comentarii

eu cred doamne in puterea ta


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
well, well, well... the duck! - de reincarnat la: 05/07/2005 07:20:48
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
Poor sorry a**! E usor sa critici tot ce spun altii dar e mai greu sa vii cu o idee originala. Iar argumentul tau:

***doamnelor & domnilor, mie mi-se pare comic cum o gashca de hetero diletanti**

Well, eu sint hetero de foarte multa vreme si am o multime de experienta in a fi "un hetero"... nu cred ca ma poti numi diletant....:-)))))

***se pune sa disecheze un fenomen pe care, precum SINTETICZERO a spus asa de bine, nu este inteles in primul rand de stinta***

Idea asta lucreaza impotriva cauzei tale. Stiinta nu poate sa inteleaga homosexualitatea pentru simplu motiv ca nu exista o explicatie stintifica!
Sint destui savanti gay, care si-ar dedica viata sa poata aduce o explicatie stiintifica. Dar nu au ce demonstra!!! Asa cum nu se poate demonstra predispozita de a deveni drug addicted, fumator sau alcolist...
Este o situatie creata de circumstante sociale si personale nu este "o boala" o dereglare genetica etc. S-ar putea sa fie o derglare hormonala, dar astea se trateaza.
Tot ce spui nu are nimic deaface cu realitatea. In realitate sint o multime de persoane care au sex cu ambele sexe. Asta cum o explici? Cum explici pedofilia?... Ca pe libertatea de a ibi si a fi iubit inapoi de copii???
Cum explici zoofilia?... Ca pe libertatea de a-ti iubi pet-ul?
Ce-ar fi ca zoofilii sa ceara dreptul de a se casatori cu obiectul dragostei lor? La urma urmei exista un precedent: Caligula dormea cu calul in pat. Sau poate le explici ca pe o "influenta selenara"?
Nu m-ar surprinde sa vii cu o teorire de genul: "influenta razelor de luna asupra preferintei sexuale a celor in dubiu"...
Hai sa fim seriosi si by the way, comparatia cu Auschwitz este complet nelalocul ei.

Eu unul va ignor in totalitate si de aceaa ramin,

So Happy

P.S. Mi-a placut chestia cu:

***pentru curajul si puterea ta morala sa-ti privesti copilul ca pe o "infectie" si ca pe ultimul criminal, pentru ca iubeste pe cineva si acea persoana il iubeste inapoi.***

... deci acea persoana nu poate decit sa-l iubesca "inapoi"?... de ce, in fata nu are loc sa-l iubeasca?...
#57974 (raspuns la: #57782) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Legenda cainelui-legenda populara romaneasca - de Areal la: 14/09/2008 14:34:09
(la: BASME si POVESTI)
A fost odata, demult, demult, un cioban care-si pastea turma lui de oi intr-o poiana frumoasa, din apropierea unei paduri; iar colo mai departe, spre rasarit, isi avea ciobanul stana. Dar tare greu ii era bietului om sa umble, cand avea nevoie, la agonisita lui... si stiti de ce?
N-apuca sa se departeze oleaca si, cat ai clipi din ochi, iesea din padure nasul oilor, un lup, care-i hartapanea pe toata ziua cate-o oaie. Ca n-avea omul pe nimeni altul sa-i fie pazitor al turmulitei lui.
Azi asa, maine asa... s-a luat ciobanul de ganduri, ca nu putea sa se dedulceasca in voie de munculita lui; iar daca se dedulcea, pierdea oile. Da asta pana intr-o zi, cand uite ca nimereste la turma un oaches batran, cu barba alba colilie si parul pana-n calcaie. Ba avea si niste chei la brau.
-Buna ziua, mai ciobane.
-Multumim dumitale. Da incotro?
-Pana aici, mosicule. Rogu-te, fie-ti mila si da-mi olecuta de cas, ca sunt calator si de foame ma abatui pe aici. Crede-ma, tata, ca de foame nu vaz inaintea ochilor.
-He, mosule, zise ciobanul, ti-as da cu draga inima, da nu pot, pacatele mele.
-De ce?
-Apoi, cum ma departez, vine un lup din padurea ceea si-mi hartapane o oaie; ba-mi mursica si din celelalte.
-Asa? Apoi du-te fara grija, daca e numai p-atata, ca pazesc eu in locu-ti.
-Bine, ma duc.
Si a plecat ciobanul. Dar lupul, atunci atat i-a fost. Cand se uita unchiasul, il vede venind cu limba scoasa dinspre padure si... gadina da figa la turma...
Da atunci ce sa vezi dumneata? Unchiasul odata scoate din san doua mere si le arunca inaintea lui, asa ca se dau de-a dura pe langa turma... S-apoi, minune... S-au facut din cele doua mere doua lighioi, amandoua la fel cu lupul, dar ceva mai mici; lighioi care pana atunci nu mai fusesera pe pamant.
Si lighioile acelea, in graba au inceput sa se crete furca cu lupul, sa latre la el si inainte de a-si apuca lupul tainul, sa-l goneasca spre padure.
Asa! Si mosul se uita cu bucurie la fapturile zidite de el; iar oitele pasteau in liniste.
Atunci soseste si ciobanul cu casul si vede minunea. Pricepe ca e la mijloc putere dumnezeiasca; cade in genunchi inaintea unchiasului si incepe sa intrebe:
-Doamne, Doamne! Spune-mi! Cine esti de-mi facusi atata bine?
-Eu sunt Petre! Si ti-am facut binele asta, drept rasplata ca ai avut si tu inima buna cu mine.
-Asa? graieste ciobanul si incepe sa se inchine. Iarta-ma dar, Sfinte Petre ca nu am stiut de la inceput cu cine graiesc.
-Nu-i nimic, omule! Mai bine scoala si asculta aici. Vei sti ca lighioaia aia cea mai haidosa e caine, iar cealalta e catea. Din ele are sa se traga d-aici inainte neamul cainilor, care or apara in toata vremea turmele si toate vitele de lupi.
Si dupa ce vorbi astea, cainii se intoarsera de la padure si incepura sa se apropie de om, sa se milcosesca, sa se dagarteze pe langa el si sa-l linga pe haine.
Iar unchiasul, dupa ce facu cateva semne spre oi si spre caini, semn de binecuvantare, incepu sa se indeparteze incet, incet, pana pieri intr-o lumina orbitoare!
-Mare e puterea ta, Doamne! Zise iarasi ciobanul, cand mai vazu si asta si iarasi cazu in genunchi si multumi Sfantuletului.
Si asa, vezi? Din merele alea se trag cainii de astazi. D-aia cainele nu e spurcat. El saracul, e cel mai credincios prieten al omului si in toata vremea se roaga asa Celui de-Sus si lui Sfantu Petre, ziditorul lui:
-Doamne, Doamne! Sa traiasca stapanii mei si sa faca noua feciori; sa traiasca apoi feciorii, ca sa iasa fiecare cu cate-o imbucatura in mana, sa-mi dea, sa ma satur si eu.
Nu zice ca pisica:
- Doamne, Doamne! Sa moara toti din casa; sa ramana doar o baba si sa fie si aia oarba, ca sa-i pot lua eu din mana, orice-mbucatura.

