electra:
======================


Ştefan Postelnicu

ANTISEMITISMUL ÎN PRESĂ. PUBLICAŢIILE DE EXTREMĂ DREAPTA

Scurt istoric

De-a lungul celor 13 ani care au trecut de la Revoluţia din decembrie a apărut un număr relativ mare de publicaţii ce pot fi subsumate orientării ideologice de extremă dreapta. Şi totuşi puţini sînt analiştii care au acordat o atenţie constantă acestui fenomen. Sigur, articole ocazionale, critice luări de poziţie în raport cu excesele acestor publicaţii au fost şi sînt destul de frecvente. Însă majoritatea radiografiilor evoluţiei sectorului mass-media prin care s-a încercat conturarea specificului presei româneşti de după decembrie 1989 au ignorat acest fapt. O oarecare atenţie din partea cercetătorilor au primit – şi subliniez încă o dată că mă refer aici doar la acele studii sistematice, care nu se opresc doar la denunţarea atitudinilor excesive din punct de vedere ideologic – doar periodicele al căror program doctrinar (în cazul în care acesta există şi este unul coerent) se revendică în mod explicit de la extremă stînga sau reiau clişee ce pot fi identificate ca aparţinînd acestei orientări (e vorba, bineînţeles, de România Mare, Şi Totuşi Iubirea, Politica, Naţiunea şi lista poate continua). Cazul este cu atît mai interesant cu cît, dacă structurile organizaţionale sau de presă de extremă stînga par a fi cu totul dezinteresate în a-şi configura un program propriu-zis, la polul opus tocmai efortul de a elabora o ideologie coerentă pare a fi preocuparea majoră. Alegînd, la întîmplare, două dintre studiile dedicate acestui subiect, Mass Media in Revolution and National Development. The Romanian Laboratory de Peter Gross (Iowa State University Press/Ames, 1996) şi Tipologia presei româneşti de Marian Petcu, (Editura Institutului European, Iaşi, 2000) se poate constata cu uşurinţă cam care este interesul specialiştilor pentru acest segment de presă şi ponderea pe care i-o acordă (atunci cînd i se acordă!) în raport cu cel de extremă stîngă. Dar "bibliografia" neglijării publicaţiilor de extremă dreapta şi a locului lor în peisajul presei româneşti de azi este mult mai vastă şi nu este aici locul să insist asupra acestui fapt.

O scurtă trecere în revistă a acestor periodice este, cred, utilă. Foarte rar, apariţia unei publicaţii aparţinând acestui segment de presă a fost conjugată unei structuri de tip politic. Presa de partid oferă un singur exemplu notabil. Este vorba despre defuncta revistă lunară Mişcarea, organ de presă al Partidului Mişcarea pentru România, condus de Marian Munteanu.

Dacă din punctul de vedere al vieţii politice constituirea unor partide orientate ideologic în această direcţie a fost mai dificilă (iar atunci când acest lucru s-a produs respectivele partide nu au avut puterea financiară şi audienţa necesară editării unui organ de presă propriu), presa de extremă dreapta neafiliată unei grupări bine determinate de interese politice a cunoscut pe parcursul acestor 11 ani o evoluţie aş spune spectaculoasă.

Gazeta de Vest, săptămânal de informare, ce apărea la Timişoara, imparţial din punct de vedere ideologic în anii 1990-1991, va cunoaşte ulterior o rapidă metamorfozare, fiind preluat de un grup editorial orientat către extrema dreaptă (director Ovidiu Guleş, redactori: Zaharia Marineasa, Valeriu Neştian, Mircea Nicolau). Publicaţia va fi transformată în revistă lunară şi îşi va revendica un caracter extremist radical. Spre sfârşitul anului 1999 revista dispare din pricina divergenţelor de opinie ireconciliabile dintre director şi colaboratorii revistei.

Sub îngrijirea unui colectiv de redacţie compus din Gabriel Constantinescu (director), Răzvan Codrescu (redactor-şef), Demostene Andronescu, Marcel Petrişor şi Florea Tiberian apare la Sibiu din 1990 cea mai longevivă revistă de extremă dreapta postrevoluţionară, Puncte Cardinale.

Din ianuarie 1998 apare la Bucureşti revista lunară Permanenţe, editată de Fundaţia Profesor George Manu. Colaboratori acesteia editează pe Internet revista Sfarmă Piatră, "săptămânal de rezistenţă românească". În mai 1998 apărea Cămaşa de izbândă, săptămânal ce, în lipsa unor colaboratori de prestigiu pentru mediile de orientare neolegionară, va dispărea curând.

Din 1998 apare cu regularitate revista lunară Vremea Dreptei Naţional-Creştine scoasă de Editura Vremea (director Nicolae Henegariu).

Din 1997 apare "revista de oceanografie ortodoxă" Scara, publicaţie fără dată fixă de apariţie, cu format de almanah. Gruparea revistei este constituită din aproximativ 100 de colaboratori, redacţia fiind condusă de Mugur Vasiliu (director) şi Rafael Udrişte (redactor-şef). Un program ideologic similar îşi asumă şi revista Măiastra.

Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi din România editează Schimbarea la Faţă, "o propunere de lectură ortodoxă a realităţii româneşti", publicaţie lunară ce apare din ianuarie 2000.

Pe lângă aceste reviste mai apare şi un buletin informativ al Fundaţiei "Buna Vestire", cu o circulaţie restrânsă, incontrolabilă şi fără un impact real.

Trepte ale antisemitismului

Ar fi total greşit să afirm că toate aceste reviste au manifestat în mod explicit atitudini antisemite. În fond, aici este o chestiune de nuanţă. Să luăm, spre exemplu, cazurile Mişcarea şi Scara, două dintre publicaţiile a căror prioritate o constituie (a constituit-o, pentru prima dintre ele, care nu mai apare de mult) conturarea unui program de renaştere în primul rînd culturală. Antisemitismul este aici mai degrabă o prezenţă implicit㠖 atîta vreme cît colaboratorii acestor reviste şi-au propus să readucă în atenţia cititorilor programul ideologic (într-o formă atenuată sau nu) al Mişcării Legionare.

Voi încerca în continuare o trecere în revistă a formelor de antisemitism prezente în discursul presei de extremă dreapta de astăzi, fără a-mi propune un mod sistematic de prezentare.



