|
te provoaca sa gandesti
epitete fulgi
ce este fulgul de nea ?
raspuns: un exemplu de perfectiune intrebare: ce este o cizma ? ______________________________________________________ "Oricum, e intotdeauna perfect adevarat si contrariul" - Longanesi ana isabela are dreptate.fulgii de porumb si cei de ovaz fac parte din categoria alimentelor care "sperie" grasimea.pt ca
sunt printre cei mai buni carbohidrati pe care ii poti gasi si te ajuta sa lupti impotriva colesterolului. Fibrele pe care le contin (7 grame la fiecare ceasca) sunt buni solventi de grasimi, diminuand pofta de mancare si oferindu-ti destula energie cat sa rezisti la cate ore in sir! SUCCES! ********************************************** "uitarea si mersul mai departe sunt cea mai buna intelepciune"
Moarte epitetelor
- de
picky
la: 13/03/2007 09:19:46
Modificat la: 13/03/2007 10:58:35
(la: Subversivitatea epitetelor) si viata gandurilor libere de continut.
Un NU hotarat epitetelor de orice fel.
Astazi am mirosit primul fulg de zapada, drept pentru care ...
- de
andre_
la: 20/11/2007 22:13:10
(la: joc: ''Completeaza fraza'' ) ...sunt fericit.
Daca fulgii de zapada ar vorbi...
Daca fulgii de zapada ar vorbi...
- de
Intruder
la: 20/11/2007 22:17:43
(la: joc: ''Completeaza fraza'' ) as scrie o carte despre iernile vechi si noi, in douasprezece volume.
fulgii de zapada nu vorbesc pentru ca... Si ai gasit reteta de cafea perfecta? Eu cred ca oricare e buna, daca esti impacata cu tine insati. :)
Bine ai venit! Sa veniti cat mai multi fulgi pe la mine! :D ...eu zic ca nu e resemnare. Ciobanasul ala isi implinise misiunea pe pamant. Trebuia sa dispara. Dar "soarele si luna/ i-au tinut cununa", "pasarele mii/ si stele faclii"...cine a mai murit asa, Sanjuro?!O stea la capataiul meu, ca lumanare...Da-mi tu un epitet aici, ca n-am!
"Sabia nu taie capul ce se pleaca" dar umilinta-i schingiuirea sufletului. Traieste tu asa daca poti...mutilat. Un vecin a murit ieri. O sa-mi lipseasca felul special in care-mi spunea "saru’mana", mi-am zis. Ce punct de vedere egoist! Pictura cu crin
Si as dori sã te pastrez In clipa aceasta de stralucire Ca pe-o floare, care se daruie singura Unei picturi cu sfânt. (Vezi arhanghelul cu crinul în mâna.) Sigur, eu nu sint sfintul! Dar îmi place imaginea si o pastrez. Azi-noapte am ascultat spovedaniile complete (Volumul II sau I?) Legate în piele, oricum. Cum se mai aduna si viata noastra! Ca un film de desene-animate, Fãcut din cuvinte scrise. Ce nevoie avem de aceste priviri în urma Si toate aceste intimplari Mai mult sau mai putin necesare, Pe care, pânã la urma, Sintem tentati sã le credem chiar fericite? Sint insasi viata noastra cu gust amar Care tinjeste dupa o lacrima de cainta, Ca sã-l mai dilueze. Ai trecut ca o umbra prin toate aceste incaperi Ale castelului tau (Nu din Spania, desigur!) Si nu te-a intinat nimic Nu te-a atins nici o arma din panoplia Ghiftuita de spade, din sala armelor. E nemaipomenit cum frumusetea ta stie sã se apere Si chiar daca nu mi-ai fi spus o vorba Pentru mine ai fi fost mai limpede Decât primul meu gând de dimineata. Azi-noapte am fost mai epici - Si cuvintele tale Le-am vãzut strecurindu-se Prin fereastra intredeschisa, Prefacindu-se în fulgi, Pentru neintinarea orasului.
