comentarii

esalona


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Romania si provocarile regionale ale integrarii euro-atlantice - de belazur la: 24/03/2004 18:54:40
(la: Adevarata sursa de anti/americanism este Rusia)
Moldova, Romania si provocarile regionale ale integrarii euro-atlantice

Romania si provocarile regionale ale integrarii euro-atlantice

- relatia cu Republica Moldova si posibile consecinte pe termen scurt si mediu -

DAN DUNGACIU

"Anumite actiuni si evenimente recente din viata politica a Rusiei si din politica externa a Rusiei ne-au pus pe ganduri... Prezenta trupelor ruse [in Georgia si Moldova] nu se conformeaza angajamentelor asumate la Istanbul. Doresc sa le spun rusilor inca o data ca, in opinia noastra, trebuie sa depuna mai multe eforturi pentru aplicarea obligatiilor pe care si le-au asumat la Istanbul. Rusia nu a respectat calendarul retragerii".(Colin Powell, ianuarie 2004, Moscova)

"Pentru prima data in istorie, interesele Romaniei coincid cu cele ale Occidentului in ceea ce priveste Republica Moldova... O data la doua generatii (1918, 1940, 1991), Moldova este cap de lista a prioritatilor agendei diplomatice internationale si aproape de fiecare data Occidentul este prins pe picior gresit, pentru ca nu a existat o analiza profunda a acestui spatiu. Acum ne aflam intr-un astfel de moment. Si, pentru prima oara, Romania are posibilitatea de a influenta deciziile internationale". (Vladimir Socor, 28.01.2004, Bucuresti)

"Replica pe care urmeaza sa o dea Occidentul politicii externe agresive, promovate de Moscova in spatiul post-sovietic, o poate constitui extinderea treptata a Aliantei Nord-Atlantice si a Uniunii Europene, pana cand acestor organizatii li se vor alatura, intr-o forma sau alta, tarile din imediata lor apropiere, Ucraina, Belarus, Republica Moldova, Georgia si Azerbaidjanul". (The Wall Street Journal, ianuarie, 2003)

Republica Moldova - o prezenta absenta

Republica Moldova are un statul paradoxal pe agenda publica a dezbaterilor din Romania. Este invocata, dar nu discutata, este pomenita (rar!), dar nu analizata. Este o prezenta, dar o prezenta discontinua, fara substanta, fara efect. O prezenta... absenta.

Acest text apare nu doar din dorinta de a inventaria un an de evolutii politice si geopolitice din Republica Moldova, ci de a evidentia, prin recul, o realitate care devine evidenta pentru orice observator de la Bucuresti sau aiurea. In anul 2004, una dintre mizele cele mai insemnate de pe agenda de politica externa a Romaniei va fi chestiunea Republicii Moldova, respectiv prestatia Chisinaului fata de Bucuresti si reactia pe care Romania va trebui sa o aiba fata de sfidarile puterii politice comuniste de peste Prut. Caruselul provocarilor la adresa Romaniei a inceput deja, si exista toate motivele sa credem ca el va continua. In plus, evolutia evenimentelor din Republica Moldova sugereaza ca dosarele geopolitice deschise in 2003 sunt departe de a fi solutionate, iar efectele acestei stari vor afecta, pe termen scurt si mediu, conditia Romaniei de membru NATO si aspirant la un loc in Uniunea Europeana. Faptul ca 2004 este an electoral pentru ambele tari (in primavara lui 2005 vor avea loc in Republica Moldova alegeri parlamentare) nu face decat sa complice ecuatia.

O conferinta si mai multe semne de intrebare

Pozitia Romaniei fata de Republica Moldova nu va fi de aici inainte benevola si nu o va implica numai pe ea, caci Romania este plasata acum la granita celei mai mari aliante militare pe care a cunoscut-o omenirea si care are interese geo-strategice in Istmul Ponto-Baltic si Caucaz. De aici sarcinile ce-i incumba. Toate evolutiile indica o crestere treptata - teoretica, cel putin! - a importantei Romaniei pe aceasta axa, si pozitia ei in viitoarea arhitectura de securitate regionala va depinde, in buna masura, de competenta si hotararea ei de a gestiona adecvat aceasta somatie iminenta. Dincolo de adeziunile fervente si retorica integrarii in NATO, urmeaza, in 2004, testul implicarii si evolutiei efective in aceasta regiune.

Poate Bucurestiul sa isi asume un asemenea rol? - este pana la urma interogatia majora pentru 2004. Din nefericire, semne de intrebare relativ la putinta sau abilitatea Bucurestiului au aparut prea repede. Intre 19-22 ianuarie 2004, la Niederpöcking, Lacul Starnberg, Germania, sub egida Pactului de Stabilitate in Europa de Sud Est, in cooperare cu Ministerul de Externe German (si organizata de Asociatia pentru Europa de Sud Est) s-a desfasurat conferinta "Perspectivele europene ale Republici Moldova". Este prima conferinta de asemenea anvergura dedicata explicit Republicii Moldova, iar participarea a fost numeroasa - aproape o suta de reprezentanti ai asociatiilor sau institutiilor politice sau nepolitice cu interese in Republica Moldova sau regiune - si de inalt nivel: Erhard Busel, Coordonator special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud Est, William Hill, Seful Misiunii OSCE la Chisinau, Vladimir Filipov, reprezentantul Consiliului Europei la Chisinau, reprezentanti ai Ministerelor Afacerilor Externe ale unor tari europene, experti internationali, liderii politici de la Chisinau (Nicolae Dudau - Ministru de Externe - Iurie Rosca, Dumitru Braghis, Oleg Serebrian, Oazu Nantoi etc.).