ce poate fi sufletul -teorie 2002- fragment din cartea mea - de adacartianu la: 20/03/2004 15:08:18
(la: SUFLETUL OMULUI - Ce-i aia?...)
DIAVOLUL: Aşa că tu crezi că eşti singurul vinovat de păcatul de a dori? Dar oare, nu Dumnezeu a lăsat în oameni şi îngeri simţirea, nu el a eliberat sufletul acesta plin de dorinţi şi pasiuni, chiar dacă sufletul îngerilor diferă de cel al oamenilor.
INGERUL: Problema ta este conceptuală, nu cred că viaţa ta nu ţi-a oferit nimic altceva decât o oarecare forţă distructivă, iar înţelepciunea te-a ocolit cu desăvârşire! Ar fi absurd să descopăr că eşti doar viclean şi atât!
DIAVOLUL: Viclenia e o parte consistentă a firii mele, iar despre înţelepciune nu pot spune că m-ar ajuta cu ceva, astfel că nici nu o consider necesară planurilor mele care includ lumea. Departe de mine să gândesc că isteţimea mea poate fi întrecută de înţelepciune. Dar ce vrei să spui cu asta?
INGERUL: Problema sufletului este una de esenţă, sufletul fiind esenţa universală pe care nici măcar Dumnezeu nu a creat-o! Sufletul este o energie independentă pe care Dumnezeu poate doar să o modeleze prin virtutea unor legi universale, însă nu o poate transforma. Insăşi Dumnezeu s-a născut cu sufletul în sine ceea ce demonstrează evident că şi înaintea existenţei Lui sufletul era eternitatea. Până şi Dumnezeu a luat naştere din suflet, asemeni oricărei creaţii lumeşti sau universale! Sufletul fiind baza, restul sunt doar amănunte.
DIAVOLUL: Il consideri pe Dumnezeu doar un amănunt?! Ti l-ai urcat în cap definitiv acum!
INGERUL: Ba nu! Vezi, asta înseamnă lipsa de înţelepciune! Adevărul nu poate fi contestat, iar lupta ta aprigă de secole este o absurditate care s-a născut tocmai din lipsa ta de înţelepciune. Nu poţi fura puterea unei fiinţe asupra unei lumi atâta timp cât nici puterea ei nu este integrală. El nu reprezintă totul pentru întreg universul, ci doar pentru o parte a lui. Universul este o gradare, iar dacă Dumnezeu este puternic peste viaţa pământeană asta nu înseamnă că el deţine întreaga putere universală.
DIAVOLUL: Negi autoritatea divină? Nu mă aşteptam să fii chiar atât de nesăbuit! Ha!Eşti un înger răzvrătit cu adevărat!
INGERUL: Nu, nu contest puterea Lui, afirm doar ceea ce ştiu, faptul că nu este o autoritate universală unica, o forţă care domină întregul în toată masa lui! Te înşeli amarnic crezând de atâtea secole că e doar El şi numai El în tot acest infinit!
DIAVOLUL: Iţi baţi joc de mine?!
INGERUL: Nu. Iţi spun doar ceea ce este universul, lumea şi Dumnezeu. La baza tuturor creaţilor stă sufletul, el reprezintă viaţa apoi urmează Dumnezeu şi restul.
DIAVOLUL: Restul care?!
INGERUL: Restul care participă la procesul creaţiei, la întreţinerea vieţii în toate aspectele ei. Nu este simplu acest proces de naştere, întreţinere şi devenire, apoi, ce să mai spun de transfigurare şi transcendenţă? Crezi că toate astea se întamplă numai datorită Lui? Crezi că miturile esentiale ale umanităţii sunt doar vorbe-n vânt? Doar poveşti scornite la întâmplare de cine ştie ce muritor?
DIAVOLUL: Nu ştiu ce intenţii ai spunându-mi toate aceste inepţii…bazaconii pe care nu pot să le consider decât o insultă la adresa Lui! Ori ţi-ai pierdut într-adevăr minţile!
INGERUL: Nu am nici o intenţie în ceea ce te priveşte, m-ai împins spre dialog, acum suportă consecinţele sau pleacă. Eu nu te pot ţine aici cu forţa, sunt un deţinut. Călăii mei sunt oamenii, nici tu şi nici El!
DIAVOLUL: Dar explică-mi şi mie teoria ta cu privire la universalitate şi conducătorii ei, m-ai surprins. Si, recunosc, departe de mine să cred această teorie! Faptul că Dumnezeu nu este autoritate absolută mă uimeşte cu adevărat.
INGERUL: Este autoritate absolută asupra oamenilor nu asupra întregului univers. Nu există Dumnezeu şi doar atât, legile universale se bazează şi pe alte soiuri de forţe. Dumnezeu este doar o parte din forţa înţelepciunii, iar autoritatea Lui este răspândită asupa spiritului şi sufletului uman, nu asupra vieţii însăşi. De aceea nu El poate schimba lucrurile rele din viaţa oamenilor! Intregul univers este divizat, nu este o unitate în sine, iar asta implică o serie de forţe diferite care stau la baza orânduirii lui.
DIAVOLUL: Nu Dumnezeu a creat lumea?
INGERUL: Nu, dar a luat parte la creaţia ei. Dacă Biblia omenească spune că Dumnezeu a creat lumea în 7 zile asta este doar o latură mitologică prin care omul trebuie să înţeleagă că El este autoritatea cea mai puternică asupra umanităţii. Dar Dumnezeu nu este creatorul universalului, El este implicit o parte a acestuia.
DIAVOLUL: Si-atunci ce rol are El în creaţia umanităţii?
INGERUL: Rolul de părinte ocrotitor al omului pentru că, Dumnezeu a creat omul, nu şi lumea în care există omul! Aici s-a greşit în doctrina religioasă şi faptul acesta l-a determinat pe fizician sau chimist să conteste existenţa lui Dumnezeu şi religia!
DIAVOLUL: Vrei să spui că Dumnezeu a făcut omul, iar restul lumii în care există s-a născut prin puterea altor forţe?
INGERUL: Bineânţeles, este o problema de lege naturală, de energie universală care a contribuit la o creaţie necesară. După cum bine ar trebui să ştii, noi îngerii studiem în şcoală în afara legilor Paradisului, universalităţii şi divinităţii, însăşi doctrinele, mitologiile şi legile umanităţii, pe acelea create de ea însăşi. Este formidabil să vezi evoluţia fiinţei, să vezi când a descoperit existenţa lui Dumnezeu. După câte încercări de a-şi răspunde asupra problemei existenţei sale prin propria-i forţă, a înţeles actul divin al creaţiei! Este fantastică descoperirea organizării lumii datorită înţelepciunii cu care i-a înzestrat Dumnezeu. Inţelepciune care nu este uşor de folosit sau cultivat, şi totuşi oamenii, unii dintre ei, au reuşit să descopere prin puţinul spiritului lor o capodoperă universală cum este creatia lor şi a lumii în care trăiesc!
DIAVOLUL: Nu cred că oamenii au descoperit încă provenienţa lor sau a lumii, la ei totul este o permanentă îndoială, incertitudine. Nu au dobândit încă marile adevăruri despre care îmi spui tu acum!
INGERUL: Ei poartă aceste adevăruri în ei înşişi însă nu înţeleg adevărul, iar dacă cineva anume le-ar revela conştiinţa asupra marilor adevăruri, nu ar ştii să le primească, i-ar speria. Oamenii încă nu pot înţelege totul, şi chiar dacă le-ai da totul, uşurinţa fenomenului le-ar crea mari probleme, fiindcă nu ar ştii să se folosească de ceea ce ştiu. Ei se aşteaptă la cu totul altceva, unii se aşteaptă chiar să descopere faptul că nu există Dumnezeu…încă există multă absurditate în minţile şi încercările lor pentru a fi convins că nu pot suporta adevărul. Nu s-ar mulţumii dacă ar ştii că e doar Dumnezeu, ei încă mai caută alte soluţii pentru că au impresia că ar fi prea simplu să fie aşa. Le place viaţa complicată.
DIAVOLUL: Dar este evident că singura lor soluţie este să creadă ca sunt o creaţie divină!
INGERUL: Da, aşa este, însă fiecare în adâncul sufletului aşteaptă să i se dovedească altceva. Până nu scapă de aceste căutări care nu-i pot focaliza spre singurul adevăr real al existenţei lor, nu se pot linişti. Unii descoperă adevărul, aceia sunt cei înţelepţi, dar întotdeauna pe cei înţelepţi omenirea îi lasă la urmă, căutându-i abia în clipa în care nu mai există. In timpul vieţii lor sunt consideraţi nebuni sau visători, calităţi pe care societatea nu le acceptă. Interesantă firea omenească, păcatul voluptăţii în care cade cu uşurinţă şi cu care e atât de uşor să atragă pe oricine! Vicleniile pe care le cunoaşte de la tine îi stau uneori drept căpătâi al faptelor şi, cu atâta uşurinţă este capabilă să se joace între lumină şi întuneric încât îţi lasă impresia că umanitatea a evoluat mai presus de divinitatea universală. Evident, este doar o impresie înşelătoare, cel care ajunge să creadă în ea, el însuşi e o umbră cu atribut de om. Omul adevărat se ridică spre înţelepciune, cel care aşteaptă de la sinea lucrurilor să o primească se risipeşte spre pieire. După cum bine ştii, nu toţi muritorii văd Paradisul! Deşi Paradisul este o stare naturală. Ei înşişi îl poartă în construcţia lor, însă în felul în care trăiesc pe pământ îi îndepartează de acesta.
DIAVOLUL: Eu cred că ai luat-o razna şi spre amuzamentul meu cred că-L mâniezi tare pe moşulică!
INGERUL: Nici pomeneală! Sunt destul de înţelept să ştiu că ceea ce gândesc e adevărat. Vorbele mele nu sunt o joacă de cuvinte şi doar atât.
DIAVOLUL: De ce crezi că este adevărat, numai pentru faptul că te consideri înţelept? Mie unul mi se pare absurdă teoria ta cu privire la puterea divină.
INGERUL: Nu mă refer la puterea divină, ci la puterea lui Dumnezeu. El este divinitatea pentru oameni, dar alături de el se găsesc şi alte forţe. Esenţa divinităţii nu se opreşte în el. Divinitatea este un fenomen mai amplu pentru universalitate. Nu putem privi infinitul ca finit în Dumnezeu, pentru că El nu este un capăt, o limită. Nu vorbesc din prisma oamenilor, cu ei se întamplă altceva. Bineânţeles că pentru ei ca fiinţe, Dumnezeu reprezintă totul, însă pentru universalitate nu.
DIAVOLUL: Vrei să spui că Dumnezeu are Dumnezeul lui?! E absurd!
INGERUL: Nu. Insă el deopotrivă cu alţii conduce acest univers infinit.Eu, ca înger contribui la viaţa Paradisului, Dumnezeu contribuie la viaţa universului, omul contribuie la viaţa pământeană. Fiecare dintre noi contribuie la un proces de creaţie diferit, dar care se răsfrânge inevitabil asupra tuturor lumilor existente în univers şi, bineânţeles, asupra universalităţii însăşi. Viaţa în toate aspectele ei este cauză şi efect, nimic nu este întâmplător şi totul are un sens. Animalul, insecta, omul, noi, Dumnezeu, planetele, sufletul, chiar şi tu, au rostul lor într-un scop mult mai grandios decât viaţa pământeană sau Paradisul. Ar fi o lume mult prea simplă aşa cum o percep oamenii, o lume redusă la om şi Paradis. Viaţa e doar un pas spre adevărata lume, moartea e doar pasul următor, iar Paradisul la fel. Viaţa nu se opreşte la un nivel, ci însăşi viaţa transcede spre alte forme de viaţă chiar de nu sunt pământene. Există un soi de plafonare în lumea tangibilă, o plafonare care le mişcă oamenilor conştiinţa în asemenea hal încât nu pot percepe că viaţa lor de acolo nu este nimic mai mult decât o impresie. Ei sunt expresii viitoare care în lumea materială capătă doar o vagă intuiţie a ceea ce-i aşteaptă mai târziu. Viaţa lor este o probă pe care trebuie să o treacă până la finele timpului acordat de natură, dacă nu reuşesc se nasc din nou până când descoperă ceea ce au de descoperit.
DIAVOLUL: Asta ştiu şi eu, dar mă frământă gândul că secole de-a rândul însăşi eu l-am privit pe Dumnezeu ca fiind unic. In cazul de faţă pot înţelege de ce, de atâtea ori, aveam impresia că oricât aş încerca să transform lumea Lui în ceea ce vreau eu, alte forţe se războiau cu mine în afara Lui. E un fel de conspiraţie universală care-ţi dă libertatea să te mişti în voie până la un punct, apoi vine şi îţi întoarce toate planurile peste cap. Eu credeam că e El!
INGERUL: Nu întotdeauna, uneori nu-i stă în atribuţii să facă unele lucruri, alteori se sfătuieşte cu restul şi ajung la un plan comun în ceea ce te priveşte, în ceea ce priveşte lumea sau universul. Dumnezeu este o parte a forţei universale chiar dacă viaţa oamenilor este guvernată de el.
DIAVOLUL: Ciudat este faptul că omul cuprinde şi laturi care mă caracterizează, de ce ar fi vrut El să creeze o fiinţă în care să existe şi binele şi răul deopotrivă?
INGERUL: Omul a ales răul singur când nu a ascultat învăţătura Lui.
DIAVOLUL: Omul a căutat cunoaşterea, de ce cunoaşterea ar fi un rău?
INGERUL: Stiu, un om fără cunoaştere e un imbecil, dar El le dăruise atât cât le trebuia pentru a fi fericiţi.
DIAVOLUL: Cu toate astea nu au fost fericiţi. Si tu ai avut totul care să te facă fericit şi, totuşi, eşti aici.
INGERUL: Iţi mai aminteşti cum a luat naştere lumea?
DIAVOLUL: Din plictiseală?
INGERUL: Nu râde, vroiai să vorbim serios.
DIAVOLUL: Te ascult.
INGERUL: Era vorba despre echilibrul universal, îţi aminteşti?
DIAVOLUL: Da, credeau că prin crearea lumii se va forma echilibrul dintre timpuri. Balansul egal pe linia infinitului.
INGERUL: Da. Gândeşte-te la infinit ca la o dreaptă care are situate pe ea punctele A si B,…e!…dreapta asta este străbătută de tot soiul de energii care trec pe deasupra ei cu forţe diferite. Aceşti curenţi ajung, uneori, în punctul B cu mai multă forţă şi atunci dreapta suferă mici transformări. Punctul B se apleacă, iar punctul A trece ca vârf, apoi invers, punctul B trece ca vârf. Diferenţa de gradaţie în timp şi spaţiu este aproape insesizabilă în condiţia în care există A şi B, dar imaginează-ţi ce groaznic ar fi dacă pe dreaptă ar exista un simplu A şi toate aceste forţe s-ar vânzolii doar deasupra lui. Eee!…uite, din acest motiv a fost creată lumea oamenilor. Acesta era echilibrul căutat.
DIAVOLUL: Dar ce rol au oamenii, de ce n-au lăsat doar pământul?
INGERUL: Tu chiar n-ai minte?! Oamenii sunt energia care creaza echilibrul. Pământul e doar un spaţiu în care ei se dezvoltă pentru a contribui cu energia lor la echilibrul universal. Imaginează-ţi că pe dreapta asta sunt mai multe puncte…A,B,C,D,E…şi aşa mai departe, pe lângă astea mai sunt zeci de alte puncte care sunt, de fapt, planete nelocuite, nepopulate cu nici un soi de fiinţă. Toate planetele A,B,C,D,E sunt populate iar în jurul acestora pe o raza de mii de ani lumină nu există viaţă, ci doar alte planete nepopulate. Forţa acestor emisfere, acestor spaţii se transformă într-o forţă unică care alcătuieşte prin sine universalitatea. Să presupunem că pământul s-ar fi aflat în partea dreaptă a dreptei pe care ne-am imaginat-o, în partea stângă sunt zeci de alte planete locuite, iar în partea dreaptă sunt doar 5, de exemplu,…echilibrul nu e perfect. Atunci mai trebuia populată o planetă care să aibă în jurul ei o configuraţie de planete care pot contribui la viaţa finţelor care se vor naşte. Planete nelocuite care prin conjuncţia lor, prin amplasamentul lor să influenţeze viaţa. Fiecare om e născut sub un semn zodiacal, crezi că pământul a fost ales la întâmplare? Nu, bineânţeles, e vorba de o scară ierarhică a energiilor, a planetelor, a influenţei acestora asupra oamenilor. De ce crezi că spaţiul, cerul şi planetele au însemnat din totdeauna pentru ei un punct de reper, tipologiile ca trăsături mari ale umanităţii sunt descifrate prin influenţa planetelor, a spaţiului. Acum înţelegi ce substrat au toate aceste amănunte? Până şi timpul, gândeşte-te la timp care de fiecare dată e altul, pe pământ sau în spaţiu. Creaţia omului nu este un fenomen întâmplător sau un fel de experiment, rolul creaţiei este de o mai adancă complexitate pentru întreg universul.