Iad in California
>
> Aer
- de
SB
la: 27/10/2003 08:12:30
(la: Incendiul din California- sunt români acolo??) Iad in California
> > Aer greu de respirat mirosind a lemn ars, atmosfera galben-cenusie ca o sepia din alte vremi, undeva sus soarele s-a transformat intr-un glob rosu care pluteste printre norii de cenusa din care cad fulgi peste case, masini, pomi. > O fierbinteala inabusitoare usuca totul. Gatul parca-i o rana, ochii te ustura si-ti lacrimeaza. Prietenii in San Diego au strans cate ceva in cutii si asteapta din moment in moment sa le puna in masina si sa fuga din fata valvatailor ce vin din toate partile. Mai ingroziti sunt cei din Simi Valley - Valea Vantului, in vechea limba a bastinasilor - pe care autostrada inchisa si intr-o directie si in alta ii tine captivi in locul, care ca un blestem al indienilor disparuti sau alungati, a devenit un cazan de flacari. > Arde si in nord de Los Angeles, si in sud, si la rasarit. Doar la apus este oceanul care acoperit de nori desi de cenusa nu lasa nici pasarile sa zboare, si nici avioanele sa decoleze sau sa aterizeze. Sa fie oare, asa cum se zice, cel mai mare incendiu al secolului din aceasta parte de Californie? > Si previziunile sunt sumbre, cel putin alte 36 de ore pana cand vantul provocat de curentul fierbinte care vine dinspre desert se va mai potoli. Morti, sute de case arse, schelete de masini, oameni ramasi doar cu hainele de pe ei se uita cu ochi pierduti la vartejul de cenusa in care s-a transformat agoniseala de o viata. > O caprioara epuizata primeste oxigen de la o masina de salvare si intinde botul disperata sa mai respire o gura. Trunchiuri de pini pe care rasina arde ca o torta in timp ce crengile inca verzi se zbuciuma parca cerand ajutor. > Imagini de infern din Sudul Californiei in aceste zile de parjol. > Si acum, abia acum ne aducem aminte de El. > Numai Dumnezeu ne mai poate ajuta sa scapam din Iad. > Doamne Dumnezeule ! > > Mircea Popescu > California de Sud > 26 Octombrie 2003 >
Un nimic atit de mare....
- de
Zamolxe
la: 04/11/2003 21:29:32
(la: Israelul, amenintarea cea mai mare pentru pace...) Nu stiu de ce oamenii, care participa in aceste forumuri la discutii, simt nevoia sa considere orice venit de la ”adeversari” ca fiind necurat, ilegal, mincinos, etc.
In loc sa se discute problema in sine pe baze rationale, folosind logica, faptele, datele, evidentele, etc ei se arunca vorbe, texte goale sau insulte. Recunosc ca am fortat evolutia predictibila a unora din personaje. Cind am citit comentariul din “Adevarul” am vazut si eu ca la o lectura superficiala Peres poate fi “teroristul care l-a asasinat pe Rabin”. Am vrut sa corectez eroarea, dar mi-am adus aminte de specularea unei alte erori de redactare a lui JCC ceva cu “Nu holocaust” si “6 milioane de evrei omoriti”. Presupun ca a uitat un text din ciorna si l-a trimis apoi pe Luneta fara sa il verifice. Asa ca mi-am zis “sa vedem ce iese de aici daca las textul cu eroarea gramaticala”. Ingrid a reactionat imediat, folosind termenul de bou, la care eu i-am “ripostat deliberat provocator” cu un V urmat de aca. Desi scrisesem (comentariu de presa) textul mi-a fost “atribuit” cu epitetele de rigoare. Si asta doar pentru ca Ingrid are pareri diferite de Zamolxe. Nu l-am scris eu. Ingrid a revenit apoi cu scuzele de rigoare si a ajuns in final la concluzia logica: trebuia punct si virgula sau punct. Si are dreptate. Cind s-a calmat si a judecat, a priceput si adoptat un ton normal. Nanu hop si el cu fixul lui: “verzii”. Pentru el tot ce difera de parerile lui nu poate veni decit de la legionari. Cind vede in fata ochilor ceva ce nu ii