In cadrul conferintei, trei grupuri de lucru au discutat strategii europene, politici economice si sociale, precum si aspecte de securitate referitoare la Republica Moldova. Aceste comisii vor pregati terenul pentru intrunirile viitoare si pentru elaborarea unor proiecte sau strategii care sa includa si recomandari concrete pentru factorii de decizie d la Bruxelles sau Chisinau. O conferinta, asadar, de o importanta strategica indiscutabila. Din partea Romaniei a fost invitat, intr-o prima instanta, doar Gabriel Andreescu, Centrul de Studii Internationale, Comitetul Helsinki ("expertul favorit" al liderilor politici sau de opinie ai Partidului Comunistilor aflat acum la putere la Chisinau). Textul preferat al echipei istoricilor oficiali ai regimului comunist este, de departe, Renate Weber, Valentin Stan si Gabriel Andreescu, "Relatia Romaniei cu Republica Moldova", text tiparit in 22 Plus la 25 ianuarie 1995, in care autorii acreditau ideea unei "minoritati romanesti" in Republica Moldova. Pentru o valorificare recenta a lui Gabriel Andreescu in presa oficiala de la Chisinau, se poate vedea Haralambie Corbu, "Culegem ceea ce semanam", serial tiparit pe prima pagina a Moldovei Suverane, ianuarie 2004. Al doilea favorit al istoriografiei comuniste si revizioniste de la Chisinau este Lucian Boia, considerat de Vasile Stati, autorul penibilului Dictionar moldovenesc-romanesc, drept "cel mai obiectiv istoric roman". In principala lucrare revizionista a lui Vasile Stati, Istoria Moldovei, "Vivar-Editor", Chisinau 2002 - pe a carei coperta troneaza fara jena imaginea "Moldovei Mari" - Lucian Boia este gratulat cu atributele cele mai inalte: "prestigiosul istoric roman" etc. Invocarea lui Lucian Boia este, totusi, inepta si frauduloasa: istoricul oficial al revizionismului "moldovenesc" utilizeaza demersul lui Lucian Boia in litera, nu in spiritul lui. Stati utilizeaza deconstructia (de-mitizarea) istoricului de la Bucuresti doar pentru istoria Romaniei, niciodata pentru ceea ce el considera a fi "istoria Moldovei").

Revenind acum la invitati, nu poti sa-ti reprimi perplexitatea (pe care unii au exprimat-o public acolo!): vecina Moldovei, Romania, reusea "performanta" diplomatica de a avea un invitat din cei aproape o suta! In ultima clipa, s-a reusit introducerea pe lista invitatilor, ca observator, a unui reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe. Cam putin pentru o tara care are ca sarcina gestionarea viitoarei frontiere estice a NATO si UE si care nazuieste sa devina locomotiva Republicii Moldova in demersurile acesteia - cate sunt! - de integrare europeana. Iar aceasta prezenta debila spune ceva despre strategia (existenta sau nu) a Bucuresti-ului in raport cu Republica Moldova sau despre institutiile care sunt puse in miscare (sau nu) pentru aplicarea acesteia. Cu atat mai mult cu cat la Niederpöcking, reprezentatii altor doua tari, Polonia si Lituania, au declarat explicit intentia de a deveni ele locomotiva Republicii Moldova in eforturile acesteia de integrare in structurile europene! Cuplata cu refuzul obstinat al Chisinaului de a colabora cu Bucurestiul - de aici, firesc, disponibilitatea institutiilor occidentale de a gasi un inlocuitor -, propunerea pare amenintator de plauzibila, iar consecintele geopolitice pentru Romania sunt incomensurabile: in esenta, este vorba despre a doua deposedare a Romaniei - dupa "pierderea" flotei din Marea Neagra - in ceea ce priveste capacitatea Bucurestiului de a actiona pe frontul de Est (Marea Neagra si Caucaz). O Romanie care pierde initiativa spre Est devine un actor figurant si nesemnificativ in orice initiativa a Washingtonului sau a UE in Caucaz sau Istmul Ponto-Baltic. Aceasta este, geopolitic vorbind, miza confruntarilor Chisinau - Bucuresti si aici sta, se pare, explicatia razboiului declansat de puterea comunista la adresa Romaniei.

Inainte de a detalia, sa urmarim, rapid, cateva repere ale acestei campanii.

"Aria calomniei". Chisinaul ataca Romania la institutiile europene

Doar cateva mostre: "In timpul celor 1213 zile cat Moldova s-a aflat sub ocupatia Romaniei, un evreu era ucis la aproape fiecare doua minute" (din "Plangerea 435" depusa de Andrei Neguta, deputat comunist, la Consiliul Europei, 2003); "Romania a ramas unicul imperiu in Europa, constituit din Moldova, Dobrogea si Transilvania" (Presedintele Vladimir Voronin, Postul de televiziune NIT, decembrie, 2003); "Scopul lui Rosca [liderul PPCD] este crearea provinciei romanesti si invadarea acesteia cu sute de mii de romi" (Moldova Suverana, publicatie oficiala a guvernului Republicii Moldova, 14 ianuarie 2004)... Sunt doar cateva exemple dintre zecile care invadeaza astazi spatiul public sau politic de la Chisinau sau aiurea. Razboiul declansat de Chisinau - flancat, probabil, de alti "prieteni" traditionali ai Romaniei - au adus relatiile dintre cele doua state in faza cea mai delicata din 1990 incoace. Dupa o perioada de relativ inghet de dupa 2001, a doua jumatate a anului 2003 a marcat apogeul acestei confruntari. Iata cateva momente ilustrative ale acestui dosar care nu pare ca se va inchide curand.

In 2002, relatiile bilaterale romano-moldovene fusesera, practic, suspendate o data cu anularea vizitei la Chisinau a primului-ministru Adrian Nastase in urma unor neinspirate declaratii belicoase ale unor oficiali moldoveni. In aprilie 2003, Ministrul roman de Externe, Mircea Geoana, si omologul sau moldovean, Nicolae Dudau, declara la Chisinau ca Tratatul de baza dintre Republica Moldova si Romania ar putea fi incheiat pana la finele anului curent. Ministrul romana prognoza chiar ca posibila o vizita a Presedintelui Iliescu, in toamna, in Republica Moldova. (Ca gest de bunavointa, Mircea Geoana anunta re-esalonarea datoriilor din importul de curent electric ale Republicii Moldova.) Chisinaul astepta de la aceasta vizita semnarea Tratatului de baza moldo-roman - vizita nu va mai avea loc.

Declaratiile belicoase ale comunistilor nu se opresc; dimpotriva. La 25 iulie 2003, la Chisinau, apare Dictionarul moldovenesc-romanesc, semnat de Vasile Stati, care afirma ca aceasta carte "demonstreaza existenta obiectiva a celor aproximativ 19.000 de dovezi de netagaduit ale individualitatii si dainuirii seculare a limbii pe care moldovenii o numesc moldoveneasca". Institutul de Lingvistica al Republicii Moldova anunta ca il va actiona in judecata pe Vasile Stati, pentru compilatie si furt intelectual. In acelasi zi, ziarul guvernamental Moldova Suverana publica celebra "Conceptie nationala de stat a R. Moldova" a Presedintelui Voronin. Unul dintre scopurile acestor gesticulatii politice era provocarea autoritatilor romane inaintea intalnirii dintre cei doi presedinti. La inceputul lunii august, Presedintele Ion Iliescu se intalneste, la Costesti-Stanca, cu omologul sau moldovean, Vladimir Voronin. Cei doi sefi de stat nu fac referinte la "Tratatul politic de baza moldo-roman", despre care Voronin afirma cateva zile inainte ca ar trebui discutat in mod obligatoriu.

Odata cu preluarea presedintiei Consiliului de Ministrii al Consiliului Europei, Moldova incepe o campanie sistematica de denigrare a Romaniei. Alexei Tulbure, reprezentantul permanent al Moldovei la Consiliul Europei acuza Romania de opozitie fata de planurile de "federalizare" ale Republicii Moldova si de implicare in manifestatiile anti-rusificare si anti-comuniste din anul 2002. (Prestatia oficialului de la Chisinau a fost uluitoare. Nu doar ca nu a adus vreo proba in sprijinul celor afirmate, dar a incheiat emfatic: "Noi vom considera astfel pana nu ne vom convinge de contrariul in baza intregii acelei informatii pe care trebuie sa ne-o prezinte Guvernul roman"). Urmeaza apoi acuzele de "anti-semitism" si "xenofobie". Seful Comisiei pentru Relatii Externe din Parlamentul moldovean, Andrei Neguta, reia argumentele de "anti-semitism", depunand o cerere catre Comitetul de Ministri al Consiliului Europei pe aceasta tema. (In reuniunea din 21 ianuarie 2004, Comitetul de Ministrii a dat un raspuns negativ interpelarii lui Neguta, infirmand acuzele parlamentarului moldovean.) Actorii acestei campanii sunt insa mult mai numerosi decat cei invocati. Victor Stepaniuc, Seful grupului parlamentar al comunistilor, a adresat o interpelare - Interpelarea Nr. 434 - referitoare la situatiei Bisericii Ortodoxa de Stil Vechi din Romania, acuzand Guvernul Romaniei de incalcare a drepturilor omului. Si exemplele pot continua.

In septembrie, premierul roman Adrian Nastase anunta ca Romania nu este interesata sa incheie un "Tratat politic de baza cu Republica Moldova", pentru ca Bucurestiul a recunoscut independenta R. Moldova si "respecta principiile dreptului international in relatiile bilaterale". In noiembrie 2003, Ministrul roman de Externe Mircea Geoana declara la Chisinau ca Romania va sprijini in continuare Republica Moldova pe calea integrarii in structurile europene, fara a tine cont de declaratiile care "au incercat sa puna o umbra in relatiile bilaterale", lansate de oficiali moldoveni. La finele lunii decembrie, Presedintele Voronin completeaza aceasta campanie anti-romaneasca declarand, printre altele, ca "Romania este azi unicul imperiu din Europa, constituit din Moldova, Dobrogea si Transilvania..." (Presedintele Voronin nu si-a ascuns niciodata anti-romanismul, "doctrina" preferata, in fapt, al Partidului Comunistilor al carui lider este. In 2000, de pilda, actualul presedinte al republicii solicita inlocuirea denumirii "limba romana" cu "limba materna" in proiectul de nomenclator al specialitatilor pentru predarea in institutiile de invatamant superior si caracteriza drapelul de stat al Republicii Moldova drept "fascist", datorita identitatii sale cu cel romanesc.) Urmeaza cateva atacuri la persoana Presedintelui Romaniei. Presedintele Iliescu riposteaza: declara ca partidul de guvernamant din Republica Moldova este un partid comunist cu "naravuri staliniste" si condamna "campania antiromaneasca" promovata de partidul comunistilor condus de Vladimir Voronin. In cadrul ceremoniei de inaugurare a Anului Stefan cel Mare si Sfant de la Vaslui (10 ianuarie 2004), presedintele roman respinge conceptul de "Moldova Mare" lansat de autoritatile Republica Moldova. Relatiile nu sunt inghetate, insa, cel putin din partea Bucurestiului: "Relatia Romaniei cu Republica Moldova va ramane o relatie prioritara si extrem de importanta pentru tara noastra in pofida recentelor declaratii ale presedintelui tarii vecine", a declarat la 12 ianuarie 2004 intr-o conferinta de presa, ministrul roman de Externe, Mircea Geoana. Zece zile mai tarziu, in cadrul unei intalniri cu membrii corpului diplomatic acreditat in Republica Moldova, Presedintele Voronin declara ca relatiile cu Romania poarta un caracter "destul de destructiv".

Romania "cade" de pe harta?

Avem acum tabloul intreg. Fie si rapid conturata, campania declansata de Chisinau nu are nimic intamplator, nimic din atitudinea conjuncturala si reactiva sau din lipsa de fermitate a Bucurestiului. La Chisinau exista strategii, la Bucuresti - nu suntem siguri; la Chisinau este o campanie concertata, la Bucuresti sunt riposte sporadice si fara coerenta. Acuza care a deschis seria, cea de "interventie" a Romaniei in treburile interne ale Republicii Moldova este ridicola, cel putin pentru motivul ca in momentul in care Chisinaul arunca pe piata aceasta poveste Romania era cel mai putin implicata in Republica Moldova de la declararea independentei acestei republici incoace.

Constatarea sugereaza ca scopurile campaniei sunt altele, cu atat mai mult cu cat atacurile impotriva Romaniei cresc direct proportional cu apropierea Romaniei de structurile euro-atlantice. Credem ca tinta acestei campanii este discreditarea Romaniei pe plan international si scoaterea ei din joc de pe spatiul geo-politic in care este destinata sa evolueze. Daca Romania nu mai lucreaza cu Republica Moldova, nu (mai) are motive substantiale sa se implice pe axa Istmul Ponto-Baltic - Caucaz. Va deveni dintr-o pozitie geopolitica un simplu amplasament - eventual, pentru diverse baze militare.

In pofida isteriei insuportabile si a retoricii neghioabe, Chisinaul are un proiect infinit mai coerent decat al Bucurestiului in zona. La 15 ianuarie 2004, Vasile Sturza, ambasadorul Republicii Moldova in Bulgaria, a inmanat la Tirana scrisorile de acreditare presedintelui albanez, devenind astfel si ambasador al Republicii Moldova in Albania, cu sediul la Sofia. In ziarul oficial Moldova Suverana aparuse cu o zi inainte un amplu material a lui Vasile Sturza: "Pentru Republica Moldova cooperarea si parteneriatul cu tarile din Balcani reprezinta unul dintre obiectivele sale strategice in regiunea Europei de Sud-Est" - veritabil plan de actiune in viitorul apropiat. Pe relatia Chisinau - Sofia, evenimentul cel mai important l-a constituit vizita de stat a presedintelui Republicii Bulgare in Republica Moldova: 17-19 ianuarie 2003. De atunci relatiile au luat o turnura ascendenta, fiind semne ca anul acesta relatiile se vor intensifica. Reamintim ca Bulgaria exercita in 2004 presedintia OSCE, institutie cu atributii decisive in solutionarea problemei transnistrene. Insa nu doar relatia cu Bulgaria este vizata. (In prima jumatate a anului 2004, de pilda, presedintele Republicii Macedonia va vizita Chisinaul.) In sectiunea "Prioritatile politicii externe ale Moldovei in Balcani" din textul citat se precizeaza ca dezinteresul fata de regiune "ar distanta Republica Moldova de spatiul european". De aceea, "pentru Republica Moldova valorificarea potentialului de cooperare si parteneriat cu tarile din Balcani reprezinta unul din obiectivele sale strategice in regiunea Europei de Sud-Est". Una dintre actiunile strategice ale Chisinaului decurge firesc: "Semnarea acordurilor inter-guvernamentale, in special a Acordului cu privire la liber schimb, ceea ce va permite Republicii Moldova sa se incadreze in regiunea de liber schimb a Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est".

Daca adaugam relatiile bune ale Chisinaului cu Budapesta, intelegem ca integrarea Republicii Moldova in UE are legatura cu oricare alt stat, cu exceptia Romaniei. Fie Polonia, fie Lituania, fie Bulgaria, fie - poate - Ungaria sunt candidatele Chisinau-lui la parteneriat pe coordonatele UE, Sud-Estului Europei sau Caucazului. Romania risca sa "cada" de pe harta strategica a zonei.

Relatia Bucuresti-Chisinau are dimensiuni politice si geopolitice care vizeaza pozitia geopolitica a Romaniei in viitoarea configuratie strategica pe una dintre directiile cruciale de inaintare a frontierei NATO, respectiv Eurasia. Este fundamental ca realitatile de peste Prut sa intre, competent, pe agenda civica sau politica a dezbaterilor de la Bucuresti. Anul 2004 va fi, din acest punct de vedere, un test crucial atat pentru diplomatia romaneasca cat si pentru societatea civila.