DIAVOLUL: In concluzie universul se foloseşte de energia oamenilor…păi e corect?! Si ăştia, amărâţii de ei, nu ştiu nimic, le folosiţi energia şi apoi îi omorâţi! HA! E convenabil!
INGERUL: Nu glumii cu asta, ştii prea bine ce se întamplă apoi…cum ştii prea bine de ce mor oamenii.
DIAVOLUL: Da, omul bătrân nu mai posedă aceeaşi energie, dacă moare se transformă în energia iniţială. Vezi că ştiu?
INGERUL: Uneori eşti doar un bufon, ştiai?
DIAVOLUL: După atâta teorie mai trebuie să te amuzi puţin, nu crezi? Dar, ce-ai spus e interesant, recunosc. Eu nu m-aş fi gândit. Dar ce rol are atunci Paradisul?
INGERUL: Eşti îngrozitor! Tu crezi că un spirit care a existat într-o lume materială ca cea de pe pământ se poate obişnui în alta care să nu-i semene? E, Paradisul are calităţile exterioare ale lumii lor, o lume cu care sunt obişnuiţi. Vorbeam despre timp, există atâtea timpuri paralele în univers!…iar unul dintre ele este chiar Paradisul. Imaginează-ţi tot dreapta de mai devreme, pe ea se află planetele care formează echilibrul vieţii în tot ansamblul de puls material, am rezolvat problema echilibrului acesta, dar mai există şi timpul dintre timpuri. Acest timp este paralel cu toate celelalte şi în acesta se află divinitatea în toată măreţia ei. In concluzie, energia care creaza echilibrul vieţii creaza şi echilibrul acestui spaţiu în care nu poţi exista decât ca energie. Spaţiul dintre spaţii, dar pe care îl cuprinde tot infinitul universal. Si, poate te gândeşti că existând atâtea vietăţi în univers s-ar putea strânge prea multă energie în spaţiul dintre spaţii. Ei bine, nu se poate. Dintr-o regulă foarte simplă. Si anume, cum oamenii au Paradisul, fiecare din restul lumilor au spaţile lor care să fie identice cu lumea în care au trăit. Aşa se formează un echilibru superior şi, totodată, ştii că unele energii se reântorc de unde au plecat, revin la viaţă dupa un anumit timp. Ciclul acesta de energie-viaţă se produce în permanenţă, e o rotaţie, o energie vine şi o alta pleacă. Spaţiul dintre spaţii e ca o sursă de reâncărcare după ce fiinţa organică, materială, îşi consumă energia trăind.
DIAVOLUL: Asta ajungi să spui tu despre Dumnezeu! Dacă spui asta şi oamenilor te vor arde pe rug! Eu, te cred, dar în afara mea nu te va mai crede nimeni aici!
INGERUL: Stiu, nici nu voi spune astfel de lucruri…mă gândeam că, poate, acum vei înţelege măcar tu că unele dintre jocurile tale nu se vor realiza niciodată. Nu din cauza Lui, ci din cauza unei puteri mult mai mari din care el este doar o parte.
DIAVOLUL: Si despre restul…ştii ceva anume?
INGERUL: Nu, cărţile acelea nu ne sunt puse la dispoziţie, iar eu sunt doar un înger al Paradisului, nici eu nu pot cunoaşte totul, ci puţin mai mult decât oamenii. Intotdeauna există o limită pentru că numai Dumnezeu şi restul sunt culmea înţelepciunii. Restul, orice ar fi şi oricâţi ar fi cred că au acelaşi fundament, posedând aceeaşi cunoaştere a totului. In mod real nu pot conduce universul decât dacă ar fi egali, în cazul în care unul ar fi mai deştept sau mai puternic, s-ar face o altă ierarhizare, ceea ce nu cred că este şi cazul lor. De fapt, sunt convins de asta.
DIAVOLUL: Ai da toată omenirea peste cap cu teoriile tale! Ai reuşit s-o faci cu mine, dar cu ei?! La cât de înţelept eşti, de ce nu încerci să te salvezi singur?
INGERUL: Pentru că am greşit, sunt în închisoarea oamenilor cu voinţa Lui. Dacă El va considera că voi putea primi iertarea, îmi va da de ştire.
DIAVOLUL: Auzi, ştii care e o altă ciudăţenie?
INGERUL: Nu, spune-mi.
DIAVOLUL: Nu există Iadul de care vorbesc oamenii, eu nu am creat nici unul. Eu exist printre ei şi îi am adepţi cât trăiesc, după ce ei mor…eu caut alţi oameni.
INGERUL: Nu e ciudat, şi ştiu că nu există Iadul, dar trebuia construit în mintea lor pentru a se teme de tine. Stii şi motivul pentru care s-a întâmplat asta!
DIAVOLUL: Oarecum.
INGERUL: Sti bine că atunci când o fiinţa îşi foloseşte energia în mod negativ, distructiv pentru sine sau specie, energia se dizolvă atât de mult încât dispare la un moment dat. Când omul care şi-a folosit energia în mod negativ moare, nu mai posedă minimul de energie care să-l urce spre Paradis. Pur şi simplu omul rău moare pentru că, în final, devine doar materie lipsită de energie. Adevărul e că Iadul e o necesitate, aşa se poate păstra mai multă energie creatoare utilă universalităţii.
nici nu stiu de ce-mi mai bat capul cu tine - de enigmescu la: 25/06/2004 08:54:45
(la: Istoria Canonului ne obliga sa cercetam Istoria Bisericii)
fiindca oricat de indulgent si de tolerant as fi perspicacitatea nu ma lasa sa nu vad in tine pe omul de/format intr-o gandire abstracta si ambigua. ai pus probleme la care nici tu singur n-ai dat vreo explicatie, te-ai legat apoi de o istorie pe care, asa cum am si banuit, n-ai de unde s-o cunosti fiindca n-ai studiat-o, si in cele din urma ai gasit de cuviinta sa afirmi ca cineva, care a avut curajul sa te "infrunte" venind cu ceva date concrete, este produsul unei gandiri a epocii trecute... ce sa spun, te felicit pt. puterea ta de patrundere in adancurile fiintei si ale spiritului uman. nu consider ca m-am abatut de la problemele pe care le-ai adus in discutie, sau daca am facut-o a fost pt. a-mi structura o pledoarie- ceea ce la tine..."este, dar lipseste cu desavarsire"(Caragiale). ai dat cu bota in balta stropind in stanga si in dreapta si n-ai nici macar curajul sau bunul simt de a recunoaste asta. adica invinuiesti pe cel ce a comentat subiectul tau. e specific unei anumite categorii de oameni...! dar stii ceva, daca nu-ti place si nu vrei sa citesti ce scriu altii, indiferent ca sunt naive sau proaste de-a dreptul, ai optiunea de a ignora utilizatorii respectivi. asa poti face singur o "bisericuta" a ta unde sa-i tii doar pe cei de-o seama cu tine.
pot sa-ti mai pun o intrebare(ca la altele nu mi-ai raspuns, le-ai evitat cu buna stiinta asa cum ai facut si cu argumentele ce ti le-am dat)? daca nu detii un adevar, ce-ai incercat atunci sa spui, pt. ce ai deschis un subiect la care nu gasesti adevaruri de afirmat??? de fapt ce scop te-a manat de la spate? pt. mine, si cred ca si pt. ceilalti utilizatori care citesc aici, afirmatiile din ultimul tau mesaj fac de prisos orice comentariu. e ridicol si inutil sa aduci acuze la adresa unor persoane pe care nu le cunosti nici daca ai fi stat in aceeasi casa cu ele! n-ai capacitatea de a "cerne" informatia si in plus nici nu cred ca vrei neaparat sa fii bine informat. iti ajuge faptul ca ai citit tu ceva, undeva, despre nu stiu ce anume. si in functie de ce ti se pare ca intelegi pui stampila pe individ: e asa sau asa... detii un STAS pe care nu-l cunosc.
te rog sa te gandesti la un aspect: sunt anumite afirmatii care trebuiesc luate ca atare si nu interpretate dupa Grigore Ureche; apoi mai sunt acelea din care citesti si subantelegi mesajul. te-ai aprins ca iasca fara nici un rost, fara un motiv intemeiat. ce am scris eu ai calificat ca fiind rau fiindca persoana mea nu-ti place. o fi aici vorba de "calificarea" de care vorbeai mai inainte?! sa-ti intre bine in cap: tu esti cel care ai provocat discutia si te-ai lasat dus de valuri, nu eu. sau daca-ti place suntem amandoi dusi cu pluta, daca asa te simti mai bine si mai in siguranta.
este dreptul meu sa te consider raspunzator si sa atrag atentia atunci cand cineva isi aroga dreptul de a face "harcea-parcea" din mintile celorlalti. pe undeva iti spun ca mi-e si mila de tine, fara suparare. stafiile trecutului nu m-au afectat mai mult decat pe tine, ba chiar as putea spune ca nu m-au afectat deloc fiindca sunt inca destul de tanar(sic!). comunismul la care te referi in substratul ultimului mesaj a facut in Romania, comparativ cu alte state socialiste, ceva mai putin rau iar Biserica Ortodoxa Romana, ca sa nu cada prada despuierii de odoarele ei si de lacasurile sfinte cum s-a intamplat in Rusia bolsevica, a fost condusa in acele timpuri grele de magistrati ai politicii care au aparat interesele ei. indiferent ce se crede sau se mai spune azi pe la colturi si in presa, ortodoxia a ramas puternica in toata acea perioada fiindca a fost condusa cu iscusinta, dragule. si apoi de unde stii tu ca unii securisti care au gasit in cele din urma calea cea adevarata si s-au alaturat ostasilor lui Hristos, de unde stii tu ca sunt pierduti? poate ca dintre ei exista multi care n-au avut nici o treaba cu politica, poate au ramas in functii pt. a mai ajuta pe cate cineva sa scape de torturi. vina securitatii e in egala masura si a noastra, asta sa stii. pt. ca dintre noi au fost racolati oameni si tot noi am acceptat (cei mai multi- asta pana la '89) sa traim asa. am meritat ce am avut! acuma orice individ marunt care incearca sa ajunga sus fara prea mare efort arata cu degetul spre comunisti si securitate si se bate cu pumnul in piept ca n-a apartinut acelor structuri. iata cum m-ai determinat sa deviez de la subiect.