A vorbi despre nuanţe în atitudinile de tip antisemit poate părea cinic. Şi totuşi, între antisemitismul furibund şi autoasumat şi cel propagat prin reafirmarea, de pildă, a unui inventar simbolistic aparţinînd Mişcării Legionare este o diferenţă. O diferenţă care nu face ca formele "atenuate" de antisemitism să fie mai puţin culpabile sau care să ne dea dreptul de a le trece cu vederea. Există o scală a antisemitismului, dificil de realizat, dar care demonstrează că acest flagel este prezent în forme suficient de "productive" în discursul public din societatea românească.

De pildă, ar trebui să ne întrebăm dacă afişarea unui portret fotografic al lui Corneliu Zelea Codreanu în revista Scara în chip de model absolut al creştinului este sau nu o dovadă implicită de antisemitism. Răspunsul meu este pozitiv şi, în consecinţă, voi încerca o scurtă argumentare. Dacă luăm oricare dintre cele două texte programatice importante ale doctrinei legionare elaborate de către Codreanu – Pentru legionari şi Cărticica şefului de cuib – vom putea face observaţia de bun-simţ că antisemitismul nu este doar o prezenţă constantă aici, ba chiar una dintre cheile de boltă ale întregii construcţii ideologice (spun asta din convingerea că orice ideologie totalitară are mai multe chei de boltă, adică grile pe baza cărora îşi dezvoltă întreaga pseudoargumentaţie).

Cei care îşi doresc reabilitarea doctrinei codreniste îşi justifică demersul prin faptul că ar trebui uitate culpele trecutului, mai ales cele din perioada în care şef al mişcării a fost Horia Sima; ei pledează pentru o reîntoarcere la teoria şi spiritul acestei mişcări, încercînd să se facă abstracţie de excesele practicii. Dar, pentru că tocmai am pomenit cele două volume fundamentale pentru extremismul românesc interbelic, nu mă pot opri să nu observ faptul că doar în Pentru legionari peiorativul jidan apare de aproximativ 500 de ori. Cum, oare, se poate face abstracţie de componenta antisemită evident㠖 care, de altfel, nici nu mai trebuie demonstrat㠖 şi să se păstreze întreg spiritul originar al ideologiei legionare – iată o dilemă pe care neolegionarii "moderaţi" nu au cum să o depăşească.

Aşadar, a-l reabilita pe Codreanu, fie şi prin această modalitate iconografică şi a-l propune implicit drept model absolut al omului creştin este, implicit, un gest antisemit.

*

O altă marotă a neolegionarilor constă în repunerea în discuţie a holocaustului coroborată cu instaurarea regimului comunist în România, care este văzută drept opera exclusivă şi în beneficiul exclusiv al evreilor sau al iudeomasoneriei. A insita asupra acestui punct este, din punctul meu de vedere, inutil, aşa că, mai bine, să trecem la exemple pentru a vedea cum se încearcă sistematizarea acestui tip de "argumentaţie" în beneficiul propagandei antisemite.

Aşadar, simple exemple:

"Cine acuză?", articol de Filon Verca, publicat în Permanenţe, an I, nr.7, iulie 1998, ca răspuns la o analiză a lui Norman Manea din revista The New Republic:

"(…) Nu ştiu cui să mă adresez mai întîi, cînd dl Manea, ca şi toţi coreligionarii săi, de la Moses Rosen la Elie Wiesel, acuză poporul român de toate relele istoriei, dar trece sub tăcere perioada de început a comunismului în România, perioadă în care evreii au avut un rol preponderent în instaurarea lui, după cum au avut acelaşi rol în exterminarea elitei româneşti, ei servind drept instrument în supunerea ţării de către colosul sovietic.(…)"

"Naţionalism şi extremism", articol de Aristide Lefa, publicat în Permanenţe, an I, nr. 5-6, mai-iunie 1998, privitor la acuzaţia de antisemitism adusă întregii Mişcări Legionare:

"(…) În cei peste 70 de ani de la înfiinţarea ei, Mişcarea Legionară a creat acest tip de om [e vorba despre omul nou, n.n.] şi nu puţine sînt exemplele care demonstrează acest fapt, începînd cu jertfa lui Moţa şi Marin, care au murit în Spania pentru Hristos în lupta contra bolşevismului criminal şi ateu pe pămîntul Spaniei catolice şi terminînd cu numeroasele exemple date în închisori, cînd legionarii au ajutat cu sacrificii pe cei care-i prigoniseră în trecut, inclusiv pe evrei.(…) Dacă doctrina legionară îşi propune să creeze un nou tip de om, capabil de jertfă pentru neam şi aproapele său, cum pot fi acuzaţi legionarii de antisemitism, rasism sau xenofobie?(…)Şi Biserica creştină a avut şi are extremiştii ei. Ce sînt sfinţii decît creştini extremişti? Noi îi cinstim şi ne închinăm lor. După teria la modă ce incriminează extremismul, ar trebui

să-i contestăm şi să-i scoatem din calendar şi din biserici.(…)"

"Către prietenii mei români", articol de Nicolae Henegariu, în Vremea Dreptei Naţional-Creştine, an IV, nr.33, 20 aprilie-17 mai 2001; autorul răspunde articolului "Scrisoare către prietenii mei români" de Gaspar Miklos Tamas, publicat în Dilema, nr.416, în care se vorbeşte despre rolul unei părţi a elitei culturale în propagarea antisemitismului:

"După această întristare pentru prezentarea necritică a intelectualităţii interbelice de dreapta şi chiar fasciste (?), gardianul de serviciu al gîndirii politic corecte ajunge la locul care-l doare(…):<>. Împrejurarea probabil prea puţin importantă, că peste un milion de români au fost exterminaţi de către comunişti în închisorileşi lagărele din România şi URSS nu-l tulbură pe acest exponent local al gîndirii politice corecte(…)".

"Dogma capitală a noii ordini mondiale", semnat de Gabriel Constantinescu, în Puncte Cardinale, nr.4/88, aprilie 1998, prin care este repusă în discuţie cifra victimelor holocaustului după principiile cinice ale "aritmeticii" antisemite:

"(…)După obţinerea victoriei în cel de-al doilea război mondial (o victorie al cărei unic beneficiar a fost iudaismul, democraţiile şi comunismul sovietic nefiind decît instrumentele prin care s-a obţinut victoria), evreii au exploatat din plin consecinţele cumplitului carnaj, creînd cea mai redutabilă armă în procesul de decreştinare şi iudaizare a omenirii: mitul celor şase milioane, Holocaustul. (Cu menţiunea că în ultimul timp cele şase milioane au devenit totuşi o cifră negociabilă cu prudenţă).(…)"

Comentariile sunt de prisos, iar a continua lista de exemple ar deveni obositor.