http://www.yam.ro/articles/2004/martie/23/1.html
#12770 (raspuns la: #12769) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Eugeniu Coseriu-un geniu romanesc inca putin cunoscut - de ema word la: 25/03/2004 07:01:09
(la: Adevarata sursa de anti/americanism este Rusia)
Am avut placerea sa/l intilnesc pe marele savant la un colocviu international de stiinte ale limbajului. Venise insotit de nepoata sa de la Cluj si de un colectiv de universitari clujeni condus de prof. Borcila. El este primul care a condus o mare opra de cultivare in Romania a scolii si operei lingvistice coseriene, in timp ce Bucurestiul l/a evitat multa vreme pe Coseriu. De notat ca abia dupa moartea sa Coseriu a fost evocat in revista Academica, in timp ce numel mut mai mici decit al sau sint periate frecvent acolo. Dar, sa nu mai insist, caci as putea sa nedreptatesc pe cineva.
Va voi relata , insa , un episod despre omul Coseriu, un episod care mi/a intart ideea ca avem de/a face cu un geniu. In cadrul acelui simpozion international, trebuia organizat si momentul contactului savantului cu presa. Erau patru zile in total. Iar Coseriu, sa nu uitam, era deja un om foarte batrin si destul de bolnav deja. Cu toate ca prezenta sa in tara ar fi trebuit sa fie un eveniment, Televiziunea Romana, radio Romania Cultural, nu mai vorbesc de radiourile si televiziunile comerciale nu au onorat invitatia. A venit in schimb Radio Iasi, au venit citeva ziare din Moldova si...desi foarte saraci(aveau cu ei numai un sac cu pesmeti, in anul 1999! si o canistra de benzina), redactori de la sectia cultura de la televiziunea Chisinau (care au filmat si inregistarat tot ce a insemnat Coseriu, tot ce am luat si noi ca interviuri separate). Coseriu ne/a progamat pe toti redactorii de cultura de la presa pe durata unei zile. Auzind ca era un program esalonat intre orrele 8 dimineata si 18 seara, am crezut ca cei programati pentru dupa masa vor avea parte de un Coseriu obosit, terminat. Cumplit ne/am inselat ! De la 8 dimineata pin ala 18 sera, cu o pauza de masa la prinz) Domnul Coseriu a fost intr/o forma teribila, vorbea cu aplomb, era prezent in tot felul de digresiuni ai comentarii, abatindu/se cu stralucire cind si cind de la filonul pur lingvistic, pentru intruziuni de discurs din sfere din cele mai diverse: arta, politica, Basarabia, Peru, Grecia, scoala sa de la Tubingen s.a. In tot acest timp, a fumat, a facut si glume si, iertata/mi fie comparatia, desi spatiul de discutii era unul foarte larg si deschis, in prezenta universitarilor romani si straini, desi totul se derula in cele citeva limbi de circulatie pe care maestrul le stapinea la perfectie, mereu se initia cite un "duel" de opinii intre cei prezenti, moderatori si Domnul Coseriu, in urma caruia el cistiga mereu fara dubii, privind apoi, plin de rivna in jur, parca stapinind un perpetuum mobile al demonstrativitatii si rigorii imbatabile.Parca ar fi spus, cu umor inteligent: cine vine la rind? ca un pugilist al ideilor si discursului impecabil academic. Ei bine, forta acestui om ce nu mai era de mult tinar, uriasa lui capacitate de sinteza, usurinta cu care se plimba prin toate domeniile vaste ale culturii omenesti, dublata de deschiderea extraordinara fata de problemele mari ale Romaniei, ale Basarabiei, ale Europei, ale planetei, mi/a atras atentia asupra supradotarii , a genialitatii omului din fata mea. Si acum, credeti/ma, ascult casetele cu acele interviuri si ma cutremur. Era bine sa aiba si radioul Bucuresti asa ceva, si televiziunea. Dar altele le sint lor idealurile...


Cordial,

Ema Word
#12800 (raspuns la: #12798) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
lostone - de donquijote la: 16/06/2005 16:38:17
(la: sfaturi practice - cum pasam pisica moarta)
chestia cu ridicatul curajos in doua picioare si aratat sefilor ca proiectul e bazat pe o gogorita sta cam asa: depinde foarte mult de pozitia ta in firma, de gradul de subordonare ierarhica fata de acelasi sef si motivatia lui.
in firmele mici nu exista mai multe echipe sau departamente 'paralele' asa ca n-ai cum s-o pasezi.
aici sunt doua posibilitati, bineinteles conditionate de nivelul tau profesional, cu cat mai bun , cu atat mai multe sanse de reusita:
1. daca e total gresit si nu se poate alege nimic din el atunci faci in asa fel incat sa 'moara' cat mai repede fara sa aduca pagube firmei (adica in loc sa cauti soluti care nu exista, cauti o cale prin care demonstrezi fara echivoc ca ideea e gresita).
2. daca e o iesire pe care o stii numai tu, il lasi sa se ingroape bine de tot, si in ceasul al 12-lea, vii si-l salvezi si iesi erou iar ceilalti nu conteaza.

metoda aplicata in cele doua cazuri e cunoscuta in teoriile decizionale ca metoda 'crizelor', si se aplica in situatii in care o persoana care nu are atributii decizionale dar are cunostiinte tehnice poate influenta luarea de decizii la nivel superior. trebuie aplicata cu masura si bun simt ca sa nu sara la ochi. eu ma folosesc de ea in mod frecvent.

a fost odata un proiect, pornit la initiativa unui sef nou (cateva luni la firma) care voia sa arate ca stie mai bine decat cei mai vechi din firma. eu am vazut ca ala habar n-are, m-am dus sa-l ajut la modul corect, dar am facut in asa fel incat sa simta ca nu dau doua parale pe el; pana la urma m-a indepartat de proiect si am primit ordin de la esalonul superior sa nu ma bag (lucram pentru doua departamente asa ca aveam ce face).
cand produsul a fost gata s-a constat ca era departe de performantele asteptate si de alea pe care le avea modelul anterior pe care urma sa-l inlocuiasca. stiind exact unde e 'buba', am facut modificarile de rigoare si l-am pus pe picioare la timp ca sa fie expediat la beneficiar. si am facut-o la modul foarte 'grosolan', adica am demonstrat esalonului superior ca cei implicati nu stiu nici sa conduca si nici nu sunt pregatiti profesional.
dupa cateva luni, inca un esec doua si cateva sute de mii de dolari aruncati pe apa sambetei cei trei implicati (ierarhic in pozitii mai sus ca mine) au fost concediati.
RSI - de Cri Cri la: 11/01/2007 23:41:21
(la: Decebalus - Erou sau strateg inconstient ?)
Intai ca romanii nu s-au purtat tocmai bland, decimand sau inrobind populatia masculina "care putea tine arma in mana". Apoi, in dacia a lipsit limes-ul clasic de felul celui din britannia, germania sau africa. Intreg teritoriul daciei a fost impanzit cu fortificatii, apararea fiind esalonata pe doua sau chiar trei linii intr-o retea densa menita sa supravegheze orice regiune din interior si sa faca fatza incursiunilor din afara (vezi dacii liberi). Asa ca, vezi tu cam cum e cu "acceptarea"...
Cu toate acestea:
-117-138 "razboiul dacic", in fapt o rascoala a dacilor din provincia romana
-intre 143 o alta rascoala combinata cu actiuni ale dacilor liberi
-157-158 rascoala din nordul daciei, din nou prin actiune conjugata
-170- rascoala careia i s-au alaturat costobocii-raid pana in adancul peninsulei balcanice
-245-247-atacuri ale carpilor in nord
-260-268-atacuri ale dacilor de la sud de dunare
no`
inteleg ca ultima fraza i-o gluma. :P
--------------------------------------------
"Cine nu se teme de nimic e mai puternic decat acela de care se tem toti."
#168031 (raspuns la: #168021) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Honey - de Sancho Panza la: 08/07/2007 17:59:13
(la: Buzele tale spun psalmi învăţaţi pe de rost)
dap...nu uit...dar sper ca n-ai marit iarasi tariful, mai!!
deja sunteti multi, o sa intru in curand in incapacitate de plata...si esalonarea de la buget intarzie...:(

ma bucur ca ti-a placut asta. :)
cea de ieri nu conteaza...era un exercitz. :P
#213533 (raspuns la: #213531) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de 1brasovean la: 17/12/2008 12:16:58
(la: De aprins o lumanare in suflet)
sigur, cei asasinati atunci - inutil, doar pentru legitimarea esalonului doi/trei al PCR - nu trebuie uitati.
nici asasinii nu trebuie uitati - mai ales din respect pentru cei ce au murit atunci; criminalii lor ar trebui sa infunde puscariile, multi/putini, cati or fi.
*** - de picky la: 21/05/2009 14:49:31
(la: taci)
Versul 4, pe finalul lui si versul 5 in totalitate, prin brusca virare-n plural, dupa o esalonare declamativa de singularuri.

Prin "calugarita" numesti gangania vaduva neagra?
#442202 (raspuns la: #442194) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Scolerule, - de picky la: 01/06/2009 13:36:25 Modificat la: 01/06/2009 13:37:11
(la: in ce ai investi 4 miliarde de dolari?)
daca vrei sa faci salata de vinete nu prepari un bors de peste! E vorba de o suma globala si estimativa, esalonata pe sapte ani. Da' zau ca nu stiu de ce ma mai obosesc...
#446228 (raspuns la: #445987) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de picky la: 01/06/2009 17:11:50
(la: in ce ai investi 4 miliarde de dolari?)
Pentru ultima data, ca inca nu mi-e clar daca esti sau te faci, asadar: Cele patru md. reprezinta 2% din realizarea pe ultimii 7 ani din cei 17 care vor veni. Nu ma intereseaza nici bazaconiile rastalmacite de presa, nici balivernele care circula pe net, nici ceea ce a spus maan. Ce-ti spun eu e felie dintr-un contract. Asa ca... nu e vorba de 4 md./an ci de 4 esalonate in anii 2019-2026. Deci 4:7=... Iar rezultatul acestui cat se cheama redevanta, prima achitabila-n 2019! Daca nici acum n-ai priceput, nu voi fi eu acela care te va prepara!!! Suficient!
#446314 (raspuns la: #446307) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cu eminescu - de batranutragator la: 12/10/2009 18:15:36
(la: Confa lui batranutragator)
deja nu mai e la moda, si nu mai citesc din el.

pe de alta parte as folosi si nichita, ca prea e ridicat in slavi ca poet, mai sunt si altii macar la fel de buni, dar ramasi in esalonul 2.

blaga e poet? sau va referiti la un volum de eseistica?
#489653 (raspuns la: #489610) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
om, don, adina - de Guinevere la: 06/11/2009 21:06:41 Modificat la: 06/11/2009 21:13:51
(la: Vaccinarea impotriva gripei porcine - pro sau contra? )
http://www.communicationagents.com/sepp/2004/02/17/cdc_knew_mercury_in_vaccines_induces_autism.htm

Extrag: It is quite clear that mercury is a potent neurotoxin and actually kills developing nerve cells. The serious thing is that mercury has been injected into children with numerous vaccines and it still is - with the majority of flu vaccines.

In legatura cu MMR-ul, e vorba de thimerosal, metabolizat ca ethyl mercur.
Bottom line in cazul asta, studiile nu au gasit o legatura clara intre autism si vaccin, dar nici n-au demonstrat fara echivoc ca nu pot provoca autism.

http://www.dukehealth.org/HealthLibrary/AdviceFromDoctors/YourChildsHealth/mmr_vaccine_and_autism

Acum din cartea lui Sears, alta componenta extrem de nociva e aluminum-ul.
Cantitatea safe dintr-o solutie injectabila e de 25 – microgram limit.
Fii atent cat contin vaccinele:

HIB(PedVaxHIB brabd only) – 225 micrograms per shot
Pc – 125 micrograms
DTaP – 170 to 225 micrograms per shot, depending on manufacturer
Hepatitis B – 250 micrograms
Hepatitis A – 250 micrograms
Pentacel (DtaP, HIB and polio combo vaccine)- 330 micrograms
Pediarix (DtaP, Hep b, and polio combo vaccine) – 850 micrograms

Asadar, un nou nascut care primeste in prima zi de viata vaccinul Hep B, primeste 250 micrograms de aluminum. Vaccin care se repeta la o luna. Dupa prima runda de vaccinare la doua luni, un bebe are deja in el intre 295 si 1225 micrograms de aluminum (compared to the 25 microgram limit!)
Despre toxicitatea lui, poate gugali fiecare. Cel mai idiot mi se pare faptul ca, de pilda, asa cu zicea si don, polio e aproape eradicata iar hep B se ia numai pe cale sexuala (big risk for the poor baby!). Deci daca nu esti un parinte paranoic si te documentezi inainte, do the math. Medicii le administreaza fara sa-ti spuna nimic inainte. E imposibil sa nu te intrebi in cazul asta, daca totusi nu exista intelegeri pur financiare intre companiile farmaceutice si institutiile medicale.

Bottom line, trebuie cantarit riscul ambelor optiuni – administrare vaccin sau nu. Nu-s o neprogresista, pustoaica mea va primi toate vaccinele necesare, dar vor fi esalonate in asa fel incat cantitatea de substantea aiurea din organismul ei sa nu se acumuleze nenecesar. Sunt insa si vaccinuri, cum ar fi rotavirusul, pe care l-am sarit cu succes si ma felicit, caci nu va avea nevoie niciodata de el.

Finalmente, nu poti exclude posibilitatea unor riscuri atunci cand pentru un vaccin nou, nu exista studii longitudinale. Daca in proximitatea in care traiesc nu exista cazuri de gripa porcina, mi s-ar parea o precautie nenecesara sa mi-l fac, luindu-mi riscul de care ziceam.

don - de Guinevere la: 09/11/2009 06:25:05
(la: Vaccinarea impotriva gripei porcine - pro sau contra? )
teoriile conspiratiilor impotriva medicinei sunt criminale!
deacord cu tine 100%


don, nu despre asta era vorba. nu spune nimeni ca vaccinurile nu-s utile si ca nu trebuie facute, ci ca sunt facute abuziv. pe la inceputul balariilor astora, recomandam o esalonare a lor in timp versus bateriile care se fac bebelusilor, nu evitarea lor.
cand doza safe de aluminum e de 10-20mg/zi (doza care apare asadar si pe site-urile oficiale) la un newborn, si i se administreaza in loc de cateva zeci de mg, cateva sute, poti fi ingrijorat, nu? cand am intrebat-o pe pediatra mea de ce se intampla asta, a dat din umeri, a zis ca nu se stie c-ar fi efecte negative - nu exista asadar nicio controversa decat in discutia asta, ca bebelusii primesc doze de aluminum cat pentru un hipopotam.
deci, nu se stie, e ok.
mie mi s-a prescris un medicament la un moment dat - pe care am hotarat sa nu-l iau - tot fara sa se stie daca exista efecte negative asupra piticului, in cazul in care alaptezi. nu exista niciun studiu longitudinal.
deci daca nu se stie e ok, inghite, poate afli. :o) asta-i problema pe care as fi vrut s-o discut.
cred ca totul ar fi cat se poate de fair daca ti s-ar spune inainte toate astea, fara sa trebuiasca sa faci tu research sau sa-i intrebi, ca sa iei o decizie. chestia e ca pentru ei e mai important sa vanda medicamentul decat sa te informeze. poate ca l-ai lua oricum, dar ar fi frumos sa stii, nu?

care conspiratie?! e doar un fapt marunt si ticalos de viata.
#497735 (raspuns la: #497664) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
intruder, din cei 12 sunt doar 3 - de Bucu la: 20/11/2009 18:04:56
(la: Prezidențiale peste bot )
interesanti pentru turul doi, cei care au fost situati de la bun început pe primele locuri in sondaje de-a lungul campaniei, adica dom' prezident actual, dom' antonescu (liberali) si dom' geoana (psd).

exista apoi esalonul doi de candidati, nume cunoscute dar cu intentii de vot mai putine (vadim, oprescu, becali) si

esalonul trei cu nume necunoscute si intentii putine de vot (rotaru, cernea, manole etc).

ce sa faci într-o discutie din asta cu toti 12? sa faca pe juratii?..:))

si asa-i circul cât casa, sa fie macar zgomotul mai mic ...
*** - de monte_oro la: 10/12/2009 21:11:06
(la: Stie cineva, de fapt...)
Diferenta dintre "traitul bine" al varfurilor...si dorinta de binele ala ...expus...al protipendadei occidentale... mie mi se pare mare...si cumva..de calitati diferite. KGB...parerea mea...e ca era mult mai mult decat un instrument. Sau era o putere reala..paralele cu politicul. Cumva, cam ce s-a intamplat si la noi... dezvoltarea...si uneori lupta...pentru suprematie postrevolutionara... intre fostii baieti destepti din securitate si cei din structura politica... esalon 2, 3 ai vechiului partid sau mostenitori ai unora dintre ei. Iar la sovietici, balanta de putere...politic-securitate... cred ca avea mult mai multe talgere decat doua... aflandu-se in pozitii diferite... chiar si simultan.
#506285 (raspuns la: #506281) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de modigliani la: 10/12/2009 21:21:40
(la: Stie cineva, de fapt...)
corect, sint o putere reala, paralela cu politicul
dar incapabile sa genereze totusi ceva atit de amplu fara concursul politicului si asta pentru ca trebuie sa fie cineva care sa puna cap la cap toate piesele si mai ales sa aiba viziunea de ansamblu si capacitatea de a decide
indiferent de forta lor nu ar fi reusit asta fara acordul lui gorbaciov, daca este sa acceptam ipoteza asta
la fel ca la noi, iliescu a venit din esalonul al doilea al partidului
iulian vlad ori militaru ori stanculescu au incercat sa preia puterea
n au reusit

#506290 (raspuns la: #506285) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de om la: 16/12/2009 20:02:45 Modificat la: 16/12/2009 20:11:01
(la: 20 ani de la revolutie - vom cunoaste vreodata adevarul?)
da, pseudo-vanatoarea de nazisti am vrut sa zic!

..si de organizatia nazista odessa care a pompat bani influientand deciziile politice din america de sud (si nu numai) cand i-au acceptat nazisti :((

...si de unul din cei mai cruzi sefi ai gestapoului, pe care l-au reintagrat imediat in politia germana (impreuna cu ale sute de gestapovisti), iar dupa cativa ani l-au scos la pensie cu o scrisoare de multumire pt meritele avute :((...si ex pot continua

Cat despre sistemul politic din cele 2 germanii (de dupa razboi) pe langa faptul ca westicii si rusii le bagau la inaintare ca sa-si demonstreze perfectiunea propriei doctrine...si ei (ca si noi in '89) i-au decapitat pe nazistii din primul val si apoi au recrutat si promovat pe cei din al-II-lea sau al-III-lea val, ca deh...si la ei ca si la noi era cam obligatoriu sa fii nazist/comunist, astfel kaput :(
Si este normal, pe cine altcineva sa promovezi? INTRE un homeless lipsit de orice idee si un nazist din esalonul inferior care are cunostinte despre anumite secrete...zau daca alegerea este greu de facut ;) Si au ales pragmatic, pt ca morala nu are loc in asemenea situatii, mai ales ca ambele blocuri se foloseau de descoperirile medicale din lagarele ale lui mengele si de cele tehnologice obtinute prin munnca sclavilor ca sa-si mareasca avantajul fata de celelalte tari. Chiar nimeni nu-si pune problema cum au devenit rusii si americanii, cam peste noapte extrem de avansati ? :)

Despre leit motivul, vai revolutia romana, secrete, etc...ce nu este clar? Cei mari au facut jocurile gen Yalta , malta ...primul val de conducatori ai PCR-ului erau cam rupti de realitate....baietii din spate cu picioarele pe pamant si informatii de prima mana s-au adaptat/conformat noilor dispozitii si voila de vezi revolutiune!
Detalii, cine, cum si in ce fel...astea nu sunt de nasul publicului in NICIO TARA DIN LUMEA ASTA, altfel s-ar pierde legaturile secrete si s-ar alege praful de educatia pe profil a unuia, datorita lui Gogu manelistu din coltu strazii care a aflat ca badea Traian ii cu contacte pe afara ;)
#507843 (raspuns la: #507824) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
modigliani - de Cri Cri la: 14/01/2010 23:44:20 Modificat la: 14/01/2010 23:49:52
(la: Anunț important referitor la concursul de proză și poezie 2009)
atit ca aici este vorba de un concurs
care trebuie sa aiba reguli clare
si in care nu cred ca trebuie lasat ceva la mina moralei


ma unge la suflet chestia asta, fara gluma
dar
de lasat, tot lasi
daca lasi sa voteze fiecare cat vrea/poate citi, e posibil "sa nu citesc" (notez, deci) pe musiu x care mi-e antipatic mie asa, visceral, de cand mi-am uitat bicla dupa gard si-am crezut ca mi-a furat-o el
daca ma obligi sa notez tot iar eu chiar vreau sa fiu onest dar n-am timp a citi, nu votez sau notez cu note din primul esalon ce-am citit iar restul imprastii la intamplare pe ultimele locuri
deci, clar, numai din formula de calcul poti jongla catre un rezultat care sa reflecte doar gustul, nu morala
si, sincer acum, nu stiu daca exista formula perfecta nici pe directia asta, doar daca vrei sa te inhami la ponderari

a, uite ca acum am citit; andante imi pare c-a dat o idee buna
#516144 (raspuns la: #516132) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
despre muzica... - de cosmacpan la: 06/08/2010 05:33:49 Modificat la: 06/08/2010 06:06:25
(la: Muzica spune și ea ceva ?)


cred ca intentia a fost alta dar cum de cele mai multe ori sfarsitul cursei nu mai arata acelasi esalon ca inceputul ei e normal sa avem pierderi pe drum. intre muzica laica si muzica religioasa este o diferenta. intre muzica moderna si cea clasica este tot o diferenta. intre muzica lui Salam, Guta, Ady (si alte minuni locale cu sau fara iz politic) si muzica franceza nu se poate face comparatii pentru ca merele si coasa este diferite unele de altele.
intre framantarile sufletului tau Motane care nu-si afla locul in muzica ce se aasculta intre aceste granite ar trebui sa primeze un singur lucru: nimeni nu o sa intre peste tine in casa sa te verifice si sa vada ce fel de muzica asculti. Faptul ca melodiile enumerate de tine nu se regasesc pe listele posturilor de radio si TV muzicale sau comerciale de pe intinsul patriei este datorat lipsei de cultura a celor ce programeaza muzica...
nu cred ca Teoctist sau Daniel o sa stea cu carja la poarta studioului ca sa taie de pe lista melodii in care fiecare isi canta aleanul in felul sau.
...daca te referi totusi la lipsa unor melodii cu mesaj filozofic eu cred ca lipsa se datoreaza cantautorilor si textierilor care nu au simtit aceleasi strafulgerari ca si tine sau ca multi altii...
atata timp cat majoritatea concertelor se tin la poalele dealului de unde urca drumurile spre Casa Poporului si spre Patriarhie nu cred ca putem vorbi de ingradire...
faptul ca populatia se declara ortodoxa si crestina cred ca este o problema foarte minora care nu ar trebui sa apese prea mult, pentru ca daca ar exista un exit pool ca la alegeri in fiecare dumineca s-ar putea vedea ca intre cifrele sondajelor sau statisticilor si cifrele numarului real de credinciosi practicanti este o diferenta foooooaarte mare (fa ca tine dar zi ce zice popa...parca asa eta vorba...)

deci nu stiu daca te opreste cineva sa asculti ce muzica iti place, nu stiu daca este o institutie abilitata sa monitorizeze activitatea muzicala si sa interzica o tema sau un motiv muzical indiferent de natura lui...(exceptie poate ca ar face marsurile naziste) si chiar nu stiu din ce motiv nu vrea nimeni sa traduca si cante melodii de genul celor enumerate...si sincer...chiar suferi din cauza asta?
intreb si eu in prag de dimineata...pentru ca eu nu cred ca s-a pus problema unei linii de demarcatie crestin/laic in muzica...

PS: cred ca orice om cu suficienti bani si cu o cultura muzicala solida poate infiinta un post de radio in care sa promoveze muzica ce-l reprezinta...parerea mea...
ai sa razi, dar exact aceeasi fraza mi-a atras si mie atentia. si m-am gandit ca ar fi fost mult mai bine ptr reputatia lui plesu daca n-o scria.

probabil e o chestie de varsta, daca aveam cu 10 ani mai mult intram si eu in esalonul celor care ar fi trebuit sa faca ceva si n-au facut. si poate as fi gandit altfel acuma. in mod sigur, pentru mine e mult mai usor sa fiu de partea Hertei. dar pana la urma, nu se spune mereu "ne va judeca istoria"? ei bine, istoria judeca deja.
#576037 (raspuns la: #576034) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...