am sa-ti mai spun o intamplare adevarata petrecuta in orasul meu natal in vremurile acelea. un securist inversunat care cauta sa faca rau tot timpul venea aproape in fiecare duminica la biserica sa vada cine se mai strecoara inauntru. insa el statea afara. azi asa, maine asa... intr-una din aceste zile, pe cand slujba era in toi, ii veni sa fumeze. inca se mai ardeau lumanarile in pridvorul bisericii- astazi s-au mutat undeva afara. dar neavand el cu ce-si aprinde tigara ce i-a trecut prin cap, s-a dus direct la una din aceste lumanari care ardeau acolo si si-a aprins-o. si ca si cum ar fi facut cine stie ce fapta de vitejie a iesit zambaret afara- voia sa zica: na, unde e Dumnezeul vostru sa ma opreasca? numai ca dupa cateva secunde i s-a facut rau, a cazut jos si mort a fost. intamplarea mi-a fost povestita de un batran palimar al acelei biserici care a fost de fata cand s-au intamplat toate. ce vreau sa zic cu asta? nimic. poate doar sa reafirm ce ai zis tu in final: fiecare va da socoteala chiar si de tot cuvantul rostit! sa-ti mai fac corelatia cu ce ziceam anterior, ca fiecare e responsabil de ceea ce zice???
"cine seamana vant culege furtuna!"
just me
#16726 (raspuns la: #16721) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Rugaciune - de (anonim) la: 27/06/2004 13:30:33
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Eu sunt de religie ortodoxa.In timpul studentiei am vizitat mai multe biserici de religie protestanta in special biserica baptista,fapt ce m-a determinat sa studiez mult mai mult Biblia ,astfel am reusit sa inteleg semnificatia liturghiei ortodoxe la care in trecut luam parte mult mai des.De asemena anul trecut am participat la un pelerinaj in Medjugorje care a fost fantastic,am simtit cu adevarat puterea rugaciunii,dar de la o vreme nu mai pot sa ma rog si am un disconfort sufletesc .Imi zic Doamne trebuie sa reusesc,pentru ca eu cred in tine "CRED DOAMNE AJUTA NECREDINTEI MELE " sa fie oare un moment de cotitura in viata mea .Nu stiu ,dar in trecut ma simteam atat de aproape de Dumnezeu iar acum parca nu mai sunt asa aproape.Stiu gresesc,este un pacat ceea ce simt dar parinte poate ca nu sunt bine indrumata ,acesta este si unul din motivele mele pentru care scriu,intrucat am nevoie de acea liniste sufleteasca ,vreau sa-l simt pe Dumnezeu aproape ,sa-i simt bunatatea,iar acest lucru il pot face prin multa rugaciune ,sa ma scoata Hristos din iad,din intunericul din sufletul meu
Tot incerc sa inteleg... pt Ozzy - de LMC la: 29/06/2004 19:29:43
(la: PUTEREA RUGACIUNII)
De Vineri tot ma intreb care a fost motivul care te-a facut sa explodezi cum ai explodat. Nu ma refer la subiectele dezbatute, ma refer la starea omului in general. Stiu ca oboseala poate afecta personalitatea si comportarea omului, sa fi fost oboseala? De obicei cind sint obosita si nu dorm 30+ ore, simt ca plutesc, toate din jurul meu devin ca Fata Morgana din desert, nu sint in stare sa pun doua cuvinte impreuna care sa faca sens, dar cel mai curios lucru este ca mintea constienta si cea inconstienta comunica intr-un fel care nu pot sa-l explic. Cred ca ai auzit si probabil ti sa intimplat sa visezi cu ochii deschisi. Eh, mie mi se intimpla sa visez cu ochii deschisi intr-un fel extraordinar. Stii cind visezi noaptea si esti constient ca visezi? Cind esti constient ca visezi deja visul este sub puterea ta de al controla; ceea ce mi se intimpla mie, atunci cind visez cu ochii deschisi, este ca desi visez si sint constienta de lucru acesta, nu pot sa controlez visul. Parca inconstientul este de capul lui si face ce vrea, chiar daca constientul este de fata. Interesant, nu?! Ceea ce ma fascineaza la tine este faptul cum Mr. Hide a luat controlul, dar nu sint sigura cit de mult ai fost tu in control. Ai putea sa-mi explici mai mult? Vezi, eu sint intr-un fel ca Leonardo da Vinci, totul ma intereseaza, si vreau sa cunosc cit mai multe. Mintea omului, pentru mine, este infinit de complexa si, asa cum astronomii sint curiosi de univers, stele, planete, asa sint si eu de mintea umana. Universul este un alt lucru interesant pentru mine, imaginile de la Hubble, de exemplu. Apoi sint mereu interesata in Matematica si felul cum matematica poate fi folosita in a calcula frumusetea. Si uite asa, ca un mini da Vinci, caut sa gasesc raspunsuri in infinitul acesta de stiinte. Cu cit cunosc mai mult cu atit imi dau seama ca nu cunosc mai nimic, cu cit imi deschid ochii mai mult, cu atit imi dau seama ca sint un fir de nisip intr-un Univers ce nu poate fi masurat. Deviez acuma, probabil nici eu nu am dormit destul azi noapte. De citeva zile lucrez la un desen nou, mic de 8"x10", in creioane colorate. Asta iarna cind am fost in Romania, am fost intr-un sat in munti, dincolo de Resita, numit Garana. Am facut o multime de poze, si-acum fac niste tablouri. De cinci zile lucrez pe o portiune de 3"x4" si-abea aseara am ajuns la punctul dorit. Sint foarte obsedata cu perfectiunea in arta care o produc. Totul trebuie sa aibe un anumit efect, si de multe ori simtamintele care le am atunci cind creez trebuie sa fie inscenate prin lumina si culoare. Aseara am ajuns la efectul dorit. Acum continui mai departe, sper sa-l termin in doua trei zile. Okay, tre' sa m-apuc de lucru acuma.
#16998 (raspuns la: #16827) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
NU exista ateu convins - de SSDD la: 23/09/2004 19:58:38
(la: Ateu convins!)
Cred ca greseala consta in felul in care se pune problema, si astfel apare intrebarea: Vrei ca in cartea vietii, alaturi de convertirea ei sa apara numele tau? De ca crezi ca tu trebuie sa o convertesti? De ce crezi ca tie-ti pasa mai mult de ea decat lui Dumnezeu? El are un plan viabil pentru fiecare din noi. In fata evidentei chiar si Toma Necredinciosul a spus: “Domnul meu si Dumnezeul meu” , de ce crezi ca tu ai avea dovezile suficiente pentru convertirea unui suflet….eu cred ca ai datoria sa transmiti informatia dar producerea unui miracol nu-i in puterea ta…..unele caii sunt misterioase….
Nu spune despre nici un suflet ca-i pierdut, daca ar fi pierdut ar fi mort de mult….
Si mai este ceva: in fata evidentei de necontestat tot avem libertate…libertatea de al respinge pe Dumnezeu din viatza noastra….in fata unei decizii in cunostinta de cauza nimeni nu pooate sta.
Nu dispera….da-i o sansa Cerului si fa-ti datoria de crestin….speranta ii secretul.
Judecarea cu usile inchise... - de ampop la: 18/10/2004 11:35:37
(la: Defaimare sau dat cu parerea?)
Procedural nu exista temei pentru a solicita judecarea cu usile inchise. Nu este o cauza cu minori, etc....e neplacut ca noua nomenclatura sa beneficieze de astfel de privilegii. Cred ca Justitia ar trebui sa devine intr-adevar independenta si sa respinga astfel de cereri, chiar daca sunt de la sora premierului, doamna Barb (ce suna similar cu Barbulescu...de trista amintire de pe vremea lui Pingelica). Oare doamna Barb se crede doamna Barbulescu? :). De voie, de nevoie, 2007-2008 bate la usa domnilor magistrati inamovibili...si trebuie sa urmati calea separatiei puterilor in stat.
Mario
#25412 (raspuns la: #25388) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Putem crede - de TeodoraPA la: 23/03/2005 11:45:54
(la: Ca moderni, cat mai putem crede?)
Eu sincer nu cred ca e o problema legata de "vremurile in care traim". Intotdeauna a fost asa. Lumea cazuta e cazuta din totdeauna, doar ca informatia circula mai repede, avem tv, avem net, avem presa libera... Toate sunt mai pe fata, mai evidente!
Mi-ar place sa vorbesc mult pe subiectul asta, insa sunt la lucru si nu reusesc sa ma concentrez.
Inca o idee- eu cred ca comunismul a intarit credinta oamenilorsi ia apropiat de Dumnezeu. Intotdeauna opresiunea i-a facut pe oameni mai credinciosi. Vorba lui Dostoievski - Cristos ne da libertatea, insa nu stim ce sa facem cu ea.
Eu cred cu toata puterea. Si a ti se da mai multa credinta mi se pare impropriu. Credinta vine prin citirea Cuvantului (din Biblie).
Continuam alta data pe subiectul asta.
horatiu & so happy... and yet so damn sad... - de the duck la: 02/07/2005 04:04:34
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
ok, cel mai intresant lucru cu romanii este ca sunt experti in toate: filozofi, ingineri, istorici, moralishti, psihiatri, geneticieni -- everything packed in one!!!

