comentarii

eu am o pereche de blugi


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Florin George - de lmm la: 20/10/2003 06:56:56
(la: Romani in strainatate)
Iti multumesc pentru ca ne consideri romini, oriunde am fi.Chiar ma bucur pentru asta. Asa si sintem. E adevarat, ne mai stilizam, ne mai emancipam la scolile inalte ale vestului (;)) e si adevarat ca de unii se lipeste mai mult, de altii mai putin....Chiar foarte putin....
Dar atita vreme cit nu inchidem clapa mintii si ne lasam sa invatam , avem sanse bune pe aici unde sintem cu fata spre apus dar nu intoarcem spatele Rominiei.

...Si sintem mindri ca sintem romini si ne iubim tara....
....Daca nu as mai vedea tiganii astia (de fapt nici macar nu arata tigani) la colt de strada pe aici, de cite ori ma duc la piata....Ca atunci mi-e rusine ca vorbesc aceeasi limba cu unul(una, ca fac cu schimbul...)care nu e nici schiop,arata sanatos si imbracat, si mai are si privirea aia vicleana de mincinos si sta cu mina literalmente intinsa, ca odata era sa ma duc sa il intreb daca nu il doare si daca macar se merita sa stea in frigul ala pe ciment toata ziua....

Eu una am plecat din Rominia din acuza regimului, nici macar carnet de partid nu mi-au dat, dar este adevarat, nici nu am cerut. Dar si ce am cerut nu mi-au dat, nici casa, nimic...Nici macar la bulgari nu mi-au dat drumul...Ba au mai aminat si toata excursia ca sa imi incurce mie socotelile si sa pierd si concediu si tot...
:))
Si am mai plecat ca ma saturasem sa dau tot salariul pe o pereche de blugi, ....Eeeiii...amintiri, amintiri....
Daca ma voteaza ca presedinte m-as intoarce, si as face si un pic de curatenie pe acolo....
#1705 (raspuns la: #1702) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mecca romanilor cu leafa de 3.000.000 .... - de ARLEKYN la: 20/12/2003 13:37:28
(la: Romani in strainatate)
Am pornit de dimineata spre complexul Europa, de la marginea Bucurestiului. Urc intr-un microbuz din cele ce asteapta plinul de oameni in fata magazinului Obor, cica asta ar fi ruta 506, am platit zece mii. Cer biletul, iar soferul ma priveste ca pe unul care cauta gilceava. Masina se umple repede de femei cu gitul gros, in treninguri si geci de fis, carind fiecare cel putin cite doua genti mari si goale. Ajungem in citeva minute. Microbuze din toate colturile Bucurestiului opresc in acelasi loc, in fata unei benzinarii. Din fiecare curg oameni de acelasi soi. Lumea celor cu leafa de trei milioane, lumea celor care nu mai cumpara de mult cafea la pachet vidat, a barbatilor dati afara din fabrici si refuzati ca taximetristi, a batrinilor ce-si trec in caiete vechi, cu creionul, fiecare impuls telefonic.
Toti stiu drumul, nimeni nu pare a sta degeaba. Nici macar tigancile insirate pe trotuar, ce-si striga cumva cu fereala averea dintre tite, "facturi, minca-ti-as!". La intrarea in "Europa", nume de complex, din ala de inferioritate, aparate ca la metrou; bag o fisa cumparata trei metri inainte, de la o dugheana, cu cinci mii de lei, si bara de metal se lasa coborita cu mina. Inauntru, zeama de oameni curge printre munti de hirtie igienica la o mie de lei sulul, pulovere la o suta de mii bucata, teancuri de sosete, haine de piele si de nepiele, cojoace din blana sintetica la 900.000 de lei bucata, ciubote de guma si pantofi luciosi, la doua, trei sute de mii perechea, Mos Craciuni din plastic ce-au inghitit fiecare cite-o mina de beculete. Din doua-n doua mese, sta cite un chinez sau o tiganca batrina cu "bombe" in mina, cu petarde.

"Daca nu cumperi, valea!"

Aplecati peste mese, loviti din toate partile de carucioare de marfa, oameni din toata tara indeasa grabnic in sacose uriase de rafie zeci de chile de sosete, hanorace, camasi, perdele. Sint mai ales femei, scunde, puternice, cu privirea iute. Pleaca apoi spre casa cu marfa "de la Capitala", o desarta ba pe un trotuar, ba in magazinele satesti, printre piine si becuri de 40 de wati, ori prin buticuri de la parterul blocurilor ce au balcoanele inchise cu chedere, aceleasi de la Botosani la Severin. In fata mea, trei taranci, invelite in doua rinduri de baticuri groase, fiecare cu rucsac in spinare, pipaie stofe, intreaba de sosete groase de iarna. Au venit din Tirgu-Lapus. Le intreb cum le cheama si ele cred ca ma tocmesc sa le trimit marfa acasa, tocmai in poarta. Le spun inca o data ca-s de la o gazeta, ele o tin pe-a lor, sa-ti dam adresa sa ne trimeti balotii cu sosete!?, le spun ca vreau sa scriu despre ele, n-apuc sa-mi termin vorba ca se stropsesc la mine cu teama lor veche fata de orice golan de oras. "Hai, tanti, ca astia si-or pus gind sa ne insele!", le trage dupa ea una, Dochia.
Ma opresc linga o masa incarcata cu blugi. Vinzatoarea se repede in mine, daca nu vreau o pereche, "Astia-s tare buni, fratioare, is Dolce Gabana, uite-i, doar la 370.000!", "Pai, daca-s tare buni, cum de-s asa de ieftini!?", "Ei, asa mi-au spus sa strig de unde i-am luat!", "Si de unde i-ai adus?", "Ei, gata cu vorba, daca nu cumperi, valea, ca io platesc acilea chiria in euro!".
Citiva metri mai incolo, scot aparatul de fotografiat. Apuc sa vad cum femeia de la taraba din fata mea face un semn celor de peste drum... "psst, psst!", si deodata rasar linga mine doi zdrahoni, nu garzi, ci dintre cei ce vindeau la mese. Privire de briceag, vorba ca mierea: "Ce vrea, domnul, de pe-aici!? Vrea cumva o pereche de blugi, un puloveras!?". "No, zic, domnul ar vrea sa scrie la ziar!". "Ei, bine, am crezut ca esti politai! Hai, uscheala!"

