comentarii

eul liric la poezia %22vine iarna stefan augustin


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
blaga - de mychaela la: 07/10/2004 15:11:45
(la: Cele mai frumoase poezii)
Din nefericire, in liceu, generatia mea nu a studiat poezia lui Blaga decat foarte putin si, din pacate, poezia care trecea de cenzura, deci nu cea reprezentativa. Parerea mea este ca Blaga ar trebui studiat intai ca filozof si apoi ca poet.
In materie de poezie, in categoria poeziilor de dragoste conduc detasat Sonetele lui Shakespeare (dupa parerea mea). Ati citit poezii de dragoste de Adrian Paunescu? Cum vi se par?
Are dreptate cel care spune ca-i place Minulescu, dar as mai adauga Stefan Augustin-Doinas, Geo Dumitrescu, Mircea Dinescu. Sa nu credeti ca am uitat vre-o clipa marile nume le literaturii noastre, Eminescu, Goga, Bacovia, Cosbuc, Alecsandri, dar cred ca ei nici nu pot fi pusi sub semnul intrebarii!
Oh.. am nimerit in ploaia de - de Honey in the Sunshine la: 15/11/2005 14:16:46
(la: SA MORI RANIT DIN DRAGOSTE DE VIATA)
Oh.. am nimerit in ploaia de gloante aici :)

Care e totusi problema, ender, ca zau nu ma prind... Adica tu o simpatizezi pe Alice, o intelegi si ai vrea s-o ajuti... Si cine te opreste? Ia legatura cu ea si da-i toate sfaturile de care are nevoie. In fond, le stii pe toate si esti mereu gata sa "iei de urechi" (mai ales naivii, ignorantii fara copii).

Asa cum tu esti indreptatit sa consolezi fata si sa faci pe avocatul, si noi suntem sa spunem ca nu ne intereseaza sau ca asta e in forum de discutii (discutia prin definitie e o inlantuire de idei lucide) si nu de aberatii puse pe hartie in care sa-ti demonstrezi hipersensibilitatea.
Si cum a doua categorie are tot mai multi reprezentanti pe aici e normal sa incercam sa aparam "ce-i al nostru", adica un forum de discutii inteligente, pe toate temele, purtate nu de niste "elitisti" cum ne numesti tu, ci de oameni care sunt in stare sa argumenteze si sa poarte o discutie omeneasca... Pentru cei in care da pe dinafara eul liric exista sectiunea "poezie":)

Si daca tot mai ai indoieli, citeste sus de tot, e scris "Cafeneaua, clubul de conversatie", adica nu e nici "suflete ranite", nici "confesiunile vaginului", nici "alcoolici anonimi".
Despre a doua parte ("te face sa gandesti") nici nu mai indraznesc sa spun ceva.
______________________________________________________
"Oricum, e intotdeauna perfect adevarat si contrariul" - Longanesi
#87768 (raspuns la: #87757) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
adina - de Murafa la: 16/11/2010 12:26:43
(la: Nenumită)
eu as revedea imaginea "bucăţele de inimi frânte pe podea. " Prea directa... mi-ar fi placut ceva mai vualat, dar poezia e superba, din punctul meu de vedere, pentru ca transmite... si traiesc alaturi de eul liric emotia...
Mistretul cu colti de argint - Stefan Augustin Doinas - de Catalina Bader la: 20/12/2003 03:10:49
(la: Cele mai frumoase poezii)
Un print din Levant indragind vanatoarea
prin inima neagra de codru trecea.
Croindu-si cu greu prin hatisuri cararea,
canta dintr-un flaut de os si zicea:

-Veniti sã vanam în paduri nepatrunse
mistretul cu colti de argint, fioros,
ce zilnic isi schimba în scorburi ascunse
copita si blana si ochiul sticlos...

-Stapane, ziceau servitorii cu goarne,
mistretul acela nu vine pe-aici.
Mai bine s-abatem vanatul cu coarne,
ori vulpile rosii, ori iepurii mici ...

Dar printul trecea zambitor inainte
privea printre arbori atent la culori,
lasand în culcus caprioara cuminte
si linxul ce rade cu ochi sclipitori.

Sub fagi el dadea buruiana-ntr-o parte:
-Priviti cum se-nvarte facandu-ne semn
mistretul cu colti de argint, nu departe:
veniti sã-l lovim cu sageata de lemn!...

-Stapane, e apa jucand sub copaci,
zicea servitorul privindu-l istet.
Dar el raspundea intorcandu-se: -Taci...
Si apa sclipea ca un colt de mistret.

Sub ulmi, el zorea risipite alaiuri:
-Priviti cum pufneste si scurma stingher,
mistretul cu colti de argint, peste plaiuri:
veniti sã-l lovim cu sageata de fier!...

-Stapane, e iarba fosnind sub copaci,
zicea servitorul zambind indraznet.
Dar el raspundea intorcandu-se: -Taci...
Si iarba sclipea ca un colt de mistret.

Sub brazi, el striga indemnandu-i spre creste:
-Priviti unde-si afla odihna si loc
mistretul cu colti de argint, din poveste:
veniti sã-l lovim cu sageata de foc!...

-Stapane, e luna lucind prin copaci,
zicea servitorul razand cu dispret.
Dar el raspunde intorcandu-se: -Taci...
Si luna sclipea ca un colt de mistret.

Dar vai! sub luceferii palizi ai boltii
cum sta în amurg, la izvor aplecat,
veni un mistret urias, si cu coltii
il trase salbatic prin colbul roscat.

-Ce fiara ciudata mã umple de sange,
oprind vanatoarea mistretului meu?
Ce pasare neagra sta-n luna si plange?
Ce vesteda frunza mã bate mereu?...

-Stapane, mistretul cu colti ca argintul,
chiar el te-a cuprins, grohaind, sub copaci.
Asculta cum latra copoii gonindu-l...
Dar printul raspunse-ntorcadu-se.-Taci.

Mai bine ia cornul si suna intruna.
Sã suni pana mor, catre cerul senin...
Atunci asfinti dupa crestete luna
si cornul suna, insa foarte putin.

P.S. multumesc, Mada
Felicitari de Craciun - de (anonim) la: 25/12/2004 22:09:25
(la: Cele mai frumoase poezii)
SUnt Adela Vasiloi
Urez la toata lumea un Craciun fericit, multa sanatate si voie buna.
Va fac cadou o poezie de iarna:Înflorirea de iarnă

Înflorirea de iarnă, în parc,
Îmi oferă minunile sale -
În sclipirile-i alb-virginale
Mă deschid şi avid mă încarc
De un dor într-atât de imens,
De-o tristeţe atât de senină,
Încât lumea de-a pururi meschină
Fără voie se umple de sens...

Universul devine rotund -
Mai rotund, mai perfect ca o sferă -
În tăcerea lui alb-austeră
Ca-ntr-o ceaţă de vis mă cufund.
Pe aleile parcului azi
Trec ca umbra, cu paşi de panteră,
Scârţâitul zăpezii mai speră
Să mă afle aici, printre brazi,

Ci eu zbor către steaua din vis,
Prinzând flori de zăpadă cu gura,
Căci mă strigă, mă cheamă Natura
În poeticul ei paradis.
Ca zgârcitul, se pleacă din mers
Şi culege, sublima stăpână,
Pe oricine absoarbe lumină
Şi-i întoarce sclipirea... în vers.
Adela Vasiloi
"Astazi ne despartim" - Stefan Augustin Doinas - de iluzoria la: 27/07/2005 20:07:37
(la: Cele mai frumoase poezii)
Astazi ne despartim

Astazi nu mai cintam, nu mai zimbim.
Stind la inceput de anotimp fermecat,
astazi ne despartim
cum s-au despartit apele de uscat.
Totul e atit de firesc in tacerea noastra.
Fiecare ne spunem: - Asa trebuie sa fie...
Alaturi, umbra albastra
pentru adevaruri gindite sta marturie.
Nu peste mult tu vei fi azurul din mari,
eu voi fi pamintul cu toate pacatele.
Pasari mari te vor cauta prin zari
ducind in gusa mireasma, bucatele.
Oamenii vor crede ca suntem dusmani.
Intre noi, lumea va sta nemiscata
ca o padure de sute de ani
plina de fiare cu blana vargata.
Nimeni nu va sti ca suntem tot atit de aproape
si ca, seara, sufletul meu,
ca tarmul care se modeleaza din ape,
ia forma uitata a trupului tau...
Astazi nu ne sarutam, nu ne dorim
Stind la inceput de anotimp fermecat,
astazi ne despartim
cum s-au despartit apele de uscat.
Nu peste mult tu vei fi cerul rasfrint,
eu voi fi soarele negru, pamintul.
Nu peste mult are sa bata vint.
Nu peste mult are sa bata vintul...


Iluzoria
"The future is already here; it's just unevenly distributed"
Pentru Viorel 1963 - de zaraza sc la: 07/03/2006 20:10:00
(la: Unde ne sunt valorile?!)
Nu numai fanii...au stire despre Enescu, dar mi s-a intimplat sa vorbesc cu o studenta care sustinea ca nu a auzit despre Stefan Augustin Doinas. Si nu facuse pauza dupa liceu si in liceu a invatat foarte bine la literatura.
Mi-ar fi placut sa lucrez in invatamint, dar n-am ajuns din mai multe motive. In cazul nostru unul e relevant. Nu te judeca dupa capacitatea de a educa. Te judeca dupa criterii sterile, sa ai memorie buna si rabdare sa suporti prostii aflati la conducere, in inspectorate.
Cind o sa conteze dragostea de meserie, atunci va fi invatamint de calitate.
Stiti cum verifica occidentul calitatea invatamintului? Cu testul Pisa. Se dau teste elevilor si de exemplu li se pune la dispozitie formula si trebuie sa o aplice-sa judece-nu sa memoreze lectii intregi. Cit de repede va fi aplicat si la noi.

cere si ti se va da
#110068 (raspuns la: #109948) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
bright - de zaraza la: 16/07/2006 00:37:43
(la: Ma innebunesc sa te-alerg, minune!)
faina!
dar imi suna tare a stefan augustin doinas.

zaraza
Parabola florii - de ooanna la: 06/08/2006 15:20:06
(la: Loc pentru "giugiuleli" :))))))))
Dupa ce strabati
cele cinci invelisuri
ale miresmei
si treci
pe sub arcul de triumf al luminii,
ajungi
la un fluviu imponderabil.
Pe malurile lui
frumusetea se leapada de sine
si rodeste
tipand.

Umbra fluturilor
consoleaza florile sterpe.

STEFAN AUGUSTIN DOINAS
#137615 (raspuns la: #137554) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cassandra, multumesc frumos - de giocondel la: 20/08/2006 06:10:54
(la: Ce poet roman ati traduce in lb. Engleza pe banii americanilor?)
pentru sugestii.

la fel ma ghandeam si eu, dar intr-adevar au fost tradusi in mare parte majoritatea poetilor semnificativi.

stefan augustin doinas si vasile voiculescu cred ca au traduceri partiale numai. si amandoi au povesti de viata interesante...

labis, minulescu, barbu...de aceea am cerut parerea publicului, pentru ca e tare greu sa aleg. e un proiect fain si merita adresat cu mare atentie, asa ca orice parere, sugestie sau plangere din partea utilizatorilor cafenelei sunt bine venite.

LOve and Light!




"To merit the madness of love, man must abound in sanity"
-The Seven Valleys-

#140269 (raspuns la: #140153) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Aha. - de picky la: 05/02/2007 15:16:25
(la: Aceasta este o poezie de dragoste)
Adrian Fuchs :

Si daca-i o poezie despre iarna, se da un replay la ninsoare din final.

Amuzanta ideea.
un roman din diaspora despre unitatea romanilor - de namib la: 14/02/2007 21:47:08
(la: Este Comunismul de vina pentru caracterul Romanilor?)
Din trecutele amintiri ale unei vieti printre sirme

Cred ca prima oara a fost … nu, mai inainte de tot a fost o lunga calatorie cu trenul dinspre Vest spre un mare oras « al culturii » din Nord, acolo unde parintii mei luasera faimoasa repartitie : 1980 …

Nu stiam atunci ca se mai si numesc « sirme », nu cunosteam ura : eram pura si slaba in fata lor. Cred ca nici nu realizam ce se intimpla.

Aveam 6 ani, scoala urma sa inceapa si sarcina educatiei mele era delegata incepind cu acel moment parintilor mei.

Cred ca prima oara a fost la putin timp dupa descinderea mea in asa-zisul « dulce tirg al iesilor », atunci cind un vecin beat a sarit cu un cutit la mine si mi-a urlat in fata : « … du-te dracului in Ardealul tau ! » . Ma adresam cu « Saru’ mina » cind vedem putinii cunoscuti si mi s-a replicat : « du-te la popa si spune-i saru’mina ! ». Era pentru prima data cind vedeam asa ceva si mintea mea nu putea sa asimileze faptele, totul se intimpla prea repede … ca oameni beti care vor sa te linseze nu mai vazusem pina atunci in acel tirg adorabil de la confluenta Ardealului cu Banatul, unde unguri, nemti – sau ce mai ramasese din ei – si romani isi dadeau binete cind se intilneau la « aprozar » sau la un film si nu se injurau, scuipau si taiau cu cutitele pe strazi, unde croitoreasa noastra era sotia unui raposat mare general de la Budapesta si vorbea trei limbi straine iar vecina, unguroaica, facea niste prajituri delicioase si ma invita la ea.

De ce ? am inteles mai tirziu ca era rautate, invidie , ura …de ce ? Pentru ca aveam doi parinti frumosi care se intelegeau ? Pentru ca vorbeam franceza cu mama, in drum spre scoala ? Pentru ca eram diferiti ? Pentru ca nu ne bateam si parintii mei nu faceau mahala ? Pentru ca eram curata ?

Nu stiam nici atunci ca se numesc si « sirme », nu cunosteam ura : eram pura si slaba in fata lor. Cred ca nici nu realizam ce se intimpla.

La multe scene penibile am fost martora in cele 2 decenii ce au urmat : certuri interminabile, batai intre vecini, capuri sparte … si toate astea intr-un cartier « select ».


De multe ori, la scoala, atunci cind indrazneam sa spun ca am bunici in Ardeal din atitudinea colegilor se degaja ca Ardealul e o tara straina, cu oameni straini ; porecla mea la scoala a fost o lunga perioada « unguroaica », eram un extraterestru (sarmani strabuni romani ai mei care dormiti prin tarini ardelene … si care ati facut Unirea !) … cu atit mai mult cu cit sint atit de putini ardeleni stabiliti in Moldova ! Buni prieteni din Timisoara m-au intrebat nu o data : ce-a avut m(a)ica-ta de s-a stabilit in Iasi ? erau multi copii la parinti ? Erau saraci ? Ah, nu, nici una din astea … poate doar increderea transmisa de bunicul : « si la Moldova nasc oameni » .

Nu stiam nici atunci ca se mai numesc « sirme », nu cunosteam ura : eram pura si slaba in fata lor. Cred ca nici nu realizam ce se intimpla.

Toti moldovenii resimt Vestul ca pe ceva diferit, « strain ». Iti striga chiar in fata sa te cari la mama ta in Ardeal, « unguroaico » - mama mea a fost intrebata intr-o institutie ieseana, inainte de a-si lua in primire postul, de ce ramine in Iasi, « ca mai bine ar fi sa plece la ea acasa » si … ce paradox (nuuu ?!) simtul posesiunilor se intinde pina dincolo de munti : moldovenii se bat cu pumnii in piept si afirma ca daca vreodata va fi vreo problema cu « bozgorii » din Ardeal, ei se vor duce acolo sa se lupte cu ei ! Sa salveze Ardealul ! Ce « touchant » patriotism ! Nu, domnilor moldoveni, nu avem nevoie de voi, Stati acasa !

Sa punem ordine in idei ? Moldovenii nu ii agreeaza pe ardelenii veniti in Moldova, « go home ardeleni, unguri ce sinteti, mergeti in Ardealul vostru! » dar nu exista moldovean care sa nu aiba vreunul din familia lui plecat si pripasit prin Ardeal. Au fost bine primiti moldovenii la inceputuri, au fost tratati frumos ; dar ei nu sint capabili sa se adapteze, sa incerce sa imite, sa ia ce e bun, ci doar mizeria lor de acasa adusa peste tot si multa ura pe ceilalti (« sa moara capra vecinului » si nu de ce nu mi-as lua si eu o capra sau , poate, o vaca …)

In Moldova (Iasi) nu exista graffiti de genul "Go ardeleni acasa" etc iar aceasta se datoreaza doar unui unic lucru : prea putini ardeleni se afla in NE tarii si, de obicei, sint discreti.

Si era curios : mie, ultimei descendente a cinci generatii de intelectuali ardeleni, careia bunicul ii vorbea cu mult respect fata de Moldova si Stefan cel Mare, mie mi-era dat sa traiesc asa ceva. … Eu care a priori nu avusesem nici un resentiment.

Desigur, cu felul meu de a vorbi – vorbeam, ca si acum, cea mai impecabila romana literara, fara nici un accent (nici ardelenesc, nici moldovenesc) - eram reperabila si vulnerabila. Mult mai tirziu, la Universitate, in acelasi tirg de mahala al Iesilor, in timpul seminarului, o profesoara ma intreaba : « tu de ce nu vorbesti moldoveneste ? » … strigator la cer, halal de pedagogul roman ! Imi cistigasem putin curaj dupa toate peripetiile din Iasi si i-am raspuns obraznic ca tine de procesul meu de autocizelare (sic).


Nu stiam nici atunci ca se mai numesc « sirme » dar cunosteam ura : eram inca pura si mai putin slaba in fata lor. Realizam ce se intimpla.

De citeva ori am fost intimpinata, de catre moldoveni « docti », pseudointelectuali cu afirmatii de genul : « ce-ati dat voi, ba, in Ardealul vostru ?? noi ii avem pe Eminescu , Sadoveanu …. La voi in Ardeal nu e nimic !». Atitudine oribila a unor subspecii moldovenesti care pretind a fi studiat literele !! Daca este sa impartim tara in provincii, sa cintarim fiecare ce-a dat e dramatic! Dar nu trebuie uitati Cioran – unul dintre cei mai mari filosofi ai secolului XX, Stefan Augustin Doinas … Dar Ionescu, Stanescu, Sorescu ? Orice individ moldovenesc de nimic inzestrat cu capacitatea de a vorbi iti va spune : noi, moldovenii sintem cei mai credinciosi si-l avem pe Eminescu. Cam ceva in genul a ceea ce Alina Radu spunea : "la Iasi s-au manifestat greii literaturii romane" (fara comentarii). Mi se face greata, "duduie"!


Acestora dintre ei le raspund : « Civilizatia este doctoratul culturii ».

Ori nu sint semne ca Moldova ar avea cunostinta de civilizatie : case din « chirpici » (balegar+pamint+paie) – cum foarte rar am vazut in periplul meu din ultimii 3 ani prin lume : doar la populatiile extrem de « inapoiate » ; familiile din Moldova, de « iepuri » : 4, 7, … 12 copii, fara nici un simt pentru curatenie (o alchimie simpla pentru a nu fi murdar : sapun si apa si dorinta de a fi curat).E intr-adevar ceva de Ev Mediu. Cititi presa, e cel mai graitor : in fiecare zi citiva tati care si-au violat copiii/nepotiii etc sau care au omorit o bunica/concubina, niste fii care si-au injunghiat tatal, dementi ce dau foc la case, debili mentali care au violat vreo gaina/capra/iapa si …delicventa si mult, mult alcool … stiau bine ce spun ei, cei din «Fara zahar».

De la 1918 mult timp a trecut si cine mai stie ca ardelenii au pus niste conditii in momentul Unirii cu Tara. Cine mai stie ca acele conditii cerute de ardeleni nu au fost niciodata respectate ? Ardealul si Banatul, o Alsacie a Romaniei. Asa era prevazut.

FURTUL REVOLUTIEI LA IASI

Iar escrocheria cea mai mare se petrece tot la Iasi : FURTUL REVOLUTIEI (asa-zisei Revolutii romane) s-a petrecut la Iasi : moldovenii, vazind ca tot au furat si nu mai e aproape nimic de furat, dupa ce s-au intins ca o pesta peste tot, ce si-au pus in gind ? Sa fure revolutia : daca pasii va vor purta prin Iasi, mergeti la Hotel Continental si veti fi intimpinati de o placa imensa agatata pe peretele exterior al hotelului care spune nici mai mult nici mai putin ca Revolutia romana a inceput la Iasi in decembrie 1989 !

Ce spuneti de asta, temeswarilor ?


Plini de cultura, cei mai credinciosi, cei mai dintre romani : sa dam asadar moldovenilor ce este al moldovenilor : tara lor, Moldova lui Stefan. Va rog, sirmelor, plecati la voi acasa !



PS. Stiu acum ca se mai numesc si « sirme » si sint prea departe de ei pentru a-mi hrani ura : sint pura, puternica si intr-un loc unde nu exista picior de moldovean ... nici macar un roman. Promit cuminte sa vin acasa cind nu vor mai fi ei.


#175305 (raspuns la: #37097) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
xxx - de Valix la: 10/01/2008 09:42:37
(la: Pa,draga...)
Doamnelor,domnilor si iubiti concetateni! Castigand eu ceva luni bune de vechime pe aceste locuri poetariene si intrand asa,ca un om sfaramacios ce sunt in localul care cu onor (pe bune)se cheama Cafeneaua...literara,ba mai mult,daca imi ingaduiti ,simtindu-ma aproape in largul meu,iata ce am a va spune voua iubiti consumatori de poezie.Aici ,la scoala mea privata de minte,inima si literatura,cursuri fara frecventa bineinteles,am la indemana niste manuale de scris antediluviene.In ele sta scris cu aplomb ca vorba caracterizeaza omul. Asa si eu cu Diorul.Incurcand epicul cu liricul si repezindu-ma sa spun ca eroul meu epico-liric din poezia aci de fata nu se deosebeste de eroina epico-lirica rostitoare de PA,am dat-o in bara.Si uite asa,facui prin versulistele astea ceva ce nu seamana nici a cal ,nici a magar. Clone,ce mai!Bateti-ma, nimiciti-ma ,dar ubiti-ma!Si eu va ubesc!De aceea ,va divulg un mic secret.Tocmai lucrez la o antologie despre poezii utile si inutile.In Cuvantul inainte voi vorbi despre metafore dinozauriene in poezia antica de astazi,rod al clasicismului emotional universal.Concluzia finala va fi aceea ca prefer sa fiu salvat de la moartea prin spanzurare tot de poeti.Na,c-am ajuns sa fiu prea ocos!Pa!
nu - de Ca|n la: 25/02/2008 20:31:24
(la: GANDURI DESPRE TINE)
ink nu au iesit toti...demonii sau dracii ink s afla in Eul liric...d acolo mi s trage "inspiratia"
#288785 (raspuns la: #288780) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
expat - de amari la: 22/12/2009 15:32:50
(la: Iarna - Tiberiu Juganaru)
tu vrei ce deschizind conferinte noi cu cate o poezie de iarna?!
*** - de Murafa la: 07/11/2010 11:58:43
(la: Toamna orbului)
am cam renuntat la liric... aceasta poezie e din toamnele trecute...asa, un strop de nostalgie...
*** - de Murafa la: 19/11/2010 20:29:16
(la: ***)
Ai început cu o imagine sublimă Toate pasarile / au ramas inchise in zborul propriu / cu aripi strigand alte aripi … aducând idea de închidere şi la sfărşit : Parisul, / inchis pe birou / intro rama / osoasa si clara. În rama asta creată de tine se zbate eul liric îndrăgostit…frumos tablou.
paula din vaslui, - de juli la: 29/08/2011 19:03:49
(la: bahice)
cin' te-a suparat maica de esti asa ursuza...? ;)

Hmm! Daca-i scris la persoana I nu inseamna ca-s trairile autorului. Nu confunda eul liric cu eul, persoana celui ce scrie. Nu-ti place cum si ce scrie?!? Nimic mai firesc si normal... nu rezonam toti la fel. Ma opresc aici cu precizarea... suntem intr-o cafenea, virtuala ce-i drept, dar intr-o cafenea nu pe maidan! Si, mda, bun venit!
#619236 (raspuns la: #619192) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Eu sunt - de munteanu rodica la: 07/02/2013 07:18:44
(la: putere)
cea mai dăşteaptă aici,acum,mai ales că sunt singura prin preajmă la ora asta.
Si-ti spun că doar la Stefan Augustin Doinas.
Restul sunt doar iluzii, visuri,mistreţii sunt peste tot,
sunt multi...
Perle,perle, perle ale elevilor ... - de DESTIN la: 05/12/2004 01:12:13
(la: Cum gandim?)



Viitorul luminos al tarii

Calin tine de mana mireasa care are parul lung de
fericire.
Ea lupta sa puna mana pe dragostea flacaului.
Poetul îsi asteapta iubita ca împreuna sa cutremure o
barca.

Ion Creanga s-a nascut între anii 1887-1889.

Este vorba de peripetiile lui Robinson Crusoe dupa ce
pleaca din Troia.

Arhimede a fost grec de neam si a murit asa de barbari
de fascisti hitleristi. Asta cand el studia în palatul
sau din Grecia. Si cum el studia a intrat un soldat si
a zis "damio". Si a zîs Arhimede ca nu es. Asa a zîs
hitleristu nu esi si a bagat baioneta în el.
Dar multe principi de fizica a ramas de la Arhimede printre care
principiul lui Arhimede.

Nechifor Lipan a avut fericita ocazie de a nu se mai
întoarce acasa fiind jefuit de niste oameni invidiosi.

În romanul "Rascoala" personajul principal este
poporul si marea masa a taranilor.

Dimitrie Cantemir a avut un rol însemnat în viata sa.

Ion sufera ca nu are pamant dar o lipsa e ca macar în
carte Rebreanu îl putea împroprietari.

În China traieste foarte multa lume care mananca o
abundenta de orez, se încheie la gat si-a inventat
guma de la capatul creionului.

Sahara se afla asezata pe un nisip uscat, lipsa apei
avand în zona o prezenta statornica.

În padurile Amazoniei traieste o jungla fioroasa.

Toate rascoalele au cerut pamant care era tinut sub
talpa de boieri.

Romanii i-au batut crunt pe cartilaginezii din
Cartagina.

Lebada moare de cate ori canta.

Animalele salbatice traiesc în padurea zoologica.

În dogmatism, gandirea devine rigida, casanta.

Punctul este o linie redusa la minimum.

În caz de accident nu trebuie sa fugi de la locul
faptei fiindca victima, daca nu e lovita fatal, poate
retine numarul masinii.

Al. Vlahuta a cules de pe drumuri multe peisaje pe
care le-a descris cu un penel meserias.

Cosbuc ne spune liric ca boierii sa nu mai loveasca în
cei dezbracati si goi, mai bine sa le dea pamant
arabil.

În multe poezii O. Goga a scos în evidenta natura si
treieratul pe caldura.

Calinescu ne-a lasat o carte foarte groasa, în care
arata cum s-a înfiintat literatura româna si ce
scriitori au lucrat la origini.

Lucian Blaga povesteste în versuri ca pe vremea sa era
atat de liniste ca daca mergeai pe apa nu te scufundai
iar în pomi se auzea cum cresteau sicrie.

Marin Preda a avut viata ca o prada, de aceea a compus
"Delirul". Scriitorii care se consuma mult, mor.

Antarctica este un continent alb din cauza zapezilor
care nu se mai topesc odata.

Creierul este un organ oarecum indispensabil capului.

Rascoala de la Bobalna a început pe un deal si s-a
terminat în 1438.

Razboiul de 100 de ani a durat putin mai mult.

Zaharia Stancu a scris un roman descult. A fost si sef
de birou la scriitori.

Ion Barbu a scris si o poezie din încrengatura
molustelor: "Dupa melci".

Ghita o omoara pe Ana cu propria lui mîna, bagîndu-i
ghiara pîna-n gît.

În capitolul romanului "Mortii poruncesc celor vii" ce
spun mortii aia trebuie sa faci, ca de nu...

Si Stroe Orheianu cînd îl vazu pe Tudor Soimaru zise
în gînd: Pe unde o scot, vere?!

Cand armata începu sa traga cu tunul în tarani,
acestia se privira unii pe altii si zisera: E pericol,
domnule! asta parca e din Caragiale...

Rascoala începu spre seara si taranii îsi aprinsera
lanternele ca sa vada drumul spre ciocoi.
Cu cat ne apropiem de izbucnirea rascoalei, cu atat
taranii stau mai mult în carciuma, ca sa faca în ciuda
boierului.

Si cand Petre Petre o vazu pe Nadina dezbracata îl
gadila în talpi.

Faptul ca gaina babei Ioana îsi gasi obstescul sfarsit
sub rotile masinii boierului, declansa rascoala.

Taranii loveau în boier cu ce aveau ei: cu una, cu
alta...

Lui Ion, Florica nu-i apartinea în întregime, fiindca
ceva din ea era si a lui George Buluc.

Sublocotenentul Rosu avea un singur ficat si ala
gaurit în trei parti de un singur glonte.

Sergentul Ionescu era un om bun dar avea pingelele de
la cizme rupte de intrau gloantele prin ele!

Descoperirea Americii s-a produs într-un moment de
neatentie a pazei de coasta.

Unul numit Don Quijote, a inventat o instalatie
eoliana care producea vant.

La sesizarea lui Hamlet, un control inopinat a
constatat ca e ceva putred în Danemarca.

Sangele soldatilor curgea dar el punea degetul pe
gaura unde intrase glontul si sangele nu mai curgea.

Soldatul Ionescu avea o misiune importanta: belea
ochii la avioane.

Înclestarea era mare. Aviatia germana facea des
atacuri infanteristice.

La Otopeni erau numai gropi si avioanele le ocoleau si
tunarii trageau dupa ele în zig-zag.
Si tunarul ochi bine si lovi avionul cu teava tunului.

Dupa ce lupta mult timp, soldatului îi cazura creierii
într-o gamela.

Contemporanii lui Eminescu l-au urmarit ca sa-i
ghiceasca filozofia si ca sa-i caute nod în papura.

Din lumea satului tasnesc figuri memorabile ca:
pupaza, ciresul si altele care au completat actiunea
operei.

Liviu Rebreanu are un mare talent de scriitor de la
300 de pagini în sus.

Si bietul Eminescu, scarbit de bisnita societatii sale
si ca Veronica Micle îi facea fite, intra într-o etapa
noua pe care mi-e rusine s-o spun.

Tudor Soimarul era apt de lupta, cu vizita medicala
facuta.

Caragiale a scris nuvela "În vreme de razboi" fara a
depune un mare efort fizic.

Eminescu este un mare clasic, pentru ca se studiaza
între peretii claselor.

În versurile: "Ce-ti pasa tie chip de lut / Dac-oi fi
eu sau altul?" poetul ne vorbeste despre aspectul
fiintei cu care Luceafarul este în gagicareala si ea
îi spune ca nu stie daca va fi al ei sau va fi altul.

Romanul "Rascoala" este conceput de Liviu Rebreanu
sferic, pentru ca începe si se termina cu imaginea
burtii lui Rogojinaru, care seamana cu sfera.

La Humulesti Ozana curgea limpede fara prea mari
framîntari sociale si politice.

Mos Danila îsi facu rugaciunea catre Dumnezeu dupa ce
muri.

Stefan cel Mare a avut o sotie cuminte care sta în
palat si îl astepta sa vina de la lupte ca sa puna
masa.

În acest text se analizeaza trasaturile vitelor de la
plug, caci aceste obiecte - boul si vaca - sunt cele
mai valoroase ale taranului.

Ion pleca spre casa Anei Baciu cu gandul la figuri
mari ce se fac numai noaptea.

Nichita Stanescu a stiut el de ce a pus virgulele si
punctele acelea în poezie si nu ma bag eu în ce a
facut el.

Pe langa aceasta poezie Nichita Stanescu a mai scris
si un ou si sfera.

Legile nescrise ale satului sunt respectate cu
strictete de Vitoria, Gheorghita si cainele lor.

Metoda folosita de Ion pentru a pune mana pe pamantul
Anei este însarcinarea.

Versul "de la strabunii mei pîna la tine" explica
distanta în km, care exista între poet si rudele sale
ce traiau undeva la tara.

Danila Prepeleac era tovaras de copilarie cu Ion
Creanga si cu el pleca iarna la sanius.

Cand eroul muri împuscat de nemti pe camp, simti miros
de marar si de patrunjel.

El mergea pe bicicleta cu picioarele goale, bagate în
portbagaj.

Ioana îi zise eroului sa-i bage aparatul în priza.

Magda îl iubea pe Tudor Soimaru fara sa stie ca acesta
nu stia limbi straine.

Semnele de punctuatie explica ca limba româna de aceea
a aparut, ca sa aiba virgule si puncte.

Vlaicu-Voda era un functionar model care avea un
randament deosebit ca domn.

Voi ce ziceti?



Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...