cel mai interesant comentariu l-am auzit de la hori, care zice ca el e f. tolerant, atata timp cat nu vine nici unul din degeneratii aia sa vorbeasca cu el, cu fis-u, cu prietenii, sau cu cunoshtintele... la intrebarea daca chiar fis-u ar veni (ipotetic) sa-i zica ca si el "dad, I AM", hori, om destept si moral care inainte de a considera propriile lui emotii, si-ar face datoria catre societate, si ar incerca, deci, sa "contzina INFECTIA" (cuvintele lui); ar incerca sa-l ajute pa baiat sa-si depaseasca condita, invatand-usi odrasla sa persevereze in directia cea buna, precum si "handicapatii cu picioare de lemn fac maratonul".

alt geniu, "SO HAPPY", afirma in esenta ca bolnavii astia sunt defapt niste complexati care fac parade ca sa se dea speciali si "excentrici" -- dovada fiind, dupa el, ca vezi doamne, la sate nu exista gay, pentru ca satele simbolizeaza traditzia pura care la randul ei se traduce printr-o simplicitate sora cu idiotzia, ci, de fapt, homosexualitatea exista numai la oras, unde spiritul cosmpolit conduce la libertinaj, care la randul lui, conduce la inevitabilele derapajele sociale care se manifesta astazi, ca si, de pilda, paradele, si revendicarile gruparilor gay.