La Risca nu se mai tes covoare, ci sacose din rafie

Citeva sute de metri de intrarea principala, linga doi tovarasi de treaba banoasa, un calugar cersind pentru Schitul Bradul din Neamt si un tigan gras care vinde facturi, zaresc o figura cunoscuta. Casc ochii. Am mai vazut-o in tirgul asta, dar totusi nu-i aceeasi. Tine in miini citeva sacose de rafie, goale si mari, ca ar putea intra un chinez intr-una singura. O cheama Leontina Abrudan, e din comuna Risca, judetul Cluj. Sa tot fie cinci ierni de cind s-a dus barbatu-sau, Gavrila, tractoristul. De la o vreme, muierile din satul ei nu mai tes covoare. Au prins repede o vorba din sud, adusa cu acceleratul de cele care vindeau cite o cerga mitoasa. Iar acum, din razboaiele lor ies sacosele facute din "rafia aiasta ce trebuie la vie". Si s-au pornit la inceputul lui decembrie spre Capitala, "cam la cinspce femei din Risca". Si-au luat camera cu 35.000 de lei de batic, undeva, pe linga Gara de Nord. Dorm cite sapte in paturi suprapuse, iar ziua incearca sa vinda plasele de rafie cu 40.000-50.000 de lei bucata. "Si-s mai bune ca alea chinezesti, uite ce indoitura le-am facut!". Cu banii de pe sacosele de rafie, Leontina crede c-o sa cumpere niste ciubote pentru cele doua fete ramase acasa. Le-am zarit apoi si pe celelalte femei din satul Leontinei, asezate cam la o suta de metri una de alta. Cind le izbeste foamea, nu mai mult de o data pe zi, maninca de la circiuma asta de colea, "Uite, draga domnule, gratarul pe care sfiriie cirnatii!". Sub gratar, cu boturile alungite, asteptau picaturi de grasime ciini de culoarea pamintului.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Crede si nu cerceta!...
Pt. oricine din cafenea,si mai aduceti cafea multa. - de Little Eagle la: 06/08/2004 22:30:45
(la: Pana unde merge recunostinta fata de parinti?)
Mama mia,din nou tambalau si discutii aprige.Din pacate eu sunt adept al indepentei copiilor de parinti.Uite ca eu personal pot (iar!)fi un exemplu:de 23 ani am parasit Romania,rudele toate si mai mult pe ambii parinti,si sunt singurul lor fiu,ei traiesc acolo eu aici,ne vedem la 2-3 ani adica ei vin la noi acasa aici,noua nu ne place in Ro.Si la asta se rezuma ....recunostinta mea fata de parinti.

Nu-i critic deloc,sa ai parinti ca ai mei e ca si cum Dzeu ti-a pus mana pe cap.
Niste oameni rar de gasit,adicatalea....pe la 14 ani fumam deja si beam alcool,pe la 16 aveam sex in prostie si era un du-te vino de gagicute in casa,uneori se mai si imbaiau si Tata dadea din greseala peste ele(stau si ma gandesc acum....no,I can't think'bout it...)goale in cada...cred eu ca se facea ca da peste ele...din...greseala...

Apoi cate avorturi n-au vazut...?La vremea mea,sa platesc un avort ma costa o pereche de...blugi americani,dar era ca si aurul atunci.Apoi cate nu am mai facut?Si in final mi-am luat zborul si la figurat si la propriu,spre USA,de unul singur,plecand in neant si necunoscut.

Desigur ca au fost tristi,dar mereu le-am zis ca trebuie sa-mi fac viata mea,sa fiu independent de ajutorul lor,sa -mi creez viitorul cu mainile mele.Asa gandesc eu.Si singur am facut realmente totul.De la zero absolut.

Parintii au misiunea lor in viata ta ca fiu/fiica,dar la un moment dat e prea embarrassing sa stai pe capul lor si ei pe al tau...as face o analogie cu natura,vezi cum sunt pasarile?Parintii au grija de pui,ii cresc si cand fac aripi,trebuie sa plece zburand din cuib,o vreme parintii le mai dau de mancare dar afara si cei mici bat din aripi si fac galagie ca vor si vor,si mancarea
chiar le sta la cioc,vad asta zilnic in gradina.Si totusi puii inca vor ca parintii sa-i hraneasca...pana cand,parintii ii parasesc pt. ca e vremea ca puii sa se descurce singuri.Desigur ca unii mai si mor,am vazut personal in gradina cateva pasari prinse de ereti sau vulturasi,asta-i viata si pe undeva e la fel si pt. noi ca oameni.

