comentarii

estompa


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
SB,4744 - de anita47 la: 20/11/2003 01:32:56
(la: A existat holocaust in Romania?)
1)Nimeni nu zice ca "avem dreptate"!(eu sper sa "nu avem dreptate",daca si eu sunt inclus in cei care "au dreptate").
Am sustinut numai ca,totusi,s-au intamplat anumite lucruri,se vor cerceta documentele si in 2005 "vom fi mai destepti".
2)Nu cred ca "se doreste de la TINE' absolut nimic!
Au mai existat tari care au recunoscut ca pe teritoriul lor a avut loc un Holocaust si nu li s-a pretins NIMIC.(nu-mi amintesc ca Franta sau Ungaria sa fi platit "daune sau despagubiri" cuiva!)Situatia Germaniei si a Elvetiei difera chiar si in mod juridic!(numeni nu a pretins ca in Elvetia-tara neutra-a avut loc un Holocaust si totusi au ajuns la o "intelegere" in privinta platirii unor despagubiri).
Ce apreciez la tine,SB,este faptul ca ii consideri pe "acei vinovati potentiali"(daca vor fi gasiti vinovati!) a fi niste "bezmetici"(subscriu!!).
3)Aici este vorba despre o "discutie" la care fiecare isi spune parerea.Nu cred ca eu detin mai multe informatii decat JCC si invers.De acea am avertizat sa nu facem "declaratii pompoase" inainte de termen.
Eu am un "Legea care indica statutul evreilor pe teritoriul Romaniei" din acea perioada si daca o citesti,nu cred ca ai fi fost fericit sa traiesti cu astfel de "ingradiri"(poti gasi textul pe site-ul Universitatii Bucuresti).Dar nu am adus acest "citat" dat fiind ca nu gasesc ca este suficient!Si nici mu are rost sa retrezesc o "polemica" bazata mai mult pe "sentimente" decat pe "adevaruri dovedite prin documente".Iar daca este cineva care poate intrerupe discutia,inteleg ca acela este "gazda subiectului"(in cazul de fata,Daniel).
4)Stim cu totii ce s-a intamplat cu populatia romana in Transilvania dupa Pactul de la Viena.
Dar asta da indreptatire celor intamplate cu populatia evreiasca in alte locuri(daca s-a intamplat si este ultima oara cand folosesc acest "daca" in paranteza,ca doar nu suntem la Tribunal!).
5)Ce este mai trist(si aici fac o paralela,din nou cu Holocaustul si cu ce se intampla in ziua de astazi-iata au aparut din nou discutii despre "Protocoalele Sionului") e faptul ca "ungurii" continua si acum sa "gandeasca astfel despre romani".Eu am materiale despre acest subiect,dar nu am deschis un "blog" pe acasta tema(puteam sa adaug si niste "perle moldovenesti" culese de Prof.Universitar Viorica Moisuc.)
Consider acest subiect "neinteresant" si "aberant".
In schimb gasesc pe toate forumurile romanesti subicte similare despre evrei!
Nu ma deranjeaza faptul ci "asimetria".
Ma surprinde in special atitudinea unor "tineri forumisti" care locuiesc in Romania si care cred ca nu stiu cum arata un evreu(crezi ca o comunitate de 7400 de batrani mai reprezinta un pericol pentru cele 21 de milioane de romani?Daca te iei dupa "amploarea subiectului",DA,este prima amenintare care planeaza asupr Romaniei!)
6)Iar ca ultim subiect,o impresie "personala".
Nu cred ca subiectul despre Holocaustul din Romania ar fi fost deshis(in general,nu aici pe forum!) daca nu existau acele "declaratii" ale Preseduntelui Iliescu(dar sa nu uitam ca o luna "inainte" au fost declaratii "similare" ale guvernului roman,estompate de violenta reactiei la adresa lui Iliescu-care a facut si "gafe de reactie:"nu am spus";"nu m-au inteles" iar la sfarsit a primit "palma casetelor audio".)
Tu ce parere ai?Ce au avut ca scop acele declaratii?
Si de ce:
-Tocmai atunci(nu cred in "coincidente" politice!)
-Si legate de "retrocedarea" imobiliara catre cetatenii romani de origine evreiasca.
Am intrebat de multe ori aceste lucruri si ,recunosc,nu am primit raspunsuri(in afara de "uzualele" Iliescu e un idiot sau un vandut rusilor etc.etc.etc)
Poate pe acest forum voi avea mai mult noroc?
Numai bine.
#4772 (raspuns la: #4744) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dan, multzumesc ptr. mesaj. - de SB_one la: 10/02/2004 12:48:32
(la: Politica Romaniei ( sau in RO ). Ce ai face TU?)
Dan,
multzumesc ptr. mesaj.

...ca sa incep cu PS-ul: pai...si eu tot un amarit de inginer sint si nici nu prea intzeleg de chestiile ce povesteai ca le faci.( eu stiu numai CATIA; desi vreo 5 ani am vindut si asigurari ...in loc de alte treburi mai destepte) Si sa nu te astepti de la mine la cine stie ce limbaj "de specialitate". Si eu invirt politica ca purcelul dovleacu' , dar cred in orice om care are o minte limpede si ordonata .