O alta tanti, "anuca" spunea ca de fapt alegi sa fi gay, cum alegi un job... wow. ce simplu. chiar?

doamnelor & domnilor, mie mi-se pare comic cum o gashca de hetero diletanti se pune sa disecheze un fenomen pe care, precum SINTETICZERO a spus asa de bine, nu este inteles in primul rand de stinta, si in al doilea rand de oameni care refuza sa priveasca chestiunea altfel decat prin prisma prejudecatilor si ale ideilor primite. si culmea, cand apare un adevarat gay si-si da si el cu parerea, pentru ca vezi doamne, chestiunea-l priveste, oare cum, toata lumea (ok, sunt niste exceptii - oameni deosebit de cultivati si de fini pe forumurile astea) sare pe el si zice "taci ba cu propaganda ta de homo"...

Precum zic: bravo voua care va dati mari intelepti, si le intelegeti pe toate. Bravo tie Hori, pentru curajul si puterea ta morala sa-ti privesti copilul ca pe o "infectie" si ca pe ultimul criminal, pentru ca iubeste pe cineva si acea persoana il iubeste inapoi. Dar de unde vine dreptul tau moral de a judeca pe altii pe plan moral pentru ceea ce fac? Moralitatea decurge din punctul de vedere al strictului utilitarianism? Dupa logica ta, barbat+femeie=copii; gay+gay=nimic ---> deci non-util, deci imoral, deci infectie, deci auschwitz.
#57782 (raspuns la: #57630) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
lipici - de zaraza la: 31/08/2005 22:54:22
(la: cine este in masura sa puna reguli in domeniile artistice?)
am mari dubii ca m-ai inteles.
ma bucur ptr tine ca ai citit carti de estetica, numai ca nu-mi amintesc ca eu sa fi facut vreo remarca despre estetica. si deci, logic, n-am cum sa fiu pe langa...

nu sunt pornita impotriva nici unei manifestari artistice, asta de unde ai mai scos-o? faptul ca nu-mi plac mesele lui spoerri nu inseamna ca l-as vrea pe autor pus la zid. treaba lui, din partea mea n-are decat sa continue sa fotografieze resturi, cat timp e fericit si ii face si pe altii fericiti, totul e minunat.