*

O altă formă de realizare a antisemitismului, pe care doar o voi menţiona, este următoarea afirmaţie, prezentă constant – şi, surprinzător, venind uneori chiar de la intelectuali implicaţi în activităţi civice, de la democraţi de bună credinţă! – nu doar în presa extremist-legionară: antisemitismul de astăzi este doar rodul insistenţei cu care evreii încearcă să impună rediscutarea unor chestiuni "sensibile" (fie că e vorba despre rebeliunea legionară, de deportările din Transnistria, de antisemitismul unora dintre cărturarii români, sau de cel manifestat în perioada tîrzie a ceauşismului în unele publicaţii extremiste), fără a lăsa analizarea acestor fapte în seama "noastră", a românilor. Afirmaţia apare, de regulă, însoţită de o alta, şi anume: tragedia holocaustului este folosită drept modalitate de culpabilizare generală a celorlalţi, a ne-evreilor, de către evrei.

După cum s-a văzut, nu mi-am propus un studiu sistematic, ci, mai degrabă, un inventar parţial al unor atitudini extremiste, despre care se vorbeşte, cum spuneam şi mai sus, destul de des, fără a fi exemplificate sau analizate în amănunt. Desigur, problematica este complexă, dar asupra altor aspecte pe care le comportă voi reveni cu un prilej ulterior.











#7296 (raspuns la: #7281) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Martisor - de SB_one la: 29/02/2004 13:10:20
(la: 1 Martie - despre Martisor)

În fiecare martie, natura îşi reia ciclul vital. Şi în noi înmugureşte iar, şi iar, speranţa. Nu întîmplător, în luna martie se celebrează „Ziua Femeii”. Femeia este aceea care păstrează viaţa şi o înnoieşte. Femeia este fiinţa prin care Dumnezeu şi-a luat un trup omenesc şi a venit printre noi să ne re-înveţe omenia, în esenţa ei: iertarea, răbdarea, dreapta judecată, toleranţa, mila, iubirea de semeni. Vrem să recunoaştem sau nu, tributari orgoliului nostru masculin, Femeia, prin ce are ea misterios, prin răbdarea ei egală cu istoria lumii, dă consistenţă, substanţă şi scop acţiunilor noastre.
Bolta catedralelor este susţinută de o cheie – cheia de boltă, secret cunoscut doar de constructorii iniţiaţi şi transmis exclusiv în mediul lor. Fără această cheie, bolţile catedralelor s-ar prăbuşi. Fără femeie -, cheia de boltă a lumii noastre, secretul rezistenţei, continuităţii şi măreţiei ei, viaţa ar înceta. Uităm adesea că suntem fiii unor mame. Uităm uneori că partenerele noastre care ne iubesc îşi zidesc vieţile în temelia vieţilor noastre. Luaţi de vîltoarea „războaielor” noastre, cel mai adesea inutile, uităm să preţuim şi să acordăm respect acestui nevăzut izvor de blîndeţe, duioşie şi înţelegere.
Poate că lumea bărbaţilor a obosit. Poate că vitalitatea lor s-a erodat, fiind mereu expuşi exigenţelor de tot felul, proprii sau impuse de regulile sociale. Poate că a venit vremea să acordăm şi femeilor dreptul de a decide, de a continua ceea ce noi am început. Pentru că au dovedit calităţi incontestabile de lider, de bun organizator şi o stăruinţă fără seamăn în a-şi atinge ţelurile. Pentru că au dovedit, într-o istorie multimilenară, mai multă toleranţă şi putere de a ierta, decît am putea noi dovedi. Poate a venit vremea să demontăm eterna sintagmă a misoginismului: „lumea noastră este şi trebuie să fie condusă de bărbaţi”. Uitînd că echilibrul aceste lumi l-a creat, pe nevăzute, tăcut, lumea femeilor.
Cel care nu respectă femeia nu respectă viaţa. Iar cine nesocoteşte viaţa, este pierdut. Doresc tutror femeilor să fie fericite. Doresc să le mulţumesc că există şi că au grijă de noi, de viaţă, de continuitate. Au în mine un mare admirator. Al puterii lor de care nu sunt niciodată conştiente.

semnat
NB



SB
................................................................
mici ca la buzau - de bluey2564 la: 04/03/2004 02:07:16
(la: Mici ca la Buzau)
...din cate stiam, in compozitia pentru mici se foloseste si carne de oaie;
probabil ca aceasta reteta "ca al buzau" e usor diferita de ceea ce stiam eu; dupa stiinta mea, carnea cea mai buna pentru mici o reprezinta ceafa (porc+vita+oaie)

Dar, una peste alta, ca la Buzau sau ca oriunde pe la noi, astept cu dor anotimpul unor gratare cu mici bine stropiti cu bere la adapostul umbrei generoase ale unei bolti de vita.....
O poezie favorita de-a mea... - de ikoflexer la: 25/03/2004 13:55:16
(la: Cele mai frumoase poezii)
O poezie favorita de-a mea... si puteti si sa o auziti recitata de autor la
http://www.romanianvoice.com/poezii/poezii/fatfrumos.html

Fãt-Frumos -- de Adrian Paunescu

Oameni, oameni, fratii mei,
Disperatii, fericitii,
V-ati spãlat de superstitii,
De demoni si dumnezei.

Insã-i nu-i destul folos
Dacã peste tot ce este
V-ati spãlat si de poveste,
L-ati pierdut pe Fãt-Frumos.

Vin la voi acum plângând,
Gura-mi sângerã ca rana,
Unde este Consânzeana,
In ce bolti, pe ce pãmânt?

Mã ridic plângând de jos,
Ca la un pierdut examen,
Unde vã e basmul, oameni.
Ce-ati fãcut cu Fãt-Frumos?

Fãt-Frumos n-a existat,
N-a stat nimãnui în cale,
Era numai visul moale
Al vreunui trist bãiat.