Ca si tine cred ca un soi de Vlad tzepes ar fi de bun augur. Fiind in Germania din'88, nu-mi pot da decit cu parerea.
Sint convins ca intrarea in EU ar fi folositoare tocmai prin obligativitatea de a se alinia la o anumita legislatzie "verificata" si de a o respecta.

Lipsa oamenilor politici ar fi -dupa cum spui- mult estompata de o anumita corectitudine.

Am deschis subiectul asta ptr. ca oamenii trebuie sa-si puna intrebari
incepind astfel sa intzeleaga incet,incet anumite mecanisme.

Nu ne ramine decit sa speram. Si sa nu acceptam compromisuri ( ma refer la magarii)

Dar ca s-o luam cu inceputul, eu cred ca oamenilor din tzara le lipseste o anumita maturitate politica. Sint in stare sa-si vinda sufletul ptr. un salam...si asta e rau; si nu au invatzat ca daca se tin in continuare cu tarie " de stilpul casei" nu reusesc sa -si hraneasca familia. Daca ma gindesc la suferintza de 50 de ani de comunism, nu intzeleg asta.

Cred ca o data cu "improprietarirea" tzaranii ar fi trebuit sa fie sustinuti cu tractoare etc. ptr. prelucrarea pamintului. Cred ca nici acum nu e tirziu. Este inacceptabil ca o tzara ca RO sa nu fie in stare sa se hraneasca. Am senzatzia ca a fost o "scapare voita".

Cred ca sa facut propaganda falsa de tipul "nu ne vindem tzara" ca sa poata fi mushamalizate div. alte actziuni.

Sper ca romanii si-au luat gindul de la "tunuri"...imbogatzirea peste noapte. Important este insa si sa nu-si vinda pielea pe nimic.

Sint oameni care au reusit prin munca cinstita si initziativa. Asta spune mult.

Respect


SB
................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#9381 (raspuns la: #9248) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
#15270, de Paianjenul - de RSI la: 12/05/2004 02:23:16
(la: De ce sexul in public e dezaprobat?)
"- Superioritatea sau inferioritatea standardadelor morale, se masoara dupa EFECTUL - imediat sau de lunga durata - pe care aceste standarde il au asupra calitatii vietii fiintelor umane.

(Cine mai suporta azi DESCHIS filozofia HIPPY-lor cu privire la libertinajul sexual?...)..."
Poate nu deschis dar, vorbind de efecte, filozofia hippy a dus la eliberarea din chingile tabu-urilor despre sex, la educatie sexuala in scoli etc. Chiar daca formele extreme s-au estompat in timp, dar anumite chestiuni de esenta au ramas si s-au dezvoltat.
#15272 (raspuns la: #15270) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. RSI - de Paianjenul la: 12/05/2004 07:10:03
(la: De ce sexul in public e dezaprobat?)
"...filozofia hippy a dus la eliberarea din chingile tabu-urilor despre sex, la educatie sexuala in scoli etc. Chiar daca formele extreme s-au estompat in timp, dar anumite chestiuni de esenta au ramas si s-au dezvoltat."

- Da. Ca rezultat al revolutiei sexuale a anilor '60 a aparut EDUCATIA SEXUALA in programele scolare, si in toate mijloacele de comunicare in masa... si daca nimeni nu neaga UNELE beneficii ale acestei forme de educatie a tinerilor (in special a celor in perspectiva de casatorie), nimeni nu poate nega faptul ca efectul PRIM si IMEDIAT pe care il are subiectul SEX asupra intelectului adolescentilor (si nu numai) este CURIOZITATEA si NERABDAREA de a experimenta PRACTIC si PERSONAL notiunile invatate la aceste cursuri. Adica, un procent din ce in ce mai ridicat de tineri au devenit ACTIVI sexual.
Fara a insista ca educatia sexuala cu care au fost "bombardate" mintile tinerilor in ultimii 30 de ani a fost neaparat CAUZA, este cert ca aceasta - educatia sexuala - NU a contribuit cu NIMIC la prevenirea cresterii fara precedent a numarului SARCINILOR la tinere necasatorite, AVORTURILOR, BOLILOR VENERICE, VIOLURILOR, etc...
Recent s-a constatat ca, in unele scoli din Anglia, in care se pune un mare accent pe educatia sexuala, si unde elevilor li se furnizeaza gratuit prezervative, procentul elevelor gravide este cu 34% mai ridicat decit in scolile in care educatia sexuala nu este prioritate "stringenta".

In ce priveste MITUL sexului "protejat": la un recent congres mondial de sexologie 800 de sexologi prezenti au fost intrebati:

"Daca ati intilni partenerul sexual ideal, dar ati sti ca acest partener este contaminat cu SIDA, citi dintre dv. v-ati angaja in actul sexual cu acest partener, bazindu-va pe prezervativ ca mijloc de protectie?...".

Evident, NICI UNUL dintre cei 800 de EXPERTI nu a ridicat mina. Atitudine care - logic- poate duce la concluzia ca prezervativele recomandate de ei pot fi la fel de NESIGURE si in ceea ce priveste prevenirea sarcinilor nedorite.