"Arta este a oamenilor" , :) ca sa ma citez pe mine.
De ce crezi ca are cineva dreptate?
Crezi ca poate sa spuna cineva cum trebuie sa fie arta?


nu cred asta, doamne fereste. domnia ta era cea scandalizata ca arta a inceput sa fie restrictionata, si eu eram cea care nu vedea restrictiile. si incercam sa-ti zic ca nu te restrictioneaza nimeni, si ca daca vrei sa versifici ca enachita vacarescu esti perfect libera s-o faci, remember?

Antonio Tapies scria intr-un eseu de estetica despre noua estetica.
el spune ca pentru o gandire noua, este nevoie si de o exprimare noua.(la vremea cand diversitatea materialelor, deci tehnica folosita, depasea limitele cunoscute pana atunci.)

la vremuri noi, oameni noi... cine a zis asta oare? parca pe la '48. ehe, toate-s noi, numai ca se invechesc rapid. iar unele sunt chiar prea rasuflate. deci, spune-mi ceva nou!

zaraza





#68881 (raspuns la: #68798) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nu, este clar ca nu vorbim de - de Cassandra la: 15/10/2005 18:25:57
(la: Violenta: un "modus vivendi"?)
Nu, este clar ca nu vorbim de acelasi lucru.

Sa confunzi educatia laica moderna (cu toate variantele ei, de la scoala publica actuala si pina la asaltul ideologic asupra mintilor pe care l-am suferit in copilarie in comunism) drept educatie UMANISTA este, cred, din pacate o imensa eroare. Iar afirmatia ca umanism = ateism si materialism stiintific i-ar distra pina si pe Erasmus din Rotterdam si pe prietenul lui Thomas Morus, ambii preoti. Miscarea umanista religioasa este unul din curentele umanismului contemporan.

Ca orice eticheta, notiunea la care ne referim a servit aproape oricarei ideologii moderne care a dorit sa proiecteze de forma partidista imaginea procuparii pentru om si umanitate - ne amintim cu totii de "umanismul socialist" (pe care mizerabilii au reusit sa-l transforme intr-o antinomie). Dar, daca reusim sa respiram profund si sa iesim de sub povara contingentei istorice ale micilor noastre vieti, vom putea intrezari chiar si acum, in jurul nostru, ecouri ale izvorului umanist al civilizatiei occidentale:
Socrate, cel care i-a exasperat pe atenieni demonstrindu-le ca atunci cind te crezi superior sau in posesia adevarului absolut e mai bine sa nu deschizi gura caci te poti umple de ridicol; concetatenii l-au rasplatit condamnindu-l la moarte ca sa nu-si mai vada zilnic expusa ignoranta, ipocrizia si pedanteria prosteasca. (Recomand cu caldura portretul pe care i-l face Luciano de Crescenzo).
Epicur, in gradina caruia putea intra oricine (adica pina si sclavii si femeile, ceea ce nu putea decit sa scandalizeze pe contemporani) ca sa afle ca fericirea se afla in lucrurile mici, la indemina oricui, si mai ales ca "dintre toate caile catre o viata fericita pe care intelepciunea le gaseste, prietenia este de departe cea mai importanta".
Stoicii: incepind cu cei care se adunau in fata la "Stoa" din Atena si pina la Marc Aureliu, care si-a vindut posesiunile imperiale ca sa dea de mincare cetatenilor flaminzi ai Romei ("Oriunde si oricind te-ai afla, e in puterea ta sa accepti cu seninatate situatia in care te gasesti, sa-i tratezi cu dreptate pe cei din jur, sa-ti exerciti aptitudinile controlindu-ti propriile ginduri astfel incit nimic sa nu se furiseze in ele fara sa fie bine analizat").

Astea sint pentru mine radacinile umanismului laic actual.
Acei oameni vechi dar atit de actuali si necesari isi petreceau viata invatind pe altii ce inseamna sa duci o viata etica, sa faci binele si sa eviti raul pentru ca asta inseamna sa respecti demnitatea fiintei umane, nu pentru ca te obliga zeii. Citi dintre copiii de azi au parinti sau profesori care sa-si aminteasca macar de ideile umaniste?

Isaac Asimov: "Toate valorile, fie ele etice, religioase, sociale sau politice isi au izvorul in natura umana."

Cassandra - de Homo Stultus la: 03/05/2006 18:02:42
(la: de ce credeti in dumnezeu?)
"Somnul ratiunii naste monstrii" - Goya

Textele pe care le expui nu fac altceva decat sa sustina ceea ce am exprimat deja. Legea despre care vorbesti cu atata ardoare trebuie implinita pe fundament afectiv. Asta spune Hristos. Parafrazare >Vai voua carturarilor si fariseilor fatarnici ca voi curatiti partea din afara a blidului.... sunteti ca morminetele varuite care pe dinafara se arata frumoase dar inauntru este putreziciune.... Hristos zice "Sa iubesti pe Domnul DUmnezeul Tau din toata inima ta si din tot cugetul tau cu toata puterea ta si din tot sufletul tau, iar pe apropoapele tau ca pe tine insuti, ...in acestea se cuprinde Legea si Proorocii"... Asta este adevarata implinire a Legii. Asta este mesajul lui Hristos. Petru (vazut de tine ca traditionalist) chiar daca intra in divergenta cu Pavel la Sinodul Apostolic din 50 accepta opiniile acestuia ca fiind juste. In plus Petru este primul care se duce si vesteste paganilor. ...Daca si peste acestia s-a pogorat Duhul cine suntem noi sa oprim apa botezului?... Spune Petru ca trebuie sa-i taie imprejur inainte de a-i boteza? Nu cred. Inca o data IUBIREA copleseste orice Lege. Legea noua despre care vorbeste chiar Moise este legea implinita in omul integral. Legea implinita conform cu o stare launtrica bazata pe afectiv si cautand afectivul.
#120120 (raspuns la: #120116) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
stultus - de jeniffer la: 03/05/2006 18:15:26
(la: de ce credeti in dumnezeu?)
actualizat:pentru voi,oameni ce intilnim,pentru ca voi va straduiti sa intelegeti partea exterioara a blindului....va inchipuiti ca in mormintele varuite frumos se gaseste altceva decit putreziciune....sa iubesti domnul si doamna si copii lor pe care ii consideri domni la fel,din toata inima ta si din tot cugetul tau,cu toata puterea ta si din tot sufletul tau,iar pe aproapele tau ca pe tine insuti.
#120121 (raspuns la: #120120) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Aalmaa, se poate numi si asa - de tamora la: 19/06/2006 19:51:07
(la: de ce credeti in dumnezeu?)
Aalmaa, se poate numi si asa anticorp al sufletului.
Intr-un moment de panica ce fac?....nu cred ca sper k mi se va da ci sper doar ca am puterea sa ies dintr-o situatie, este doar un act de vointa care tine doar de persoana ta.
Acel lucru despre care vb tu nu cred ca are puterea sa ne ajute sau se interfereze in destinul nostru decat in masura in care guverneaza si planetele si a.m departe ... si ele automat pe noi dar cu totul alte forme decat cele in care santem obisnuiti sa credem.
Cu siguranta exista ceva superior noua dar nu sub acesta forma in care o vede majoritatea, nu cred o iota din balivernele din bibilie si ceea ce a creat biserica.Acel Dzeu este proiectia noastra, creatia noastra ..cum ca face, drege, da..pedepseste sau nu...
Credinta s-a nascut in momentul in care omul a putut sa-si vada reflexia propriului chip in oglinda apei si a vazut ca este singur si nejutorat si avea nevoia sa simta ca exista ceva superior care-l poate ajuta ..ceva in ce sa creada si atunci si-a creat acel Dzeu.
#128722 (raspuns la: #128617) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Doua povesti cu talc si replici simpatice - de Motzoc la: 21/09/2006 20:03:47
(la: Cea mai grozava/uluitoare/simpatica replica primita vreodata)
Ruinele Edenulul

Intr-o zi, Adam se plimba cu cei doi fii ai sai Cain si Abel. Au trecut pe langa ruinele gradinii Edenului. Unul dintre copii a întrebat:
- Ce este acolo taticule?
- Acolo este locul unde maica-ta ne-a mancat casa si viitorul, a raspuns Adam îngandurat.