Tu Bubulina,faci exact asa cum iti dicteaza sufletul!Dragostea e mare si nu face discriminari de situatie materiala sau de culoare!Nu parintii decid soarta ta si a iubitului tau!Voi doi o faceti.Si la fel nu conteaza educatia si scolitul(eu personal ma cac pe scoli),ci experienta vietii si cine esti si ce vrei de la tine,restul va veni de la sine,believe me!Poate nu chiar cat ai bate din palme,dar cu rabdare treci puntea(parca asa e zicala?Am uitat).Te poti scoli singur citind, si la scoala vietii mereu ca student ,pt. ca suntem mereu indiferent de varsta!

Nu-mi plac oamenii influentabili care asculta de altii,si mai ales cand tin cont de parerile vecinilor....stii ceva Bubulino,i-as cam lua la bataie pe parintii tai,ori as pleca de acasa de as fi tu.
Daca tu ii consideri cum scrii si vrei sa fii cu iubitul tau,ce va sta impotriva?
Ori esti la mana lor,cu locuitul,bani in casa,haine scoala etc?Si atunci chiar nu conteaza.Daca iubesti e imposibil sa nu te rezolvi ,muncesti,gasesti ceva de lucru si faci studii la seral,la fel si el ar trebui,inchiriezi o mansarda,garsoniera,si in cativa ani trebuie sa va puneti real pe picioare.

Dar poate consideri ca e mai comfortabil a sta cu parintii?Atunci...te vor santaja mereu!Atunci e alta situatie intre voi,si din cate descrii,el nu are studii si situatie materiala.Asta nu e mare scofala,dar intreb:Oare e interesat si hotarat si muncitor sa faca ceva pt. voi doi,sa creeze un viitor?Ori se complace in parazitism?

Atentie,bubulinica,poate azi il iubesti,dar maine poate nu....te simt tinerica si zic sa mai astepti o leaca.Dar ca idee,sunt impotriva amestecului parintilor in viata intima si alegerile copiilor lor!You know what?Just lock them in the basement and throw away the key.

Live your life and leave them out.Mai tarziu ei vor veni la tine.

Si ce daca are alta culoare, etnie?Indiferent ce culori avem pe noi si in piele,fii sigura ca avem acelasi sange rosu ce ne curge in vene si acelasi suflet.

LOVE&PEACE,
Ozzy
"Mitakuye Oyasin"(We are all related/Lame Deer)





















































































































































Apoi cate avorturi n-au vazut ?Sa faca gagica un avort ma co






















Din păcate, fabulaţi, dle Coriolan - de Anca Tudor la: 27/10/2004 15:45:31
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Din păcate, fabulaţi. Poate nu sunt suficient de matură, în opinia dvs., pentru a-mi aminti, dar părinţii mei sunt, cu siguranţă. La medic nu mergeai fără un Kent, un pachet de cafea (dacă vă amintiţi, ajunsese să coste 1.500 lei kg) sau măcar ceva săpun de contrabandă. O pereche de blugi costa jumătate dintr-un salariu mediu! V-am dat doar nişte exemple, ca să vedeţi că îmi amintesc. Dacă nu lucrai în comerţ, nu aveai rude care lucrau în comerţ sau alimentaţie publică, mureai de foame!Să nu-mi spuneţi mie că aţi putut, din '85 în '89, să trăiţi cu raţia aia amărâtă! Tatăl meu a mâncat atâta peşte marinat, singurul lucru ce nu era la raţie, încât nu mai poate să-l suporte şi nu s-a mai atins de aşa ceva! Mi se pare o lipsă de respect să mă acuzaţi că spun poveşti vizavi de lipsa laptelui. Asta înseamnă ori că nu aţi crescut copii în perioada respectivă, ori că aţi avut o poziţie privilegiată şi alte surse de venit decât majoritatea. Cât despre faptul că nu mureau nou-născuţii, e o aberaţie. Mureau şi atunci, ca şi acum, doar că nu ni se spunea nouă că lucrurile astea se întâmplă. Mi-e îngrozitor de jenă pentru dvs. că abordaţi tema avortului fără să aveţi nici o idee despre ce înseamnă să fii obligat să dai naştere unui copil pe care ştii că nu-l vei putea creşte. Mama mea a fost la un pas de moarte, din cauza unei sarcini nedorite... Natalitatea creşte în mod natural numai dacă sunt condiţii de trai mai bune. Lucru care nu se întâmpla pe vremea lui Ceauşescu şi nu se întâmplă nici acum, dar acum, cel puţin, poţi alege, în condiţii de siguranţă, dacă vrei sau nu vrei un copil. Dacă vă imaginaţi că alegerea aceasta este uşor de făcut, pentru orice femeie, atunci sunteţi lipsit de cel mai elementar bun simţ. Cât despre ce poţi şi ce nu poţi să faci cu banii în ziua de azi, ce să spun? Fiecare munceşte cât poate, câştigă cât poate şi cheltuie cât poate. Pentru mine, un bărbat nu e mai puţin bărbat dacă mă duce la o plimbare în Grădina Publică (să zicem Herăstrău pentru bucureşteni) şi-mi explică pe îndelete cât de splendidă e toamna... Şi îndrăznesc să sper că mai sunt şi alţii ca mine...
#26469 (raspuns la: #26116) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sorry - de magic la: 16/03/2005 13:06:06
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
revin cu scuze.
deci: imi pare rau ca am generalizat. nu toti oamenii gandesc la fel dar din pacate multi gandesc gresit din punctul meu de vedere(lipsa de educatie la multi? :-? )
am o prietena care sta in Italia de 3 ani. vine cam de 2-3 ori pe an in Romania fiindca are mama si frati aici. De fiecare data cand ne intalnim imi spune:"vai ce urata ii Romania............de la granita m-a izbit mizeria".ceea ce pt. mine s-ar traduce cam asa:"mi-e mila de tine ca mai stai aici"( si da! ma roaga sa merg cu ea la cumparaturi in magazine din care eu nu-mi permit nici o pereche de blugi ca m-ar costa tot salarul pe o luna)
nu-i spun nimic niciodata,dar ma roade problema, si citind aici ca multi romani plecati au sentimente apropiate de cele ale prietenei mele mi-a sarit tandara
ma repet : scuze
( o completare mai rautacioasa: totusi am primit numai doua raspunsuri la mesajul meu. ma asteptam la o ploaie de replici. concluzia.......................................................................)
sa auzim de bine
fefe daca-mi permiti, iti - de Intruder la: 17/03/2005 22:45:07
(la: Trancaneala Aristocrata "2")
fefe daca-mi permiti, iti spun eu care ar fii planul de atac...
- punem bine bocancii si hainele groase prin fundul sifonierului
- lasam calculatorul sa se mai odihneasca
- urmarim cu atentie care terase se deschid primele si navalim in ele
- asteptam sa iasa ceapa verde (aia adevarata) s-o mancam cu branza
- deschidem dracului mai des geamurile de la birou si de acasa
- ne ducem pe la en-gros-urile din afara orasului sa vedem de-o vopsea lavabila, de o chiuveta, 2-3 suruburi...una- alta...
- ne indreptam cu incredere spre echinoctiu
- mai aruncam din vechituri sa facem loc la noutati (care vor deveni si ele vechituri peste un an)
- ne mai cumparam 2-3 perechi de blugi
- mai tragem o linie si peste iarna asta, eventual dam si cu tamaie-n urma ei...
hmmm...mai vrei?...:)))nu, stiam eu!
#39753 (raspuns la: #39607) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"sale by auction"...:) - de Intruder la: 07/05/2005 20:21:50
(la: Suflete pierdute...)
"Guarda e passa" (Dante)