Intrebarea mea pentru cei care saluta ruperea "chingilor" si sfarimarea "tabu-urilor despre sex" adusa de emanciparea sexuala post '60:

"CARE este PRETUL placerii sexuale de care acum ne putem bucura "neinhibati"? si CINE plateste cel mai adesea acest pret?..."...



#15283 (raspuns la: #15272) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mai bine revenim la oile noastre negre si laiete. cat despre celelalte, pictate in alb si cu lana facuta zulufi cu fierul fierbinte, spoite ca masinile second-hand inainte de vanzare, cu volanase, paiete, flori de plastic (ah, eram sa ma scap...pe mine si sa zic "flori de mucigai") si balonase multicolore la cornite, asadar despre acestea nu se mai poate zice mare lucru. nici la dinti daca le cauti n-ai sa le gasesti vreun cusur fiindca acum au proteze dentare scumpe. ba chiar si-au facut si operatii estetice la laptarese, de-i crapa ranza oricarei capre, raioase sau nu. stii vorba aia: cat o fi capra de raioasa tot cu coada-n sus umbla. ce ti-e si cu democratia asta, unde se mai pomenea inainte de "concurenta neloiala"? da' acu' totu-i posibil, inclusiv sa te dai la magarii de berbeci sau la boii de tapi. no, pe cuvantul meu de martafoi, tara se duce de rapa si cucoanele striga-n gura mare ca li s-a gatat rujul, li s-a estompat fardul si rimelu' nu le mai face destula "mascara". chiar ca-i culmea mascaradei in ochii stimabililor cu osul tare!
asadar sa revenim pe plaiurile noastre mioritice unde laptele, branza, lana si ouale...de hipopotami sunt numarate si apoi vandute contra unui salariu minim pe economie. aici, in tara tuturor posibilitatilor, sa stam stramb si sa gandim drept la cele spuse pana in prezent pe un oarecare forum. am sa iau partea CONDUCERII interne de partid, partid care se infiinteaza imediat ce se trezeste cineva la realitate si vrea sa ia berbecul de coarne, si-am sa-ti spun una pe sleau: CONDUC DISCUTIA DUPA CUM INTELEG SI MA LASA CONSTIINTA, la fel ca tine si ca oricare altul. sincer sa fiu primul impuls a fost acela de a te mustrului un pic, dar mai apoi am stat si m-am gandit ca poate ai dreptate; si-atunci nu pot decat sa ma bucur fiindca, oricat de curios ar parea, sunt asa cum sunt si nu mi-e rusine cu mine insumi. apropo, te-ai gandit vreodata ca nu tuturor oamenilor le este dat sa conduca? spre ex., cati din cei care pornesc topicuri stiu si sa le ingrijeasca? dar acestea sunt amanunte prea grele pt. o punga de un leu ce tine loc de portofel. si in plus jocul cu aceeasi punga, dar de data asta plina cu aurolac, este perfid si nu te face decat si mai inconstient ca atunci cand ai incercat prima data. tu n-ai cum sa intelegi ca fiecare isi are jocul/jocurile lui necesare si normale (tu inclusiv) fiindca esti atenta sa le "demasti" pe ale altora. in felul asta uiti de propriile fantasme si fantasmagorii. numai ca s-ar putea ca demascarea de care vorbeam sa fie in fond o mascare cu buna stiinta a fetei care nu-ti place. da, ce ne mai place sa avem grija altora... cred ca de aia si-au facut romanii porti sulptate ca la Vatican, ca atunci cand stau in ulita si-si urmaresc vecinii sa nu le fie urat. e lucru vadit, in acest fel li se pune si imaginatia pe picioare de le crapa mintea cate scorneli pot asuda din creierele minuscule.
asadar, draguta mioara, lasa-mi iarba in pace si vezi-ti de sclipitorul verde al clorofilei din varful ierbii tale! ce cauti intr-o zona in care "baietii se alinta"? te cunosc, stiu cum esti fiindca am mai cunoscut pe cineva ca tine inainte: nu suporta sa alinte sau sa vada pe altii alintati, poate ca nici macar pe sine nu se lasa scarpinata intre cornite, dar nu pt. ca ar fi ceva rau in alint, ci pt. ca "o seaca la melodie" (ca sa folosesc o expresie uzuala). da' cand ti-o intra masina de tuns in freza sa vezi ce-o sa-ti mai scada moralu' si cum o sa mai vrei sa dai timpul inapoi ca sa mangai pe cine n-ai mangaiat.
eu cam atat am avut de zis, deocamdata. astept represaliile de rigoare sau, de n-o fi cu banat, ceva scarpinaturi intre coarnele-mi NEincornorate. by by!
just me
#18815 (raspuns la: #17191) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
De ce nu vrem inapoi... - de sumo la: 13/08/2004 09:15:56
(la: De ce nu vrem inapoi, desi ne e dor?)
Eu nu traiesc in strainatate, ci in RO.. Poate am gresit ca nu am plecat atunci cind puteam.. Acum nu mai stiu.. Dar totusi plec relativ des din tara.. Si cred ca inteleg de ce romanii "de afara" desi mor de dor ( unii), nu vor inapoi.. SI eu cind revin dupa cite o vizita prin tari mai evoluate mi-e dor de casa.. dar imediat ce intru in tara ma enerveaza lipsa de civilitate, de politete, de profesionalism,... nu vorbesc de curatenie,de respectarea orarelor,etc.. apoi e mai usor sa te obsinuiesti cu binele, decit sa revii la o treapta inferioara... Am prieteni din Germania sau Italia care au ales sa stea in RO, dar ii nemultumesc inca multe.. EI privesc pozitiv lucrurile si le place linistea din locurile unde s-au asezat in RO..Romanii duc poate dorul unora dintre locurile in care au crescut, dorul copilariei, al parintilor .. dar sigur nu au plecat ca le era bine.. Timpul tinde sa estompeze detaliul din amintirile rele si poate a le aglomereze intr-un sentiment de genul "... era rau...". Mai cred ca exista la intoarcere si "suprizele" compatriotilor care te suspecteaza, si se gindesc" da'l deaq ca are bani.." chiar daca pt banii aia.. "revenitul" a tras serios si corect..Sa nu mai amintim de contactele neplacute cu personalul din consulate, ambasadele noastre de afara..
Poate gresesc, dar trebuia sa spun ce gindesc..
Asteptam in schimb cel putin cit oferim... - de camyb1981 la: 10/11/2004 12:26:37
(la: Altruism sau egoism?)
Nu asteptam doar iubire, ci si respect, tandrete, daruire si o multime de alte lucruri; cine zice ca nu asteapta nimic in schimb minte!Mi s-a intimplat sa renunt la o mare iubire, de exemplu, dar nu din prea multa daruire, ci pentru ca orgoliul meu suferise o lovitura cumplita si umilinta nu intra pe lista mea de atitudini...