Mai visati de vreti sã fiti
Fericiti cu capu-n pernã,
Feriti epoca modernã
De rigizi si scofâlciti.

Din prea mult entuziasm
Sã nu spargeti Voronetul,
Dati-i voi mai mare pretul,
Oameni, mai râvniti la basm.

Voi, care aveti copii,
Nu-i lãsati sub gând satanic,
Sã respire sterp, mecanic,
Ca si când nu ar fi.

Doborâti himera jos,
Oameni, reveniti în lume,
Pe umana noastra culme
Regãsiti pe Fãt-Frumos.

Fãt-Frumos si toti ai lui,
Fiincã unde nu-i poveste
Lume nu-i si om nu este
Si, de fapt, nimica nu-i.

El venea la noi pe jos
Si ni l-au rãpit piratii,
Vamesi vigilenti, redati-i
Actele lui Fãt-Frumos.

Dati-i viata înapoi,
Ochii mari, miscarea buzii,
Fãt-Frumosul din iluzii
Si frumos numai prin voi.
Reverberatii gotice - de mircios la: 18/05/2004 21:07:22
(la: Groapa)
Am promis ca revin. Si iata-ma:

Ceasul tacut, soarelui stins
Dor de miscare scurge-n dogoare.
Cazut de pe scut, candva aprins,
A noptii chemare o soarbe-n racoare.

Neimpacate, a boltilor soapte
Asteapta cuvantul sa le culeaga.
In care noapte sa fie fapte,
Numai ecoul va sa-nteleaga,

Si le va duce la aleasa rascruce.

Pe aripi de gand, sub lumina de luna,
Va fi un drumet ce povara-i dulce
O va primi din aleasa fantana.

Purtat de vis, intr-o noapte nebuna,
Doar el le aude din tainica struna.
va fi un drumet si va fi o fantana...


#15583 (raspuns la: #15449) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Colentina lui Cartarescu - de Serban la: 24/07/2004 00:53:11
(la: Cele mai frumoase poezii)
sanjuro, spre rusinea mea e pentru prima data cand citesc aceasta poezie a lui Cartarescu. Vreau doar sa iti multumesc pentru ocazia oferita. Colentina inseamna pentru mine copilarie, bunici stravezii de ceata timpului, colegi de scoala, invatatoarea Marin Maria, prima poezie scrisa, plopii desfunzindu-se timpuriu spre mirarea unor ochi mari si atenti de pionier ce eram, caini maidanezi adusi pe furis in casa spre disperarea familiei, indianul vinetu din paduricea din spatele Spitalului Fundeni, intr-un cuvant tot ce a fost si inca mai este.
Colentina este prin definitie mahalaua cu tot ce reprezinta ea. Muncitori, pensionari, caini la gard, gaini, gratare de duminica, masa de lemn sub bolta, carciuma, umbra, si un altfel de aer: un aer irespirabil in metropola, irespirabil la sat. Un aer special al mahalagiilor si mahalagioaicelor cuvinte perimate intre timp. Mahalaua Colentinei mi-a fost casa si imi este aducere aminte; asta pentru ca prezentul prea putin exista intre un birou din centru si un pat prea anost pentru a-l considera acasa.

Destul insa despre Colentina mea.

Voi continua prin cuvintele lui Francois Villon

-------------------------------------------------

BALADA LUI VILLON SI A ROTOFEIEI DE MARGOT

Daca iubesc si-i port mandrei credinta
se cade ca sa-mi ziceti prostanac?
Atatea ispiteli are-n fiinta
ca-ncing si spada ca sa-i fiu pe plac.
Cand are musterii o oala-nsfac
si fara zarva le-aduc bauturi,
paini, branza, poame si-alte-mbucaturi.
"Intr-un ceas bun!" le zic, de scot pitacul
si "Mai poftiti, cand veti mai fi-n calduri,
In crasma asta-n care ni-i ogeacul!"

Dar mai tarziu ce hai e cu putinta
cand fara bani Margot intra-n iatac!
Nu pot s-o vaz si ros de suferinta
Ii iau bulendrele si-n ciuda-i fac
ca i le tin zalog, sa-i vin de hac.
Cu mana-n sold ma ia la-njuraturi,
si jura pe Hristos cel din scripturi
ca nu le da. Atunci inhat tesacul
si-i fac sub nas vreo doua belituri,
in crasma asta-n care ni-i ogeacul.

Pe urma ne-mpacam si, drept cainta,
trosneste-un part de nu stiu ce sa fac.
Razand, ma mangaie cu staruinta,
imi zice tont si cearca la turlac.
Tarziu, beti morti, cadem in somn buimac
si-n zori, cu matele-n ghioraituri,
ma-ncaleca sa nu-i fac bataturi.
Icnesc, turtit sub ea, pan'ma ia dracu'
de-atatea dezmatate calcaturi,
in crasma asta-n care ni-i ogeacul.

Inchinare:
Vant, ploaie, ger...Ai paine, nu induri!
Is curvalau ca-mi plac ai curvei nuri.
La fel suntem? Ca doua picaturi.
La mata rea un soarec rau e leacul!
Otreapa esti, cu-otreapa te-nfasori!
Nu tii la cinste, n-ai de und' s-o furi
in crasma asta-n care ni-i ogeacul.

Francois Villon, in traducerea lui Neculai Chirica, 1983.
ULTIMUL ROMANTIC - de enigmescu la: 08/08/2004 09:48:15
(la: BULUMACUL LUI FUNDULEA)
Curcubeul marii,
Linistea-nserarii,
S-au oprit o clipa
Pe sub bolta zarii
Si-si intind in pripa
Cate o aripa.

Adierea calda
Pajistea o scalda,
Salbaticele flori
Se intind la sfada
Tremurand usor
Petalele-n culori.

Valurile sparte
De un tarm, departe,
Canta melancolic
Pe un vers de Dante
Si revin metodic
La marsul haotic.

Plaja-nfierbantata
Sufera uscata.
Pe obrazu-i galben
N-are nici o pata,
Fondul ei de ten
Parca-i din polen.

Papagali flecari
Locali si/sau hoinari
Croncane sfatosi
-Ca sunt carturari
Chipesi, inimosi-
Despre mosi-stramosi.

Cateva ferigi
Frunzele-si fac brici
Iar pe sub un tui
Armii de furnici
Cauta hai-hui
Hrana pt. pui.

Un pudel roscat
Este acrobat
Si sare de zor
Dupa un vanat
Ce-l ataca-n zbor
Zumzaind sonor.

Un motan ghidus,
Negru ca de tus,
Se joaca-n nestire
Cu un ghem de plus,
Pisiceasca-i fire
Atragand uimire.

Iata, un mosneag
Chel si cam beteag
Amintiri aduna
Si le face cheag
Ca vrea sa ne spuna
O poveste buna.

Blondul baietel,
Carn si subtirel,
Si-a gasit iubita,
Asa crede el,
Iara cea gasita,
Zice, se marita

Dara vrea ca zestre
Lucruri tot maiestre:
Pantofiori de lac,
Margele albastre,
Rochii de bumbac
Si papusi un sac.

Brazdele de spuma
Rad fatis in gluma
Despre un pescar
Care de o luna
Cearca in zadar
Sa prinda homar.

Dar el innadeste,
Da nada la peste,
Vorbeste cu sine
Sau numai gandeste
Ca trofeul vine
Cand ai stat mai bine.

M-am intins pe jos
Sub un pom scortos
Si ma uit ferice
Cat e de frumos...
Cine poate zice
De-i magie-aice'?
#19357 (raspuns la: #19356) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ceea ce s-a distrus dupa '89 nu se afla acolo inainte de '45 - de Gheorghe Doja la: 14/09/2004 15:10:13
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)

In 1945 tarile avansate vest-europene erau puternic industrializate si posedau o clasa muncitoare disciplinata si instruita. In 1945 Romania se afla virtual la sapa de lemn. Tara cu o economie eminamente agrara si cu o taranime analfabeta, flaminda, dezbracata si desculta. In 1945 in Romania se lucra pamintul cu plugul cu boi si ce se cistiga cu greu, smulgindu-se din piatra, ajungea in cea mai mare parte in buzunarele ciocoimii pentru a-si cladi palate si traii in huzur.


Ceea ce s-a distrus de dupa '89 incoace nu s-a aflat acolo inainte de '45. S-a distrus ceea ce s-a construit cu greu si cu multa munca in anii comunismului. Uluitor in ce masura se orbecaie si bate cimpii in ziua de azi!...Se blameaza "comunistii" pentru distrugerile pe care nu sistemul comunist le-a adus tarii ci mocirla urit duhnitoare a canibalismului capitalist in care s-a intrat dupa '89.


In contextul sistemului comunist s-au comis si erori dar premiza in sine a fost buna: construirea unei societati mai drepte si mai umanizate. In Romania s-a realizat enorm in anii comunismului si putem constata ca sistemul comunist a fost infinit mai uman si mai putin intrusiv decit ar putea fi vreodata capitalismul. Pot spune ca in contextul sistemului comunist eram liberi sa gindim, nu eram indoctrinati si conditionati cu pubilcitate schizofrenica si junk cultural, nu eram virati in a deveni ciini pavlovieni, consumatori artificiali de bunuri sau idei cum se intimpla in tarile capitaliste.


Vedem acum in perspectiva istoriei ca sistemul comunist a asigurat o administrare responsabila a tarii si resurselor ei. Trebuie subliniat ca meritul a apartinut sistemului in sine si nu "comunistilor". Comunisti din pacate n-au existat pe vremea sistemului comunist mai multi decit inainte sau decit acum. De unde atitia comunisti?...Ceea ce am avut a fost un sistem care a impus societatii norme, care a disciplinat societatea, care a silit oamenii sa munceasca si sa coopereze pentru a construi infrastructura economica si sociala a tarii.


Ceea ce a protejat societatea in perioada comunista a fost sistemul comunist insusi. Deci normele sistemului comunist bazate pe ideea de justitie si echitate sociala. Acest deziderat de justitie si echitate sociala a fost cheia de bolta a sistemului comunist. Cita vreme a existat sistemul comunist a mobilizat societatea la construirea si prezervarea unei societati bazate pe aceste comandamente.


Cei pe care ii numiti "comunisti" n-au fost altceva decit oameni care au lucrat in solda sistemului respectindu-i normele si regulile. Privilegiile mult trimbitatilor "privilegiati" ai sistemului comunist erau insignifiante. Sa cistigi dublu cit salariul mediu pe economie este egal cu zero. Adevaratii exploatatori singerosi in tarile capitaliste (printre care cu oroare trebuie sa numaram acum si tara noastra) isi trag milioane pe spinarea ingirbovita a omului de pe strada.


Asa ca in Romania nu comunistii au delapidat tara ci animalul uman in conditiile si cu concursul sistemului capitalist acum in vigoare in tara. Sistemul comunist n-a ingaduit si n-ar ingadui canibaliada la care este expusa astazi tara. In contextul sistemului comunist am construit si avansat ca societate. Normele sistemului comunist ne aparau. In sistemul capitalist oamenii au libertatea de a se calca in picioare si canibaliza.
#22223 (raspuns la: #22004) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
De ce nimeni nu mai scrie? - de (anonim) la: 14/11/2004 03:25:54
(la: Cele mai frumoase poezii)
Dragii mei, de ce taceti? mai scrie'i ceva, altfel raman aici singura si n-am cu cine discuta. Hai sa va mai trimit o poezie, poate vine dezghetul.

De fapt, este o "coroana de sonete", care se nume;te "Sete de viata":

1

Nu sufăr vorba spusă cu emfază -
Sinceritatea nu suportă falsul,
Timid şi molcum îi răsună glasul
Iar Adevăru-i stă mereu de pază.

În sufletul curat găsesc oaza
De sentimente mari, când sună ceasul,
Poruncitor chemându-mă Parnasul
Spre culmea lui, ce-n soare scânteiază.

Acolo-mi este raiul de lumină
Spre care tind cu inima senină
Când Poezia-n suflet se pogoară...

Acolo râd şi plâng precum îmi place,
Nu pot să mint, nu ştiu a mă preface,
Sunt simplă ca o strună de vioară.

2

Sunt simplă ca o strună de vioară,
Deşi exprim şi culmea şi abisul,
Conţin în mine iadul, paradisul,
Speranţa, ura, dragostea de ţară .

Moldova mea! Iubirea mea amară,
Eu îţi închin şi faptele, şi scrisul,
Cu viitorul tău nutrescu-mi visul,
Prin tine Universul mă-nconjoară...

Ce dragi îmi sunt aceste sate albe
Cu case ca mărgelele în salbe,
Privite de pe deal în toi de vară,

Ce dragi îmi sunt livezile-nflorite,
Băieţii tăi şi fetele smolite,
Admir aroma crinului, fugară...

3

Admir aroma crinului, fugară...
Ca raza - sveltă, dreaptă-i este firea
Petala-i albă - pură ca iubirea,
Ce frageda juneţe o-nfioară,

Dar fii atent - prea multe, te omoară
Aceste flori, deşi uimesc privirea
Şi par să-ţi dăruiască fericirea
Prin frumuseţea lor sublimă, rară.

Un paradox cum se întâmplă-ades,
Deşi e mult prea lesne de-nţeles :
Aşa-i natura - veşnic ne şochează...

Ci uneori îmi pare o trădare -
Perfidia aceasta crunt mă doare
Şi inima de dor mi se cabrează.

4

Când inima de dor mi se cabrează,
Speranţa-mi ca un abur se topeşte,
Se-ntâmplă să-i şi-njur moldoveneşte
Pe toţi - miniştrii, oamenii de vază...

Patriotismul? Nu e doar o frază
Cu care un popor se amăgeşte?
Îmi vine să exclam : Doamne, păzeşte
De cancerul verbal în metastază!

Un paradox şi-aici, dar ştiu prea bine,
Că dragostea ce-o port în piept la mine
Pentru poporul meu - ea mă salvează...

Cu ea mă simt păşind în nemurire -
Mă las cuprinsă de nemărginire,
Vibrând cu Universul într-o fază.

5

Vibrez cu Universul într-o fază
Şi simt că sunt mai sigură de mine
Când beau din energiile divine -
De parc-aş trece-n altă ipostază.

În alt diapazon îmi luminează
Şi soarele din cer; Atunci, în fine,
Micimile vieţi-mi sunt străine,
Pământul neclintit îmi stă la bază.

Sunt gata să împart cu toţi misterul
Acestei stări de forţă... Efemerul
Se sparge-n stânca asta solitară.

Când noaptea lin se lasă, ca o ceaţă,
Arunc calvarul grijilor din viaţă,
Absorb din lut esenţa mea primară.

6

Absorb din lut esenţa mea primară,
Mă contopesc cu tot ce-i viu pe lume -
Naiadă în a valurilor spume,
Driadă în pădurea seculară.

Cu arborii renasc în primăvară
Şi dau cu ei în floare - fără glume!
Aceste mici minunăţii anume
Îmi fac senzaţia vieţii clară.

În miezul codrului mă simt acasă,
Ating cu geana cerul de mătasă
Şi fruntea mi se mistuie în pară...

În arşiţele verii cu mirare
Din cupele ei pline cu vigoare
Sorb adierea vântului de vară.

7

Sorb adierea vântului de vară,
Ce poartă rodul lanului în spate -
Cu boabe de polen, înmiresmate
El fecundează grâul şi secara.

Această pâine-i dulce şi amară,
Dar zi de zi cu ea ne ţinem, frate,
Ea scoase din nevoi nenumărate
Şi neamul, şi familia, şi ţara.

Nu voi să iau nici cea mai albă pâine
Din alt pământ, din mâinile străine,
Căci maica noastră glia se-ntristează.

Mi-a-mprumutat orice atom din mine
Şi mă hrănesc din ea - aşa e bine -
Să-i prind cu gura ploaia, roua, raza...

8

Eu prind cu gura ploaia, roua, raza -
Orice-mi trimite cerul şi destinul;
Suport plăcerea, umilinţa, chinul,
Şi toate-adânc în suflet ma-ncrestează.

Eu le accept pe toate, cât durează
Această viaţă, căci urăsc suspinul.
Dulceaţă şi venin - aşa e vinul,
Deci bea - şi Dumnezeu te aibă-n pază!

Să joci, de ai intrat cumva în horă -
Ai de trăit un an, o zi, o oră?
Nu-ţi este dat să le cunoşti pe toate...

Dar am oricând o scumpă mângâiere -
Să simt Frumosul până la durere
Mă bucur pururea, că mi se poate!

9

Mă bucur pururea, că mi se poate
Să simt căldura ţarinii străbune,
Când bat călcâiu-n horă, să răsune
Ecoul peste văi şi peste sate.

În glia asta inima-mi se zbate,
Din ea răsare versul meu pe strune
Şi-n ea mă voi întoarce, când să sune
Va fi cel ultim ceas al vieţii...Vade!

Va spune Moartea, - vino, hai cu mine...
Şi voi pleca spre zările senine
Primindu-mi şi osânda, şi tainul.

Dar cât trăiesc - cu zâmbetul pe faţă!
Să râd, să plâng, să lupt cu rău-n viaţă,
Să beau licoarea vieţii, ca rubinul...

10

Eu beau licoarea vieţii, ca rubinul,
Vrăjită de sclipirile-i solare
Şi beată de aromele-i amare -
Nedespărţit de trandafir e spinul.

Eu nu mă plâng, că mi-am ratat destinul,
Deşi am tras necazuri, şi mă doare,
Dar am avut tărie şi răbdare -
Nu-i chip să-ţi iasă-ntruna doar cu plinul.

Greşit-am des, dar nu din rea voinţă,
Am fost senină chiar şi-n suferinţă
Şi n-am lăsat să mă sufoce splinul.

Păşind mereu cu fruntea ridicată
Am stors din rodia vieţii toată
Dulceaţa, şi tăria, şi veninul!

11

Dulceaţa, şi tăria, şi veninul
Fac existenţa noastră precum este -
Haină, sau frumoasă ca-n poveste,
Sau neagră, sau mai albă decât crinul.

Dar eu îi sunt şi robul şi stăpânul -
Cad în abisuri şi mă urc pe creste,
Fac vânătăi şi răni, îmi joacă feste,
Ci tot câstig în lupta cu destinul!

Câstig această boltă azurie,
Toloacele în puf de păpădie
Şi primăverile înmiresmate.

Acestea le ador la nebunie
Şi-n frumuseţea lor pe-o veşnicie
Aş vrea să mă dizolv încet... În toate!

12

Aş vrea să mă dizolv încet în toate -
Să alăptez cu dor întreaga fire,
Turnându-i dureroasa mea simţire
În toate florile, în orice vietate.

Spre ea înalţ aceste mâini crispate,
Spre ea îndrept sfioasa mea privire,
În muta rugăciune de iubire
Ce sufletul mi-l scaldă-n voluptate.

Extaz şi chin... O sete mă sfâşie
De-a tinereţii apă veşnic vie,
Deşi-mi coboară iernile în plete.

Iubesc şi cuget, arde-a mea făclie,
Dar voi întoarce sacra datorie
Când potoli-se-va această sete...

13

Când potoli-se-va această sete
De Dragoste, Frumos şi Poezie?
Atunci doar, când în inima pustie
Se va-ntrona răceala... Nu pot crede

Că osteneala cu mişcări încete
Din ochi va şterge râs şi veselie,
Că stelele vor înceta să-mi fie
Prietene fidele şi discrete.

Nu pot să cred că tot ce mă-nfioară,
Tot ce iubesc acum va fi să piară,
Că e zadarnic visul unei fete...

Ci dacă-i viaţa doar un vis de vrajă
Mă voi lăsa de moarte prinsă-n mreajă
Fără dureri şi fără de regrete.

14

Fără dureri şi fără de regrete
Voi părăsi această lume tristă,
Trecându-mi viaţa toată în revistă
Prin minte-mi trec imagini cete-cete.

Ştiu tainele-i şi micile-i secrete -
Ascund ades un zâmbet în batistă,
Având eu însumi suflet de artistă
Îi iert această farsă. Să se-mbete

Cu comedia azi jucată-n scenă
Cei obsedaţi de-o patimă obscenă -
Pe mine nada nu mă mai tentează.

Arunce-n aer fraze dulci, pompoase,
Pe mine doar în pace să mă lase -
Nu sufăr vorba spusă cu emfază.

15

Nu sufăr vorba spusă cu emfază,
Sunt simplă ca o strună de vioară,
Admir aroma crinului, fugară,
Şi inima de dor mi se cabrează.

Vibrez cu Universul într-o fază,
Absorb din lut esenţa mea primară,
Sorb adierea vântului de vară
Şi prind cu gura ploaia, roua, raza...

Mă bucur pururea, că mi se poate
Să beau licoarea vieţii, ca rubinul,
Dulceaţa ei, tăria, chiar veninul!

As vrea să mă dizolv încet în toate
Când potoli-se-va această sete -
Fără dureri şi fără de regrete...

Cu sincere salutari, Adela Vasiloi

fefelinelor, ce parere aveti? - de anisia la: 19/11/2004 12:56:03
(la: Trancaneala Aristocrata)
tocmai am primit asta prin email de la un fost coleg care este acum in canada si m-am gandit sa impart cu voi. nu va suparati ca nu o traduc, dar sint puturoasa :)))

Why Men Are Just Happier People -

Your last name stays put.
The garage is all yours.
Wedding plans take care of themselves.
Chocolate is just another snack.
You can be president.
You can never be pregnant.
You can wear a white T-shirt to a water park.
You can wear NO T-shirt to a water park.
Car mechanics tell you the truth.
The world is your urinal.
You never have to drive to another gas station restroom
because this one is just too icky.
You don't have to stop and think of which way to turn a nut on a bolt.
Same work, more pay.
Wrinkles add character
Wedding dress $5000, Tux rental $100.
People never stare at your chest when you're talking to them.
The occasional well-rendered belch is practically expected.
New shoes don't cut, blister, or mangle your feet.
One mood -- all the time.
Phone conversations are over in 30 seconds flat.
You know stuff about tanks.
A five-day vacation requires only one suitcase.
You can open all your own jars.
You get extra credit for the slightest act of thoughtfulness.
If someone forgets to invite you, he or she can still be your friend.
Your underwear is $8.95 for a three-pack.
Three pairs of shoes are more than enough.
You almost never have strap problems in public.
You are unable to see wrinkles in your clothes.
Everything on your face stays its original color.
The same hairstyle lasts for years, maybe decades.
You only have to shave your face and neck.
You can play with toys all your life.
Your belly usually hides your big hips.
One wallet and one pair of shoes one color for all seasons.
You can wear shorts no matter how your legs look.
You can "do" your nails with a pocketknife.
You have freedom of choice concerning growing a mustache.
You can do Christmas shopping for 25 relatives on December 24 in 45 minutes.

No wonder men are happier
Mihai - de (anonim) la: 31/12/2004 23:58:38
(la: Ultima carte)
Salutare.Am citit cartea .Stiam de existenta acelui loc cu mult inaite ca satelitii americani sa-l descopere.In cercul de oameni in care ma invirt anume persoane cu capacitati paranormale au mentionat despre acel loc inca de acum citva ani.Se pare ca se poate intra si altfel in acel loc.Nu era nevoie de foraj cu utilaje sofisticate.In lumina celor citite de mine din alte publicatii, cei care au construit acel laborator sint uriasii care traiesc pe partea interioara a pamintului.Pentru cei care nu stiu,se pare ca pamintul e ca o coaja de nuca,gol pe dinauntru,si nu plin cum am fost invatati.La doua mii de km pe partea intena a globului,se afla un soare de plasma care intretine viata.Aurorele boreale se pare ca nu sint altceva decit reflexia soarelui interior pe bolta cereasca de la suprafata,pamintul avind deschidere la poli de citeva sute de km diametru.Suprafata interioara a pamintului e de citeva ori mai mare decit la suprafata unde cea mai mare parte e ocupata de ape.In plus acolo,traiesc animale si plante care nu se gasesc la suprafata(de ex dinozauri).Uriasii din interior au circa 4 m inaltime si traiesc circa 1000 ani.Da se pare ca traiesc mult mai mult decit noi si sint foarte avansati spiritual si tehnologic.Americanii stiu inca de acum 50 de anide chestia asta dar tac ca niste nenorociti ca sa nu afle lumea ca exista alte fiinte de la care noi putem invata multe.Daca s-ar afla ,marile puteri nu ar mai putea sa manipuleze omenirea in nici un fel.Contactul cu uriasii ne-ar deschide ochii asupra multor secrete legate de trecutul prezentul si chiar viitorul omenirii.In descoperirea din muntii bucegi,sint trei tunele unul dinele coboara spre interiorul pamintului si cred ca are legatura cu aceasta lume de care pomeneam.Pe scurt cam atit ;daca vreti sa aflati sialte chestii despre acest subiect,dati pe gooogle cautare dupa :our hollow earth.Dumnezeu sa ne ajute si sa deschida ochii acestui popor mintit si dus de nas de-atita vreme.
#32532 (raspuns la: #28832) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nici doctorii nu va mai pot ajuta... - de Reallifehunter la: 20/02/2005 13:58:08
(la: A fi roman: frustrare sau mandrie)
Dragii mei,parerea mea este ca ati pierdut contactul cu realitatea(unii din voi),si,din greseala,intrand pe acest site,am realizat ce se intampla cu oamenii care nu si-au depasit frustrarile copilariei ,lipsa de bomboane cubaneze.Sicer,ma indreb de ca mai scriu,PENTRU CINE de fapt?
Pai dragutilor soricei de birou,voi chiar nu realizati ca orice natie are stricaciunile lor?Occidentalii cu pedofilie generalizata,popoarele nordice-germanice cu nationalismul-neonazisto-persecutor,farncezii cu specifica curvenie burboniana si francofona,americanii...nu mai zic.despre mancare?
Pai mai compari buna branza telemea cu branza cu mucegai din Franta,cu vanatul stricat si imputit,din Marea Britanie,cu porcariile de mancare din belgia(Supa=voma)de spanac cu paine muiata??!!
de ce va considerati complecsati de propria apartenenta?Nimeni nu e perfect,faptul ca,e drept,romanii sant mai putin civilizati in anumite privinte,nu inseamna sa ne renegam sorginte.
Iar cu plecatu'afara...io m-am intors din Elvetia(renuntand la gru-obtinuta rezidenta) cu urlete imense,o natie de consangvinici spelbi si amorfi!Nici in excursie nu mai merg pe acolo.Acu,daca comunismul v-a modelat astfel incat nu mai puteti trai decenti in tara,e alta probleme.Ati devenit ingineri,mai stiu eu ce,si normal ca nu puteti trai in multumire.Nu ati stiut ca la vremuri noi se aplica metode noi.(cu furatul,vor spune cei mai pierduti),ca cu inginerismul si faculta se cam moare de foame.ca statul nu va mai da,ca parintilor vostri,casa pe moca.Si acum dati cu noroi in mod GENERALIZAT in toti cei care nu au fost ,ca voi,marionetele parintilor,in toti cei cae,desi pare incredibil,sant fericiti si realizati,nu cu case cu etaj,ca in state,e drept,dar cu o viata faina si implinita alaturi de cei dragi si multi.Si cu seri,nopti,zile si momente de traire extraordinare la munte,la mare,la tara,seara sub bolta de vita de la tara,intr-un club poate,razand de adevaratele glume si aluzii inteligente,sarutandu-si frugal iubita cu pasiune.si chiar poate mancand o paine cu parizer pe faleza de la 2 mai,intr-o dimineata frigurosa,parasit chiar de iubita negasita...Toate aceste "barbarii"se numesc viata traita si nici un milion de "parti-uri" si case cu livig si upstears,de autostrazi spalate cu sampon si de doctori zambitori nu compenseaza asta.
Dar va inteleg.Trebuie sa credeti in ceva,de vreme ce nu va gasiti locul in mizeria in care ati intrat de bunavoie,dedicandu-va tineretea invataturii furibunde de la ASE,sau Politehnica sau medicina.
Asa ca,credeti si nu cumva sa va dati seama ca va automotivati sa credeti.Sustineti-va ideile,accesati chiar un forum(ca acesta),pt a gasi sustinatori,consolatori,pt.a va citi apoi propriile mesaje si a crede in ele.
Caci cam bag seama ca nu prea credeti nici voi ceea ce scrieti.De vreme ce scrieti aici,de vreme ce predicati asta(plecarea).De,ca parintele Freud avea dreptate cu autosugestia care va lua locul constiineti active.va pup pe toti cu drag.Idealistilor.

hasta la victoria siempre!Che-rsetorul.

alte ganduri...:) - de Rallia la: 13/04/2005 11:31:43
(la: ganduri...)
...As vrea sa uit macar pentru o clipa ca oamenii sunt rai...., ca stelele cad..., ca lacrimile curg si se pravalesc peste neantul neiubirii ca si cand ar vrea sa dezmosteneasca tot ce avem mai pur si mai frumos in sufletul nostru..., iar noi ne agatam ca niste orbi de liana din sufletul palmei celui(ei) pe care il(o) iubim....si...cersim doar...atat...iubire.
Si am intins o viata palma....palma cu anii cu care am asteptat....atat...sa iubesc cu tot ce am mai frumos in suflet...cu tot ce am eu mai bun in sufletul meu atat de coplesit de bolta surasului, a copilariei, a increderii in oameni si in viata...., a iubirii ..., am intins palma cu care am asteptat sa fiu iubita...si in schimb astept ca inima aceea duioasa si blanda...sfioasa care ma face sa ma infior de fiecare data...sa imi intinda palma sufletului sau sa i-o sarut cu tot sufletul meu ... si sa visez ca ramanem asa...numai noi doi...pierduti de timp, pierduti de ploi, de oameni si de viata..poate asa voi avea timpul...locul si toate clipele din Univers ca sa pot sa ii arat cat de minunat este....si cat de minunat m-a invatat ca iubirea...nu doare...nu loveste...nu e egoista...ea doar exista, iar eu...voi ramane vesnic plina de gratitudine fata de viata si de D-zeu ca...exista...


Rallia,
eu cea care m-am nascut in sufletul...LUI !!!
atentie la plagiat domnu' grigorescu - de donquijote la: 26/04/2005 01:09:52
(la: Avem curaj sa discutam deschis despre infidelitate?)
pe aici prin site se obisnuiste sa se respecte drepturile de autor. deci daca citezi ceva dintr-un autor 'cunoscut' fa bine si da-i numele ca sa nu se creada ca e a tau.
nu orice vorba scoasa dupa cateva shpritzuri la 'bolta rece' chiar daca au iesit din gura unui scriitor mai cunoscut, e un monument al literaturii romane pe care altii ar trebui sa-l cunoasca.
cat despre restul de mojicarii pe care le-ai debitat treci pe la ala cu proverbele. e unul care ti se adreseaza. nu ma cobor la nivelul tau sa-ti raspund.






Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...