place vede “verde” in fata ochilor. A dat si el inapoi cind s-a documentat un pic, mutindu-si "lista" spre alte “viitoare trecute bibliografii”! Jimmy Cecilia a luat si ea parte la “festin” ridicind problema oglinzii. Tolanici l-a invocat pe ben laden, asa pentru un pic de gaz peste foc. Apoi au inceput sa apara comentarii din ce in ce mai pe linga subiect. Ceea ce vreau sa scot in evidenta este ca reactia supradimensionata, nejustificata, poate sa nasca conflicte din nimic. Lipsea un punct doar deasupra unei virgule. Un punct. Adica nimic! Asa apar conflictele, provocarile si situatiile de criza. Majoritatea lor din nimic si pentru nimic. Sondajul exista. Nu stiu daca este unul bun sau unul prost, daca este mai bun sau mai prost decit alte sondaje, daca se verifica in realitate sau nu. Sondajul exista si nu a fost facut de antisemiti sau arabi. Sau cel putin asa pare la prima vedere. Hai sa il discutam asa cum este el fara sa batem cimpii, fara sa divagam de la subiect, sa aducem in forum acele informatii reale care pot explica sau contrazice rezultatele. Pe mine m-a speriat altceva: De altfel, in ultimul timp, oficialitatile israeliene au insistat ca in definitia moderna a "antisemitismului" sa fie incluse si criticile, si atacurile deschise la adresa politicii Israelului. Asta este dictatura. Voi reveni cind si daca voi avea timp. Extraordinar de corect tratat acest sindrom (FLAMBOI) asa cum l-am descris si eu pina aici la http://www.geocities.com/muntealb/ForumuriFlacari.htm. Legea majoritatii este o lege timpita intr-un anumit fel. Dar este singura lege care poate conferi reprezentativitate unui grup. (Vorbesc de majoritatea uninominala, a votului direct al fiecarui individ.) Si din pacate este singura modalitate de a exprima democratia asa cum a fost ea elaborata conceptual de grecii antici. Nu sint un membru al majoritatii si nu impartasesc aceste pareri decit partial si pe fragmente. Nu sint nici un membru al minoritatii pentru ca nu impartasesc nici acele pareri decit partial si pe fragmente. Cei care “fac” politica actuala nu reprezinta parerea poporului care i-a ales. Indiferent care popor ar fi acela. Cind scriu evreii sau americanii scriu de fapt politicienii evrei sau americani. Nu am treaba cu Itic si cu Jim si nevestele lor. Intr-un fel politicienii de azi ai lumii sint niste troli care “flamboiaza” oamenii de rind. Acestia, lipsiti de instruire suficienta se aprind si isi iau bitele, armele, tunurile si la razboi cu inamicul. In numele pacii!!! Trolii politici isi rid in barba in timp ce “prostimea” se bate in arena. Priviti toate forumurile de mai jos. Ele au ramas in paragina pentru ca realitatea a fost inlocuita de balarii, balacareli, cuvinte goale, atacuri: A existat holocaust in Romania? America si puterea petrolului Evreii si o manie curioasa.. Ilescu- "tatucul" Moldovei" ? Irak Israelul, amenintarea cea mai mare pentru pace... Primul ZID Raspuns la "Zidul rusinii" ZIDUL RUSINII Limba noastra
Limba noastra-i o comoara In adîncuri înfundata Un sirag de piatra rara Pe mosie revarsata. Limba noastra-i foc ce arde Intr-un neam, ce fara veste S-a trezit din somn de moarte Ca viteazul din poveste. Limba noastra-i numai cîntec, Doina dorurilor noastre, Roi de fulgere, ce spintec Nouri negri, zari albastre. Limba noastra-i graiul pîinii, Cînd de vînt se misca vara; In rostirea ei batrînii Cu sudori sfintit-au iara. Limba noastra-i frunza verde, Zbuciumul din codrii vesnici, Nistrul lin, ce-n valuri pierde Ai luceferilor sfesnici. Nu veti plînge-atunci amarnic, Ca vi-i limba prea saraca, Si-ti vedea, cît îi de darnic Graiul tarii noastre draga. Limba