Nu exista iubire neconditionata, orice sentiment e conditionat de ceva, e adevarat ca uneori ne dam seama doar dupa estomparea sau disparitia lui...

Eu ofer mult si astept foarte mult si cred ca a doua parte e general valabila. Nu trebuie sa recunosteti decit fata de voi, mie imi e de-ajuns ca stiu.
dor - de alura la: 15/12/2004 13:59:05
(la: Stelele)
Citesc si caut, ma caut... uneori ma regasesc, ca acum, si ma doare dorul, desi s-a mai estompat in timp. Imi place mult cum scrii... uneori ...
"Insa vorbele pe care
Le rosteste fiecare
Sunt doar pretul care-l cere
Frica noastra de tacere"
...dar nu inceta sa scrii, e surprinzator sa intalnesc atata maturitate si complexitate la un barbat de varsta ta!
Inainte sa te ia valu' pentru - de cireasa la: 17/01/2005 14:27:24
(la: Oare ce sa fac???)
Inainte sa te ia valu' pentru aceasta fata aduti aminte de cate ori pe zi te gandeai la prietena ta, fosta prietena. Daca te gandeai des inseamna ca de ce nu o iubeai? Ni se intampla tuturor in viata sa ne mai ia valul dupa alticineva. important este sa punem in balanta ce castigam si ce pierdem daca facem o schimbare majora. E vorba sa fii putin rational si sa-ti controlezi fanteziile care iti acapareaza mintea. Daca treci cu bine de perioada asta "fierbinte" si te racoresti poti descoperi ce greseala era sa faci renuntand la persoana pe care de fapt o iubesti. incepi sa o iubesti si mai mult. poti incerca. sau...te poti arunca cu capul inainte ca...prietenii nostrii berbecii. Iubirea navalnica pe care o simti pentru aceasta fata-care are prieten se va estompa la un moment dat si atunci te vei indragosti din nou de alticineva fara sa ajungi sa iubesti si sa ramai cu cineva. Acest proces prin care cred eu ca ar trebui sa treci l-as numi chiar maturizare emotionala. Daca crezi ca te-am ajutat in vreu fel as vrea sa-mi scrii... Mult succes oricum.
R.B.
pt. kradu - de Simeon Dascalul la: 04/03/2005 14:17:38
(la: Este Comunismul de vina pentru caracterul Romanilor?)
> Impingind istoria atit de departe

Nu văd România de azi mai solidă ca pe vremea lui Carol. Şi nici nu cred că am avea parte de un tratament mai bun într-un ipotetic viitor conflict.

N-am negat nici necesitatea modernizării sau mai bine-zis creării infrastructurii în secolul al nouăşpelea. Şi cred că atribuirea contractului a fost relativ logică, fără dedesubturi. Dar Strousberg a dat faliment – se întâmplă şi la case mai mari - şi noi am rămas cu paguba. Când ne negociam independenţa, ce conta că mai trebuia să scotocim un pic în buget ca să nu rămână în stradă amicii lui Bismarck?
Carol a luat plasă de la conaţionalii lui, România a luat plasă, dar afacerea s-a estompat pe fondul reuşitei politice. În ţara lui cancelarul a fost un personaj respectabil şi la noi un escroc. Nu pentru că ar fi luat boala asta din contactul cu balcanicii, ci pentru că România era într-o poziţie în care nu-şi putea permite să nu-i accepte condiţiile. Oricine fură dacă o poate face nepedepsit. Nu numai esticii.

Morala internă e benefică pentru un stat. În exterior ar fi sinucigaşă. Statele nu se pot conduce după regulile de drept comun aplicate indivizilor. Uită-te cum am procedat noi în al doilea război balcanic, când ne simţeam grozavi. Pragmatic şi fără resentimente.


N-am adus în discuţie calităţile de literat şi etnograf ale lui Cantemir. Dar nu văd de ce talentul scriitoricesc implică luciditatea politică.
Şi cum adică Rusia era cumsecade înainte şi rea a devenit numai din 1917? Câtă vreme era pravoslavnică nu conta că ne tot hăpăia din teritorii? Adică rusificarea e complet justificată de identitatea confesională? Ţi se pare că mai norocoşi au fost cei din Basarabia şi Transnistria decât cei rămaşi sub turci?

Dacă ruşii ar fi stat dincolo de Bug ce te-ar fi deranjat că au un meniu mai diversificat? Doar de la ei consumau, nu? În cealaltă parte a globului liceenii se împuşcă din distracţie, tot între ei. Problema e că nu există zid magic care să protejeze o ţară, imperiile au tendinţa firească de a se extinde, Rusia a trecut Bugul şi America nu stă cuminte dincolo de Atlantic. Nu putem emite aprecieri pur estetice asupra lor, care-i mai detestabilă din două..


> Nu sunt Turcii, Rusii, Balcanii, (ori balcanismul din noi) vinovati de pesimismul national! Crezi
> ca exemplele pe care le aduci reprezinta un argument? Crezi ca instinctul de conservare al
> Romanului justifica imoralitatea? Si cind ajungi la "consecinta situatiei actuale" Nu invoci DNA
> rasei sau cum BINE zici a "racilei moralei genetice a rasei! " dar nici nu pui nimic in loc!

Co o istorie ca a noastră, douăş’ceva de ani de stat naţional şi nici ăla întreg nu prea ai cum să fii optimist.
Dacă trăieşti într-un spaţiu şi timp în care munca înseamnă cel mult subzistenţă, iar escrocheriile aduc belşug e firesc să priveşti cu îndoială munca şi să respecţi învârtelile. Dacă am trăi într-o orânduire în care munca ar fi recompensată şi mânărelile pedepsite, ne-am vedea de treabă, suntem un popor adaptabil. Cunosc o groază de indivizi care îşi fac treaba de mântuială la serviciu, în schimb muncesc cu entuziasm acasă – funcţionare leneşe şi înţepate ţin casa curată ca un pahar, gătesc bine, au cămara plină cu murături şi gemuri; amploaiaţi care nu fac nimic fără plocon, pierd vremea şi rezolvă integrame în serviciu, iar după-mesele şi la sfârşit de săptămână lucrează grădinile din spatele caselor şi de la marginea oraşului. Oamenii ăştia nu au alergie la muncă, dar o prestează numai unde văd rezultate. Munca nu-i ceva bun în sine, un imperativ moral. E bună doar în funcţie de rezultatele ei.
Nu găsesc vina în etnie, ci în condiţiile în care trăieşte. Dacă munca salariată ar fi la fel de valoroasă ca cea casnică lumea ar reacţiona în consecinţă. Singura hibă genetică ce o recunosc rasei e lipsa de coeziune, de unitate.

Dacă te supără termenul de elită atunci să folosim sintagma „clasa conducătoare politic şi/sau care cumulează avantaje materiale”. Nu presupune o superioritate morală sau intelectuală, nici măcar stăpânirea gramaticii. Uită-te la candidatul pentru primăria Bucureştiului. Găseşti clasa de azi mai selectă ca cea veche?

Marcus Aurelius a fost cam idealist pentru un conducător. Câţi ani din domnie şi-a petrecut beneficiind de rezultatele filozofiei sale şi câţi în conflicte interne şi externe? În plus a lăsat absolut părinteşte şi nefilozofic o catastrofă drept succesor. Practic de aici putem data declinul imperiului, deşi mulţi istorici consideră ultima perioadă de stabilitate dinastia Severilor.
#38145 (raspuns la: #37833) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sunt in dezacord cu tine! - de alura la: 16/03/2005 10:47:53
(la: cat mai costa o iubire)
Chiar daca am plans si eu, mult... si aveam impresia ca viata mea nu mai are sens, ca am pierdut totul, nu mi-am pierdut increderea in oameni si nici speranta, dimpotriva, iar personalitatea mi s-a desavarsit in iubire. Iubind si fiind iubita am devenit ceea ce sunt. Poate la mine a fost cazul acela fericit, dar, as putea spune ca dezamagirea e cu atat mai mare cand constati ca s-a naruit totul. Nu este asa, e dureros, dar macar simti... intens; unii nici sa simta nu pot... si mi-e mila de acesti oameni, ca n-au avut sansa sa traiasca o mare iubire, ca sa inteleaga ce spun. Iubirea mi-a adus ceea ce nici nu mi-as fi putut inchipui, a fost o revelatie, am intalnit un om care m-a facut sa ma descopar asa cum n-as fi reusit niciodata singura sau neiubind. Mi-a fost foarte greu cand am constatat ca s-a topit iubirea mea, dar, daca am putut trai atat de intens atunci, orice e posibil. Gustul amarui al dezamagirii s-a estompat in timp, iar fostul iubit va ramane intotdeauna un om drag, chiar daca mi-a fost greu sa recunosc uneori. Acum inteleg si cred ca sunt mai inteleapta. Vei intelege si tu!
Tudor-Cristian Lucifera Daniel Racovitan... - de om la: 26/04/2005 19:31:51
(la: Doua Romanii)
Hei dragilor romani de pretutindeni...subiectul este deosebit de interesant si COMPLEX. Daniel Racovitan a pus un punct pe « i », dar eu zic ca mai trebuie un pic « intarit ». Asa ca as adauga la lista lui Daniel : cei 7 ani de acasa, varsta cand ai plecat de acasa, motivul si/sau deschiderea.
De regula, daca cineva a plecat dupa liceu sau facultate deja este un pic cam "tarziu" deoarece este plin de cultura si traditia mioritica si de ce nu cu « Ani de liceu cu emotii la romana….etc » cu tot ce vine : prima iubire, independenta de a calatorii, etc. Toate acestea lasa o amprenta greu de sters.
Cred ca aceasta categorie de persoane chiar daca sunt « afara » incearca sa prezerveze ce au si sa-si faca o scara de valori cu ce au si cu ce vor avea. Aici cred ca este important de mentionat deschiderea si motivul.
-Daca se vrea ciupelea…veni, ciupi, uschi…avem exemple cu duiumul in ziare ; niciodata nu se vor intergra pentru ca deja nu au background-ul cultural romanesc (vine la pachet cu mentalitatea ;-).
-daca se merge pe un plan curat tip : stau o vreme, muncesc pe branci-poate mai vad si ceva intre timp- si apoi ma intorc acasa ; cred ca aceste persoane sunt ambitioase si isi cauta un destin cu locul unde au baut pentru prima data apa. Cred ca schimbul cultural cu noua societate este benefic tuturor (dar nu o sa prea auzim in ziare ;-)
-apoi sunt cei care vor sa plece definitiv (STIU DEJA)…aici am probleme…pentru ca majoritatea sunt dependenti de ceva-ul care pleaca (ex parinti, rude, etc) si mai sunt cativa care au o motivatie puternica (numai Dunezeu stie ca este aceasta). Cred ca aici intra si cei care isi urmaresc o anumita cariera si care au incercat sa o faca acasa si nu au sorti de izbanda (cel putin asa cum si-l viseaza). Cred ca aici pentru unii traditia se va estompa cu noua generatie, iar pentru altii se va exacerba (vor cauta sa ia contact cu diaspora).
Oricum lista cu exemple si motivatii este deschisa…discutiilor.

Despre romanii de acasa…bineinteles ca ospitalitatea celor dragi este inainte de toate si normal ca nu o sa-i primesti pe cei dragi cu sushi si saki. Bineinteles ca atunci devenim in PARTICULAR mai romani si ne mandrim cu ce suntem si avem. Pe strada nu ne lovim de sufletul romanesc si de o societatea cu tarele ei (fostul eu ma fac ca muncesc si ei se fac ca ma platesc care acum este transformat in « jmecher baiat de baiat »). In aceste tare se include balcanismul cu sa moara si capra vecinului. Era sa spun spre nenorocul (dar parca m-a apucat lehamitea de stat pe vine si bocit) asa ca reformulez, ACUM societatea nostra este in schimbare si aranjare. In timp o sa avem si noi ordinea, respectul si politetea (uneori fortata, ce este drept) occidentala.

Sa fim cinstiti cu noi si sa vedem ca suntem o societate un pic inchisa si bazata pe "dreptul continuitatii"…si asta se poate vedea si in acest forum ; a se vedea raspunsul lui Tudor Cristian catre lucifera: » Atentie, insa : noii veniti nu inteleg la inceput regulile jocului, si iese cu deranjuri mari daca apar dezbateri... ». Nu vreau sa intru in polemica dar, credem ca noii veniti aduc diversitate in rutina aceluiasi « mediu ».
Scripta Volant - de Radrian la: 29/04/2005 23:57:32
(la: Scripta Volant)
Trebuie să recunosc că textul dumneavoastră mi-a ademenit conştiinţa într-un plăcut joc al amintirilor, confirmându-mi încă o dată ceea ce mă frământa de ceva timp - cam de când am depăşit prima fază a adolescenţei. Faptul că nu mai descoperim aceleaşi trăiri la recitirea textelor ce ne-au învolburat imaginaţia primei tinereţi s-ar părea că se numeşte maturizare. Sufletul nostru pare a fi o vioară ale cărei corzi redau cu precizie trecerea noastră prin timp. Tinerele corzi ale sufletului nostru de copil obişnuiesc a tremura la atingerea celor mai frumoase şi gingaşe sentimente, mângâiate parcă de mâna firavă a unei copile. Rămân astfel inefabile sentimentele ce ne învăluie în faţa unor cărţi dintre care aţi amintit sau în faţa unor exemple de frumuseţe şi puritate care doar în inima unui copil îşi pot găsi adevăratul ecou. Cu timpul însă, nu pot să-mi explic de ce, sentimentele ni se tocesc, devin din ce în ce mai grosolane, făurite parcă de mâna unui uriaş, iar sunetul corzilor începe să semene cu vocea răguşită a unui contrabas.
Dragostea pare să respecte aceaşi tonalitate. Iubim diferit la fiecare vârstă, inima noastră arzând întotdeauna cu altă flacără.
Cred că fiecare se îndreaptă inexorabil spre un amurg ale sentimentelor, amurg în care emoţiile noastre se vor estompa, devenind din ce în ce mai şterse şi mimând trăiri ce odată au ars cu intensitate pe altarul sufletului nostru.
dece nu esti ca-n prima zi?pacat, pacat! spune Aznavour. - de ADAM la: 24/05/2005 21:53:27
(la: Despre dublul sistem de valori)
Toti ne schimbam de la un an la altul prin acumulare de cunostinte si experienta de viata.Si astfel ne schimbam si sistemul de coordonate, de valori prin care judecam realitatea .;iar aceste sisteme nu se inlocuiesc brusc unul pe altul, decat rar, si de aceea de cele mai multe ori gandim cu doua sisteme si unitati de masura,.unul in estompare,altul in crestere.
Cea mai frecventa minciuna spusa de oameni este:TE VOI IUBI TOATA VIATA. Spusa e valabila pentru momentul declaratiei;Peste 10 ani ambii vor fi alti oameni,inclusiv fizic,(atomii din care suntem compusi se schimba in interval de 2-7 ani)si constata ca nu se mai iubesc la fel ca-n prima zi.
Dece nu esti ca-n prima zi?pacat, pacat!
Ma minti spunandu-mi ca nimic nu s-a-ntamplat,
De-mi dai o sarutare,e sarbatoare;
Se-ntampa-atat de rar;
Iar visul se-nfiripa,
dar dup-o clipa dispare iar.
gigi - de anisia la: 31/05/2005 11:20:42
(la: Despartirile sau viata pe segmente...)
foarte frumos scris. ai darul de a estompa tristetea despartirilor cand le povestesti si de a reliefa amintirile frumoase ce ti-au ramas de pe urma celor de care te-ai despartit.

te-ai gandit vreodata sa scrii povesti pentru copii? cred ca ai face treaba buna!
#52492 (raspuns la: #52444) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
anisia - de gigi2005 la: 01/06/2005 00:57:33
(la: Despartirile sau viata pe segmente...)
Multumesc. Da, imi place sa scriu fara vorbe prea multe, simplu, pueril chiar. Unele amanunte imi ramin vii si le scot in evidenta, altele apar estompate. Scriu povestiri prea triste pentru copii.
#52558 (raspuns la: #52492) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
interesant - de Simeon Dascalul la: 14/06/2005 15:18:16
(la: Romania in Uniune ( Europeana sau alta ))
dar fără prea multe şanse în momentul actual.

Argumentul cu independenţa nu stă în picioare. De prea puţine ori am avut ocazia să fim de capul nostru, ca să ne ofensăm că ajungem iar la stăpân. Plus că n-am văzut niciodată în mass-media ultimilor ani o opinie contrară aderării sau cel puţin o luare de poziţie mai critică. Probabil o să ajungem să credem că nu putem face nimic singuri decât să ne autodistrugem şi că avem mare noroc c-am prins Bruxelles-ul într-o fază milostivă de s-a hotărât să ne scoată din noroi, noroiul figurând în cazul de faţă ca un eufemism necesar.

Probabil semănăm mai mult cu Ucraina, decât cu ăia la care vrem să ne alipim. Dar întrucât asemănarea însumează o groază de caracteristici de care vrem să scăpăm nu văd constituindu-se o uniune pe baza asta.

În fine rămâne repulsia vis-a-vis de Rusia foarte justificată din toate privinţele – naţional, economic - care ar avea nevoie de ani buni ca să se estompeze.

Nu-mi pot imagina ce va fi peste douăzeci, cincizeci, o sută de ani. Cine-ar fi putut înainte de 1914 să ghicească raporturile de forţe şi configuraţia actuală?
Poate că în veacul următor o alianţă cu Rusia ar părea rezonabilă. Găsesc că Europa după care oftăm azi cu jale seamănă într-un mod extrem de distractiv cu fostul imperiu habsburgic căruia i-am cântat cândva prohodul.
Nimic mai putin decat iubire - de Radina la: 20/06/2005 11:48:40
(la: Un compromis, doua compromisuri..."n" compromisuri?)
Eu am trecut prin ambele experiente. Am dintr/o prima casnicie un copil, m/am recasatorit si pt o lunga perioada de timp am vazut cum intre cei doi "vasnici competitori" s/au creat foarte multe sentimente, si clare si tulburi, si rele si bune si reale si false. Toate au fost insa sub semnul iubirii; a mea pentru ei si a lor pentru mine.Eu din cea neiubita si "acrita" m/am transformat in liantul pentru iubire. Iubind reusesti sa scapi de ideea de compromis. Primesti, darui si intotdeauna sondezi in tine cu atentie cea mai potrivita reactie care sa/ti exprime iubirea si sa estompeze orice conflict. Nimic mai putin, insa, decat iubire. Lipsa iubirii e marele compromis. Daca nu mai exista iubire inevitabil se creaza tensiuni si tristeti, care ne secatuiesc sufletul. Compromisul de care tu vorbeai duce la falsitate si la ariditate. Nu putem trai fara iubire.Si gandeste/te ca se consuma mult mai multa energie incercand sa omori o iubire sau sa pastrezi o aparenta decat sa depui efortul de a o revigora. In cazul in care vrei sa o revigorezi pornesti de la premisa unei finalitati pozitive, cu riscul unui posibil insucces bineinteles, dar cu speranta vie si cu sansa unui nou "izvor". Pentru "compromisul civilizat" se consuma doar resurse, fara ca ele sa mai aiba vreo sansa sa fie recuperate. Aici nu mai exista finalitate. E un sentiment de stagnare. Chiar si acel respect civilizat de care vorbeai consuma enorma energie. Cand speranta revigorarii iubirii nu mai exista si incepi una noua macar "razboiul" la care pornesti are sanse de victorie. Se moare mult, se oblojesc rani, se ajunge la armistitii periodice sau la batalii crancene dar cel putin se deruleaza viata acut si intru iubire.
Compromisul reapare, atunci cand de dragul unui copil, doua cupluri se reconciliaza total pentru a fi in preajma lui. Eu mi/am petrecut zece Craciunuri cu tatal copilului, cu mama vitrega, cu sotul meu, in jurul bradului,fiind civilizati.S/a intamplat insa sa intervina afectele.Sunt inevitabile cand e vorba de iubire. Ele au intervenit din pricina faptului ca am avut vointa sa fim atenti la sentimentele copilului. Si ne/am legat. Am creat o frumoasa prietenie. Mama vitrega a nascut un fratior si atunci iar am depasit barierele compromisului. Cum sa nu o iubesti,pe mama mica, pt ca asa ii spunem, cand ne/a nascut un fratior.Si despre razboi e vorba, pt ca la inceput copilul meu a avut toate simptomele de gelozie ale copilului mai mare. Si uite asa putem vorbi despre divorturi, recasatoriri fara ca ele sa fie neaparat niste dezastre nascatoare de compromisuri maligne. Ci cu compromisuri benigne care trec pt ca le bombardam cu atentie si iubire. Cuvantul de ordine este insa aici "iubire". Si de fapt multa iubire neconditionata.
#55613 (raspuns la: #55161) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
don - de gigi2005 la: 05/09/2005 15:34:21
(la: Curiozitate)
femeile in general sunt foarte curioase mai ales in cazul speciale respectiv: evenimente mondene de cartier, evenimente rutiere, convorbirile telefonice ale barbatului, intalnirile lui zilnice sau mai nocturne, prietenele copiilor s.a. Iar toate acestea in loc se se estompeze cu varsta, din pacate se accentueaza. Unele exemple le dau din experientza proprie, altele din ce am vazut. Dar asta e alta problema.

Mai este curiozitatea cunoasterii. Domenii pe langa care ai trecut fluierand in tineretze te fascineaza acum. Lucruri pe care nu le-ai facut niciodata, ai vrea sa la faci. De pilda eu m-am aruncat cu coarda elastica o data sa vad cum e. Sau am luat de la Metro cate unul din toate fructele exotice pe care le-am gasit dar nu le-am gustat niciodata tocmai sa vad cum sunt. Apoi melci, broaste, fructe de mare de toate felurile, pesti... sortimente care erau bine mersi tot acolo chiar daca le gustam sau nu le gustam eu. De ce? Din curiozitate. Puteam trai si fara ele, dar parca sunt mai "desteapta" acum ca stiu cum sunt. Tentatzia este mai puternica dacat blazarea, cel putzin in azul meu.
#69724 (raspuns la: #69718) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nu trebuie confondat indiscretzia cu o curiozitate intelectuala. - de Jimmy_Cecilia la: 08/09/2005 18:31:36
(la: Curiozitate)
gigi zicea:

"femeile in general sunt foarte curioase mai ales in cazul speciale respectiv: evenimente mondene de cartier, evenimente rutiere, convorbirile telefonice ale barbatului, intalnirile lui zilnice sau mai nocturne, prietenele copiilor s.a. Iar toate acestea in loc se se estompeze cu varsta, din pacate se accentueaza."

asta este indiscretzie, lipsa de bun simtz si de educatzie si
mai are si un iz pronuntzat de vulgaritate...

si nu este apanajul femeilor "in general"...
daca doar din astea cunosti.. schimbatzi frecantarile

o gasesti si la barbatzi, cum ziceam e un fel de "7 ani de acasa"
pe care persoanele astea n-o au...
nu are nimic comun cu intelectul sau diplomele de studii...

persoanele astea le detectezi de cum deschid gura, dupa langaj..
#70667 (raspuns la: #70513) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...