comentarii

eroul


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
*** - de beatlemaniacul la: 24/07/2011 19:13:35 Modificat la: 24/07/2011 19:15:36
(la: Agma 2)
Asta pare a fi un rezumat la rezumat. Eu nu am inteles mare lucru. Oricum e de bine ca eroul principal are doua neveste, caci asta e visul nostru, al tuturor... si inca ceva: te felicit ca nu ai continuat cu vreo incercare a eroului principal de a merge pe apa, ca te acuzam de plagiat. ;-)
*** - de beatlemaniacul la: 05/08/2011 18:24:58
(la: Nicu Covaci in proces cu Electrecordul)
am citit scrisoarea lui si comentez asa:
intr-adevar inainte de Revolutie discul CANTAFABULE se vindea pe sub mana, imi amintesc ca aveam vreo 16 ani si am fost sa ma intalnesc cu un tip la statia de metrou EROILOR si am dat 250 de lei pe discul ala dublu, mi l-a dat intr-o coperta gri si cele doua discuri nu aveau centrul de hartie lipit pe ele, mi-a fost o frica pana am ajuns acasa ca am fost tepuit!!!!!! Discul il mai am si acum. Deci cam asa se vindeau discurile. Dupa revolutie nu stiu ce s-a intamplat insa probabil ca tot cu furtisaguri s-a umblat, si mai mult ca sigur ca nu s-au facut nici un fel de acte pe copiile facute ilegal si vandute pe sub mana.
Deci domnul Covaci nu cred sa mai poata recupera ceva. Din pacate cand a ales sa plece din tara si-a cam luat adio de la tot ce a lasat in urma ... din pacate.

La fel si eu, am plecat cu 50 de dolari in buzunar, doua valize (una plina cu casete video si audio) si un caine in lesa. Tot ce am avut in Romania a ramas rudelor, prietenilor ... dar a fost alegerea mea si sub nici o forma nu m-as intoarce acum sa ma apuc sa zbier: Da-mi, ma, televizorul inapoi! Da-mi ma cartile inapoi!
cu interes. - de 1brasovean la: 22/09/2011 20:41:11
(la: ajutor cu interes sau fara interes?)
pen`ca pana si ce e gratis costa!:)

pe de alta parte - vrem, nu vrem - o mare parte a deciziilor nostre vin in urma analizei tranzactionale (sub diversele forme ale acesteia).
eroi cari din senin fac-si-dreg-si-salveaza-lumea mai rar.
carti - de Homo Stultus la: 16/11/2011 11:57:54
(la: citat)
Eu nu cred că se poate face cu adevărat o separaţie între carte şi autor. Când citesc “Aventurile lui Tom Sawyer” (un exemplu) relaţionez în mod indirect (aici citatul are dreptate) cu autorul. Şi sunt cucerit în această relaţionare nu de ghiduşiile pe care le face eroul ci de umorul absolut superb al autorului. Viaţa omului este influenţată de semeni prin diverse căi. Una din aceste căi e cartea. A lectura înseamnă a intra în paradigma altuia. Pe undeva lectura îţi oferă o percepţie mult mai exactă decât relaţionarea “nemijlocită”. Un alt avantaj ar fi că o carte îţi permite să personalizezi conţinutul. Ea nu te contrazice atunci când o iei pe arătură. De aceea sunt unele cărţi minunate. Poţi participa la ele în mod distinct în etape diferite.

Nu cred că ar trebui blamate cărţile pentru că prin prezenţa/absenţa lor ar limita accesul la treburi importante în viaţă. În citat ni se pune pe tavă dragostea. Dragostea nu se învaţă din cărţi, e un truism destul de robust. Că lecturile pot genera anumite iluzii sau aşteptări, e drept. Întru sinceritate, nu ştiu ce fel de om ar pune “îndrăgostirea” în relaţie cu lecturile sale. Prima dată m-am “îndrăgostit” la grupa mijlocie. M-a ţinut până prin clasa a ix-a. Un lucru e sigur, nu ştiam să citesc când mi s-a întâmplat pocinogul. Pentru cei care ar ridica din sprâncene la această situaţie, mărturisesc că sentimentul trăit la patru ani a fost mai intens si mai curat decât toate “îndrăgostirile” ulterioare. Ca să nu existe confuzii, nu vorbesc de iubire aici. Iubirea e o rara avis în viaţa omului, depinde de atât de multe lucruri, e atât de greu de conceptualizat fiind probabil sentimentul cel mai uşor de confundat cu diverse surogate.

Normal că suntem oarecum definiţi şi de lecturile noastre. Ceea ce aş vrea să subliniez este faptul că lecturile nu modelează determinant. Din punctul meu de vedere, ele îmbogăţesc o exprimare şi o reprezentare a sinelui, sunt auxiliare în demersul de explorare, adâncesc anumite caracteristici ale personalităţii şi, de multe ori, o ajută să se accentueze. Lectura oferă mijloace. (Modul în care “rezonezi” cu un text exprimă mult mai bine asta.)

Nu pot să înţeleg ce înseamnă “cărţi cuvenite”. A fost o vreme când citeam tot ce îmi pica în mână. Fără discriminare. Pe urmă au fost vremuri în care îmi stabilieam, la începutul fiecărui an, liste bibliografice. În cele din urmă am revenit la nediscriminare. Că unele sunt bune, ca altele sunt proaste, că unele sunt plictisitoare, altele palpitante, e evident. Cărţile sunt la fel ca oamenii. Cred că ăsta e motivul pentru care nu pot spune că pe unele s-ar cuveni să le cunosc şi pe altele nu. E foarte probabil ca atitudinea noastră faţă de semeni să fie oglindită în atitudinea faţă de cărţi şi viceversa. Pentru mine modul în care un om vorbeşte despre o carte spune multe despre om, nu despre carte.

Despre e-book versus biblioteca tradiţională. Îmi plac amândouă. Într-o vreme stocasem peste zece mii de cărţi în format electronic. Lucru ăsta e acum desuet pentru că accesul la internet a devenit permanent. Tipul ăsta modern de carte nu îmi diminuează cu nimic plăcerea de a strânge cărţi în forma tradiţională. Nicio colecţie de cărţi electronice nu face cât o carte pe care Tudor Arghezi şi-a lăsat semnătura. Biblioteca tradiţională are un singur neajuns: spaţiul. Şi neajunsul ăsta e semnificativ, mai ales când lumea din jur începe să se întrebe dacă nu suferi cumva de o formă ciudată a sindromului lui Diogene.

Ca să închei, se poate să fie cum zice autorul cu singura observaţie că, în cele din urmă, tot semenul e cel care influenţează. Chiar în situaţia asta, e foarte comod să arunci vina pe context pentru lipsurile tale. Nu trebuie să confundăm mijloacele pe care lectura ni le oferă cu obiectivele fiinţării noastre. Dacă vorbeam de peisaje, vinuri, jocuri de noroc sau meteorologie, ar fi fost o treabă.

sanchita - de paula_vs la: 19/12/2011 20:24:38
(la: psalm în limba păsărilor)
am invatat mai intai sa cultivam pamantul,asa am ajuns candva gradinari
asa ne-am asezat la cina cu regina noptii deschisa spre fluturii salvati de dogoarea lampii,am invatat apoi ca gandim singuri si asa am inceput sa ne punem intrebai,apoi am fugit de ele si ne este mila pentru ca multe raman fara raspuns ca si cainii fara un stapan si se zbat latrand,sperand sa se aciuieze la caldura unui camin,am descpoerit vasul din lut si l-am folosit sa ne stamparam setea pana am aflat ca poate ocrotii cuvant si eroi alergandu-se sub buza smaltuita gatuita de stransoarea mainii ce a invatat sa fie libera lasand picioarelor sarcina mesului...
si unii dintre eroi - de paula_vs la: 03/01/2012 00:23:23
(la: Corabia CAFENEAUA)
Portuguese Heroes
în ciuda repetatelor atentionari privind agresivitatea si aroganta cu care vrei sa-ti promovezi cărţulia,(metoda prin care doar tu pierzi)scoţind la inaintare micile aprecieri primite,consider ca este corect ca si
alt gen de comentarii asupra cartii trebuie vazute de catre cititor(in cazul nostru cafegiul pe care-l intoxici cu meritele tale).Care cititor desigur are capacitatea de a-şi face singur o parere.
si pentru ca nu doresc sa fac trimiteri
din cauza de...iacă si un altfel de
comentariu:

"Cărți noi! Cristina Nemerovschi - Sânge satanic, Herg Benet Publishers
Țin să precizez că în general simpatizez fronda juvenilă și că, prin 1986, cînd mă uitam eu la clipuri ale formațiilor de Trash Metal, în special Black Metal și Death Metal, gen Slayer, Megadeth, Anthrax, Cristina Nemerovschi, autoarea romanului „Sânge satanic”, se juca (sper) doar cu păpușile. Deci ideea, expusă extins în carte, că moșii/babele din generațiile „vechi” sînt exclusiv niște fleșcăiți și niște labagii retardați (respectiv „nefutute”) nu se susține complet. De asemeni ipoteza că o adolescentă „nu are niciun motiv real pentru care să-și păstreze căcatul ăla de himen întreg” nu rezistă nici ea din motive culturale și psihologice pe care, dacă autoarea nu le-a înțeles, e cam tîrziu să i le explic.
Personajul central, care este și narator, din „Sînge satanic” e un tînăr absolvent de filosofie care are o iubită de liceu, ceea ce nu îl împiedică „să fut o puștoaică de 14 ani care este și sora iubitei mele” ceea ce îi dă senzația unei ”călătorii înapoi timp și aș fute-o pe R. La 14 ani”. Tipul (lipsit de nume) se droghează într-o veselie, e vag alcoolic și bisexual. E un macho desăvîrșit, care nu se încurcă în obstacole: „Îmi e lene să-i scot ciorapii (fetei de 14 ani n.m.) așa că îi sfîșii în dreptul pizdei” și „probabil aș putea să o fut cîteva ore bune”. Probabil, dar nu e sigur.
Romanul nu are acțiune, nici gradație, e un șir nesfîrșit de beții și futaiuri în care personajul seduce tot, rade tot, fără deosebire de sex, rasă și religie, semănînd prin cumulul de calități și virilități cu Old Shatterhand care biruia singur o hoardă de indieni. Simpla lui apariție pune în cur toată populația, de la prima vedere. În aceleși timp, personajul e un subtil care știe Shakespeare pe dinafară în engleză, a citit kafka, dostoievski și cărtărescu (toți cu literă mică, doar nu au dreptul la majusculă în p... mea) și îi judecă. Se ipostaziază în stavroghin (tot cu minusculă, ce...) cînd folosește obiectul de a cărui numire, în forma de patru litere, face abuz etc. etc. Toată chestia e teribil de lungă și neverosimilă, vreo 350 de pagini, iar faptul că nu se produce niciun eveniment notabil, nu există niciun suspans și nicio ieșire din mediul juvenil/adolescentin plictisește mortal. Frecvența cu care personajul își numește și își bagă organul viril saturează și ea după numai cîteva pagini. Recomand autoarei să recitească „1001 de nopți” ca să vadă în cîte feluri poate fi numit expresiv mădularul a cărui evocare obstinată lasă loc unor interpretări psihanalitice defavorabile ei.
În afara ocupațiilor lui erotice, personajul și gașca lui (toți numiți doar printr-o inițială, ceea ce mi se pare un infantilism piramidal) se ocupă cu luarea peste picior și oripilarea tîmpiților, conformiștilor, agramaților, dobitocilor care, ei da, există în societatea noastră. Toți cei care sînt mai prejos cultural sau sexual („nefutute”) decît eroii sînt batjocoriți de aceștia și implicit de scriitoare cu o totală neînțelegere a resorturilor psihosociale și care arată, din partea autoarei, carențe de adaptare și pulsiuni vindicative. Sora iubitei eroului, mergînd cu trenul, surprinde niște priviri ale unor matroane care îi privesc dezaprobator vestimentația și le aruncă: „Da, sînt minoră, sînt curvă și mă duc la mare la produs!”. Evident că toate aceste manifestări sfidătoare sînt fără credibilitate și nu fac o ceapă degerată, fiind probabil proiecția autoarei despre ce ar fi spus ea dacă ar fi avut curaj.
continoire - de munteanu rodica la: 03/01/2012 17:15:20 Modificat la: 03/01/2012 17:16:16
(la: Romanul Sânge satanic a fost desemnat CEA MAI MIȘTO CARTE A ANULUI 2011 în cadrul premiilor Proliteratura)
O scenă, tot neverosimilă, este totuși hazlie: personajul principal are un amic licean (citește: pokemon) și merge cu el la liceu, la ore, înainte de a-l duce la o beție. Acolo, după peripeții diferite la materii diverse, la ora de engleză, venind vorba de „Romeo și Julieta”, sedus de sînii uriași ai profei, cade în genunchi și îi recită cu simțire (in English) monologul lui Romeo dar, la final, nu se poate abține și o mamelește, răvășind ora și conștința didactică a bietei făpturi. Evident că, după, aia toate gagicile din clasă sar pe el, îi cer numărul de telefon sau măcar ID-ul de mess. Uau!
Continua slăvire a super-eroului cult, problematic și irezistibil este aspectul cel mai enervant - dintre cele multe iritante - al cărții. De exemplu acela că o autoare scrie la persoana întîi din punctul de vedere al unui mascul feroce. Tot psihanaliza ne dumirește?
De altfel, domol cu pianul pe scări, că pe la 30 de ani (vîrsta autoarei de altfel) mai toate super-gagicile cu blugii fără dessous ajung să poarte chiloți cu picior sub taiorul negru și fac sex numai sîmbăta, în săptămnile impare.
Acest „prim roman satanic” este un infantilism, o șarjă continuă care își închipuie că o să surpe temeliile societății conformiste repetînd obsesiv cîteva cuvinte obscene și inventînd scenarii de oripilare împotriva mărginirii cetățenilor. În mod normal, orice ins care s-ar purta așa, fie și intermitent, nu continuu ca personajele, ar lua-o peste bot de nu s-ar vedea. Numitele personaje nu au complexitate și nu sînt niște revoltați reali, ci niște „pokemoni cordiți”. Așa că, vorba eroului, ”fuking shit!”, maturizați-vă, copii.
Publicat de Horia Gârbea la 01:21
Etichete: Cristina Nemerovschi "
#626643 (raspuns la: #626642) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
hahaha - de paula_vs la: 27/01/2012 21:05:29
(la: JOS BASESCU!!!)
"N-ai scos un scâncet măcar când martirul naţional Avram Iancu a fost spânzurat simbolic în inima Transilvaniei, sub forma blasfemiatoare a unei marionete." dar ca a fost salvat de la moarte sigura in 848 cand a fost prins si spanzurat Ion Buteanu in ABRUD stiai? si ca aceeiasi unguroaica se pare ca l-a imbolnavit de sifilis? ca ai nostrii au casapit atunci civili unguri batrani femei si copii ,istoria are multe fatete ,cand auzi Avram Iancu vezi doar eroul neamului nu si omul,daca era papusa imparatului Traian sau Decebal regele te durea in basca,Iancu nu a fost un martir,altii da el nu
#628015 (raspuns la: #627822) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de pescadorul la: 13/03/2012 11:28:52
(la: Mi-e frica)
Baby aici la problema asta cu credinta mi se pare ca de fapt este pe dos, caci induce teama nu o atenueaza. Om cu frica lui Dumnezeu este acela care se abtine tocmai de frica consecintelor. Ca ea iti ofera un reper asa general la o "teama" spirituala daca incerci sa te autodefinesti in raport cu lumea in general. Ofera o explicatie generala la tot felul de temeri existentiale, de ce ploua, de ce ninege, de ce e zi, de ce e noapte, de ce te doare... s-a gasit autorul.
Frica este de fapt o manifestare a instinctului de conservare ce te impiedica sa risti exagerat punandu-ti chiar viata in pericol. Frica te indeamna sa fugi, sa eviti un pericol iminent. In rest cimitirele sunt pline de "eroi" ce si-au invins frica.
Teama de necunoscut te impinge sa incerci sa cunosti. Ai emotii si la examen a caror intensitate este invers proportionala cu gradul de cunoastere al subiectului.
Un caine care te latra iti induce teama si e foarte bine caci vei incerca sa-l eviti sau poti sa faci pe viteazul si sa ajungi la vacinul antirabic.
Tot pe teama pe care o induc cu mijloacele specifice se concolideaza si dictaturile bazandu-se pe serviciile oferite de slugoii prin definitie, niste oameni ce au frica in sange si pentru a si-o tempera slujesc tocmai sursa ce le-o inspira, tradusa in sufletele lor chinuite prin loialitate.
#630593 (raspuns la: #630586) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de pescadorul la: 28/04/2012 13:18:36
(la: Istoria e vie...)
Cu "ticalosii" nu poti lupta cavalereste. Mai ieri se infiinta o formatiune politica din transfugii ce treceau din opozitie la putere ce a servit ca proptea pentru putere sa faca ce vrea muschii ei cu noi, mai bine zis, impootriva noastra. Atunci ei erau "eroi". Acum cand valul si-a schimbat sensul, astia au devenit "tradatori". Asta este "moralitatea" in care se balacesc politicienii care s-a instaurat de 20 de ani conform caracterului acestora.
Pana acum nimeni n-a tinut cont de "multime" folosind-o doar ca trambulina pentru propria lansare.
Astia ultimii insa au intins prea tare coarda si au facut sa se trezeasca un "urias" adormit care a inceput sa maraie.
Astfel ca "armeanul" a facut ce a facut si pana acum, sustine puterea oricare ar fi ea, chiar daca sub presiunea evenimentelor chiar el a daramat-o. Daca PDL era in ascensiune nu misca "armeanul" in front.
#632107 (raspuns la: #632104) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pescadorul - de Paianjenul la: 12/05/2012 18:40:39 Modificat la: 12/05/2012 18:43:27
(la: Pusca si cureaua lata....)

- Absolut de acord cu punctul tau de vedere prezentat mai sus.


Tangential:

in cele 16 luni petrecute in Spania in anii '89 - '90, nu exista zi ca pe cel putin unul din canalele de televiziune nationale sa nu vad (transmise in direct sau in reluare) coride de la Plaza de toros de Las Ventas din Madrid (sau din alte orase spaniole)... si sa nu-ti povestesc că (si de ce) fazele care ma delectau pina la paroxism erau cele in care taurul izbea toreadorul cu coarnele, fie catapultindu-l citiva metri in aer - dupa care eroul cadea busindu-se de vatra arenei fringindu-si oasele, fie trintind-ul direct la pamint (faza 1, faza 2...)...

Paula - de radiocatch22 la: 09/06/2012 15:58:19
(la: Amintiri fierbinti-poveste erotica indiana)
eu am recomandat o carte lui Biby in care se explica foarte bine legatura dintre erotism, religie si filosofia hinduista
este aparuta in 65. Ea a pus o intrebare pentru ca nu intelege legatura dintre ele (religie, filosofie, erotism)
exista legatura si Eliade este unul printre cei care a studiat asta
din pacate pentru multi Eliade nu este cunoscut ca si roman


nu are treaba cu fragmentul pe care l-am scris eu
aia este o poveste a unui tip care pleaca in lume si ajunge in India.
in povestea mea eroul poate face orice, si da actiunea in poveste mea este recenta

#633101 (raspuns la: #633099) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Azi, în ziarul Națiunea, am publicat Imnul Mișcării Culturale Naționalismul și Arta - MECENA , pe care am fondat-o săptămâna trecută . Sâmbătă, la sediul PNDC, am fondat Cenacul Literar-Artistic REZONANȚE ROMÂNEȘTI ca formă de exprimare, de manifestare scenică și mediatică a obiectivelor mișcării MECENA. Publicând poezia Deșteaptă-te Țară, aceasta a devenit oficial Imnul acestei inedite mișcări spirituale naționale și naționaliste:
Imnul Mișcării Culturale Naționalismul și Arta – MECENA
Publicat în 18 iunie 2012 de ROMEO TARHON
http://www.ziarulnatiunea.ro/2012/06/18/imnul-miscarii-culturale-na...

Deșteaptă-te Țară, românii ți-i strânge
Și mână-i în lupta cea sfântă și dreaptă!
Trezește-ți eroii cu patria-n sânge,
Semnalul din bucium și clopote bată!

*

La luptă prieteni cu cei neprieteni
Ce aur și brazdă și munți ne râvnesc,
Și râul și ramul și codrii cu cetini
Și graiul și portul străbun românesc.

*
Iubirea de glie în noi se coboară
Și patriei-i crește pe veci rădăcină
Din doine și lacrimi de dulce vioară
Și crezul ni-e sevă de vers și lumină!

*
Tu, Țară, toți fiii cu crucea pe frunte
Ți-i cheamă din cer, din pământ, de pe mare,
Coboară-ți toții bacii din creier de munte
Și toți cărturarii cu-a luptei chemare!

*
Curaj să ne dărui din nou la visare,
Curaj să clădim temelii noi de țară
Curaj să-ntregim România cea Mare,
Curaj să luptăm ca-n veci să nu piară!

*

Trezește-ți din moartea de cuget bărbații
La lupta pe viață și moarte de țară,
Cu Imnu-ți MECENA trezește Carpații
Și-adu din exod toți robii de-afară!

*

Eroi, la lumină, ieșiți din morminte
Când Țara vă cheamă pe glia străbună,
Drept scut presărați ale voastre-oseminte
Căci doina iar țipă și buciumul sună.

*
Iubirea ca stânca puterea-şi adună
Şi lacrimi de sânge în vis și-n simțire
Pământul-l inundă când goarnele sună
Semnalul de luptă și de trezire.

*
Când buciumul sună cu jale pe dealuri
Poetul învie, se trezește și cântă
Cu glorie vechile mari idealuri
Cu sînge din codrii cu inima frântă.

*
Pe lame de plug și-n fântâni de la țară
Curg lacrimi de pâine săracă și neagră,
Ce dulce-i e miezul și coaja-i amară
Acasă, în țară, când țara e-ntreagă.

*
Aici ne iubește și râul și ramul
Și glia strabună de veacuri ne știe,
Aici ne sunt morții, trăiască-ne Neamul,
Trăiască-ne Țara în veci de vecie!

*
O rugă-nălța-vom Măicuță spre Tine
Când clopote-n inimi de sfinți or să bată,
O gură de rai sub săruturi străine
Tu ești, Românie, icoană furată!

*
Iubirea, credința și morții pe cruce
Și râul și ramul și vatra moșească
Și doina și naiul și limba cea dulce
Și Țara și Neamul în veci să trăiască!

Autor ROMEO TARHON
*** - de pescadorul la: 26/06/2012 17:36:26
(la: Plictiseala pe internet)
Pai "plictiseala" de pe net are ca sursa faptul ca ramanem siderati de ce se petrece pe scena politica si-n justitie si cum evenimentele curg nu mai avem timp de alte activitati. Mi-am rupt cateva minute sa anunt totusi ultimile stiri in legatura cu supercazul Nastase. Dupa ce va termina tot personalul ministerului de interne vor urma la audieri, cainii politisti... asa cum plastic se exprima un avocat.
Adevarul este, dupa ultimile cercetari, ca Nastase se barbierea s-a taiat superficial dar a scapat un vant care a fost interpretat de "eroul" care i-a salvat viata, devenit acum complicele corupt al infractorului, ca impuscatura si de aici toata confuzia. Cum era tema aia dezbatuta mai acu ceva timp? Aha, despre greata.
Asta era exemplul cu care vor sa rupa gura Europei ca justitia se afla cu talpa pe jugulara marii copruptii? In mod cert Europa s-a convins, suntem incredibil de penibili.
Mai ramane sa se stabileasca cine ne va reprezenta la UE. Pe langa faptul ca daca as fi in cauza as refuza dupa tot ce s-a petrecut doar pana acum in cazul "criminalului" Nastase ca sa nu-si dea aia coate chiar in prezenta mea cand as aparea p'acolo, uite ba asta e din tara aia africana care doar geografic se afla pe "batranul continent".
Daca nu vor merge ambii doritori alegand sa se tina in brate unul pe altul cate 15 minute pe singurul scaun disponibil, va merge probabil cel care, fugind din poarta aeroportului, va ajunge primul la avion.
Ce mai conteaza pentru ei ca exista vreo 16 milioane de oameni care se chinuie sa traisca pe acest picior de plai, da-i dracu de viermi sa fie multumiti ca au circ si asa uita si de foame.
Doamne apara-ne ca de pazit are cine... :)))
#633313 (raspuns la: #633308) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Apoll - de amari la: 03/07/2012 11:22:35
(la: Imparţial )
Din pacate,cei care-s asemeni eroului tau sunt baza masei ce poate fi manipulata.Daca prostia ar durea am surzi instantaneu aproape.
trahanache - de monte_oro la: 24/07/2012 21:35:26
(la: De ce mă duc să votez...)
well..merci ca ma faci eroul confei, chiar daca subiectul era, de fapt..altul..Oricum, pseudonimul ti l-ai ales maiastru..Felicitari!
#634093 (raspuns la: #634088) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
eroi au fost eroi sunt inca: - de RSI la: 07/08/2012 10:23:33 Modificat la: 07/08/2012 10:24:37
(la: Fara aluzii...)
pe Calea Victoriei... - de LILY GOTH la: 26/12/2012 13:07:27
(la: pe Calea Victoriei, peste drum de CEC)
Muzeul de istorie al Romaniei. Noroc ca am nepoti si trebuie sa-i culturalizez pe undeva. Am fost fascinata nu de tezaur, frumusetea vaselor de lut din neolitic si de COPIA IN GIPS A COLOANEI LUI TRAIAN DIN ROMA. Parca cineva a tras o perdea de pe sufletul meu...Chipurile barbatilor si femeilor portul hainelor, armele, citeva colibe rotunde, copacii si caii uluitorii si fascinatii cai. Am avut senzatia ca sint veche cit pamintul stramosesc, ca as putea sa-mi fac loc in gipsul alb printre ei, stramosii mei, prietenii mei. In drumurile prin Roma am ocolit Forumul lui Traian.Eu personal, pe Traian, l-am desconsiderat dintotdeauna, pentru mine este doar un barbar cotropitor, tradator de neam,dar in ziua aceea in sala rece, imensa m-am intrebat ce a fost in capul lui,care a fost adevarul,ce a vrut sa ne transmita peste ani,care este adevarul escamotat. Frumusetea scenelor iti transmit o pace si liniste interioara pare mai degraba o declaratie de dragoste decit o RITORNA VINCITOR Primaria Bucuresti a platit multi bani pe statuia lu`badica Traian (Traian gol, contorsionat, murdar de colb,putin zoo...putin parafilic, el care s-a crezut un cuceritor-ce bucurie ce fericire bolnavicioasa m-a cuprins) Pacat de bani, pacat ca se sperie copiii. Unde sint statuile stramosilor regi-eroi-luptatori morti pentru neatirnare Calea Victoriei de la un cap la altul ar trebui cucerita de statuile romanilor Burebista, Decebal, Mircea, Vlad Tepes Mihai Viteazul Brincoveanu.
*** - de RSI la: 28/12/2012 18:29:08 Modificat la: 28/12/2012 18:31:06
(la: Traian Vuia primul....)
revenind la oile noastre (BM si pescador) Ia te uita ce scrie tanti Wiki:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Roait%C4%83

Intai, bietul Vasile Roaita nu a avut nicio treaba cu greva din 1933 ci a fost o victima colaterala:
"A doua zi, pe 16 februarie, forțele de ordine (Armata și Jandarmeria) au primit ordin să tragă. Pe la șase fără un sfert, au început sa tragă. În total, au murit șapte oameni (Vasile Roaită, Dumitru Popa, Gheorghe Popescu, Cristea Ionescu, Dumitru Tobiaș, Dumitru Mayer, Ion Dumitrescu[3]), printre ei a fost și Vasile Roaită, ucenic în ultimul an la căldărărie (cazangerie). El nu avea nici o legătură cu greva. Stătea lângă ușă când a intrat armata și a început să tragă. A fost rănit din întâmplare și a murit la spital, a doua sau a treia zi.["

iar despre mitul ce s-a creat in jurul lui:
"S-a construit mitul că a fost ucis în timp ce trăgea sirena pentru a anunța intrarea poliției și armatei în uzinele „Grivița”. La Plenara CC al PMR din noiembrie-decembrie 1961, Gh. Gheorghiu-Dej însuși a criticat această „poveste cu Vasile Roiată”, descris de fostul lider ceferist drept „un muncitor ca oricare altul”.[5]

Pentru consolidarea legendei, numele lui Vasile Roaită a fost dat unor localități și instituții: de exemplu Școala Generală Nr 184 Vasile Roaită din București[6], cartierul Vasile Roaită din Bacău[7], Liceul de Matematică Fizică „Vasile Roaită” din Râmnicu-Vâlcea[8], Spitalul „Vasile Roaită” (ulterior Spitalul „Grivița Roșie”, din 1990 Spitalul Clinic „Sf. Maria”) din București[9]. Prin Hotărârea nr. 993 a Consiliului de Ministri din 2 septembrie 1950, pentru înființarea unor gospodării agricole colective, au fost înființate 182 de Gospodării Agricole Colective, din care 7 purtau numele de „Vasile Roaită” și anume, din comuna Toderița, județul Făgăraș, din comuna Răchiți, satul Stăuceni, județul Botoșani, din comuna Someș, satul Guruslău, județul Sălaj, din comuna Bivolari, satul Soloneț, județul Iași, din comuna Halmeu, județul Satu Mare, din comuna Bichiș, județul Severin și din comuna Amnaș, județul Sibiu.[10] Astfel a apărut, prin redenumire, satul Vasile Roaită, în comuna Umbrărești, Galați[11] sau comuna Vasile Roaită (fostă Domnița Maria), în sudul orașului Bacău[12]. Înainte de Al Doilea Război Mondial localitatea Eforie Sud s-a numit Carmen Sylva (pseudonimul literar al reginei Elisabeta, 1843-1916). În 1950, localitatea a primit numele „eroului” ceferist Vasile Roaită.[13] Abia în 1962, în cadrul marii operațiuni de destalinizare la nivel simbolic, localitatea a primit numele Eforie Sud.[..."


Ei, asta este diferenta intre istorie si propaganda. Daca ati inteles. Daca nu, continuati va rog sa faceti parada de lipsa de cunostiinte si cand sunteti prinsi asupra faptului nu uitati sa spuneti: " ce ma intereseaza pe mine asta cand pe acum pretul salamului a crescut de 3 ori..." ;))

#638640 (raspuns la: #638617) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...