mi-as vinde sufletul pentru toate locurile lumii unde nu am fost, pentru locurile unde am fost dar am trecut cu ochii-nchisi, pentru toti oamenii pe care ar fi trebuit sa-i privesc in ochi dar nu i-am privit, pentru cei cu care ar fi trebuit sa vorbesc dar nu am vorbit, pentru cei de la care as fi avut ceva de invatat dar am trecut prea mandru sau prea inconstient sau prea nepasator pe langa ei...

mi-as vinde sufletul pentru o iubire care sa ma ucida, sa ma sfarame, sa ma reinvie si sa ma adune din nou pentru a o lua de la capat...pentru o iubire care nu exista sau care o intalnesti la tot pasul, dar pe care eu nevolnicul, n-o vad poate, preocupat sa culeg stele, preocupat sa bajbai prin rutina, preocupat sa semnez statul de plata, preocupat sa mananc si sa dorm, preocupat sa plutesc ca o fantoma pe strazi, prin cladiri si orase, prin viata...

mi-as vinde sufletul uneori, sa nu mai vad copii care-si doresc un calculator, o bursa, o pereche de blugi, o carte, o felie de paine si care se uita prin perdeaua de lacrimi la cei care au hard-ul plin de manele, o diploma de bacalaureat (daca o au..) de care se simt mandrii, se cred intelepti, intelectuali si se simt datori sa-ti dea sfaturi cum sa faci dintr-un dolar zece, tie, care ai invatat mai mult de jumatate din viata si te gandesti ca stii prea putin...

mi-as vinde sufletul sa arunc toata ipocrizia lumii, toata minciuna frumos ambalata in hartie aurie pe care unii au scris cuvantul "adevar", sa arunc zambetele prefabricate a celor care ne mangaie pe crestet cu gesturi paterne si care ne indoapa apoi cu "invatatura" lor despre Biserica, morala, altruism si omenie numai ca sa doarma ei linistiti ca si-au facut "datoria"... si macar daca si-ar sterge cu maneca gura murdara de rahat...

mi-as vinde sufletul sa gasesc raspuns la toate tainele mici si mari, sa gasesc diamante prin nisip, sa aflu si sa am puterea sa aflu, sa-mi pun intrebari, sa-ntreb si pe altii, sa am timp- mult timp- sa citesc tot ce n-am citit si ce cred eu ca merita citit, sa recitesc ce merita recitit, sa vad si sa revad, sa caut lumina, sa ma orbeasca si sa ma clatin cand ma arunc in ea, nu mi-e teama ...

eu am obosit sa vand...tu n-ai obosit sa cumperi?

"vinde-ti sufletul", da!... dar poate negociem
la masa tratativelor as vrea sa te chem
si inainte de asta, vreau sa-ti propun:
30 de arginti...oare nu-ti sunt de- ajuns?!
Conformismul si noncoformismul - de Tofan Ana Isabella la: 14/06/2005 12:21:49
(la: Conformism si nonconformism in mileniul III)
Cateodata imi pasa de uzante ,dar in unele privinte sunt destul de noncomformista ,chiar daca impresia generala este altfel. Nu tin neaparat sa fiu la moda ,sa am cat mai multe cosmetice:nu acesta este telul meu in viata ,de a poseda cat mai lucruri:lucrurile nu conteza ,ci oamenii. Cei de la serviciu ,oricum nu ma cunosc asa cum sunt in realitate. La serviciu exista o anumita rigditate in comportament si recnosc sunt timida ,insa la petrecerile cu prietenii apropiati sunt mai dezinvolta.Relatiile sociale complexe ,responsabilitatile, te fac sa arborezi o mica masca pentru a te apara de agresiunea mediului exterior. Revenind la tema,nu imi plac regulile de tot felul etichetele ,insa un minim de bun simt trebuie sa existe. Nu imi place faptul ca la serviciu trebuie sa ai o alta tinuta decat pe strada. Personal, ma simt bine cu pereche de blugi largi, cu adidasi si cu tricou.Nu imi place sa fiu o persoana serioasa, de bonton,sa am prestanta si rang social.Prefer sa fiu o persoana simpla..
Omul sfinteste locul si nu haina - de irina fiorentina la: 09/08/2005 21:56:28
(la: noi si imaginea noastra)
Poate in vremea de azi "haina face pe om" si cu cat esti mai intolit cu atat esti considerat mai sic si cu mai bun gust...dar, exista mereu capcana aparentelor in care putem cadea cu sau fara vrere.

Cate persoane bine imbracate v-au dezamagit in momentul in care au deschis gura? Sunteti siguri ca hainele exprima intotdeauna personalitatea celui care o poarta si nu doar o moda sau un gust generalizat. Am vazut tineri ahtiati dupa moda in stare sa cheltuie banii pe care nu-i aveau doar de dragul unei perechi de blugi de firma sau a unui parfum sau deodorant, doar pentru ca e sic...de marca!

Eu personal nu ma dau in vant dupa moda, fac mereu economii si-mi aleg cu mare grija hainele, mai ales in functie de pret si totusi mi se spune ca sunt imbracata bine...Dar nu asta ma intereseaza, desigur e important sa stii sa-ti alegi hainele in functie de ocazie, ca doar nu o sa te imbraci cu pantaloni scurti cand te duci la servici sau la o intrunire importanta, dar nu cred ca esenta si valoare persoanei rezida in modul ei de a se imbraca. Am vazut genii care aveau nevoie de ajutor in selectarea garderobei si a hainelor...iar locul lor ramane sfintit de propria persoana si genialitate nu de parul valvoi sau de ciorapii neasortati cu cravata si asa mai departe.

Chestia asta cu imbracatul bine pentru a face o buna impresie asupra celorlalti o gasesc mai curand o inventie - intre altele destul de artificiala si fortata - a noii ere de consum si materialism, cand esti judecat prin prisma aparantelor pe care stii sa le afisezi.

La Florenta am cunoscut o americanca care isi luase singura titlul de Consulent de imagine si-ti oferea (bineinteles contra cost) sedinte de consulenta pentru imbunatatirea imaginii proprii...nu am acceptat, imi dau seama ca daca as avea mai multe resurse economice as stii sa-mi imbunatatesc singura imaginea...doar simt estetic am destul si am si facut studii cu profil artistic. Dar nu ma intereseaza... prefer ca oamenii sa ma aprecieze pentru ceea ce sunt si nu pentru cum arat...chiar daca nu sunt chiar de aruncat nici din acest punct de vedere.

Asta e...raman la vechea fraza: omul sfinteste locul!

Salutari din Romania,
irina.
Ce am raspuns? - de TeodoraPA la: 20/10/2005 17:41:03
(la: Bunul simt si bunul gust)
la faza din magazin...
Nimic.
Insa mi s-a mai intamplat o data la cateva zile dupa, intr-un alt magazin. Probam o pereche de blugi. Vanzatoarea mi-a adus altii, mult mai scumpi decat cei pe care ii probam eu si m-a intrebat dacanu-mi plac mai mult. I-am zis ca nu-mi plac, dar am intrebat-o si cat costa fiecare pereche in parte. Apoi le-am auzit pe vanzatoare vorbind ca poate nu am destui bani sa cumpar cealalta pereche si din astea... Am iesit si mi-a zis una dintre ele, ca da, imi vin bine blugii, dar ceilalti mi-ar fi venit mai bine, cu toate ca sunt cam scumpi. Nu mi-a picat bine de loc. Tocmai veneam de la banca. Ridicasem 30 de miliaone ca sa platesc avansurile de salarii la firma. asa ca i-am scos pe toti pe masa si am luat frumos din ei atat cat imi trebuia sa platesc perechea de blugi ce mi-o luasem, cei mai ieftini de fapt.
Si iata asa mi-am revenit eu. M-am razbunat pe ambele situatii.
Cine stie ce-i "rotisorul" ? - de Mr Six la: 16/09/2006 08:13:41
(la: Tortura, da sau nu?)
Eu am stat la comunisti doua nopti pentru...8 perechi de blugi si 60 de marci.
-Daca aveam 8 grenade si 60 de gloante poate acum mergeam intr-un picior si vedeam doar cu un ochi .-)

Am mai pus odata o intrebare in forumul cafenelei: "Preferati sa cadeti prizonieri la americani sau la Hamass/Al Qaida" ?
... Acum Bush este in colt, prin corzi impins de unii dezertori (sen John Mcain, Collin Powel, Warner si Graham) care au votat cu democratii pentru un pachet de legi destul de periculos (vor fi noua activitati din CIA considerate ilegale, alinierea la Articolul 3 din Conventia de la Geneva pentru interogarea si tratamentul detinutilor si cel mai grav este ca toti prizonierii vor avea acces la documentele considerate "CLASSIFIED"). Totul este un joc politic inaintea alegerilor midterm din Noiembrie.

Eu nu cred ca in situatia actuala (un inamic invizibil fara "uniforma de lupta" care terorizeaza populatiile civile si distruge obiectivele economice)...poate fi respectata vreo conventie unde prizonierii sa fie protejati.
-Cu alte cuvinte..."TORTURA MAXIMA"

salutari,
sixpack
#145631 (raspuns la: #145597) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
O data, Mos Craciun ve - de ARTEMISS la: 24/12/2006 15:18:43
(la: Ora de compunere: "Intalnire de gradul trei cu Mos Craciun")
O data, Mos Craciun venise in aceeasi seara de 4 ori. Sau era Mos Nicolae? Nu mai stia exact, dar tinea minte ca se mirase impreuna cu fratele ei. Acum, nu mai venea deloc. Ea stia ca oricum nu exista, insa era ceva frumos sa gasesti o punguta colorata sub brad. Insa nici brad nu mai cumpara;preferase sa-i spuna mamei sale sa-i cumpere o pereche de blugi cu banii aceia.
Demult, cand faceau Craciunul si Revelionul la Piatra-Neamt, unchiul ei aducea brad direct din padure, avand inca bruma sau zapada pe el. Bradul era prea mare si era taiat fara mila, desi ea simtea cum plange bradul...Apoi il umplea de diverse podoabe cu tatal ei pentru a scapa de facut treburi cu adevarat obositoare. Si varul ei ii lua (pe ea si pe frate) la plimbare in jurul blocului, si Mos Craciun venea exact atunci.
In primul an cand au facut sarbatorile acasa din lipsa de bani, nu aveau nici macar podoabe pentru brad. Aveau cateva de pe vremea bunicii si altele facute de copii la ora de lucru manual la scoala. Fusesera niste sarbatori atat de triste...fara zapada, fara brad stufos, fara Piatra-Neamt...
Si anul acesta stia ca nu va veni. O sunasera prietenii cu care oricum vorbea aproape zilnic si niste fosti colegi pentru a face revelionul impreuna (nu aveau destui oameni si incepusera sa cheme "umplutura"). Nici macar presupusul ei iubit plecat in Germania nu reusise sa ajunga in tara. Iar cel din Romania nu prea ii dadea oricum atentie, sau poate i-ar fi dat daca ar fi fost macar in acelasi oras. Toate prietenele ii cumparasera cadouri si ea nu stia cum sa scape...ea nu avusese bani si cumparase un singur cadou pentru parinti, un ornament de pus pe usa.
Si iata ca a venit ziua magica. Era ziua in care veneau finii in vizita si stateau toti la masa si mancau si vorbeau ca la un ritual antic. Ca de obicei, cum s-a trezit s-a uitat la telefon. O cautase oare cineva? 1 apel nepreluat. Deci o cautase....dar nu stia numarul. Da si ea un beep inapoi. Imediat suna telefonul: We wish you a merry Christmas.....

- Alo...
- Alo, Andreea Olescu ma numesc. Sunteti cumva Sandu Anamaria?
- Da, eu sunt, dar repetati va rog cu cine am onoarea?
- Ma numesc Andreea Olescu, am fost colege in scoala generala....
- Aaaaaa....da.....chiar ca! Ce ai mai facut tu?
- Uite, te-am sunat sa-ti ureaz "Sarbatori fericite!" si sa-ti dau o veste proasta.
- Of!...inca una?!...Merci frumos de urare, oricum. Si acum...ascult...
- Il mai tii minte pe fostul nostru coleg Emin Elvin?
- Da, bineinteles, chiar imi placea de el prin clasa a treia.
- Atunci, mai bine ca ti-ai revenit. Pentru ca azi-noapte a murit de leucemie.....


P.S. Va rog sa ma scuzati ca am deviat de la tema...deh...valul....
PIONIERUL - de Roman Haduch la: 06/08/2007 16:31:16
(la: Cometa numita Pittis)
Dintre noi, s-a desprins , artistul drag si admirat, pe nume Pittis.
L-am perceput ca hippiot , nonconformist si liber.Adie un fior de basm , cand el , artistul, om pletos, a ridicat ca pe un fulger , al sau palos luminos , cu scanteieri rebele. Atunci , demult , in mileniul ce tocmai a trecut , fiind chemat de slujitorii ultimului dictator comunist , or slujitorii sotiei acestuia, a rostit simplu : "nu conteaza cat de lung ai parul ...- adiga podoaba capilara"
.....Ce mult imi doream si eu o pereche de blugi originali, nu tanganezi........
IN tot ceea ce rostea si in tot ce facea : Motzu punea suflet.
Cinva a intrebat odata ce semnifica punctul pentru tine? Unul a raSPUNS : "punctul reprezinta sfarsitul." Altul enunta : "punctul reprezinta experienta incheiata si anunta iminenta a noi experiente "Si totul pentru a fi implinit si esti implinit atunci cand sufletul tau este sensibil la prezenta artistului si la mesajul rolului sau .
Florian Pittis in dragsote ne-a druit viata sa si eu cred ca acum este in prezenta muzelor care l-au inspirat continuu si, desigur in prezenta lui DUMNEZEU care este TATA TUTUROR ARTISTILOR INTRUCAT ,BIBLIA SCRIE CA TOT CE ESTE BUN VINE DE LA DUMNEZEU. Florian Pittis a fost un om bun pe care Dumnezeu ni l-a trimis ca noi, in bezna totalitarismului ateu sa vedem ca la capatul tunelului este LUMINA si astfel sa cantam cu nadejde , fara vina asteptand sa luam lumina. Iar azi , misiunea sa fiind incheiata , s-a dus la Tata ca pentru un timp sa se odihneasca,.
Ma rog ca Dumnezeu sa mangaie familia indurerata ,sa mangaie toti prietenii si sa se indure de noi sa intelegem, sa gandim , sa vorbim si sa facem lucruri care conteaza .
Cu mult respect pentru susinatorii Cafenelei Virtuale si pentru toti vizitatorii acesteia.
Un moment de reculegere , un punct , si, apoi lund-o de la capat sa dam tot ceea ce este mai bun in noi .
Sa fim recunoscatori ca am avut harul de afi contemporani cu el si sa ii cinstim memoria exprimandu-ne dragostgea cu inimi senine , curate si sanatoase.
cu multa caldura inchei aici semnand: Roman Haduch, un lazarist post-Pittis-Anda- Vintila s.a.
:)) - de Intruder la: 18/01/2008 22:39:27
(la: Marea judecata)
eu ma imaginez imbracat in tricoul meu cu Kafka si-o pereche de blugi, in care ma simt cel mai bine...i-am cumparat dintr-un aeroport pentru ca un neghiob mi-a varsat pe genunchi un pahar mare de fruit juice si miroseam a prisaca sadoveniana...in picioare n-am nimic, nici incaltari si nici ciorapi...
dau ortul popii in somn, intr-o dimineata scarboasa de noiembrie, batran ca Matusalem dar intelept nexam!...dohh, poate am Alzheimer...
sus e cerul, larga-i lumea...n-a sti nimeni ca m-am dus...bine c-a albit padurea... numai m-or vedea ca nu-s...:)))
...si ma trezesc intr-o dumbrava verde ca-ntr-un desktop de filomela...merg descult printre papadii si melci mici, cu cochilie alba...nu stiu de unde, apar niste cai cu iarba-ntre dinti si niste vacute fumurii, rumegand margarete salbatice...
sub niste fagi batrani e o cabana din barne si langa o stiva de lemne, un caine mare, ciobanesc...
mangai cainele intre urechi si el imi amisuna picioarele desculte, ude de roua. bat in usa grea de lemn si-apoi intru ca nesimtitul, fara s-astept sa ma pofteasca cineva.
la o masa de lemn negeluit, sta Dumnezeul meu, imbracat in salopeta de doc si camasa-n carouri. fumeaza din pipa si citeste scrisorile muritorilor intarziati...
- buna dimineata, zic si dau mana cu El.
- 'neata, ba, zice...gata, ai trait destul dar tot degeaba! de-acum, aici ti-e patria adorata...ai grija, sa nu dai foc la padure si sa lasi caii sa pasca. vacile sunt ale tale, sa nu zici ca-s zgarcit!
- doamne...aici e raiul sau iadul? intreb io cu-o strangere de inima...
- e iadul, ca n-ai internet!
- aualeu!...da' ce-am facut?
- ba! n-ai deschis ochii mai larg, n-ai iubit destul, ai fumat ca porcu', n-ai stiut sa-ti infranezi slabiciunile si dorintele desarte, n-ai judecat intotdeauna vertical, ai facut cum te-a taiat capu' tau, ala prost, ai ucis corole de minuni, ai inotat impotriva curentului, ai baut din sticla cu biberon a copiilor tai (mai tii minte?)...ai furat de pe net, ai mers pe contrasens, ai depasit neregulamentar, ai copiat la teze, te-ai batut cu Farcas Daniel din clasa VII-B, ai mintit fete nevinovate si oitze merinos, nu l-ai ascultat pe taica-tau, sa dai la Drept...ai injurat ca un vagabond, ai avut fantezii erotice cu maicutzele carmelite...mai vrei?!
- nope! am gresit si ma caiesc!
- te caiesti, pe reaq!...doamne iarta-ma...ba!
- da...
- ...stai acilea un an si mai vedem...asta-i purgatoriul!
- aualeo...dar nu-s catolic!
- baaaa...ce mai conteaza? saruta-mi mainile ca-ti mai dau o sansa si taci!
- mama, tata, buna, Shaggy, pisicile mele, canarul Voronin, pestisorii Samson si Dalila, pe care i-am scapat in WC cand le-am schimbat apa...unde-s?
- lasa, ca-s bine...dupa 1 an te-ntalnesti cu ei pe www.reintregireafameliei.com...
- bine, am inteles...
- ...si-acum, valea! ai de cosit, de taiat lemne, de muls vacile! io-te la el...crede ca e-n vacanta!!!
#276394 (raspuns la: #276389) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
bene - de maan la: 05/03/2008 21:12:16
(la: matrimoniale)
am un tricou alb cu buline roz, de-acum ... sa tot fie 7 ani, semitransparent de vechi ce e.
nu visati, ca, vorba cantecului "n-ai nimic pe sub tricou".
am si io chiloti pe mine ca tot omul (inca) decent si-o pereche de blugi rufosi, rupti nitel mai jos de buzunarul din dreapta-fatza...6 cm.
tocmai am servit o salata cu rosii, castraveti, oua fierte, masline, ceapa, morcov, sunca de praga stropita cu mult ulei de masline ... am oloi pe dejte, pe barba si cateva picaturi pe tricou.
a cam venit timpul sa-mi vopsesc radacinile, dar parul e curat si prins in coada cu un elastic grena.
ca de-obicei in casa is desculta.
am pedichiura proaspat realizata, da' nu-s prea epilata, doh!
manucura-i si ea la zi, ca de-obicei, ca altfel nu-mi vine-a-mi linge dejtele...tot ca de-obicei.
ma, am uitat sa va spun ca-s maritata de 10 ani si-am copilite gemene de 1 an jumate-acasa.
is lejer isterica, da' am oki frumosi.

multumesc.

ps. in virtutea duhorii de ceapa, am mai gasit un puff de bluelight de la D&G ... mare greseala!
#290776 (raspuns la: #290770) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
a_smile - de Intruder la: 19/03/2008 23:55:51
(la: Cafeneaua ca stare de fapt )
ce sa-ti zic eu acum?
bine ca nu-s admin de cafenea, ca adminul trebuie sa fie echidistant, fara mama, fara tata, fara patrie adorata.
daca eram admin, puneam lupii sa se pupe cu oile, tigrii cu caprioarele, leii cu dolarii, soacrele cu nurorile, purecii cu pinguinii, musulmanii cu evreii, crestinii cu ateii...si tot asa.
apoi, ma odihneam la umbra de scaieti si asteptam sa mor curat ca Leana din sat.
bon, nu sunt admin...n-am stofa.
pe unii de aici ii simpatizez foarte mult (sa nu zic iubesc, ca n-am chef de trebonale) pe altii ii respect (cativa chiar impun respect, nush cum reusesc la mine), pe altii ii admir, de altii mi-e mila dar nu recunosc, pe cativa ii banuiesc de prostie (NU om, lui i-am spus-o la nervi)...sunt si cativa prefacuti (altfel decat vor sa para)...ok.
toate "categoriile" astea nu sunt batute-n cuie si nici userii neaparat.
nu conteaza.

eu zic asa: mah! fa-ti ambatz! pe cei care nu te agreaza...lasa-i!
tin minte ca aveam fo 23 (!!!) de ani si matusa-mea Irina (e o figura femeia asta, ar fi de povestit) s-a gandit ea sa-mi faca cunostinta cu o domnisoara, nah!...de parca eu eram handicapat-chior-cocosat-urat cu spume-mut-pampalaul satului-fraierul pamantului-spaima curcubitaceelor!
ceeeee...ii facea reclama de numa-numa!
bine. eu ziceam NU, ea DA. eu nu, ea da...sa dai in nebuneala! (pe vremea aia eram in crucis cu o unguroaica din Brasov)
asa...
don'shoara era din SUA, locuia cu parintii in Seatle de vreo 5 ani, chestii d-astea.
ei, si intr-o duminica vine cu ea la ai mei. tata imi da telefon ca sa trec pe la el da' nu spune ce, de ce si cum.
eu imi pun o pereche de blugi jerpeliti si patati, un tricou vai de mama lui, nebarbierit, neimpartasit, mort de somn (chit ca era pranzul), mort de foame...ca boul.
intru si vad demoazela. imbracata ca la Protocol la Casa Alba. facem cunostinta, ne dam mana...ma simteam ca dracu' imbracat asa. in salopeta sau in tricoul si blugii aia, tot un drac.
ei...si cu toate astea, NU mi-a placut! de ce? pai 1. era grasa si 2. avea buzele prea subtiri...erau ca atza!
nu mai intru in amanunte dar morala ar fi urmatoarea: cu cat te impui mai ostentativ, cu atat esti mai respins!
nu te gandi ca te compar cu miss Seatle, am vrut doar sa ajung la morala si sa ma dau rotund. (profit si eu de ocazie!)
stii cum faci? ...firesc, fara cramponari si fara manie. cui ii cedeaza nervii, e mai slab. ia-o facultativ. nu mai citi comentariile userilor pe care nu-i agreezi, descopera lucrurile frumoase de aici si nu te uita sub presuri ca nu avem femeie de serviciu. nu te agata numai de confele recente si mai rasfoieste si din arhiva. incearca sa descoperi si altceva...o sa-ti placa.

cam atat...mai vorbim.
mi-am adus aminte de filmul "my fair lady"...loool!
#294818 (raspuns la: #294787) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
...pe bune???
muor!
pacat ca nu m-am facut profesor...ma mai intzoleam si io, ca umblu in 2 perechi de blugi si o geaca - si aia capatata de pomana de zioa mea! :)))
#299166 (raspuns la: #299152) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
om - de dumbo la: 18/11/2008 22:19:12
(la: Texte furate de pe cafeneaua.com)
Sa fie clar, nu aprob furtul sub nici un fel si forma, dar este si greseala "victimei" ca este furata!!!! - normal ca-ti faci procese de constiinta fiindca n-ai fost mai grijuliu cu bunul tau, dar odata ce te invinovatesti, chiar si in cea mai mica masura, acea masura indica nevinovatia infractorului.

anul trecut de craciun, am trecut prin fata unui magazin in care inghetau un manechin si o pereche de blugi.magazinul inchis.lumea trecea, se uita si atat.a doua zi am fost curioasa daca mai e acolo.o sa spuneti ca trebuia sa anunt.da.pe cine?politia?oricum, era acolo, manechinul si perechea de blugi :)asta numesc eu civilizatie.
#364258 (raspuns la: #364238) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cand - de Tot Areal la: 15/07/2009 15:22:18
(la: Despre tatuaje)
eram tanar nu se auzise de asa ceva in Romania, apoi la batranete nu mai imi vine sa-mi fac unul!
imi aduc aminte ca in tinerete, o pereche de blugi, un pulover de 3 Kg si un par lung erau maximum de extravaganta!
:))))))))))))) - de Intruder la: 15/07/2009 17:20:24
(la: Despre tatuaje)
imi aduc aminte ca in tinerete, o pereche de blugi, un pulover de 3 Kg si un par lung erau maximum de extravaganta!

crep de ras...musai s-o zic si la taica-meu!!!!
#463151 (raspuns la: #463075) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...