noastra-i vechi izvoade. Povestiri din alte vremuri; Si citindu-le 'nsirate, - Te-nfiori adînc si tremuri. Limba noastra îi aleasa Sa ridice slava-n ceruri, Sa ne spiue-n hram si-acasa Vesnicele adevaruri. Limba noastra-i limba sfînta, Limba vechilor cazanii, Care o plîng si care o cînta Pe la vatra lor taranii. Inviati-va dar graiul, Ruginit de multa vreme, Stergeti slinul, mucegaiul Al uitarii 'n care geme. Strîngeti piatra lucitoare Ce din soare se aprinde - Si-ti avea în revarsare Un potop nou de cuvinte. Rasari-va o comoara In adîncuri înfundata, Un sirag de piatra rara Pe mosie revarsata. Alexei Mateevici (imnul Republicii Moldova) Si as dori sã te pastrez In clipa aceasta de stralucire Ca pe-o floare, care se daruie singura Unei picturi cu sfânt. (Vezi arhanghelul cu crinul în mâna.) Sigur, eu nu sint sfintul! Dar îmi place imaginea si o pastrez. Azi-noapte am ascultat spovedaniile complete (Volumul II sau I?) Legate în piele, oricum. Cum se mai aduna si viata noastra! Ca un film de desene-animate, Fãcut din cuvinte scrise. Ce nevoie avem de aceste priviri în urma Si toate aceste intimplari Mai mult sau mai putin necesare, Pe care, pânã la urma, Sintem tentati sã le credem chiar fericite? Sint insasi viata noastra cu gust amar Care tinjeste dupa o lacrima de cainta, Ca sã-l mai dilueze. Ai trecut ca o umbra prin toate aceste incaperi Ale castelului tau (Nu din Spania, desigur!) Si nu te-a intinat nimic Nu te-a atins nici o arma din panoplia Ghiftuita de spade, din sala armelor. E nemaipomenit cum frumusetea ta stie sã se apere Si chiar daca nu mi-ai fi spus o vorba Pentru mine ai fi fost mai limpede Decât primul meu gând de dimineata. Azi-noapte am fost mai epici - Si cuvintele tale Le-am vãzut strecurindu-se Prin fereastra intredeschisa, Prefacindu-se în fulgi, Pentru neintinarea orasului iti multumesc
mi-era dor... Lucian Blaga e mut ca o lebada: mut dar cate poate spune?! Fara cuvinte...Ati vazut ce gratioasa si minunata e o lebada?! In patria sa zapada faprturii tine loc de cuvant - neprihanirea oamenilor este la fel de minunata ca frumusetea zapezii.Unicitatea noastra este precum a fulgilor de nea... Sufletul lui e in cautare in muta,seculara cautare de totdeauna, ca noi toti dealtfel, pentru a afla ce este important pentru noi de ce - muta si seculara cautare - pt ca raspunsul apare greu... si pina la cele din urma hotare. care hotare? nu exista hotare adica dincolo de Univers? e doar o intrebare... El cauta apa din care bea curcubeul. El cauta apa, din care curcubeul isi bea frumusetea si nefiinta. Apa, sursa de viata fara de care noi nu putem exista. si din care se creaza curcubeul pentru a ne bucura noua sufletul...
cum privesc eu
- de
mama
la: 25/11/2003 03:24:27
(la: S-a schimbat ceva in relatiile romano-franceze?) relatia cu Franta
cred ca este una dintre cele mai spinoasa. la nivel minoritar acest lucru este posibil datorita afinitatii sufletesti de la minoritar la majoritar este posibil prin crearea unei IMAGINI REALE a Romaniei de la majoritar la majoritar este foarte greu dar nu imposibil datorita istoriei. vor fi multi majoritari care ne vor murdari si vor incerca sa ne stearga datorita trufiei lor nemarginite si a incapacitatii de intelegere. eu privesc problema aceasta ca pe o avalansa. ce trebuie noi sa facem? sa imaginam CRISTALUL FULGULUI DE NEA. care va crea fulgul de zapada - unic poporului roman care va angrena alti fulgi de zapada: fulgul Frantei, al Angliei, al Germaniei, al Italiei, al Spaniei si se vor contopi in bulgarele EUROPEI care se va contopi cu bulgarii celorlalte continente si vor forma o imaculata avalansa care ne va lasa sa intelegem ce inseamna Natura si ce inseamna Universul . Avalansa va acoperi lumea intr-o splendida pledoarie pentru curatenie sufleteasca si ne va inalta si ne va da fericirea fulgului de zapada care este constient de individualitatea sa. CORBUL
Stînd, cîndva, la miez de noapte, istovit, furat de şoapte Din oracole ceţoase, cărţi cu tîlc tulburător, Piroteam, uitînd de toate, cînd deodată-aud cum bate, Cineva părea că bate – bate-n uşa mea uşor. ,,E vreun trecător – gîndit-am – şi-a bătut întîmplător. Doar atît, un trecător." O, mai pot uita vreodată ? Vînt, decembrie cu zloată, Jaru-agoniza, c-un straniu dans de umbre pe covor, Beznele-mi dădeau tîrcoale – şi niciunde-n cărţi vreo cale Să-mi aline greaua jale – jalea grea pentru Lenore – Fata fără-asemuire – îngerii îi spun Lenore – Nume-n lume trecător. În perdele învinse roşul veşted de mătase Cu-o foşnire de nelinişti, ca-ntr-un spasm chinuitor; Şi-mi spuneam, să nu mai geamă inima zvîcnind de teamă: ,,E vreun om care mă cheamă, vrînd să afle-un ajutor – Rătăcit prin frig şi noapte vrea să ceară-un ajutor – Nu-i decît un trecător." Astfel liniştindu-mi gîndul şi de spaime dezlegîndu-l ,,Domnule – am spus – sau doamnă, cer iertare, vă implor; Podidit de oboseală eu dormeam, fără-ndoială, Şi-aţi bătut prea cu sfială, prea sfios, prea temător; Am crezut că-i doar părere!" Şi-am deschis, netemător, Beznă, nici un trecător. Şi-am rămas în prag o vreme, inima simţind cum geme, Năluciri vedeam, cum nimeni n-a avut, vreun muritor; Noapte numai, nesfîrşită, bezna-n sinea-i adîncită, Şi o vorbă, doar şoptită, ce-am şoptit-o eu: „Lenore!” Doar ecou-adînc al beznei mi-a răspuns şoptit: ,,Lenore!'' Doar ecoul trecător. Întorcîndu-mă-n odaie, tîmplele-mi ardeau văpaie, Şi-auzii din nou bătaia, parcă mai stăruitor. ,,La fereastră este, poate, vreun drumeţ strein ce bate... Nu ştiu, semnele-s ciudate, vreau să aflu tîlcul lor. Vreau, de sînt în beznă taine, să descopăr tîlcul lor!'' Vînt şi nici un trecător. Geamul l-am deschis o clipă şi, c-un foşnet grav de-aripă, a intrat un Corb, străvechiul timpului stăpînitor. N-a-ncercat vreo plecăciune de salut sau sfiiciune, Ci făptura-i de tăciune şi-a oprit, solemn, din zbor, Chiar pe bustul albei Palas – ca un Domn stăpînitor, Sus, pe bust, se-opri din zbor. Printre negurile-mi dese, parcă-un zîmbet mi-adusese, Cum privea, umflat în pene, ţanţoş şi încrezător. Şi-am vorbit: ,,Ţi-e creasta cheală, totuşi intri cu-ndrăzneală, Corb bătrîn, strigoi de smoală dintr-al nopţii-adînc sobor! Care ţi-e regalul nume dat de-al Iadului sobor?'' Spuse Corbul: ,,Nevermore!'' Mult m-am minunat, fireşte, auzindu-l cum rosteşte Chiar şi-o vorbă fără noimă, croncănită-ntîmplător; Însă nu ştiu om pe lume să primească-n casă-anume Pasăre ce-şi spune-un nume – sus, pe bust, oprită-n zbor – Pasăre, de nu stafie, stînd pe-un bust strălucitor- Corb ce-şi spune: ,,Nevermore''. Dar, în neagra-i sihăstrie, alta nu părea că ştie, Sufletul şi-l îmbrăcase c-un cuvînt sfîşietor. Mult rămase, ca o stană.n-a mişcat nici fulg, nici pană, Pînă-am spus: ,,S-au dus, în goană, mulţi prieteni, mulţi, ca-n zbor – Va pleca şi el, ca mîine, cum s-a dus Nădejdea-n zbor''. Spuse Corbul: ,,Nevermore''. Uluit s-aud că-ncearcă vorbă cugetată parcă, M-am gîndit: ,,E-o vorbă numai, de-altele-i neştiutor. L-a-nvăţat vreun om, pe care Marile Dezastre-amare L-au purtat fără-ncetare cu-ăst refren chinuitor – Bocetul Nădejdii-nfrînte i-a ritmat, chinuitor, Doar cuvîntul: «Nevermore»''. Corbul răscolindu-mi, însă, desnădejdea-n suflet strînsă, Jilţul mi l-am tras alături, lîngă bustul sclipitor; Gînduri rînduiam, şi vise, doruri, şi nădejdi ucise, Lîngă vorba ce-o rostise Corbul nopţii, cobitor – Cioclu chel, spectral, sinistru, bădăran şi cobitor – Vorba Never – Nevermore. Nemişcat, învins de frică, însă negrăind nimică, Îl priveam cum mă fixează, pînă-n gînd străbătător, Şi simţeam iar îndoiala, mîngîiat de căptuşeala Jilţului, pe care pala rază-l lumina uşor – Dar pe care niciodată nu-l va mîngîia, uşor, Ea, pierduta mea Lenore. Şi-am simţit deodată-o boare, din căţui aromitoare, Nevăzuţi pluteau, c-un clinchet, paşi de înger pe covor; ,,Ţie, ca să nu mai sîngeri, îţi trimite Domnul îngeri'' – Eu mi-am spus – ,,să uiţi de plîngeri, şi de dusa ta Lenore. Bea licoarea de uitare, uită gîndul la Lenore !'' Spuse Corbul : ,,Nevermore''. ,,Tu, profet cu neagră pană, vraci, oracol, sau satană, Sol al Beznei sau Gheenei, dacă eşti iscoditor, În noroasa mea ruină, lîngă-un ţărm fără lumină, Unde spaima e regină – spune-mi, spune-mi te implor, Este-n Galaad – găsi-voi un balsam alinător?'' Spuse Corbul: ,,Nevermore''. ,,Tu, profet cu neagră pană, vraci, oracol, sau satană, Spune-mi, pe tăria bolţii şi pe Domnul iertător, Sufletu-ntîlni-va oare, în Edenul plin de floare, Cea mai pură-ntre fecioare – îngerii îi spun Lenore – Fata căreia şi-n ceruri îngeri îi spun Lenore?'' Spuse Corbul: ,,Nevermore''. ,,Fie-ţi blestemat cuvîntul! Piei, cu beznele şi vîntul, Piei în beznă şi furtună, sau pe ţărmul Nopţii-n zbor! Nu-mi lăsa nici fulg în casă din minciuna-ţi veninoasă! Singur pentru veci mă lasă ! Pleacă de pe bust în zbor! Scoate-ţi pliscu-nfipt în mine, pleacă la Satan, în zbor!'' Spuse Corbul: ,,Nevermore''. Şi de-atunci, pe todeauna, Corbul stă, şi stă într-una, Sus, pe albul bust, deasupra uşii mele, pînditor, Ochii veşnic stau de pază, ochi de demon ce visează, Lampa îşi prelinge-o rază de pe pana-i pe covor; Ştiu, eu n-am să scap din umbra-i nemişcată pe covor. Niciodată – Nevermore. SUNT PACATOS, PARINTE !
> >La parintele Vintila > Vine-Arvinte,cam sfios > Si ii spune: - Fie-ti mila > De un suflet pacatos > >Chiar in saptamina mare > Cind tot omul e smerit- > Si posteste cu'ndurare, > Uite-am pacatuit ! > >-Ai furat ? intreaba popa > -Nu,pea sfinte !Fara vrere > M-am dat diavolului, hopa > C'o gradina de muiere ! > >-Vai de mine, vai de mine... > Greu pacat ai savirsit... > Insa daca-mi spui cu cine, > Poate fi-vei mintuit. > >-Nu pot, a raspuns Arvinte,- > Sa-mi fac chinul si mai greu,- > Nu pot s-o divulg, Parinte, > Ca ma bate Dumnezeu ! > >......Era'nalta si frumoasa, > Parul blond si ochi de jar, > Gura dulce,voluptoasa, > Dintii de margaritar... > >-Nu cumva ai fost cu Tantzi > Din Smirdan,de peste drum ? > -Nu pot s-o divulg, ca Domnul > Ma trazneste chiar acum ! > >.....Si-avea flori la cingatoare, > Trup de crin imbobocit, > Mijlocel de fata mare, > Numai buna de iubit.. > >-Poate-ai fost cu Mitza Creatza > Cea usoara ca un fulg ? > Din Buzesti ? -Cere-mi si viata, > Insa nu pot s-o divulg ! > >......Durdulie, 'mbujorata, > Numai cintec, numai joc, > Cind te-a strins in brate-odata, > Ai simtit in vine foc ! > >-Mai, Arvinte-ai fost cu Leana > Care sade pe Neptun ? > -Sfinte, geaba-mi zgindari rana, > Fiindca tot nu pot sa spun ! > >.....O comoara tainuita, > Fruct in dragoste scaldat, > Toata plina de ispita, > Toata plina de pacat .. > >- Bine,du-te ,mediteaza, > Si vii miine,mai dispus, >Domnul sa te aibe-n paza, > -Sarut dreapta ! Si s-a dus . > >Ajungind in colt, ca vintu, > S-a-ntilnit cu Calistrat > Care l-a-ntrebat: - Prea Sfintul > De pacat te-a dezlegat ? > >-Inca nu ! raspunse-Arvinte > Foarte vesel si vioi, > Dar aflai de la Parinte Prajitura cu ciocolata, tip pandispan
===================================== BLAT ---- Cantitati: -6 oua, -1 cana zahar, -2 cani faina -1 pliculet praf de copt stins cu lamaie(depinde ce pliculet aveti :==)) (eu zic o lingurita rasa) -vanilie Ouale intrege se amesteca bine cu zaharul, se adauga faina si apoi praful de copt stins cu lamaie. Si la cuptor . . . . SIROP ----- -150 g unt/margarina -25 linguri zahar -25 linguri apa(puneti-le ca va trebuie) -2 linguri cacao -putin rom Se pun toate odata si se fierb toate cam 2-3 minute SFIRSIT ------- La sfirsit se tavalesc prin fulgi de cocos (si se poate pune si scortisoara) e seara
ajun de Craciun stau cu nasul lipit de geam in casa arde focul frig bocna minus 28 de grade. privesc cum dispar stelele din ochii mei iar nori negrii imi inspira teama. liniste. se aude cantecul padurii si urletul lupilor infometati. un pui de urs scormoneste dupa mancare. as vrea sa-l mangai dar mi-e frica ca mama lui nu va intelege bunatatea mea e speriata de om. puiul, satul, se indeparteaza si se pierde in maretia padurii. liniste primul fulg de zapada aduce caldura in sufletul meu inghetat. puzderie de fulgi bat molcom in geam mangaindu-mi sufletul trist. ninge de o ora acoperindu-mi sufletul cu caldura zapezii. liniste. luna isi strecoara raze timide si ma lasa sa vad magia Craciunului. Ruga de seara: Luceafar, prima stea si unica stea multumesc pentru lumina ta si calauzeste-mi pasii. in padure. Catalina Exista Dumnezeu sau nu exista ? - o idee indelung dezbatuta de-a lungul secolelor. Exista multe argumente puternice atat pro cat si contra.
Nu am competenta de a putea inclina aceasta balanta intr-o parte sau alta, dar daca Dumnezeu exista fii sigur(a) ca este cu mult dincolo de posibilitatile de perceptie ale tehnologiei oricat de avansate ar fi ea. Asta face imposibila demonstrarea existentei lui pe cale "stiintifica" (plecand si numai de la afirmatia ca este "omniprezent si omniscient" asta il situeaza in pozitia unei constiinte imposibil de imaginat si cu atat mai mult de perceput prin stiu eu ce tehnologie). Cu toate acestea exista relatari care duc la concluzia ca el poate fi "pus in evidenta" prin anumite experimente, dar numai de natura personala, subiectiva, interioara (daca intradevar suntem creati "dupa chipul si asemanarea lui" e chiar firesc sa-l putem si noi percepe daca chiar ne dorim aceasta). Iata ce-ti propun: daca intradevar vrei sa afli adevarul referitor la existenta lui provoaca-l sa se "reveleze". Abia in urma unor astfel de experimente poti avea o opinie fundamentata referitoare la acest subiect. Sper, desigur, ca nu vei aborda o atitudine lipsita de inteligenta prin care sa soliciti stiu eu ce "minuni" sau sa te astepti sa te fulgere raspunsul in urmatorul minut. Doar provoaca-l sa te convinga de existenta lui si daca chiar este omniscient va sti el sa gaseasca calea prin care cu adevarat tu sa fii convins(a). Nu uita insa ca daca el chiar exista, el e in pozitia superioara si nu tu. Tu esti cel(cea) care doreste sa-l cunoasca, deci tu esti cel(cea) care trebuie sa fie perseverent(a) pentru a-l "starni" sa-ti raspunda. Inchei cu parafrazarea unei idei celebre (cred ca apartine lui Victor Hugo) care mie imi place mult prin logica sintetizata cu care trateaza acest subiect: Daca Dumnezeu nu exista si crezi in el nu ai pierdut nimic, daca el exista si nu crezi in el atunci ai pierdut totul, daca el exista si crezi in el atunci ai castigat totul. Cu drag. Daca ai placerea sa mai discutam pe aceasta tema: vesnic_singur_vesnic_indragostit@yahoo.com
|
 loading... |
(la: Aveti fobii??)
Si de serpi mi-e frica (mai degraba de atingerea aceea rece-brrr).