Arca lui Noe - O povestire moderna

Domnul a spus lui Noe: "Peste sase luni am sa fac sa ploua peste întregul pamant pana cand toti cei rai vor fi înnecati de ape. As vrea însa sa salvez cativa oameni si cate o pereche din fiecare soi de animale de pe pamant. Iti poruncesc sa construiesti o corabie!" Printr-un tuiger de lumina Noe a primit toate plansele si speciticatiile proiectului ambarcatiunii.
"Bine!", a zis Noe, tremurand înca de frica tinand plansele în mana.
"Sase luni si va începe ploaia", a tunat din nou vocea Domnului. "Ar fi bine sa te apuci de lucru".
Cele sase luni trecura repede.
Norii au început sa se îngramadeasca la orizont si primele picaturi de ploaie au si început sa cada. Domnul a vazut cum Noe statea în curte plangand.
Nici urma de arca.
"Noe!" a strigat Domnul. "Unde este arca?" Un fulger cazu langa picioarele lui Noe, pentru a sublinia seriozitatea întrebarii.
"Doamne, Te rog sa ma lerti", se ruga Noe. "Am facut tot ce am stiut, dar am avut mari probleme. In primul rand mi-a trebuit o autorizatie de constructie pentru corabie si planuri care sa respecte codurile locale. Asa ca a trebuit sa angajez un inginer ca sa-mi refaca întregul proiect. Apoi, am intrat într-o adevarata batalie cu autoritatile înjurul subiectului instalatiei de stingere a incendiilor. Apoi, vecinii s-au plans ca violam regulile arhitecturale ale orasului construind o corabie în curtea casei, asa ca mi-a trebuit o dispensa din partea comisiei de arhitectura, a orasului.
Am dat apoi de o alta problema cu aprovizionarea lemnului pentru corabie, pentru ca lemnul indicat de proiect provenea din copaci interzisi sa fie taiati, pentru a nu distruge ultimele bufaite patate, specie pe cale de disparitie. Dulgherii au format un sindicat si au început o greva. A trebuit sa port interminabile negocieri cu Comisia Nationala a Fortelor de Munca si Sindicate pana ce au pus mana pe ferestrau si ciocan. Avem acum abia 16 dulgheri angajati.
Am început sa adun animalele, dar am dat peste un grup ce lupta pentru drepturile animalelor. Obiectia lor principala era ca voiam sa salvez numai cate o pereche din fiecare soi.
Apoi am dat de necazuri cu comisia protectiei mediului înconjurator, care îmi cerea sa completez o declaratie asupra impactului potopului planificat de Tine Doamne asupra mediului înconjurator. Inginerii lor îmi cereau o harta cu aria de extindere a zonei inundabile. Le-am trimis un glob.
Sa nu-ti mai spun Doamne de cei de la taxe. Au vrut sa ma aresteze ca intentionam sa evit plata taxelor plecand din tara cu corabia. Chiar acum am primit o scrisoare de la ei prin care îmi cer o suma enorma de platit.
"Nu cred Doamne ca voi putea termina arca în urmatorui an", se vaita bietul Noe.
Cerul începu sa se însenineze brusc. Soarele straiuci din nou pe bolta. Un curcubeu se arcui peste întinderea orizontului. Noe se uita uimit si zambi. "Vrei sa spui, Doamne, ca n-ai sa distrugi pamantul?"
"Ai gresit Noe! Fiind Domnul întregului Univers am unele avantaje. Voi distruge întregul pamant, cu ceva mult mai rau decat potopul. Ceva inventat însusi de om."
"Cu ce Doamne?", a întrebat Noe uimit.
Dupa o lunga pauza, Domnul a spus;
"Cu guvernul".


Herr Fuchs - de alex andra la: 24/09/2006 17:04:46
(la: DUMNEZEUL DUMNEZEULUI - MINTEA OMULUI)
Ai dreptate. Nu alex andra a făcut îndemnul la trădare. Herr Latu a facut-o, dar o s-o nege cu înverşunare. Acum va trebui să decizi pe cine crezi. Zeii fie cu tine şi să te inspire, că grea misie ai. Sunt optimistă. Cred cu tărie atât în puterea ta de judecată, cât şi în bunăvoinţa zeilor.
De îmi dai mie crezare, aprinde focurile pe cele şapte coline şi am să vin în goana iepurelui să semnăm pactul.
Cu speranţe de mai bine,

Margareata

Lost without music in a world of noises
#147552 (raspuns la: #147534) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
anaa - de delfin81 la: 14/10/2006 00:30:46
(la: prea dureros sa ii pun titlu)


draga anaa, niciodata sa nu spui niciodata . ma refer la acel "mai rau nu poate fi " . asa credeam si eu acum 2 ani , crede-ma , se poate .
mereu exista si "mai rau" , si "mai bine " .
ce poti face ?
- daca te ocupi ... alergi , gasesti activitati care sa iti dea un scop ca sa mergi mai departe ... poti trece mai repede peste dar exista riscul ca afectiunea sa se manifeste in timp ...prin niste temeri inconstiente dezvoltate si greu de reparat
- daca treci prin durere , exista un risc de a te afunda in ea .

- cred ca cel mai bine e sa o iei ceva mai incet dar mai sigur...si sa nu te lasi sa te traga aceasta durere in o depresie periculoasa . incearca sa gandesti pozitiv, sa te hranesti cu vise " a ceea ce iti doresti in viitor " . mereu e loc de mai bine , poate mult mai bine decat a fost . si nu uita . TOTUL STA IN PUTEREA TA ...SI IN VOINTA TA DE A FI CU ADEVARAT PUTERNICA .
anaa - de delfin81 la: 14/10/2006 00:30:46
(la: prea dureros sa ii pun titlu)


draga anaa, niciodata sa nu spui niciodata . ma refer la acel "mai rau nu poate fi " . asa credeam si eu acum 2 ani , crede-ma , se poate .
mereu exista si "mai rau" , si "mai bine " .
ce poti face ?
- daca te ocupi ... alergi , gasesti activitati care sa iti dea un scop ca sa mergi mai departe ... poti trece mai repede peste dar exista riscul ca afectiunea sa se manifeste in timp ...prin niste temeri inconstiente dezvoltate si greu de reparat
- daca treci prin durere , exista un risc de a te afunda in ea .

- cred ca cel mai bine e sa o iei ceva mai incet dar mai sigur...si sa nu te lasi sa te traga aceasta durere in o depresie periculoasa . incearca sa gandesti pozitiv, sa te hranesti cu vise " a ceea ce iti doresti in viitor " . mereu e loc de mai bine , poate mult mai bine decat a fost . si nu uita . TOTUL STA IN PUTEREA TA ...SI IN VOINTA TA DE A FI CU ADEVARAT PUTERNICA .
eu una am invatat ceva de mare pret . de modul in care tu acum primesti acel rau si il infrunti depinde viitorul tau . de modul in care reactionam in aceste momente depindem in fond . numai asa , cu hotarare ...putem sa nu regretam dupa ...

Maripoza - de picky la: 28/10/2006 13:06:01
(la: DUMNEZEUL DUMNEZEULUI - MINTEA OMULUI)
Adrian Fuchs ;

Depinde. De la individ la individ. Poti crede in puterea ta, fara mistificare, sau poti crede intr-un ghem de sfoara.
#154007 (raspuns la: #153766) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: