comentarii

esti copila


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
continuare poveste - de Catalina Bader la: 23/11/2003 03:19:19
(la: o poveste...)
intuneric...
plansetul copilului imi sfasie inima.
Pasesc cu teama ca umbra mea sa sperie copilul.
Unde esti, copilul meu drag?
De ce plangi, cine te-a amarat?!
Inaintez pe o strada ingusta formata intre doua siruri de case...
Intuneric si planset de copil. Din ce in ce mai aproape.
Intuneric bezna.
Imi tin respiratia si inaintez in varful picioarelor ca nu cumva caprioara sa dispara precum o naluca...
Ma apropii din ce in ce mai mult si zaresc slab conturul unui copil sarman, asezat pe asfaltul rece.
Ma apropii si zaresc un chip de inger. Ochi albastri, par blond si carliontat.
Maini degerate de frig cauta zadarnic caldura unei case, intr-o cutie de chibrituri.
Fetita imi zambeste timid iar zambetul ei devine lumina pentru mine.
Intunericul nu mai e?!
Voi apuca eu, oare, sa te salvez?
Copilul meu...
Te iubesc.
Draga Alice, - de desdemona la: 28/06/2004 16:25:05
(la: Sistemul de invatamant in Romania)
Comentariul tau poarta amprenta atitudinii de profesoara. Esti cumva profesoara de romana ? Drept sa-ti spun m-am inteles bine cu toti profesorii din timpul scolii si liceului (am fost eleva 'ieminenta' !) dar mult timp ma simteam cam intimidata de o prof. de romana cam autoritara. Felul ei de-a critica era foarte taios si in scurt timp nam mai avut chef sa deschid gura, chiar daca aveam o idee. Ca urmare, am ales sa ma orientez spre partea matematica, unde nu existau conflicte de opinie. Mai tarziu, in liceu, am avut noroc de un prof. care era si scriitor, si care ne-a incurajat sa gandim si sa ne exprimam ideile, si discutam ca egali. Atunci mi-am dat seama ce important este sa fii respectat, chiar daca esti 'copil'.
Sunt de acord cu tine referitor la punctele 1 si 3. Imi amintesc de oralul de la bac-ul meu (in 1994), am avut timp cat am dorit, intreruperile comisiei nu m-au deranjat ci dimpotriva, m-au facut sa simt ca sunt ascultata si aprobata. Era doar o verificare a faptului ca pot sa gandesc si sa imi exprim singura ideile; in fine: o experienta chiar placuta, si cate emotii avusesem inainte !
Referitor la 2, e drept ca poate nu e de vina sistemul pentru intarziere, dar stiu ca e foarte neplacut sa-ti astepti randul la oral ore intregi sub presiunea examenului, poate fi chiar traumatizant pentru cei mai nervosi. In cazul meu aveam o programare orara aproximativa, si n-a trebuit 'sa ne roadem unghiile' de dimineata de la 8.00 pana la ora 12.00.
La punctele 4. si 5. te legi de cuvinte, remarcile mi se par nerelevante.
Cat despre 6, critica e tipica pt. atitudinea profesor - elev. Daca nu stiai ca pisicutza e eleva i-ai fi vorbit la fel ? Sunt convinsa ca pe site-ul asta, unde a nu critica greselile altora e o conditie de utilizare, exista destule compozitii care nu respecta regulile unui mini-eseu. Dar fiecare scrie 'cum ii vine', relaxat. Daca m-as gandi, cand scriu, ca voi fi expusa criticilor literare, mi-ar piere curajul si as lipsi lumea de 'binefacerile textelor mele'.
In final sunt iarasi de acord cu tine, orice evaluare include si o parte de subiectivitate, si trebuie acceptata. Insa cand ma gandesc ca o nota mai mica (fie si 9) la bac poate sa iti refuze accesul la facultate sau la o bursa, poti sa o vezi ca un esec. Din fericire pentru mine, in '94 admiterea la facultate se facea doar pe baza examenelor.

___________
"Sa fii tu insuti schimbarea ce o doresti in lume".
#16931 (raspuns la: #16882) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
precizarea... - de AlexM la: 31/07/2004 01:42:55
(la: Despre Limba)
.. referitor la limba literara trebuia facuta dar nu mi-am dat seama de la bun inceput. Problema este ca cei de la Academie urmand stradaniile de stabilire a unor criterii de uniformizare a limbii române, au stabilit un barem de reguli care sint baza a ceea ce se numeste limba literara. Inca de la Timotei Cipariu si Aron Pumnul incoace, a tot fost mare scandal care cuvant sa fie considerat standard si care nu s a m d. Nu e nici un secret ca limba literara româna se bazeaza pe dialectul muntenesc dar, regulile care stau la baza limbii literare sint reguli care nu intotdeauna sint foarte intelese. Omul trebe sa le invete asa cum vor dumnealor si daca nu faci asa cand esti copil & adolescet, esti sanctionat cu note ca sa faci cum zic ei, adicatelea "sa-ti bagi mintile in cap".
Oricum, desi prin aceasta interventiei in limba si prin re-latinizarea ei incepand cu sec XVIII s-a creat o limba moderna, "europeana", totusi, modul regional de a vorbi dar si modul popular de a vorbi nu o sa fie niciodata corectat de cineva. Pana la urma, in momentul in care un lucru este folosit de cea mai mare parte a oamenilor, atunci acesta devine stare de fapt in limba si este acceptat si de "omul de la Academie" pentru ca deh, vox populi, vox dei.

Cred ca genul asta de "misunderstandings" provin din faptul ca eu uit repede ca anumite amanunte nu pot fi cunoscute de toata lumea, ele nefiind predate la shcoala si ca atare, realizez mai tarziu ca pentru o sacosa gri mai trebuie o explicatie si eventual, pentru una albastra a fost o explicatie inutila.

AlexM
#18661 (raspuns la: #18657) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
iertare......... - de cosmacpan la: 27/09/2004 22:04:07
(la: Jena de a fi roman? - Andrei Vartic)
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/ si nu ucid
……….
caci eu iubesc/ si flori si ochi si buze si morminte.

Cu toate scuzele de rigoare pentru schilodirea testamentului blagian am pastrat doar inceputul si sfarsitul poeziei caci pentru acest material doar doua idei se zbat in mine : « si nu ucid – caci eu iubesc » atat si nimic mai mult. In continuare dau glas printr-un citat domnului Vartic ce pretuieste toate eforturile celor ce se alatura « in lupta noastra » zice dansul. A cui?

« Draga Domnule Cojocaru!
Cu riscul de a intra in polemica cu dl Plesu si articolul lui MANDRIA DE A FI ROMAN am publicat azi in Jurnal de Chisinau articolul JENA DE A FI ROMAN? pe care vi-l trimit. Pretuim imens toate eforturile pe care le faceti pentru a fi alaturi de lupta noastra. Multa sanatate!
Av Andrei Vartic »

In lupta cui ? Domnul in cauza vorbeste in numele domniei sale ? al unei elite ? sau al tuturor moldovenilor ?
Cu toata stima ce o am pentru mine, recunosc ca m-am nascut, am crescut, traiesc si poate ca o sa si mor in Romania. Nu sunt mandru ca sunt roman dar nici nu imi este rusine de acest lucru. A avea o nationalitate este un lucru normal. Am vrut sa spun a fi cetatean, dar mi-am adus aminte ca ar fi cea mai sfruntata minciuna, caci nu sunt cetatean, nu apartin cetatii pentru ca nu ma implic in viata cetatii ci doar locuiesc in cetate. Poate pentru acest lucru am cautat si o sa mai caut. Ce ? acel ceva care sa ne adune in jurul « jarului din inima » in jurul unei doine. Am fost tentat (si mai sunt inca) sa intreb (retoric) : unde sunt actele de mandrie ale « conducerii de partid si de stat » de dupa ’89 ? Caci :
- in decembrie 89 am cazut in genunchi si am plans (copil fiind…..)
- in ianuarie 90 am cazut de pe “tanc “ si iar am plans (ce esti copil?)
- in martie 90 am “alunecat” la Targu-Mutes si am mai plans un pic (ei, hai! Nu fi copil!)
- in iunie (pe la inceput) mi-am aruncat privirile spre inaltul cerului si am plans (oh, ce copil esti)
- pentru ca in acelasi iunie (13-15) sa-mi arunc inima in strada si sa vreau sa plang (de ce nu mai esti copil ?) dar fara a mai putea….caci secase izvorul lacrimilor ca parjolit de aparitia unei “gauri negre”.
E posibil sa-ti bati joc cu spaime (morti si destramari) de proprii tai copii ? E posibil sa-ti urasti proprii intelectuali (atatia cati ii mai ai) ? E posibil sa-ti arati (cu mandria de a avea) tot puroiul unei minti diabolice (copii subnitriti, distrofici, infectati HIV) in speranta ca vei smulge lacrimi (si bani sau vedetisme) de la vecini ? Unde oare a fost atunci mandria de a fi roman ? Cine a venit sa-si ceara scuze pentru eticheta ce ne-a fost pusa ? Caci EU, cetatean roman, eram catalogat (indiferent de ce facusem sau nu facusem) cu acel nume generic « bestialitate » fara a se tine cont de prezumtia de nevinovatie ? Sa fie oare unul dintre motivele pentru care nu am emigrat (rusinea ?) NU. Caci stiam ca si aici poate fi bine. Si trebuie sa fac ceva pentru acest bine.
Imi asum raspunderea pentru faptul de a nu fi citit articolul domnului Plesu. Dar a fi roman nu inseamna altceva decat faptul ca m-am nascut, simt si traiesc in Romania. Si Romania este asa cum o vede camera obiectiva a unui aparat foto. Cu istoria ei, cu gunoaiele ei (gunoaie de tot felul, incepand cu cele umane), cu Delta ei, cu muntii ei, cu saracia ei, cu Baraganul ei, cu satele ei, cu tiganii ei, cu orbirea ei, cu logofetii ei, cu ciocoii vechi si noi, cu pensionarii ce-si petrec timpul privind la vitrine ca la tv, cu copii superdotati care n-au vazut Disneyland-ul sau Euroland-ul. Cu sportivi de aur, cu masini de lux pe sosele desfundate, cu batrani ce vorbesc fluent franceza, engleza si germana, cu tineri carora viata nu le-a aratat decat ce se petrece dupa bloc ((B.U.G. Mafia – este doar un strigat disperat (?) in urechile nespalate ale indiferentei)).
Am citit aici atatea date (istorice) legate de acest pamant incat rusinea ma patrunde, dar intreb ca prostul satului si eu :
- i-a fost de vreun ajutor lui Paulescu sau doamnei Ana Aslan faptul ca au fost romani ?
- s-au simtit mai impliniti Eugen Ionesco ? Cioran ? Eliade ? Enescu ? ca « au fost alungati »
- Regelui Mihai i s-a implinit oare ultimul vis avand o Duda in familia regala ?
- Fetele mele sunt mai fericite pentru ca Domnul Plesu a fost ministrul Culturii iar acum tot ce s-a chinuit sa ridice se surpa ? Mai avem cutura ? Mai avem sport si sportivi ? Mai avem muntii ?
« Caci mai sarac ca anul acest, ca anul trecut si ca de cand ma stiu, parca nu am fost niciodata » si nu o spun eu, nu o mai spune Creanga ci o spune marea masa a deznadajduitilor. Nu sunt adeptul socialismului victorios, dar in America a functionat pentru cateva zeci, sute de ani, legea pistolului (si a fortei chiar daca nu-s adeptul luptei si al violentei) ca masura pentru un start. In toate lumea singurele lucruri valabile si de nezdruncinat au fost proprietatea, familia si Dumnezeu (ordinea este strict alandala). Ce ne-a mai ramas din astea : proprietarea ( ai apartament la bloc, taci din gura, esti in joc)
« o minciuna de dansii inventata » , familia (daca nu ne-au intrat inca sub plapuma cum se intampla inainte de 89, nu va speriati, nu-i timpul trecut) « a fost pe cand nu vedeam, azi o vedem » dar unde-i ? Dumnezeu ? redus ontologic la un sistem filozofic ne priveste cu seninatate si ne cearta cu iertarea sa parinteasca.
Deci trebuie sa mandru sau sa-mi fie jena ?
Nu. Trebuie si vreau sa ma acomodez, sa ma obisnuiesc cu starea de normalitate. Dar credeti-ma nu a fost moment in care sa nu vorbesc cu duiosie de muntii nostri (aur poarta, noi cersim dim poarta-n poarta ), sa nu spun celor ce au fost curiosi sa stie ca « da, in Romania sunt tigani si sate tiganesti unde gasesti bmw, opel, mercedes si … » dar si ca in familiile noatre cea mai calda sarbatoare este Craciunul cu nelipsitul brad si cu colindele lui nemaicantate de altii la fel. Ca Romania inseamna si saracie si bogatie, ca Romania este un tinut cu oameni primitori (atunci cand au ce pune pe masa), le-am povestit despre Sapanta, Voronet, Curtea de arges, Ceahlau, Rarau, Apuseni, Valea Cernei, despre Sighisoara care este printre putinele cetati medievale locuite si despre festivalurile noastre, am deschis gura si le-am aratat ca n-am nici macar toti dinti nicidecum dinti de vampir. Le-am povestit despre copii nostri care se bucura cand canta cu virtuozitate, cand se joaca serios de-a pictura, baletul, dansul, ca si ei joaca teatru in limbi straine, si castiga Olimpiade internationale.
Voi spune ca sunt mandru ca sunt ROMAN atunci cand in Romania OMUL va fi stimat si respectat pentru calitatile sale si nu pentru apartenenta la un partid, organizatie, klan, etnie (tre’ sa fi in borcan).
Dar pana atunci nu fac altceva decat sa ma patrund de lectiile si pilda celui mai mare Invatator. Caci El a iubit lumea chiar daca lumea nu L-a iubit. El a avut puterea sa spuna « pacatele ei, care sunt multe, sunt iertate ; caci a iubit mult. Dar cui i se iarta putin, iubeste putin ». Caci cea mai mare porunca este « Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau » iar a doua, asemenea ei este « Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti ». Incerc sa iubesc Romania si toti romanii, oriunde s-ar afla ei. Iar vorbele Lui « Cine dintre voi este fara pacat sa arunce cel dintai cu piatra in ea » le vad ca pe un indemn la cautare.
In final revin cu intrebarea adresata domnului av. Andrei Vartic: chiar sunt mandri ca-s romani, moldovenii? Eu nu stiu dar citind insemnarile unui tanar basarabean parca incerc sa zic cu toata durerea si deznadejdea, « caci n-am promis nimic, ci doar ti-am deschis usa » “Tata, iarta-i caci nu stiu ce fac“. (vezi inceputul si sfarsitul acelui articol – ciopartit se va zice si pe buna dreptate).

Conferinta: : Educatie / Ce a fost si ce au ajuns (s-au trezit totusi!)
Publicat de mironbur la 31/10/2003 - 07:09

"Romania
#7002, de ARLEKYN la Sat, 20/12/2003 - 09:21

Soare, nisip, coca-cola, plictiseala dulceaga, asta era imaginea mea despre Romania cand in sfarsit visul meu se implinea: Romania! Plecam prin transfer la facultate in Romania! Ah, ce imagini de vis aveam atunci despre Romania! Tara a visurilor mele. Fusesem numai o data in Eforie, la mare, cand terminam 11 clase, si imaginea Romaniei se infrumuseta din ce in ce mai tare: literatura, libertate, fericire, dom doctor, nu va mint, asa vedeam eu Romania atunci. Mai auzisem si de tigani care iti intorc buzunarele daca nu in tren, atunci sigur pe peron, de procentul destul de mare al celor infectati de sida, despre atatea altele care mi se pareau total aberante.
…………..
! Am invatat sa beau bere in Pub si sa-mi caut si eu ceva de facut, ca la facultate sa-l citesc a opta oara pe Sadoveanu, sa geografia, istoria, cata istorie, domnilor, sa invat ca sa ma lasati odata in pace? Borasc!
Asta a fost inceputul fericit. Asta era inceputul spulberarii visului cu Romania, o baba ramolita care cica vrea sa se dea la Europa si la NATO. Romania din visele mele! Nu am asteptat sa ma primeasca cu bratele deschise, dar nici nu imi inchipuiam ca ceva, cineva vrea atat de mult sa fie violata, fututa, nu ma asteptam, zau."

Sã-ti fie dat sã trãiesti în timpuri interesante!
Am sa-ti dau un raspuns desi nu prea meriti dupa felul in care ai catadicsit sa te manifesti.

1. "in scolile si liceele unde catolicii sunt minoritari (doar 1-2 elevi in clasa), ei sunt OBLIGATI sa participe la orele de religie ortodoxa, IN CIUDA ADEVERINTELOR PRIMITE DE LA PREOTUL CATOLIC..." Total fals, nimeni nu obliga pe nimeni. Ce-ai vrea, sa le dea drumul acelor elevi afara si sa se duca nesupravegheati pe cine stie unde? Cei care stau la orele de religie ortodoxa o fac din doua motive principale: fie nu pot avea respectivele ore cu profesorul lor, fie vor sa faca o comparatie intre ceea ce spune un ortodox si ceea ce stie de la scoala lui catehetica. Si stiu din experienta mea ca acesti copii fac de multe ori orele mai incitante si mai interesante prin faptul ca pun unele probleme pe care niste ortodocsi nu le pun.

2. "Ati avut curiozitatea sa cercetati programa de religie ortodoxa pentru scoala generala ? Ati fi fost uimiti sa vedeti ce Sfinti Parinti se presupune sa iasa din niste copii de 8-14 ani..." Si care e problema cu asta? Daca ar fi dupa unii ca tine, copiii n-ar sti despre religie nimic in afara de faptul ca a existat undeva, cumva, candva in timp. Si sunt convins ca nu te-ar deranja deloc nici daca nu s-ar mai pomeni de crestinism. De ce oare?... Mai, eu cred ca tie ti-e ciuda ca ei pot sa devina sfinti si tu nu. Faci exact ca vulpea ce se uita la struguri. Ah, ce acri si verzi mai sunt, nu-i asa?!

3. "Nu asta e rau in sine, ci faptul ca multe dintre persoanele chemate (cam prea multe, dupa cat de putine au o adevarata chemare) sa predea religia in scoli nu se ridica, in ciuda varstei tinere, peste nivelul (informational, pedagogic, spiritual) al unor babe bigote de la Tupilatii de Mijloc". Sigur ca asta nu-i rau in sine, raul vine din faptul ca sistemul nostru de invatamant a ramas acelasi de cateva zeci de ani, poate chiar sute. Asta in timp ce lumea s-a schimbat si si-a insusit noi mentalitati. Pui la indoiala pregatirea unor profesori de religie? Nu pot nega asta, trebuie cu adevarat sa ai o anumita "chemare" pt. asa o lucrare. Si totusi ai fi de-a dreptul consternat sa auzi ca dintre toti profesorii de stiinte exacte, mai mult de jumatate, cred, mai bine s-ar lasa de meserie si s-ar apuca de altceva, cel mult de pescuit- ca asa le mai brodesc pe la ore de te lasa cu zambetul pe buze cand le pui cate o intrebare mai dificila.

4. "Prin urmare, copiii sunt invatati (prin bunavointa extra-curriculara a unor asa-zisi "profesori de religie ortodoxa", produse de serie ale struto-camilei academice Teologie-Litere) ca romano-catolicii, greco-catolicii, protestantii si neo-protestantii de toate denominatiunile sunt, de-a valma, "sectanti"." Lasand la o parte stilul de interpretare a rolului pe care-l joci cu atata pasiune si trecand peste faptul ca improsti cu KK (dar aici s-ar potrivi mai bine 3 de K- stii tu organizatia aia cu masti albe...), falsifici iar o stare de lucruri facand afirmatii nefondate si rautacioase. Am dreptate sau nu? Ia da mataluta cateva exemple concludente pe care le stii si mai explica-mi ce inseamna secta/sectant. Dupa aia mai vorbim.

5. "gesturile rituale trebuie reproduse si nu explicate (orice intrebare pe aceasta tema este considerata dusmanoasa, iar explicatia "asa se face" trebuie acceptata, sub amenintarea Iadului - rezervat, desigur, "sectantilor", ateilor si rockerilor)". Da ia mai spune mataluta de unde stii ca lingura se tine cu mana si nu cu piciorul? Nu-mi zi ca te-ai nascut cu obiceiul asta. Te mira ce spun? Cred si eu, tu inca nu faci distinctia clara intre ceea ce savarsesti cand esti matur si ceea ce savarsesti cand esti copil. Adicatelea tu vrei sa-mi zici mie acuma ca un parinte nu-si obliga de multe ori copiii la anumite lucruri pe considerentul ca "asa e bine"??? Ce sa-i explici unui copil despre fiinta divina cand el nu intelege nici macar lucrurile elementare? Asa ca de aia e necesar sa invete despre credinta, ca mai tarziu sa poata hotara ce vrea sa faca in privinta starii lui spirituale- daca ajunge la constientizarea ei. Apropo, iadul este destinat diavolului si slugilor lui. Daca gasesti altceva scris in Biblie atunci poti sa-mi tai o mana. Dar acuma, sigur, se pune intrebarea fireasca cine sunt slugile diavolului? Ehehe, doar n-oi vrea sa-ti dau si raspunsul asta. Mai sapa si singur, si nu numai unde ti-au aratat credulii tai initiatori sofisti.

6. "programa de religie ortodoxa ii pregateste pe elevi (adolescenti de 15-19 ani, traitori in orase, printre oameni, masini si bani) pentru o preacurata viata de rugaciune si infranare in pustie, inarmandu-i cu documentele sinoadelor ecumenice, ca sa combata eficient ereziile de acum mai bine de 15 secole..." Nu esti nici pe departe...aproape, ca sa folosesc un joc de cuvinte. "Inarmarea" cu documentele Sinoadelor Ecumenice este necesara pt. intelegerea tocmai a unor evenimente istorice petrecute in vremea raposatului imperiu roman si pt. explicarea credintei in ansamblul ei. Daca ai fi citit macar una din hotararile acestor sinoade, nu te-ai mai fi hazardat sa faci remarci stupide. Si iar te legi de viata bisericii si de traditiile ei... Imi dau seama prea bine ca tu esti adeptul libertatii cu sens de libertinaj, altfel nu te-ai pronunta impotriva unor lucruri care sunt pe deaspura demonstrate ca fiind bune inclusiv de stiinta moderna (sic!). Stii, am intalnit un om odata care mi-a zis ceva cam asa: cand o sa creasca fetita lui mai mare, o s-o indemne sa-si inceapa viata sexuala cat mai repede, ca sa stie totul despre asta si ca sa faca alegerea potrivita a barbatului ei. Auzi tu ce cumplita gandire, ce infamie poate sa doreasca propriul tata unei fetite care actualmente are abia cativa anisori: sa faca sex ca asa-i modern. Dar nu m-a mirat prea tare asa ceva fiindca acest parinte denaturat a facut la fel in propria lui viata, la fel si mama ei, de aia s-a gandit ca la fel de bine ar fi si pt. fetita lui. Nu-i judec eu, are cine sa-i judece. Dar asta nu mai este mutilare sufleteasca? Asta nu mai este calcare a libertatii?

7. "In schimb, "educatia moral-religioasa" se margineste la a infiera "satanismul muzicii rock", "imoralitatea tineretului" si "pierderea traditiilor noastre ortodoxe de 2000 de ani". Tu ai predat vreodata religia in scoala sau ce, de unde vorbesti tu cu atata convingere? Pai sa-ti spun eu cum sta treaba in multe cazuri. Pt. ca programa este intr-adevar f. incarcata si destul de greoaie, multi dintre profesorii de religie prefera sa predea succint temele propuse si apoi sa vorbeasca liber la ore cu elevii lor indrumandu-i spre o viata duhovniceasca si nu spre una lumeasca. Le explica despre problemele mai ciudate ce tin de credinta si, in general, ii invata sa se roage, sa-si iubeasca parintii si patria, sa nu fie altceva decat niste madulare vii ale bisericii.

8. "Bibliografia recomandata ii cuprinde pe Parintii Pustiei, ai Sihastriei Neamtului, ai Iezerului Valcii si ai Sf. Sinod al B.O.R." No si ce-ai fi vrut, sa se inspire din Sandra Brown? Sau din Jules Verne?

9. Prin urmare, acestea fiind zise, iti recomand sa-ti linistesti pornirile infame si sa te rezumi la a face comentarii fara a cauta sa jignesti persoane. Nu esti tu in masura, slava Domnului, de a dispune ce si cum sa se rezolve programa scolii romanesti. Si mai mult decat atat nu esti de specialitate si de formare (poate doar de deformare) psiholog sau mai stiu eu ce, esti numai un ins care striga de-l doare gatul si mai tarziu se intreaba de ce.

10. "A, poate ca sa gadili niste orgolii, cum fuse cu deja celebrul curs optional de Istorie a Holocaustului..." Da, vorbesti despre tine acuma, nu-i asa? Ca doar asta ai facut intreg mesajul tau, sa-ti gadili propriul orgoliu care nu te mai suporta asa cum esti.

P.S. Preafericitule cunoscator de ce e bine si ce e rau pt. altii, sa stii ca cele de mai sus le poti lua ca pe niste zece porunci pe care sa ti le afisezi in camera ta obscura ca sa-ti mai arunci din cand in cand ochii peste ele. Candva s-ar putea sa intelegi cate ceva din toate astea. Pana atunci: "sa cresti mare"!
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#25142 (raspuns la: #24916) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
jasmmyne - de Horia D la: 05/11/2004 03:39:09
(la: dragostea la distanta este posibila?)
inca esti copil. Dar cred ca asta e una din frumusatile vietii... Sa iubesti, sa pierzi, sa iubesti din nou, sa pierzi din nou, si asa mai departe.... istoria se repeta de la o generatie la alta.... Si pana la urma vei intelege ca cel mai mult trebuie sa te iubesti, si in acelasi timp sa te respecti pe tine insuti...


The things that come to those who wait are what's left behind by those
who got there first.
#27729 (raspuns la: #27609) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
dragoste - de (anonim) la: 23/11/2004 13:57:24
(la: Suntem prea copii pentru a stii...sa iubim!)
dragostea este eterna.n-ar fi adevarat sa spui ca iubesti doar cind esti copil.DRAGOSTEA COPILARIEI ESTE NAIVA IAR CEA A ADULTILOR ESTE CHIBZUITA.
#29553 (raspuns la: #29518) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
OMFG - de Belle la: 23/02/2005 22:55:23
(la: Trancaneala Aristocrata)
zuza mai esti horica mama, dar te iert ca esti copil ;)

si ca sa-ti satisfac curiozitatea, sa stii ca butoanele mele preferate sunt
Ctrl+Alt+Del
go figure.......
#37420 (raspuns la: #37416) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
eu am citit... - de hgrancea la: 21/03/2005 08:27:06
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
eu am citit toate comentariile inainte de a scrie pentru a vedea daca ceea ce am eu de spus ...nu s-a spus deja... si cum nu s-a spus ...
-eu am citit in cartea Karma scrisa de Lazarev ca in majoritatea cazurilor raspunzatori de pornirile homosexuale ale copiilor sint chiar parintii lor si educatia pe care le-o dau
-mai exact e vorba de lipsa de afectiune intre parinte si copil ...lipsa timpului petrecut alaturi de copil cind e ...copil...
-apoi asezarea in ierarhia valorilor mai intii a unor obligatii sociale inainte de dragoste
-si in sfirsit orgoliul nemasurat al parintilor de a face din copii lor ceva deosebit de insemnat
-toate astea fac ca la virsta adolescentei cei in cauza sa incerce din spiritul de de fronda specific virstei sa fac exact invers decit cer parintii
sa le arate ei lor ... sa ii pedepseasca ... sa ii faca de ris ... sa ii faca sa sufere cum au suferit ei toata copilaria ... si chiar reusesc ...
-mi se pare o grava eroare faptul ca la ora actuala psihologia si psihiatria nu considera homosexualitatea ca fiind o afectiune ci ca pe ceva normal
daca nu poti face diferenta intre normal si anormal intre sanatate si boala
nici sanse de vindecare nu sint...
- o alta eroare mi se pare propaganda in favoarea homosexualitatii prin festivaluri ... emisiuni in care sa fie prezentati nu numai ca normali ci chiar ca fiind ceva mai presus de normalitate venind cu exemple de oameni celebrii ...
- toate astea pot corupe pe cei aflati la virsta critica la vrista intrebarilor
si daca presiunea familiei e mare si propaganda se manifesta tinarul este aproape impins sa faca pasul ... apoi e practic imposibil de facut pasul inapoi
- mai e ceva la care ma gindesc... oare societatea occidentala de azi in care s-a ajuns la un prag de sus al bunastarii si isi propune o crestere demografica zero ...oare nu cumva cu buna stiinta incurajaza aceasta practica pentru a tine sub control cresterea demografica ?

-am vazut aici un comentariu in care cineva se ingrozea la gindul daca copilul sau ar face acest pas ... sa nu se ingrozeasca ... tot ce trebuie sa faca este sa petreaca cit mai mult timp cu copilul... sa isi arate dragostea fata e el ... sa nu ii spuna ceva de genul daca nu iei examenul la facultate nu mai esti copilul meu ... sau chesti de astea ...

voi ce ziceti de toate astea ?


--------------------
Horia Grancea
hgrancea@yahoo.com
Ca moderni, cat mai putem crede? - de anib la: 18/04/2005 04:56:02
(la: Ca moderni, cat mai putem crede?)
Dumnezeu e universal ai dreptate, dar Domnul Isus Fiul, sta la usa inimii tale si bate

daca ai deschizi, adica daca-ti predai viata in mainile lui, creezi ca este Fiul lui Dumnezeu care a venit pe pamint sa moara ptr pacatele noastre si sa ne impace cu Dumnezeu Tatal, El vine in inima ta si tu te numesti crestin, esti copil de Dumnezeu

nu cultura, faptele, respectabilitatea sunt cele care te mintuiesc ci Isus. atunci cind iti dedici viata lui Isus, cind iti pui viata-n mina lui, atunci primesti mintuirea, pace si intelepciune pe lumea asta si viata eterna dupa moarte

avem deci o libertate de a alege. cei care nu-l aleg, nu sunt crestini (muslemi, budisti si ceilalti enumerati de tine)

oricine poate crede indiferent de religie si oricine poate capata darul acesta, este pe gratis, daruit de Dumnezeu fara nicio plata

cind spiritul lui Dumnezeu este in inima ta el va produce fructele Duhului Sfint ; biblia spune ca ele sunt iubire, bucurie, pace, suferinta indelungata, blindete, bunatate, credinta, rabdare

ca si crestini, noi ascultam de o singura si unica autoritate, cuvintul lui Dumnezeu, biblia



esti copil - de zuzik la: 04/07/2005 11:19:56
(la: Femeia)
ai fost vreodata indragostit? dupa cum gandesti, se pare ca nu. (ai fi avut ocazia sa-ti "studiezi" iubita si sa vezi ca lucrurile stau altfel. O femeie se simte cu adevarat femeie cand este admirata atat de barbati cat si de celelalte femei, cand poate "fura" sufletul oricarui barbat, cand isi controleaza barbatul provocandu-i reactiile organice pe care le vrea ea.
#57896 (raspuns la: #46867) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Gabi - de Lascar Barca la: 30/07/2005 14:07:57
(la: Reflecsii. Forum)
Stiu ca esti copil fain!La virsta ta,cind am inceput sa-mi dau drumul la
gura am sfirsit in birourile securitatii....Tu,in libertatea timpului ce-ti apartine poti linistit sa ne "chinui cu dragoste si ura" (Cioran).:)))))
Numai de bine.
#62475 (raspuns la: #62471) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
oare de ce? - de aliss la: 20/09/2005 15:30:12
(la: Curiozitate)
Sa fie oare din cauza ca atunci cand esti copil...nu ai nici o grija si iti place sa afli cat mai multe despre viatza....sau sa fie din cauza ca atunci cand devii adult si dai peste tot felul de probleme (trebuie sa creezi un trai decent familiei, sa platesti datorii, facturi si sa ai grija de copii care iti pun intrebari inteligente), nu iti mai arde de curiozitati?
totul este doar vanzare: mani - de cosmacpan la: 12/10/2005 21:26:52
(la: Mesaje subliminale)
totul este doar vanzare: manipulare, mesaje subliminale, persuasiune, totul, dar totul se rezuma la CONSUM. uita-te la ce mananci, ce respiri, cu ce te imbraci..........ce gandesti (Oare???)
O povestioara:
"Frica noastra cea mai profunda
Frica noastra cea mai profunda nu este ca am fi neadecvati. Frica noastra cea mai profunda este ca suntem puternici peste masura.

Lumina din noi ne inspaiminta mai mult decat intunericul. Ne punem intrebarea: cine sunt eu ca sa fiu stralucitor, minunat, talentat, fabulos? De fapt, cine esti tu sa nu fii toate acestea? Esti copilul lui Dumnezeu. Faptul ca te simti nesemnificativ nu va schimba lumea. Nu este nimic inaltator in a te micsora pentru ca ceilalti sa nu se simta nesiguri in preajma ta.

Cu totii avem menirea de a straluci, asa cum fac copiii.

Ne-am nascut pentru a manifesta gloria lui Dumnezeu care se afla in
noi. Nu se afla numai in unii dintre noi; se afla in fiecare dintre noi.

Si pe masura ce lasam lumina din noi sa straluceasca, inconstient
daruim celorlalti permisiunea de a face acelasi lucru. Pe masura ce ne
eliberam de propria noastra frica, prezenta noastra ii elibereaza automat pe ceilalti."
Pe curand
all - de Belle la: 17/10/2005 20:32:13
(la: Trancaneala Aristocrata "6")
ca pana scriu la fiecare-n parte se termina ziua ;)

pistruici... avantajul lui ca e burlac si inspira "mila" ;)))

fefelici... eu zic ca nu faci accidente, nu mai esti copil, plus ca la tine nu prea sunt strazi in panta (cred) ... sincera sa fiu abia astept sa vad poza :)))) eu ziceam ca daca-mi iau bicicleta sa fie musai roz si sa aiba cos de paie in fata la ghidon pfffiiiiiiiiiiiii

horica... crede-ma ca nu l-ai fi perceput ca "spanking" ;)
#79430 (raspuns la: #79426) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
maan - de ooanna la: 19/11/2005 21:43:22
(la: mister)
crede-ma ca as vrea sa-ti scriu foarte multe !.......nu o fac din teama de a nu-ti provoca repulsie cu atatea adevaruri .....:))........lumea este intr-o continua dinamica..... sufletul la fel..........inevitabil , toata lumea greseste .....sunt momente in care vezi totul supradimensionat............consider ca orice om are dreptul la prietenia mea....asa cum orice invinuit are dreptul la prezumptia de nevinovatie.....:)).......esti copil....supradotat....daca s-ar comite numai " crime "ca cea pe care tu ai " infaptuit-o " ! ...:)))).......viata este o frumoasa nebunie....." amara "......dar cat de dulce !!......PS : mentionez ca am citit si m-am inspirat si din ce au scris cei dinaintea mea........extraordinare si minunate lucruri invat de aici...:))))
#89001 (raspuns la: #88889) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Imi aminteste de Alimentara - de thebrightside la: 19/12/2005 19:40:53
(la: Ce amintiri va trezeste o eugenie?)
De Alimentara la care lucra mama. Exact la intrare erau doua cosuri imense, unul cu eugenii, celelalt cu napolitane.

Imi aminteste de copilarie. De inocenta. De lipsa oricarui reper material sau social.

Da, sunt nostalgica. Imi aminteste de vremea cand aveam impresia ca toate alimentarile din lume sunt pline de creveti vietnamezi, gem de macese, compot de cirese, eugenii, napolitane si grisine d'alea groase (ce-mi mai placeau). Imi aminteste de serile in care o asteptam pe mama nerabdatoare sa-mi aduca banane, mentosane si CIP. Eram norocoasa, mama lucra la Alimentara. Nu stateam niciodata la coada si nu-mi lipsea nimic din ce mi-as fi putut dori ...

Pe vremea aceea in afara de eugenii, aveam si linistea. O liniste a sufletului pe care o ai doar cand esti copil. Ai mei erau fericiti, frate-miu indragostit, iar eu citeam Povestiri Istorice langa brad...



Zambeste, promit ca n'o sa te doara.
Cat mai putem crede? - de Selima la: 05/01/2006 15:09:08
(la: Ca moderni, cat mai putem crede?)
Creinta in Dumnezeu este pentru copii un fel de obligatie. A merge cu bunica duminica dimineata intr-un loc numit biserica. Acolo ne vorbeste un nenea imbracat ciudat despre credinta in CEVA. Fapturi inocente cum eram si noi odata nu stiam despre ce este vorba dar ne placeau desnele de pe pereti si linistea aceea pe care o puteam deranja cu un simplu sunet..astfel eram incentrul atentiei pt cateva secunde. Dar nenea imbracat ciudat vorbea mai departe citind dintr-o carte. Apoi, lumea isi misca mana de sus in jos si apoi de la dreapta la stanga in miscari legate si repetate. Bunica spune ca este semnul sfintei cruci. Copilul a invatat ceva nou. Dupa ce observa ca lumea se aseaza linistiti(sau poate nu) la o coada in dreptul acelor neni imbractai ciudat care aveau..aa..da cucea in mana. Dupa ce este surprins de faptul ca i se face acelasi semn pe fumnte su ulei si ii este intinsa crucea pt a fi pupata,copilul ajunge pana la final si acasa.
O intreaba pe bunica despre neni aceeia ciudati si afla ca se numesc preoti si ca ei vorbesc despre Domnul careia ii este incredintata cladirea aceea mare numita biserica. "Dar ce e aceea cruce?" mai intreaba copilul. Aceea este o forma, care este dedicata Domnului, pe care a fost rastignit fiul Domnului.
Copilul deja este uluit. "Cine este acest Domn?", "Cuma adica rastignire?"
sunt intrebarile sale. Astfel copilului ii este povestit viata cunoscuta din biblie si aprobada de biserica a lui Isus Hristos.
Intr-un capsor micut intra o idee noua. Existenta cuiva pe care nimeni nu-l vede (deoarece copilul isi exprimase dorinta de a-l vedea pe acest misterios Domn..si poate i-sa explicat ca nu este fizic alatrui de oamnei ci sufleteste). Dar pana la urma asa este si vantul. Il simti dar nu-l vezi.
Si totusi pe Dumnezeu cum il simti?...prin intamplarile bune care ti-se intampla, prin fericrea si bucuria traita..dar daca se intampla ceva rau? O nenorocire?...aici copilul (care deja a dezvoltat ideea lui Dumnezeu )ajunge sa dea de greu. "Tot Dumnezeu e de vina?"..si aici apare problema.....

Ce sa-i spui copilului?..ca Dumnezeu stabileste viata unei persoane inca dinainte sa se nasca....ca unii au noroc si altii nu?(ce e aia nororc?).........si se ridica multe alte probleme...care ar trebui rezolvate dar...din pacate nu...sunt....nici macar recunoscute ca probleme.....


Astfel, daca atunci cand suntem mici invatam intr-un fel pe de rodt ideea lui Dumnezeu fara sa intelgem de fapt ce este cu acest personaj si ce rol are el in viata noastra si nu numai a noastra.

"Credinta in Dumnezue este o chestiune pe care o inveti cand esti copil si o intelegi o data cu maturitatea"...am auzit eu de la cineva.
S-o inveti cand esti naiv si s-o cunosti cand dai nas cu greutatile vietii?
Intr-un fel este logic. Atunci cand iti este mai greu, dorinta este de a simti un sprijin din spate care sa-ti redea puterea sa continui. Iar aceasta putere,oricum s-ar manifesta ea, este venita de la Dumnezeu.
Foarte frumos.....cerdinta in ceva superior oamneilor, o putere care ajuta si pentru a-L sau ajutor nu trebuie de cat sa crezi si sa te rogi. Dar atunci cei care nu se roaga pentru bine si nu sunt pedepsiti decat foarte tarziu sau niciodata..acel ajutor de unde provine. (Intr-o varianta mai simpla,aici copilului ii este povestit de diavol)
In fond asa cum se crede in Dumnezeu, exista credinta si in divalo, bineinteles acesta din urma nu este adorat sau venerat(scopul meu aici nu este de a vorbi despre credinte sataniste).


Astfel, ce sa iti inchipui.....de cat ca da, poate exista o putere mai mare de cat cea a oamneilor si a mintii umane, dar din pacate aceasta putere este atat pozitiva cat si negativa.........

Concluzie:-a mea personala- credeti in Dumnezeu numai daca simtiti si in cazul in care nu simtiti dar ati dori sa credeti, cautati ceva ce sa va dovedeasca/motiveze credinta..cereti ajutor si poate candvva veni..daca nu va veni nu inseamna ca Dumnezeu nu exista(acuma imi dau seama ca exista si o problema de existenta!)....oricum...ar fi pacat pentru uniiica pana la urma Dumnezeu sa fie la fel de adevarat ca Mos Craciun.....iar pentru cei care nu cerd si nu vor absolut deloc sa creada, macar sa nu-i batjocoreeasca pe cei acre cred, pentru ca pana la urma prea multa lume crede pentru ca nici macar un gram din toata istoria existentei sa nu fie adevarata.......
Vaniaaaaaaa ! - de picky la: 16/05/2006 08:20:38
(la: Coelho versus Gigi B.)
Adrian Fuchs :

Unde esti copila, ca am obosit sa-ti tin locul, moderand conferinta lu' matale.
Esti la bai la Olanesti sau la scaldat pe lunca delasarii ?
Treci imediat la ... serviciu !

Si iesi mintenash din ... dilema.
pentru madlene - de casandra_radu la: 30/08/2006 07:54:11
(la: Maturitatea vine odata cu varsta?)
Maturitatea nu este o chestiune de varsta. Adica nu merg mana in mana si nici nu sunt direct proportionale.
Sunt persoane de 40, 50 de ani care inca mai viseaza si nu sunt capabile sa isi asume responsabilitatea propriei lor vieti.
Maturitatea inseamna capacitatea de a fi tu insuti, de a-ti asuma propria viata, propriile actiuni, de a sti sa ai grija de tine, de a nu face greseli ireparabile, de a fi constient de alegerile pe care le faci in viata, de a lua lucrurile serioase in serios si cele neserioase in joaca...
Ceea ce te maturizeaza sunt mai ales experientele prin care treci, dar nu doar atat ci si ceea ce ele lasa in tine. Trebuie sa fi capabil sa realizezi ceea ce ti se intampla, sa tragi invataturile necesare fara a face drame si mereu sa mergi mai departe.
Nu esti copila ca iti pui aceste intrebari, ai fi copila daca nu te-ai intreba.
Eu nu am lucrat in timpul facultatii si acuma, privind inapoi realizez ca ar fi fost bine daca as fi facut-o. M-am bucurat de acea perioada a vietii mele dar am si pierdut mult timp.
Este bine ca lucrezi, ca ti-ai asumat acest efort, gandindu-te la viitorul tau. Oricum sunt si alte locuri de munca, daca cel prezent presupune prea multa munca si prea putini bani, in paralel ar fi bine sa cauti altceva. In mod sigur te va ajuta actuala experienta la un nou loc de munca.
Distractia este necesara insa in exces nu este decat o pierdere de vreme. Depinde de tine cum alegi sa dozezi munca si distractia.
In mod cert iti va folosi experienta de acuma dupa ce vei termina facultatea. La un interviu vei putea spune in loc de "nu am experienta" ca ai, ca ai lucrat in domeniu si in plus iti va fi mai usor decat multora din cei care termina studiile si habar nu au de practica.
Curaj ca esti pe drumul cel bun!



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...