comentarii

exemple de locutiuni sau expresii care sa contina cuvantul frunza


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Vive l'argot - de ondine la: 02/06/2005 19:57:34
(la: Pudic si Trivial. Unde punem limita?)
Imi permit sa dau si eu cu parerea :)
Exista de ex. dictionar de argou FR-RO, pe care il recomand cu caldura (desi ar merita o actualizare).
Nu cred ca argoul e culmea stiintei intr-o limba straina. Anumiti oameni poate chiar nu au nevoie de el si chiar nu il intalnesc prea des! In fine, va exista intotdeauna o doza de argou pe care nici nativii nu o stapanesc; exista argoul de cartier, daca nu chiar de bloc sau de scoala (in Franta cel putin). Chiar am vazut recent o emisiune in care povesteau cum se staduiesc sa-i invete pe anumiti tineri limba franceza, la 14-15 ani, fiindca realmente ei ajunsesera sa vorbeasca alta limba, cu expresii proprii, limba neinteleasa decat de ei.
In fine, cand iti dai seama ca vorbesti bine o limba straina - as zice in momentul cand "gandesti" in limba respectiva si cand ajungi sa poti exprima tot ce-ti trece prin cap in limba respectiva. Perfectiune nu exista si intotdeauna ai de invatat. Nu sunt absolut deloc de acord ca nu poti scapa niciodata de accentul strain, cunosc prea multe contra-exemple. Sa nu fim ca vulpea la struguri...:)
A zis bine cineva aici ca anumiti oameni si cand vorbesc "curat" tot vulgari sunt. Cred ca si reciproca e la fel de valabila. Si am ferma convingere ca sunt multi oameni care nu au nevoie de un limbaj dublu, unul la servici si altul acasa, unul la cafenea si altul pe strada :) Si ca sunt oameni care nici macar cand sunt singuri, nu le-ar da prin cap sa injure. Iar daca o fac, nu o fac in serios, ci cu umor, si numai cand stiu ca n-au sa lezeze pe nimeni.
In ce priveste vorbitul murdar, indecent, obscen sau cum vreti sa-i spuneti, am si o intrebare pseudo-morometziana : care-i placerea?
Raspunsurile sunt psihanalizabile :))
sa animam putin spiritele! - de anisia la: 20/06/2005 13:12:05
(la: 100 de fetze ale adevarului si minciunii)
Nici o teorie referitoare la adevar... spune gigi...pai hai sa facem ceva in sensul asta...

ADEVARUL ESTE UNUL SINGUR am invatat in scoala, nu mai tin minte la ce varsta. El este insa expus sub diferite forme, in favoarea unuia sau altuia- am invatat in viata...nu mai stiu la ce varsta. Adevarul, doare daca-l spui...doare daca-l ascunzi. E un fel de cameleon, adevarul asta. Daca cel ce-l detine e un "necizelat" si-ti da cu adevaru'-n cap asa nitam-nisam...poti face chiar infarct! Daca insa, vorbele prin care este prezentat sunt minutios si cu girja alese (asta ca sa fiu foarte ferma), atunci adevarul poate lua fetze prietenesti chiar atunci cand continutul lui este impotriva noastra. Adevarul poate veni pe neasteptate, atunci cand picioarele minciunii s-au scurtat de tot; sau poate aparea la comanda... "spune-mi adevarul!" - cu totii am auzit aceasta expresie, nu? Cand apare pe neasteptate...poate aduce bucurie, ori intristare. Dar si ele, desi diametral opuse fiind, nu sunt altceva decat trairi. Unii le duc cu usurinta, altii se lovesc de ele. Cei din urma folosesc minciuna ca scut impotriva acestor trairi, pe cand cei dintai...raman cei dintai pentru ca ei au puterea sa poarte cu sine aceste trairi. Fiecare cum isi asterne asa doarme, nu? Unora le plac drumurile line...cararile batatorite. Altora, sa se catere pe stanci! Adevarul, insa, nu-i scuteste pe nici unii dintre acesti. Pentru ca asa cum am spus la inceputul (dizertatiei ori pleudoariei...) ADEVARUL ESTE DOAR UNUL SINGUR!

_________________
gigi, iti amintesti ca ti-am promis ca am sa vin pe conferinta ta. scuze de intarziere...dar mai bine mai tarziu decat niciodata, nu?



#55626 (raspuns la: #55619) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pai daca continui sa mergi, ( - de Horia D la: 23/06/2005 21:36:48
(la: Durerea unui canadian)
pai daca continui sa mergi, (cu fata, cu spatele, nu conteaza), mai devreme sau mai tarziu, vei ajunge de unde ai plecat:)))
cassandra - de phidias la: 02/07/2005 15:09:19
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
Ai dreptate!
Si aici vin sa intaresc cele afirmate de tine privind mutatiile, ca raspuns la factorii de mediu, cu exemplul arh. Galapagos.
Altul, recent, este si cel a 1% din populatia US & GB care sunt imuni la HIV. Imunitate dobindita la ultima epidemie de ciuma, prin modificarea enzimei D32 (daca nu ma insel).
Da, acestea sunt mutatii "raspuns" care au determinat adaptarea si perpetuarea speciei.
Crezi ca omul a fost rezultatul unui raspuns la un astfel de stimul extern ?
Oare ce factor important a determinat modificari atat de radicale si intr-un termen atat de scurt (10-20.000 ani) ? Adica o evolutie normala in 5.000.000 de ani de la cules radacini si aruncatul cu piatra, in numai 10-20.000 de ani la picturi pe pereti si cercei in urechi ? Nu mai vorbesc de pietroaie de 50t gaurite si puse unul peste celalalt.
Eu am cautat exemple in natura. Poate imi scapa ceva.
Nimeni nu e perfect.
Nu vreau sa complic si mai mult lucrurile, amintind ca acum aprox.18-20.000 ani Homo sapiens a fost in pragul extinctiei (toate cele 5-6 varietati ce au culminat cu Homo neanderthalensis "disparand" deja). Iar actuala varietate are suficiente sechele genetice dobindite in urma evolutiei de la un numar de aprox. 2000 de indivizi.
Este o ipoteza absurda, demonstrata insa genetic.
Cert este ca in urma cu 30.000 +/- 5.000 de ani s-a intamplat ceva.
Ceva care nu are nici o legatura cu evolutia.
...
Recunosc ca de multe ori sar peste amanunte. Lipsa acestora din continut pot duce intr-adevar la concluzii gresite.
Dicolo de sarcasmul vadit intentionat, pe care recunosc spasit ca l-am provocat, astept ipoteze si argumente fundamentate.
Multumesc.
ph.

p.s.
Mi-am adus aminte de un caz de "intalnire de gradul 3".
In acel caz martorul descria fiinta intalnita ca avand caracteristici reptiliene.
...
#57793 (raspuns la: #57680) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. Cassandra - de Paianjenul la: 06/07/2005 22:27:58
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
"chiar aici s-a demonstrat cu ajutorul Paianjenului, ca pornind de la interpretarea textuala a bibliei, se ajunge inevitabil la acceptarea intr-o forma sau alta a evolutiei."


- CORECT!...

Expresia "sa 'dea' pamintul vietuitoare/(viata!)..." (Geneza 1.24) indica

a. startul unui proces de aparitie a vietii pe pamint,

b. originea/sursa "materiei prime" necesare vietii: elemente chimice provenite de pe planeta noastra (nu de altundeva din Univers);


pina aici si evolutionismul spune acelasi lucru... (si, cum succesiunea logica este: forme simple > forme complexe - si nu invers - schemele cu increngatura animalelor, prezentate in manualele de biologie sint, probabil, si ele corecte).


...NUMAI CA...

...aspectele care ramin totusi obiectul controversei intre evolutionisti si creationisti ar fi:

1. daca aparitia vietii pe planeta Pamint a fost initiata (sau nu) de catre cineva cu un scop bine determinat

2. durata propriu-zisa a procesului de aparitie a vietii (evolutie/creatie) pe Pamint

3. daca omul a aparut ca o continuare a procesului mai sus mentionat... sau a fost facut pe alta cale de catre acel "cineva"

4. daca omul se afla (sau nu) si va ramine intr-un anume tip de relatie cu acel "cineva".


"...cei care resping teoria evolutiei o fac din lipsa de cunoastere in profunzime a continutului sau si/sau din refuz categoric de a o accepta din capul locului pe motive religioase. Mai ales cei din urma, se scolesc in spirit antievolutionist folosind surse creationiste de unde culeg “argumente” contra evolutiei (de fapt nu stiu exact ce contrazic si ca in realitate nu contrazic nimic) fara sa stie insa ca toate aceste pseudo-argumente nu au nici o valabilitate stiintifica."


- Intrucit nu toti muritorii de rind vor avea posibilitatea (in viata) sa studieze intreaga cantitate de informatii/date stiintifice acumulate (pina la un oarecare moment dat) de catre om(enire)

(pentru ca astfel sa ajunga la o concluzie bazata pe propriile lor studii...)

acesti muritori de rind vor avea in permanentza nevoie de o oarecare doza de credinta/incredere in semenii lor (care au o asemenea posibilitate...), iar optiunea lor (a muritorilor de rind) pentru cei in care se vor increde va va fi bazata pe diverse criterii si va ramine oricum subiectiva (indiferent daca evolutionistii sau creationistii au dreptate).

Zici la un moment dat:

"Omul este doar o specie printre multe altele, care ca si celelalte specii este supus pericolului extinctiei. Asta nu reprezinta nimic pentru viata pe pamint asa cum s-a demonstrat in miliardele de ani de cind ea a luat nastere pe aceasta planeta."

Daca asa stau lucrurile de ce-ar mai si insista muritorii de rind sa afle ADEVARUL?!!!...
#58355 (raspuns la: #57829) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
„Asa frumos vorbim despre munca” - de Simeon Dascalul la: 08/07/2005 13:33:27
(la: Munca)
Halucinant de-a dreptul. Entuziasm şi profesionalism – eu n-aş reuşi să scot expresii din astea nici la un chef la care-aş fi amestecat berea cu vin şi ţuică până mi s-ar fi rupt filmul.
În fine, frazele citate probabil sunt de la cei căraţi dincolo care au cunoscut alte condiţii.
Aici nici măcar nu se presupune că munca ar fi ceva bun, vreo menire, mai degrabă e ca plata pentru păcatul originar. Dacă eşti deştept şi te descurci – norocul tău, dacă nu - la muncă cu tine. Ce concluzie putem trage eu şi surorile mele comparându-i pe părinţii noştri care au muncit în comparaţie cu alţii care s-au orientat? Că munca e hărăzită ne-deştepţilor, bineînţeles, numai dacă au chef de subzistenţă. Uneori n-o garantează nici măcar pe aia.
Partea cu pasiunea mi s-a părut cea mai haioasă. Aici se cugetă multă vreme la alegerea unei meserii cu care să fii sigur că poţi plăti măcar cheltuielile de bloc. În primii mei ani de liceu părinţii se frământau mult ce facultate să aleagă. Pe baza experienţelor altora au picat dreptul şi economicele – nu prea utile dacă n-ai pe cineva. La fel şi medicina. Băiatul, mult mai mare decât mine al unei cunoştinţe a absolvit ceva pe la agronomie şi acuma se pare că are salariu destul de bun în ţara cangurilor. Dar mi-am dat şi eu cu părerea şi am zis că prefer să mă stresez cu limbajul Java decât cu bolile vitelor, aşa că am rămas pe partea tehnică. Totuşi Australia e departe şi noi sperăm încă, destul de ilogic, că în timp o să ajungă ţara asta un loc în care să se poată trăi acceptabil.
Mai particip din când în când la nişte proiecte, dar singura perioadă de muncă-muncă am avut-o două luni întregi în vacanţă, la negru bineînţeles. Pe de o parte era distractiv –am luat parte şi la şedinţe – destul de dese, partea proastă-i că erau după program. Am mers şi în delegaţie cu ordinul de deplasare făcut pe numele unui coleg „alb” şi mă gândeam câtă şpagă o să trebuiască să dea patronul şi la poliţie şi la inspectorii de muncă dacă buşesc maşina firmei pe-acolo.
Nu mă enervau comentariile de genul „ce nerecunoscători sunt studenţii ăştia pe care-i las să câştige experienţă în firmă, ba le mai dau şi un ban”. Era să las însă experienţa şi banul baltă când m-a trimis patronul la el acasă că-l sunase pruncul lui că nu-i mai merge duelmasters şi să-i trimită pe cineva de la firmă să vadă ce-i cu calculatorul.
Există şi munci mai simpatice – când avem timp merem să lucrăm grădina neamurilor din care o parte-i a noastră. Ne place la toţi, dar nu ştiu dacă am gândi la fel dacă ar trebui să trăim din asta. Parcă totuşi cei ajunşi la oraş au nimerit un pic mai bine.
Ar mai fi ceva exemple încurajatoare, dar mă gândesc la etimologie. Muncă vine dintr-un cuvânt slav care însemna tortură, schingiuire.
Moldova a facut Unirea! Cu Revolutia s'au pripit - de Regni la: 17/07/2005 01:56:55
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)

Opozitia s-a nascut in Iasi
Iasiul parea cumva pregatit pentru o actiune anticeausista si chiar anticomunista. In februarie 1983 actionase in oras un mic grup de studenti – intre care si Sorin Ovidiu Vantu – care fabrica manifeste batute la masina de scris si le imprastia in oras.

IMPOTRIVA! Locuitorii din Iasi au fost chemati prin manifeste si telefonic sa se opuna
Unul dintre manifeste, intitulat "Curaj, moldoveni!", indemna explicit la revolta impotriva lui Ceausescu. Descoperiti la inceputul lunii martie prin identificarea particularitatilor grafice ale masinii de scris folosite, studentii sunt anchetati si avertizati. La 28 martie 1983, "Consiliul de Stat adopta decretul privind regimul aparatelor de multiplicat, materialelor necesare reproducerii scrierilor si al masinilor de scris, prin care se introduce controlul politienesc asupra folosirii acestor aparate".
LUMINA, SA INVATAM! In februarie 1987, se produsese o neasteptata manifestatie a studentilor ieseni, provocata de conditiile de trai din caminele studentesti. In iarna 1986-1987, in Romania se inregistrasera temperaturi de –20 grade Celsius, cu o minima in Moldova de – 26 grade Celsius. Securitatea judetului Iasi a trecut atunci printr-un moment dificil, care se va repeta identic la Brasov, in noiembrie. Ea a informat din timp asupra pregatirii manifestatiei, aratand si cauzele – conditiile insuportabile din camine –, dar Comitetul Judetean de Partid nu a luat nici o masura. In acea zi de 16 februarie 1987 – arata col. Ciurlau, seful Securitatii Iasi –, studentii scandau: "Lumina, sa invatam!", "Apa, sa ne spalam!". "S--au oprit in Piata Unirii, au cantat imnul tarii, care era atunci, si pe la 12:30 au ajuns la camine si s-au culcat. Intre timp se daduse drumul la lumina, la caldura." A urmat insa imediat greva de la Uzinele Nicolina.
LA NICOLINA. La 16 februarie 1987, se declanseaza la Uzinele Nicolina o greva spontana, care il are drept protagonist pe Titi Iacob, rectificator, credincios al Bisericii Crestine dupa Evanghelie. "In fata primului secretar si a altor activisti de partid, a cerut drepturi pentru muncitori: duminica libera, salarii omenesti, caldura si lumina, alimente in magazine." Si in acest caz, Securitatea l-a informat pe primul secretar asupra faptului ca plata intarziata si diminuata a salariilor va duce la o incetare a lucrului in ziua de 16 februarie, simultan cu miscarea studenteasca. La fel se va intampla si la Brasov – puterea locala va ignora informatia, incercand apoi sa o ascunda de Bucuresti. Colonelul Ciurlau ii raporteaza generalului Vlad, care il pune in garda pe primul secretar. Acesta reactioneaza violent, anuntand destituirea lui Ciurlau si telefonand unor lideri ai partidului, membri in CPEx, pentru a protesta pentru "abuzurile" Securitatii.
REFUZUL. In momentul izbucnirii grevei de la Nicolina, primul secretar ordona Militiei sa intervina in intreprindere, sa imprastie grupul de grevisti si sa-i aresteze pe capi. Inspectorul MI si seful Securitatii refuza. In aceste conditii, primul secretar abordeaza direct Sectia militara a CC, cerand destituirea conducerii Securitatii Iasi si arestarea col. Ciurlau. Gen. Vlad il va trimite de urgenta la Iasi pe col. Ratiu, seful Directiei I, pentru a aplana lucrurile. Cu aceasta ocazie, col. Gheorghe Ratiu va arata "pericolul lipsei de prevedere si de masuri, in conditiile intensificarii actiunilor ostile Romaniei, inclusiv de peste Prut". Conducerea politica a Iasiului va anunta la Bucuresti ca greva de la Nicolina a fost generata de membrii unei secte – trimitere la credinta lui Titi Iacob – si ca a fost o provocare straina dezamorsata de activul de partid din intreprindere, explicatie care a multumit conducerea centrala.
CONSTIINTA NATIONALA. Evenimentele din decembrie 1989 de la Iasi trebuie incadrate si intelese intr-un context specific marelui oras moldovean. In primul rand, lasand la o parte orice tentatie spre patriotismul local al eroilor acelei tentative de revolta, Iasiul a fost, era si continua sa fie un centru cultural si traditional foarte puternic. Din punct de vedere al intensitatii vietii culturale, Iasiul este cel mai important centru al tarii, prin mediul spiritual laic si religios de inalta calitate si consistenta, prin permanenta aplecare asupra traditiei culturale si istorice a provinciei, prin unul dintre cele mai solide centre istoriografice si arheologice, prin faima si valoarea Universitatii, prin personalitatile ramase in oras si atasate orasului, Moldovei si problemei romanilor de peste Prut. Sa nu uitam ca Iasiul a fost centrul miscarii nationaliste romane! Primul supus influentei si agresiunii tariste si bolsevice, Iasiul a rezistat si prin dimensionarea, uneori pana la exces, a reactiei sale nationaliste. In Iasi aparea o presa literara foarte ofensiva, care dadea mereu bataie de cap cenzurii. Toate aceste elemente de imagologie urbana si regionala sunt amintite pentru a sublinia ca orice miscare de protest sau de revolta la Iasi, indiferent ce cauza sociala sau economica ar fi avut, a fost intotdeauna preponderent politica, iar caracterul preponderent politic a fost dat mereu de substratul national al intelegerii profunde si lucide a intereselor nationale. Chiar si Dan Petrescu, un anticomunist notoriu, dar rezervat in ceea ce priveste nationalismul, se manifesta cu scopul de a trezi constiinta nationala a romanilor in contrast cu delirul propagandistic al dictaturii ceausiste.
"JOS COMUNISMUL!" Altfel spus, la Iasi, spre deosebire de alte centre protestatare notorii ale tarii – Brasov, Petrosani, Bucuresti –, unde de la nemultumiri sociale se ajungea conjunctural la continut politic, sursele economice sau sociale ale protestului iesean au avut intotdeauna o directie ideologica precisa spre interesul national, fiind privite ca anomalii, abuzuri sau erori economice si sociale ale Puterii care slabeau, destructurau sau distrugeau elemente definitorii ale natiunii. De aceea, erorile si abuzurile lui Ceausescu erau privite la Iasi ca antinationale, nu neaparat ca expresie a tipologiei unei dictaturi personale. Dupa 1986, protestul unor grupuri intelectuale a fost direct anticomunist, influentat la fel de direct de evolutia liberalizarii Estului si de ideea folosirii acelui moment pentru o rasturnare de sistem, nu pentru o perestroika. Subliniez aici ca fenomenul "graffito" de la Iasi – inscriptionare pe ziduri a unor mesaje – a avut mult inaintea altor orase un continut explicit anticomunist, cea mai fecventa inscriptie find "Jos comunismul!". Nuantele acestea erau transmise de intelectualitate, de preotii ortodocsi si catolici in permanenta catre muncitori printr-o multitudine de mesaje. Iasiul avea si o traditie muncitoreasca aparte, imbogatita de conflictul dintre propaganda si actiunea bolsevica si miscarea nationalista muncitoreasca din oras intre 1917 si 1920, de permanentele instigari sovietice ale muncitorimii iesene pana in 1944, precum si de interesul privilegiat acordat de regimul comunist industriei iesene, considerate ca facand parte din "avangarda miscarii muncitoresti" din Romania. In oras se aflau doua unitati industriale importante: Uzinele Nicolina si Combinatul de Utilaj Greu (CUG), un mamut energofag, care in ultimii 5 ani, inainte de 1989, supravietuia numai din comenzi pentru URSS, niciodata livrate la timp. In iarna anului 1985 autorul acestor randuri a vazut la fata locului cuptoarele de la CUG Iasi cu topitura racita si cu zapada asezata in ele ca urmare a faptului ca ningea prin plafoanele halelor. In aceasta conjunctura, pentru ca o revolta la Iasi sa aiba succes, ea trebuia sa indeplineasca anumite conditii care presupuneau constituirea unui nucleu al intelectualitatii iesene, preluarea initiativei si conducerea actiunii – pentru a proiecta si mentine caracterul politic al revoltei –, si realizarea unei legaturi organizatorice intre acest grup si muncitorime, astfel incat forta protestului social si economic sa fie canalizata direct spre finalitatea sa politica. Un astfel de grup a aparut la Iasi in decembrie 1989.
GRUPUL LUI DAN PETRESCU


PIATA UNIRII. In acest loc trebuia sa izbucneasca Revolutia Romana
La Iasi isi continua activitatea opozitionista Dan Petrescu, acesta acordand un interviu ziarului Liberation in ianuarie 1988, care se intitula "Nu Ceausescu este singurul vinovat" si se incheia cu fraza: "Este mai usor sa-l omoram pe Ceausescu, decat sa schimbam sistemul". In octombrie 1989, Dan Petrescu da un interviu telefonic postului de radio Europa Libera, in care anunta ca intra in greva foamei si se pronunta cu temeritate si cu argumente impotriva realegerii lui Nicolae Ceausescu la Congresul din noiembrie. Retinut pentru cateva ore, el este eliberat si supus la domiciliu fortat. Ca urmare a transmiterii interviurilor lui Dan Petrescu si Luca Pitu, o lista de protest se completeaza cu 11 semnaturi, inclusiv a Doinei Cornea. Directia I a Securitatii considera miscarea ca nesemnificativa.
Aparitia Frontului Popular Roman
Initiatorul (grupului de rezistenta anticomunista de la Iasi) a fost Stefan Prutianu, economist la Centrul de Cercetari Stiintifice si Inginerie Tehnologica pentru Utilaj Metalurgic si Prese (CCSITUMP) cu sediul in incinta CUG Iasi. Acesta l-a contactat in luna august pe Cassian Maria Spiridon, inginer la aceeasi institutie si scriitor. Intr-un program de televiziune dedicat Revolutiei din decembrie 1989, Stefan Prutianu va declara: "Era o oarecare inconstienta, adesea si o nebunie, nu o simpla dorinta de aventura. Ideea era de a provoca o comunicare, de a crea o retea de persoane prin care o soapta din gura in gura sa ne lege intr-o conspiratie. Frontul Popular Roman le spuneam ca este o organizatie secreta, puternica. Ea inca nu exista, el se initia, era la inceput".
MODELUL. Intre 7 si 10 noiembrie, la Chisinau se desfasurase o actiune violenta prin care nucleul nationalist autentic incercase sa dea un caracter antisovietic miscarii. La 16 noiembrie, seful comunistilor din RSS Moldoveneasca este inlocuit de Petru Lucinschi. Acesta, impreuna cu Mircea Snegur reprezentau varful echipei gorbacioviste. Revista Literatura si Arta, publicatie care conta drept oficios al Frontului Popular din Moldova, "va declansa un desantat cult al personalitatii domnilor Petru Lucinschi si Mircea Snegur". In plus, asa cum am enuntat deja, din februarie 1989, iesenii ascultau la Europa Libera tot felul de mesaje incurajatoare venite de la Chisinau. Nestor Rates si N.C. Munteanu vor aminti zece ani mai tarziu cum au fost contactati de doua personalitati basarabene, Ioan Druta si Ilia Constantinovschi, despre care au aflat mai tarziu ca primul provenea din anturajul lui Gorbaciov, iar al doilea fusese colonel KGB in anii '50. In primul interviu acordat de Mircea Dinescu dupa Revolutie lui Mircea Nedelciu, cunoscutul disident arata ca l-a cunoscut pe acel colonel KGB: "Eu am cunoscut un batran scriitor emigrat in URSS, Ilia Constantinovski, care spunea: "In socialism, anii trec foarte usor, zilele trec ingrozitor de greu"".
FARA TEAMA. Data convenita de initiatori pentru aparitia formala a Frontului Popular Roman este 27 noiembrie 1989, data la care cei doi au hotarat sa-l constituie si sa-i dea un nume stabil. Primii cu care au luat legatura Prutianu si Cassian Maria Spiridon au fost poetii Aurel Stefanachi si Nicolae Panaite. Acestia erau de mult sub observatia Securitatii, suportand si niste perchezitii. Fiind vazuti de mai multe ori in anturajul altor scriitori tinuti sub observatie la Uniunea Scriitorilor din Bucuresti si avand in vedere mediul viciat de delatiune de acolo, cei doi ieseni au intrat de la inceput in vizorul Securitatii. Aurel Stefanache, aflat la Bucuresti inca din 8 noiembrie, va anunta cel putin 20 de scriitori ca la Iasi se organizeaza un grup de rezistenta anticomunista, Stefanache facand acest anunt deliberat si constient ca Securitatea va afla foarte repede de ei. Cel putin in zona grupului Stefanache-Panaite-Cassian Spiridon, hotararea de a actiona trecuse deja peste orice forma de teama. La debut, micul grup gandeste sa lanseze o serie de scrisori la postul de radio Europa Libera, insa, observand rezultatul nul al demersurilor grupului Dan Petrescu, membrii grupului renunta la aceasta idee si hotarasc sa organizeze o maniestatie anticomunista, anuntata prin manifeste. Totodata, ei decid sa dea un caracter organizat si conspirativ Frontului Popular Roman. Fiecare membru trebuia pentru inceput sa contacteze alti trei colegi sau cunoscuti si acestia, la randul lor, sa anunte fiecare pe alti trei s.a.m.d.
RAMIFICATIILE. O prima ramura desprinsa din nucleul central a fost cea a inginerului Ionel Sacaleanu (CCSITUMP). O alta, care se va dovedi foarte activa, va porni de la inginerul Georgel Morariu si va ajunge la fratii Emilian si Dan Stoica, ei aflandu-se in legatura cu Petru Fodor, Vasile Ilascu, Vasile Bebe Sfidineac. Grupul de la CUG Iasi a intrat apoi in legatura – in jurul datei de 1 decembrie, prin Stefan Prutianu – cu Titi Iacob de la Uzinele Nicolina, care la randul sau il contacteaza pe inginerul Petrica Duse, de la aceeasi intreprindere. O alta ramura a Frontului l-a avut ca initiator pe inginerul Vasile Vicol. Securitatea a aflat de aceasta initiativa inca de la constituirea grupului de la CUG, avand in vedere ca toti cei patru membri fondatori ai Frontului Popular de la Iasi se aflau sub urmarire informativa, iar Titi Iacob, ca fost luptator anticeausist notoriu, era sub urmarire permanenta. Conform unui fost ofiter al Directiei I a Securitatii, "la inceput, urmarirea persoanelor de la Iasi a vizat stabilirea caracterului organizat al activitatii lor (pentru a putea fi incadrate la "complot", n.a.) si a avut initial un aspect strict local, judetean. La un moment dat insa, unii membri ai grupului, incercand sa-si extinda reteaua organizatorica, au dat peste indivizi care erau la randul lor urmariti, pe contraspionaj, pentru legaturi cu sovieticii. Din clipa aceea s-a intrat intr-o misiune combinata si a intrat pe fir Bucurestiul. Treaba a luat amploare si mijloacele puse in miscare pentru cunoasterea actiunii s-au diversificat. Baietii de la CUG cazusera (fara sa vrea, n.a.) pe o operatiune in curs a sovieticilor".
OPERATIUNEA MOSCOVEI. Operatiunea sovietica viza mai de mult mediul muncitoresc, in care reusise o serie de penetrari. Cele mai multe fusesera realizate cu acoperirea misiunii – adica nu li se spusese ca este vorba de o operatiune a URSS –, dar au fost si cateva situatii in care, suspectat asupra provenientei sale, agentul sovietic a dat de inteles ca aceasta corespunde realitatii, dar numai in contextul liberalizarii din Basarabia, care ar trebui facuta si in Moldova de dincoace de Prut. Apoi, daca purtai o discutie cu un ziarist sovietic intr-un restaurant si acesta iti vorbea de Gorbaciov si de nevoia de a-l schimba pe Ceausescu, nu trebuia sa fii prea versat ca sa-ti dai seama cu cine stai de vorba in realitate. In general, fosti ofiteri de Securitate implicati in operatiunea de la Iasi afirma ca reusisera sa identifice si sa preia sub control aproape toate retelele folosite de sovietici la Iasi. In plus, ascultarea si decriptarea comunicatiilor peste Prut era facuta intens si de Securitate, si de Armata. Imediat ce erau efectuate contacte cu revolutionari ieseni, agentura sovietica transmitea la Centru, care se afla pe teritoriul Basarabiei, evolutia legaturii. Avand si datele furnizate de reteaua de informatori, Securitatea detinea informatii din cel putin doua surse, cat se poate de timpuriu, astfel ca a declansat o operatiune de identificare si monitorizare a grupului revolutionar.

UM 0110 IN ACTIUNE. Grupul Frontului Popular Roman era mult mai periculos pentru securitatea statului comunist si pentru regim prin doua aspecte decisive: avea un contact direct cu mediul muncitoresc si era cel mai indicat la folosirea sa de catre agentura sovietica datorita coincidentei de scop final – revolta populara. Pentru a preveni declansarea revoltei, Securitatea Judetului Iasi a primit sprijinul Directiei conduse de generalul Victor Neculicioiu. Acesta era seful UM 0110, adica al asa-numitei unitati anti-KGB. Informatia este importanta pentru ca, prin nivelul de reprezentare si prin misiune, aceasta delegare arata clar ca Securitatea avea informatii despre o implicare importanta a serviciilor secrete sovietice. La 12 iunie 1994, in timpul audierii la Comisia Senatoriala, generalul Neculicioiu a declarat: "In 14 decembrie eu am fost trimis la Iasi cu o echipa care, pe specificul meu, sa vada implicarea rusilor. Adica s-a semnalat ca acolo, cum s-a raportat la conducere, precis nu stiu, ce mi s-a spus mie, ca acolo urmeaza sa fie o actiune mai de anvergura si toata treaba a fost ca trebuie sa vad implicarea rusilor in ceea ce inseamna ca vor sa faca aia acolo. Sa scoata, dupa cate am inteles, lumea in strada. S-au dat niste manifeste, cand am ajuns eu acolo, de fapt in 15 dimineata, am fost pus in tema mai exact, erau 2 sau 3 insi retinuti. Si declarasera deja ca unul a facut o organizatie de recrutari din astea, nu stiu daca e bine spus in piramida – el recruta pe unul, si ala trebuie sa recruteze alti 3 – ceva de genul asta; o scamatorie. Manifestul, ce spunea acolo, ca trebuie ca tara noastra sa adere la perestroika. Deci avea o tenta oarecum ruseasca. O fi mana rusilor, n-o fi mana rusilor? Si am mers si cu niste ofiteri din cadrul unitatii, pe rusi, pe alte categorii, sa vedem ce fac rusii. E drept ca zona era batuta de rusi; aveau oameni care ii tineau la curent si cadre de informatii de la ambasada".

Cassian Maria Spiridon explica felul in care s-a format nucleul miscarii revolutionare de la Iasi: "Ideea cu miscarea din 14 decembrie a pornit de la Frontul Popular din Republica Moldova. Noi ne uitam la televizor, vedeam ca Frontul Popular de dincolo de Prut este o forta politica suficient de puternica pentru a impune limba romana, alfabetul latin – in conditiile in care regimul sovietic impusese alfabetul chirilic, limba rusa ca limba de stat – si atunci, mai in gluma, mai in serios, impreuna cu cativa colegi de la Istitutul unde lucram atunci – Institutul de Cercetari pentru Utilaj Metalurgic si Prese, care era pe langa CUG – am hotarat sa facem si noi un Front Popular. Pas cu pas, ideea a prins contur si s-a transformat in realitate". Postul de televiziune Chisinau transmitea toate mesajele gorbacioviste, buletinele de stiri de la Moscova, precum si desfasurarea evenimentelor din republica in sensul transformarilor dictate de scenariul KGB-ului.

NAIVII
Conform versiunii publice, liderii Frontului Popular Roman de la Iasi au hotarat, incepand cu data de 10 decembrie 1989, sa organizeze un miting in Piata Unirii, "unde cativa dintre noi trebuiau sa vorbeasca: Stefan Prutianu despre starea economica, Titi Iacob despre starea deplorabila a muncitorilor, iar eu (Cassian Maria Spiridon, n.a.) despre dezastrul din cultura". Au fost scrise de mana sau stampilate cu guma cateva mii de manifeste (tip fluturasi) care chemau populatia la adunare in Piata Unirii in ziua de 14 decembrie, iar unii cetateni au fost apelati telefonic si informati asupra mitingului de protest. Unele manifeste au fost amplasate in cutiile postale de la parterul unor blocuri de locuinte, altele au fost duse in pachete si lasate la poarta caminelor studentesti. Cassian Maria Spiridon nu crede in versiunea unei scurgeri de informatii din interiorul grupului, dar este convins ca felul primitiv si amator in care au actionat la raspandirea manifestelor si purtarea convorbirilor telefonice au dus la identificarea rapida a autorilor de catre Securitate. Din investigatia autorului izvoraste o cu totul alta concluzie: au fost identificati inca de la primele miscari, din cauza legaturilor cu grupul masiv de informatori de la Uniunea Scriitorilor din Bucuresti, dar Securitatea era interesata de legatura lor peste Prut. (...)
Fragment din volumul "Istoria loviturilor de stat in Romania – o tragedie romaneasca” de Alex Mihai Stoenescu, Editura RAO-2004
.


#59983 (raspuns la: #56893) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
So Happy, de-abia acum am vaz - de RSI la: 19/07/2005 07:30:23
(la: Vizite-n astral si din tainele egoului)
So Happy, de-abia acum am vazut comentariul tau care mi-era adresat. Nu-s religios si nu ma simt ofensat de ceea ce ai scris. Eu dadusem exemplul cu Moise ca raspuns la o intrebare retorica a lui Cattalin . Voia sa spuna ca numai Iisus nu a murit niciodata. Asa ca l-am corectat cu ex. lui Moise, pt. ca stiu ca si crestinii ortodocsi cred in VT.
Diferentele intre religiile monoteiste se pot datora partial si dorintei celor ce le-au legiferat si institutionalizat de a se indeparta de modelul initial. De pilda crestinismul nu contine legile religiose evreiesti privind sabatul, circumcizia,mancarea casher etc. pentru ca..."a venit Mesia si aceste legi nu mai sunt necesare". Adevaratulmotiv este acela ca apostolii crestini au inceput sa faca prozeliti in randul claselor sociale defavorizate din imperiul roman, a popoarelor "barbare" etc. pentru care aceste legi nu erau clare si acceptabile ( preupun ca mai ales circumcizia ;)). Tot asa sarbatoarea Craciunului a ajuns pe 25 decembrie (solstitiul de iarna) pentru armonizarea cu sarbatoarea pagana a lui Sol Invictus (soarele invincibil) zeul caruia i se inchina imparatul Constantin.
Dumnezeu, daca exista, este unul si unic si dupa parerea mea deci el este creatorul tuturor. Cu ce sunt eu mai aproape de El decat altii ? El ii iubeste pe "drept-credinciosi" mai mult decat pe ceilalti copii ai lui care si ei se cred cei "drept-credinciosi"?
=================
"- Dubito ergo cogito"
"- Cogito ergo sum"

Descartes
#60256 (raspuns la: #59503) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pt cei din toronto&co - de HateFree la: 21/07/2005 03:06:10
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
Nu stiu cum sustineti voi ca in state si in canada oamenii nu ii prea inghit pe homosexuali si tot dati pe aici cu exemple din viata scolareilor care isi exprima prin expresia "it's gay" dezgustul sau din emisiuni tv unde gay pierd concursul tocmai pentru ca sunt out, cand ultimile stiri spun:

TORONTO - Canada legalized gay marriage Wednesday, becoming the world's fourth nation to grant full legal rights to same-sex couples. Supreme Court Chief Justice Beverley McLachlin signed the legislation making it law, hours after it was approved by the Senate late Tuesday night despite strong opposition from Conservatives and religious leaders.


Cat despre partea cu sex-simbolurile masculine care nu ar fi putut deveni sex simboluri daca isi recunosteau public homosexualitatea, sa nu ma gandesc la ce pozitie sociala avea femeia cu un secol si ceva in urma si ce inseamna ea astazi pt societ contemp....

Si nu mai departe de 1879, cand Henrik Ibsen scria "O casa de papusi", prima piesa de teatru feminista (culmea, scrisa de un misogin!!!), reactia publicului vremei a fost atat de virulenta incat Ibsen (care era o personalitate notorie inca din timpul vietii) A FOST OBLIGAT sa scrie un al doilea final, in care Nora se intorcea la sotul ei si isi cerea scuze!!!! lol, fiti siguri ca argumentele conservatorilor vremii veneau din aceeasi zona quasi morala-religioasa ca si argumentele contemporanilor nostrii

Oare chiar evolueaza mentalitatea umana in pofida celor care trag de ea indarat cu disperare si peste inca vreo 10 ani vom avea sex-simboluri masculine care sa-si recunoasca homosexualitatea fara sa le fie teama ca le va afecta imaginea????
#60653 (raspuns la: #60249) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
De ce avem nevoie de reguli!? - de irina fiorentina la: 25/07/2005 23:55:04
(la: cine este in masura sa puna reguli in domeniile artistice?)
Regulile servesc doar pentru a fi infrante!

Dar in arta, de cele mai multe ori, infrangerea regulilor academice (din momentul in care vorbim de academism...) e un joc al roatei de noroc: poti fi aplaudat si cumparat/cotat sau poti fi uitat. Depinde totul de gustul epocii (si implicit de procentul de conformism al artistului), de cele mai multe ori alimentat de opinii mai mult sau mai putin autorizate (a se citi si "sustinute politic sau religios" - valabil in timpurile de azi dar si in cele mai vechi, in care arta putea fi instrument de manipulare vizuala), exprimate de intelectuali, critici, esteti si asa mai departe.

Nu reusesc sa inteleg daca aceasta paranteza: "In vremea aceea multi artisti se limitau doar la a gasi o imagine expresiva, care vorbea de la sine pe care o reproduceau, cu mici diferente de executie, bineinteles"e strict referita la arta religioasa sau la arta in general.

O opera de arta nu poate vorbi de la sine, cu exceptia cazului in care e "facuta" de o "fiinta divina". Traditia crestina a transpus aceasta idee in consacrarea reprezentarii Valului Veronicai sau Mandylion (Fata lui Hristos, cea nefacuta de mana de om): expresia cea mai directa, supranaturala, a divinitatii Omului Hristos.
Acelasi lucru l-am putea spune de Templele megalitice sau de Piramidele Egiptului, dar stim foarte bine ca toate sunt oricum expresii ale nelinistii sufletului uman, in permanenta cautare a apropierii cu Cel mai presus de toate...sau poate mai simplu, manifestari ale megalomaniei unora.

Operele de arta laica vor fi atunci expresia eului, egoului, egocentrismului, meditatiei, reflexie a angoaselor si conflictelor interioare ale artistului, care daca nu are norocul de a fi un privilegiat al vremii lui (cum a fost un Rubens sau Raffaello) sfarseste prin a fi un marginalizat (cum ar fi un van Gogh)!? Si atunci opera sa va reflecta gustul epocii sau contradictia intre ceea ce epoca vrea si impulsul sau creator, chiar genial dar de neinteles in ochii contemporanilor.

Exista si arta manifest, arta document, care imortalizeaza momente ale istoriei unui popor sau civilizatii...dar aceste manifestari cu caracter programatic sau oricum cu intentii educative sau moralizatoare pot fi oricum integrate intentiei personale a artistului de a fi un martor si ilustrator al epocii sale.

Azi arta nu mai e arta-mestesug pentru a satisface gustul unei epoci sau a unei elite de comisionari bogati; nu mai e pasiune si proces de ardere pentru a renaste; nu e proces de cunoastere, de traducere a realitatii intr-un limbaj personal si original; ci, de prea multe ori, doar efortul de a umple un gol...care poate fi individual, dar tot atat de bine ramane gol si in plan colectiv daca cel care creeaza nu ofera mijloacele necesare descifrarii limbajului pe care-l foloseste sau daca publicul nu are pregatirea necesara pentru a recepta si decodifica acest mesaj.

Exista si o arta fotografica, care poate raspunde unui anume gust estetic al mediocritatii /mediei, dar de multe ori e doar o reeditare a unor expresii din trecut sau o cercetare cu mijloace moderne, chiar si supertehnologice, a unui proces creator care si-a epuizat mijloacele de expresie traditionale (as include aici curentul Popart, arta grafica, publicitara s.a.m.d.).

Eu personal m-as abtine in a defini reguli domeniilor artistice, dar as insista asupra necesitatii descoperirii originilor artei, a gestului primordial in care Omul primitiv crea fara a-si pune problema creatiei sau recunoasterii sale de catre comunitate, fiind in acelasi timp un "ales" al timpului sau prin talentul sau mestesugul pe care il poseda. Si revin aici cu idea de "arta gestuala" (valabila in arta stampelor japoneze, de exemplu), adica moment de exprimare artistica de valoare si valabil atat timp cat este realizat. Un singur exemplu, coplesitor: in una din grotele franceze in care sau descoperit reprezentari murale preistorice, nivelul la care au fost realizate (ma refer la nivelul fizic: pe un plafon putin accesibil) nu permitea in stadiul initial, al preistoriei, vizionarea de catre artist a operei sale finite. Deci el crea, desena, poate chiar cu o intentie totemica sau taumaturgica sau cine stie ce alt semificat, dar nu-si putea vedea creatia si deci nu putea avea privilegiul de a fi "aplaudat". Asa cum Gaudi nu a reusit sa-si vada impozanta creatie - Sagrada Famiglia - in faza finala (nici acum nu e terminata, din cate am inteles, pentru ca din pacate inca nu am fost sa o vad).

Ce au in comun artistul preistoric si arhitectul secolului XX? Impulsul, gestul, nelinistea, indemanarea, vizionarismul, imaginatia, corespondenta totala intre mana care deseneaza/proiecteaza si mintea care imagineaza.
Au avut ei reguli, cineva le-a impus reguli, au simtit nevoia? Nu cred, dimpotriva, au urmat instinctul creator si au reusit sa lase astfel ceva unic urmasilor lor.

Bineinteles ca regulile exista, dar de multe ori sunt reguli nescrise, descoperite si verificate experimental (cum ar fi regulile reprezentarilor prospetice in pictura si arhitectura, reevaluate si rescrise in Renasterea timpurie si de apogeu). Cand regulile se opresc insa la aspectul tehnic sau uneori formal sunt mai putin periculoase decat regulile care constrang continutul sa se limiteze la anumite tematici sau simbologii (a se vedea arta epocii socialiste, arta epocii industrializate...totul tehnica si "estetica" functionala sau ideologica), pentru ca astfel "disciplina gustului" devine model de educatie estetica colectiva si limiteaza expresia individuala, liberul arbitru si capacitatea de a crea, de a fi creativ.

Deci, mai putine reguli, mai multa libertate si posibilitate de a crea, de a se exprima.

irina,
candva traitoare pe taramul artei.
lipici - de rodi la: 27/07/2005 01:30:36
(la: cine este in masura sa puna reguli in domeniile artistice?)
Pentru mine arta este recrearea lumii de catre artist dupa "chipul si asemanarea lui", asa cum Dumnzeu a creat lumea in care traim. De aceea ma astept sa gasesc in arta o dimensiune infinita, viata si legile care o guverneaza ( deoarece arbitrariul, haoticul inseamna moarte pana la urma), si nu mesajul. Defapt ce "mesaj" poate avea viata insasi? Poate doar acela ca Dumnezeu este. Daca te referi cumva la mesajul social, ei bine eu niciodata n-am avut incredere in mesajele sociale ale artistilor, defapt de multe ori mi s-au parut naivi in a intelege lumea in care traim, oricat de mari artisti ar fi fost ei. Dar nici nu am pretentia, nu asta caut in opera lor. Ii caut pe ei insisi.
Prin legi binenteles ma refer la cele stabilite de artist. Orice opera de arta este o fereastra catre aceasta lume a artistului, care incearca sa redea esenta ei, folosind expresia specifica vremii artistului, si asta nu ca o concesie facuta consumatorilor de arta (noua adica) ci pentru ca artistul insusi poarta amprenta spirituala a vremurilor lui. Nu cred in artistul caruia i se pot face reguli pe care el le exprima in arta. Sunt sigura ca exista si astfel de artisti (defapt poate cei mai multi), artistul adevarat insa isi exprima propria sa lume.
Ce rol au criticii? Dupa parerea mea au un rol imens , defapt nici nu-mi imaginez arta fara ei, oricat de nepopular ar suna asta. Ca sa continui paralela cu credinta, criticii sunt, daca vrei puntea dintre arta si noi consumatorii, asa cum preotii ( adevarati... exista si impostori binenteles) sunt puntea dintre Dumnezeu si noi. Ei nu fac regulile, ei inteleg Creatia, legile ei, si o exprima intr-o doctrina, daca vrei. Doctrina aceea nu este facuta pentru artist in nici un caz, ci e doar o expresie a artei sale. Pe intelesul muritorilor, daca vrei. Eu cred ca orice creatie are nevoie de o Biblie. Ce zici?
To So happy! - de irina fiorentina la: 28/07/2005 20:18:08
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
Ce sa spun, in unele chestiuni ai dreptate, dar afirmatiile tale imi dau senzatia ca te-ai obisnuit sa te conformezi unor scheme mentale mult difuzate si unor argumentatii generalizate...in baza unor principii sau convingeri pe care nu pot sa le contest, dar pot sa le contraargumentez.

In primul rand, homosexualitatea a fost de prin anii '70 esclusa din DSM IV - Manualul APA (Asociatiei Psihiatrilor Americani), deci nu se mai poate vorbi, nici macar d.p.d.v stiintific, de boala sau deviatie sexuala.

In al doilea rand, ceea ce afirmi tu, si anume, asa-zisul principiu universal al cauzei si efectului in realitate nu e decat o prejudecata filozofica (trebuie sa recunosc ca si eu am fost suprinsa cand am aflat acest lucru, dar era o prietena cu facultatea de filozofie la activ, intre altele o persoana de o extraordinara inteligenta, deci nu ma pot indoi asupra afirmatiei sale).

Cat despre materialismul ce ar rezulta din formatia ta profesionala - inginer ai spus - nu are nimic de face. Poate mai curand cu o anumita educatie si experienta de viata care ti-a dat poate satisfactia dar si dificultatea de a afla ce inseamna sa trebuiasca sa-ti castigi un loc sub soare cu fortele proprii si in consecinta sa stii sa pretuiesti valorile materiale ale acestei vieti.

Acestea fiind spuse, nu cred ca are sens sa pui in aceeasi turma politicienii cu sociologii sau daca vrei cu filozofii. Sunt categorii, chiar si numai la nivel profesional, complet diferite si cu comportamente diferite.

Intre altele, cred ca legalizarea casatoriilor intre gay sau lesbiene - concept cu care nu sunt deloc de acord, pentru ca legamantul casatoriei trebuie sa asigure unirea unui barbat cu o femeie, pentru crearea acelei celule capabile sa duca si la procreare - este o exigenta impusa de transformari ale societatii actuale liberale si "democratice", fiind vazuta de adeptii acesteia ca un mod de a-si exercita drepturile umane atat de mult invocate de atatea organisme internationale. Dupa mult esecole de anihilare si ascundere a acestor realitati - gay si lesbiene - acestia vor sa fie recunoscuti nu numai ca persoane normale ci si in exercitarea drepturilor lor "naturale". Daca s-a ajuns la o manipulare la nivel politic sau social al acestor revendicari prea mult timp reprimate e un alt aspect si ar trebui sa instituim o nou conferinta asupra modalitatilor si consecintelor manipularii politice sau sociale.

Pe de alta parte nu putem nega faptul ca multi dintre intelectualii sau oamenii de stiinta, de arta care au trait pe acest pamant au fost gay, chiar si nedeclarati public. Dau doar exemplul lui Michelangelo, da Vinci, Hamingway, Oscar Wilde, Freddy Mercury, Valentino si cred ca e suficient pentru a spune ca au fost sau sunt persoane privilegiate, care au lasat ceva in urma lor, valabil pentru omenire...doar pentru optiunea lor sexuala nu cred ca trebuie exclusi din cartea vietii sau a istoriei.

Mai curand cred ca suntem noi, cei care aparam atat de infocat eterosexualitatea in detrimentul celorlalti, diversi de noi, cei care falsificam realitatea si cream tabuuri inutile, gandind si actionand "unilateral". In fond Universul e in evolutie si legile sale sunt independente si nu totalmente cunoscute gandirii umane...ar fi ipocrit sa limitam Universul si manifestarile sale doar pentru ca gandirea noastra, obiceiurile noastre nu pot accepta si alte manifestari sau expresii ale diversitatii sale, in numele unei morale sau a binelui colectiv. Si Hitler facea apel la o morala si la un bine colectiv ca si tot atatia alti dictatori, dar asta nu inseamna ca actiona in interesul comunitatii.

Ar fi multe de spus, dar acum am de rezolvat niste probleme si trebuie sa inchei discursul...sper sa fi fost suficient de coerenta.

Pe curand,
Irina.
#62004 (raspuns la: #61860) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
irina - de rodi la: 29/07/2005 02:07:37
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
As vrea si eu sa contraargumentez (fara sa contest...) cateva pasaje din mesajul tau, se poate?

In primul rand, homosexualitatea a fost de prin anii '70 esclusa din DSM IV - Manualul APA (Asociatiei Psihiatrilor Americani), deci nu se mai poate vorbi, nici macar d.p.d.v stiintific, de boala sau deviatie sexuala.

Homosexualitatea a fost scoasa de pe lista bolilor mintale in 1973 la presiunea activistilor homosexuali. Nici o descoperire noua stiintifica (NONE) n-a dus la aceasta decizie. Activistii homosexualii au spus ca ei sunt normali si ca nu vor sa fie tratati. Punct. Pe asta s-a bazat decizia "stiintifica".

In al doilea rand, ceea ce afirmi tu, si anume, asa-zisul principiu universal al cauzei si efectului in realitate nu e decat o prejudecata filozofica

Sper ca Happy intelege fraza asta, ca pe mine m-a lasat... curioasa, cel putin.

experienta de viata care ti-a dat poate satisfactia dar si dificultatea de a afla....

cu alte cuvinte Happy a avut satisfactia de a avea dificultatea in a afla... sau a avut satisfactia de a nu afla...? ce mai, sunt tare de cap!

Acestea fiind spuse, nu cred ca are sens sa pui in aceeasi turma politicienii cu sociologii sau daca vrei cu filozofii. Sunt categorii, chiar si numai la nivel profesional, complet diferite si cu comportamente diferite.

a.... pai asta-i clar. In sfarsit, ca ma speriasem...

Intre altele, cred ca legalizarea casatoriilor intre gay sau lesbiene - concept cu care nu sunt deloc de acord, pentru ca legamantul casatoriei trebuie sa asigure unirea unui barbat cu o femeie

si sexul in sine de ce n-ar fi tot asa, intre un barbat si o femeie(ca stii de-aia au fost create doua sexe)? Si-apoi , cu definitia asta casatoriei, nu cumva contrazici ce spui mai incolo? Mi se pare mie sau tu cam "aperi prea infocat heterosexualitatea in detrimentul celorlalti"? Daca sexul homo e normal, de ce n-ar fi si casatoria same-sex normala?

, pentru crearea acelei celule capabile sa duca si la procreare

adica a zigotului daca nu ma-nsel? zic si eu asa, nu stiu....

- este o exigenta impusa de transformari ale societatii actuale liberale si "democratice",

deci nu esti de acord cu same-sex marriage, dar recunosti ca e o exigenta , adica o necesitate. Am ghicit?


Pe de alta parte nu putem nega faptul ca multi dintre intelectualii sau oamenii de stiinta, de arta care au trait pe acest pamant au fost gay, chiar si nedeclarati public. Dau doar exemplul lui Michelangelo, da Vinci, Hamingway, Oscar Wilde, Freddy Mercury, Valentino ...

Cu Freddy Mercury si Valentino sunt de acord, dar de unde stii ca Michelangelo , Da Vinci, Oscar Wilde sau Hemingway au fost gay? Sper ca nu de pe gaymonkey.com sau mai stiu eu ce alte siteuri obscure pe internet. Ca tot vorbeai de manipulare, asta afla ca e manipularea de cea mai joasa speta care intampla in lumea de azi - reinterpretarea operelor si vietilor marilor personalitati, cu scopul de a scadea valoarea lor in ochii generatiilor de azi, pentru ca valorile pe care le exprima sunt incompatibile cu noua ordine mondiala. Globalizarea are nevoie de maimute care nu se pot raporta la nici un sistem de valori, in care totul e relativ, si unde crima poate fi scuzata. Nu, Irina, David al lui Michelangelo nu e expresia homoerotica a artistului, in nici un caz!
Aberatiile sexuale ale lui Rodi - de cico la: 29/07/2005 05:41:08
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
No offence pentru barbatii de pe forum.

No offence c-o sa continui pe tonul acesta ironic, pe care singura l-ai cautat (poate ca altul nu cunosti). No offence nici pentru barbati, ca poate si altii (ca mine) se cruceau la cite aberatii poti sa-nsiri non-stop, una dupa alta.

Defapt pe vreme ce imbatranesc, barbatilor le scade nivelul de testosteron, motiv pentru care trebuie sa gaseasca surse de excitare mai puternice, sa-si reinvie tineretile, cand erau in forta. Cum le reinvie? pai prin recrearea experientelor de atunci : femei tinere, sex in grup, sex cu un alt barbat ( motiv pentru care multi barbati devin homosexuali chiar la batranete ), sex cu un copil etc.

Barbatii de fapt imbatrinesc sexual ceva mai greu decit femeile. Mitul barbatului ce "o ia razna" pe la 40 de ani e frecvent consecinta faptului ca partenera de viata de pina atunci trece pragul a cca 35 de ani si devine sexual mai putin interesata. Ah, dar poate tu te refereai la acel moshulica de 50-60 de ani, acrobat pe lustra (nu mai pun aici pasajul, dar invit pe oricine sa-l citeasca, e de tot risul). Mersi ca m-ai pus in garda de ce-o sa ma astepte : pofte de group-sex, homosexualism si pedofilie ;))) Mai rodi, nu stiu ce barbat oi fi avea tu linga tine, dar noi astelalti mai capatam si maturitate, si discernamint, odata cu virsta :(

Transexualitatea e mai apropiata de homosexualitate decat stangacia, cel putin amandoua au de-a face cu sexualitatea, si nu cu functiile motorii ale organismului

zaraza a comparat bine cu stingacia, ca alt gen de trasatura innascuta. Dupa logica ta, mai buna era poate si comparatia cu a face pipi, ca "amandoua au de-a face cu sexualitatea". Sau, cum scria altcineva, cu zoofilia si pedofilia, nu? ;)

Lenea nu joaca nici un rol in sexualitate, defapt lenea si sexualitatea sunt incompatibile. Nimeni nu face niciodata sex din lene.

huh ??? ;)

"daca orgasmul ar fi singurul lucru care ne motiveaza in alegerea partenerului" Nu am spus niciodata asta, asa ca incearca sa-ti reformulezi intrebarea. E tendentioasa si n-are nici o legatura cu ce-am spus.

De fapt ai spus ceva inca si mai tare, referitor la propria-ti persoana, la #61167 :

Pai problema e ca de atunci singurul mod in care pot avea sex in mod util si placut acum e daca am orgasm, ca sexual a ajuns mai mult un technical issue, “mai sus, mai jos, asa… mai la dreapta, nu asa repede, de ce te grabesti ?! (ma mai si enervez.. )” si mai mult orientat spre ce ma face pe mine sa ma simt bine, ca dupa ce se termina bag si eu in sfarsit de seama ca defapt a fost si un barbat care a participat (ba chiar a asudat) la treaba asta.

Ciudat, dar nu-ti invidiez taria orgasmurilor (descoperite la 25 de ani, dupa ce credeai ca orgasmul e-atunci cind ...te ineci :)), cita vreme se pare ca va tratati amindoi ca obiecte de atingere a satisfactiei maxime. Poti sa-ti imaginezi ca pentru noi astelalti prin zona actul sexual inca mai e insotit si de manifestari de dragoste?

Odata ce sexul devine o obsesie, dimensiunea umana dispare. Complet. Mai ales pentru barbati nu e usor sa reziste in ritmul asta, si la un moment dat stam si ne-ntrebam in sinea noastra daca mai e si altceva afara de orgasm in toata afacerea asta sexuala.

Mai e : ii zice "a face dragoste", nu sex (si n-o s-o dau spre patetism). Intre cei care intr-adevar se iubesc, pina la orgasm si chiar dupa ai o permanenta excitare ce vine din mingiieri, vorbe frumoase, atingeri, sarutari... Daca nu stii despre ce vorbesc, te pling :(

Incerc sa ma schimb. Si e greu al dracu’ , zaraza, crede-ma!

Banuiesc. Un terapeut sau psi ajuta.

Nu am pata pe homosexuali , ci pe cei care incearca ori sa-mi demonstreze ca e innascuta, luand-o inaintea oamenilor de stiinta, ori pe cei care incearca sa-mi spuna ca e normala. Altfel, probabil ca am mai multi prieteni si cunoscuti homosexuali decat tine.

Contradictie enorma, cind MAJORITATEA imensa a homosexualilor sustin ca e innascuta si normala. Poate prietenii aceia ai tai sint doar iluzorii.

Cu cativa ani in urma, copiii de scoala aveau o expresie atunci cand voiau sa-si exprime dezgustul fata ceva. Spuneau “ it’s gross”. Acum au inlocuit expresia cu “it’s gay” . E foarte populara in randul elevilor, si cu toate amenintarile profesorilor ca-i dau afara din scoala daca o mai folosesc, ei tot nu renunta, ba cu atat mai mult se ambitioneaza.

Acum vreo saptamina, cind am citit asta, chiar m-am interesat in jur daca asa sa fie. Ei ash, e alta generalizare exagerata gen "rodi", care de la vreun caz auzit extinde la fenomen.

Pur si simplu un gay nu e sexy pentru un heterosexual. Poate fi funny sau talentat, dar nu sexy.

Tanti, de Rock Hudson si Richard Chamberlain ai auzit? Nu de alta, dar nevasta-mea se topea dupa ei. Si (mai sa fie) erau amindoi sexy, talentati si ...gay!

femeile au acei cromozomi XX de la mama natura , care le face mai balansate din punct de vedere sexual, pe cand barbatii o pot lua razna mult mai rapid

Ai si vreo statistica referitoare la asta? Sau ne-ai tinut doar ...teorie?

Nu mai gasesc pasajul in care scriai ca sexul anal e mai placut pt barbat ca cel normal (cu partenera). Pe ce baze concrete ajunsesei la aceasta magistrala concluzie? :))) E conformatia anusului diferita de-a vaginului? Are si barbatul vreun punct G? Sau era tot rod al gindirii tale?

...de tot plinsul :(
#62111 (raspuns la: #61720) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Gabi, - de Lascar Barca la: 29/07/2005 14:14:57
(la: Reflecsii. Forum)
Am inteles din textul tau ca faci un micut exercitiu de tiranie.Cutremuratul si tehnica exprimarii a la Cioran are efect dar te si obliga.Nu ma mir ca ti s-a cerut sa continui cu exemple.Si sti de ce?Pentru ca s-ar fi intors impotriva ta.Ne-ai vizat pe toti de-a valma,si nu asta ai vrut ci mai degraba placerea de moment,cind te si vedeai triumfind deasupra cadavrelor noastre stoarse de singe.....Suna placut si confortabil sa-ti imaginezi o noapte a Sfintului Bartolomeu printre "cafegii"....Dar vai,ti-ai revenit la timp,suntem doar in epoca bronzului,nu?Iar tu esti,ce sa-i faci?,un om civilizat.Si mie imi place tot ce scri.

nedumerire - de cico la: 02/08/2005 09:52:26
(la: Reflecsii. Forum)
Este acesta doar un simplu text auto-definitoriu, de auto-reflectie, sau contine si idei pragmatice, carora sintem indemnati sa le dam curs?

In primul caz, daca ideea exprimata ar fi de genul "iata, asa sint eu" si-atit, sa-mi fie cu iertare, dar cred ca autorul s-a pierdut in propria-i "paguba de cuvinte", si vad din comentariile de-nceput mai ales ca si altii si-au pierdut vremea cautind degeaba bolovanul aruncat in apa.

In al doilea caz, e iar o lipsa de coerenta, ca nu se intelege deloc care ar fi concret acele "cazuri" care l-ar deranja pe autor. Citesc amuzat ca prietenul la betzie e luat drept filosof, iar vulgaritatile in versuri ale unuia care se prea poate sa se fi masturbat cind le-a scris trec drept monumentale semnale de protest. De la dadaism nu-i decit un pas spre aiurism, cretinism, betzivism, vulgarism. Si arta se transforma in sculptura ecologica "protestatara" din cutii de conserve. Acestui ultim comentariu i-as opune o alta conferinta de pe-aici, unde careva se-ntreba daca n-ar trebui sa se impuna reguli in arta :))

Referitor la cazurile in care autorul scrie cu simplitate c-a dat dovada de grosolanie sau mitocanie : la inceput imi pareau un fel de mea culpa (chiar daca n-am citit pareri de rau sau scuze adresate vreunui Valeriu). Acum ma-ntreb daca nu erau mai degraba justificari si exemple de urmat. De genul : iata cum trebuie sa raspundem la ce nu ne place.

Cu riscul de-a stirni o astfel de reactie, o spun totusi direct : lasind la o parte ..."palavrageala fara sfirsit si scrisul compulsiv", cauta sa fii mai legat si consistent in ceea ce comunici. Ai vreun model sau vreo solutie la genul in care ar trebui sa se discute (dupa tine) pe un astfel de forum? Prezinta-ni-l organizat si clar. Cind zici ca "e momentul sa triem", "sa impunem modele, cerinte", ia spune-ne tu cum le stabilim? Impuscam pe unul din trei? dam afara de pe forum pe oricine n-are un IQ peste 50? stabilim calitatea nu dupa cit de beat apare vreunul, ci dupa cit de prieten ne este?

Ca prin aceasta lipsa de coerenta si claritate, si textul acesta apare ca cele de care te plingi : "unul imbacsit de atitudini ferme, decisive si neaparat, intodeauna tragice".
#62949 (raspuns la: #62471) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Fotografia si limba romana, strofa unu versul trei - de Dinu Lazar la: 04/08/2005 10:30:16
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Domnul Alexandru Bogdan Munteanu, un impatimit si un atent critic, a completat materialul sau despre avatarurile limbii romane contemporane cu un text lucid, bine scris, in care descrie exact o situatie generala observata de dinsul pe forumurile foto din Ro.
Im permit sa citez aici citeva rinduri din cele scrise de domnia sa - si nu pot decit sa-i dau dreptate mie in suta.
Deci, spune - excelent - domnul Munteanu:

Foarte multe domenii tehnologice au fost influentate masiv de avansul tehnologiilor digitale din ultimii ani, printre ele fiind de exemplu fotografia. Aparatele foto au devenit din ce in ce mai mult niste minicalculatoare la care singurul efort depus de om este apasarea butonului de declansare a captarii imaginii dorite. Faptul ca toate reglajele pot fi facute automat a facut ca utilizarea aparatelor foto sa fie la indemina oricui, aproape indiferent de virsta sau de pregatire. Asta nu inseamna ca toti cei care fac fotografii se transforma automat in fotografi profesionisti, dar faptul ca ei practica fotografia le permite sa doreasca sa abordeze subiecte din acest domeniu sau pur si simplu sa comenteze impreuna cu altii gradul de îndemînare la care au ajuns. O mare parte din fotografii amatori au dorinta de a invata mai mult si de aceea se indreapta catre sursele de informare pe care le au la indemina. Exista bineinteles carti de specialitate in limba romana dar ele sint percepute ca fiind foarte scumpe, desi de cele mai multe ori continutul lor le justifica pretul. Si atunci cei mai multi dintre fotografii amatori se indreapta catre internet, unde informatiile sint abundente si mai ales gratuite, insa de multe ori calitatea lor nu se apropie de cea din cartile tiparite.

Ei bine, pe cit de folositor este internetul prin multitudinea de informatii care sint puse la dispozitie gratuit, pe atit este el de "nociv" din cauza faptului ca marea majoritate a acestor informatii exista intr-o singura limba, cea engleza. Practic asistam nu numai la extinderea unei "monoculturi" (cea anglo-saxona) la nivel mondial, dar si la dominatia covirsitoare a limbii engleze, care tinde sa isi impuna vocabularul de termeni in toate domeniile activitatii umane, de multe ori fara a tine cont de existenta unor termeni autohtoni similari ca sens, care au deja o vechime apreciabila. Ramine sa ne punem intrebarea ce este de facut in aceasta situatie pentru a salva culturile sau limbile nationale, atit de vulnerabile in fata tavalugului cultural-stiintific de limba engleza. Metoda cea mai la indemina in ceea ce priveste internetul este sa crestem numarul de materiale originale care sint scrise in limba pe care nu dorim sa o lasam sa dispara sau sa se transforme intr-o limba vasala celei engleze. Eventual se poate apela si la traduceri ale materialelor scrise in original in engleza, dar in aceasta situatie trebuie bineinteles obtinut acordul autorilor.

Insa internetul nu contine numai informatie fixata in articole, ci si informatie oferita prin intermediul forumurilor sau listelor de discutii. In viata reala limba vorbita (folosita pentru comunicare directa) influenteaza in cele din urma limba literara, acest lucru fiind valabil si pentru lumea virtuala a internetului, unde limba folosita pe forumuri tinde sa se impuna ca "limba oficiala" a internautilor, in special in ceea ce priveste terminologia folosita in domeniile pe marginea carora se discuta (calculatoare, fotografie, muzica, etc.). Spre deosebire de limba folosita in articole sau carti, cea folosita pe forumuri nu pune aproape nici un pret pe modul de prezentare a informatiilor, accentul fiind pus exclusiv pe continut. Deci este perfect acceptabil in vizunea majoritatii forumistilor ca un mesaj care contine o cantitate de informatie utila sa poata fi deficitar la capitolul exprimarii corecte d.p.d.v. gramatical, stilistic sau lexical. Aceasta atitudine toleranta a fost propice pentru aparitia unui limbaj propriu forumurilor romanesti care este întesat cu barbarisme provenite din engleza. De exemplu in domeniul fotografiei au ajuns sa se foloseasca englezismele "viewfinder" si "lightmetru" in loc de termenii romanesti consacrati de multa vreme, anume "vizor" si "exponometru". Situatia este complicata de cele mai multe ori de faptul ca englezismul este folosit ca atare sub forma sa din limba engleza, fara a se incerca o adaptare la cerintele gramaticale ale limbii romane. Pur si simplu se ia un cuvint englez (substantiv, verb, etc.) care este apoi este cirpit dupa nevoie cu sufixe (terminatii) legate cu cratima in functie de modul in care trebuie folosit (plural, articulare, conjugare, etc.). Inca si mai grav este faptul ca aceste sufixe sint inventate "dupa urechea" forumistului si astfel se ajunge ca un anumit englezism sa faca flexiunea in mod diferit dupa persoana care il foloseste. Un exemplu este barbarismul derivat din verbul englez "to host" ("a gazdui") care apare atit in forma " a host-a" cit si in cea de "a host-ui", care face prezentul la persoana intii ca "eu host-ez" sau "eu host-uiesc". A incerca sa se schimbe mentalitatea referitoare la utilizarea corecta a limbii romane de catre forumisti este probabil una din cele mai grele incercari care sta in fata celor preocupati de destinul limbii romane. Si asta pentru ca forumurile sint niste comunitati care si-au creat in timp anumite reguli nescrise, una fiind cea legata de limbajul folosit. Iar cine incearca sa ocoleasca aceste reguli va fi mai devreme sau mai tirziu admonestat daca nu se pliaza regulilor si eventual fortat sa se retraga din comunitate. De exemplu a vorbi pe un forum romanesc despre "fir de discutie" si nu despre "thread" inseamna a te expune ridicolului public, desi cuvintul "thread" este un barbarism care nu are ce cauta in romana, nefiind un termen tehnic ci unul banal care se traduce perfect prin "fir". Exemplele pot continua, cert este ca limbajul vorbit pe forumuri are tendinta de a se auto-intretine si de a se degrada din ce in ce mai mult, pe masura ce apar internauti din generatiile mai tinere, pentru care limba romana nu a reprezentat niciodata o preocupare. Persoanele responsabile cu mentinerea ordinii pe forumuri (proprietari, administratori si moderatori) nu descurajeaza in mod explicit folosirea unui limbaj incorect de catre forumisti, tocmai pentru ca acest lucru ar duce la scaderea numarului de participanti la discutii, deci a numarului de vizitatori, in functie de care se incaseaza venituri din publicitate. Asta nu inseamna ca situatia forumurilor este disperata, doar ca va trebui depus un efort de convingere a persoanelor cu functii de raspundere in asa fel incit acestea sa inteleaga necesitatea emiterii daca nu a unor norme, cel putin a unor recomandari (sustinute cu exemple) referitoare la folosirea corecta a limbii romane.

In societatea actuala este foarte mult apeciata fluiditatea informatiilor, noutatea lor si din aceasta cauza atit internetul cit si revistele au un avantaj fata de carti, de aici rezultind si influenta lor mai mare asupra celor care cauta sa isi imbogateasca bagajul informational într-un anumit domeniu. Revistele apar de obicei lunar si evident ca ofera un continut mult mai proaspat (dar nu neparat mai bun) decit cartile, pentru care pot fi scoase editii noi cel mult odata la citiva ani. Rezulta ca numarul celor care folosesc revistele ca mijloc de informare sau de perfectionare este mai mare decit al celor care folosesc cartile. Ca urmare limbajul scris folosit in reviste tinde sa se impuna in fata celui folosit in carti, ceea ce nu este deloc un lucru bun din perspectiva limbii romane. Redactorii care scriu la reviste nu se vad decit eventual in postura de profesionisti ai domeniului despre care scriu, nu si in cea de profesionisti ai limbii romane, asa cum ar trebui sa fie cazul. O persoana care utilizeaza zi de zi in scris limba romana pentru a-si asigura existenta ar trebui sa devina interesata cu timpul de pastrarea in stare cit mai buna a "uneltei" care ii permite sa supravietuiasca. Acest lucru nu se intimpla insa din motive diverse, unul fiind acela al nevoii unei productivitati crescute, care se combina cu anumit grad de delasare intelectuala si de nepasare pentru starea limbii romane. Redactorul care trebuie sa scrie citeva articole pentru numarul lunar al revistei se documenteaza de obicei pe internet si in mod inevitabil marea majoritate a materialelor pe care le foloseste ca referinte sint scrise in limba engleza. Fie ca este presat de timp, fie ca nu, redactorul nostru nu va cauta de cele mai multe ori sa vada daca nu cumva unii din termenii straini (englezesti de obicei) pe care el ii include in articol au deja corespondenti in limba romana al caror uz este deja incetatenit de multa vreme in rindul specialistilor. Se ajunge astfel ca publicul cititor sa devina familiarizat mai degraba cu termenul englezesc pentru un anumit element (actiune, dispozitiv, etc.) decit cu cel romanesc, care este uneori aflat in folosinta specialistilor de citeva zeci de ani. Un barbarism preferat de multi redactori este "layer", folosit pentru a desmna unul din straturile care compun o imagine digitala. Sonoritatea muzicala a acestui termen a avut probabil un rol important in adoptarea lui, insa nimeni nu ia in seama constructiile grotesti care trebuie facute in cazul in care cuvintul este acceptat, de exemplu "layer-izat" in loc de "stratificat". Conducerea revistelor trebuie sa inteleaga faptul ca are o responsabilitate fata de limba romana si ca urmare trebuie sa puna la punct o politica editoriala care sa implice folosirea de catre redactori a unui limbi romane in care barbarismele sa nu-si mai gaseasca locul.

Situatia actuala a limbii romane ar trebui sa ingrijoreze multa lume, de la simplii cetateni pina la profesionistii scrisului, specialistii in lingvistica si chiar autoritatile publice. Doar prin combinarea eforturilor acestor categorii de oameni se poate stopa declinul limbii romane si restabilirea prestigiului ei. O prima masura ar putea fi realizarea unui dictionar de traducere a termenilor tehnico-stiintifici din engleza in romana, care sa fie publicat pe internet, in asa fel incit el sa poata fi consultat gratuit de oricine doreste sa scrie corect articole in romana, indiferent daca o face pentru situl propriu sau in cadrul obligatiilor de servici. Dar acest dictionar nu pot fi opera unei singure persoane, ci el trebuie sa fie un efort colectiv realizat prin conlucrarea dintre persoane cu pregatire de specialitate in domenii variate si a unor filologi, de exemplu in cadrul unui proiect colaborativ de tip WIKI. Se va putea astfel pune la dispozitia internautilor un dictionar englez-roman care sa cuprinda termeni din informatica, medicina, chimie, inginerie, etc. O alta masura ar putea fi impunerea de catre autoritatile de stat din domeniul culturii ca fiecare magazin care vinde componente de calculator sa aiba obligatoriu in oferta si tastaturi cu semnele diacritice specifice limbii romane.

Nu trebuie uitat ca gindirea noastra s-a nascut si traieste in interiorul limbii romane, deci cu cit pastram limba mai curata si mai conforma cu esenta sa originara, cu atit gindirea va putea sa se dezvolte mai bine si sa fructifice potentialul de creativitate existent in fiecare din noi.

#63225 (raspuns la: #63188) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
zaraza - de lipici la: 05/08/2005 14:36:26
(la: cine este in masura sa puna reguli in domeniile artistice?)
-nu sunt artisti care sunt mai buni ca altii, ci artisti care au ceva de spus si artisti care nu spun nimic.Aici s-ar putea sa ma contrazici , dar stii de ce?Din cauza instinctului de supravietuire pe care-l are omul.
Daca intreb: cine a fost mai bun artist, Van Gogh sau Gauguin?
Crezi ca se poate raspunde la asta?Nu poti sa-i compari, pentru ca, desi au trait in aceeasi perioada, propun probleme diferite.
Cine sunt valorile consacrate?Sunt cei care au avut ceva de spus.
Ca sa te raportezi la ei trebuie sa ai in primul rand ceva de spus.Admit ca ma repet, dar pentru mine acesta este singurul lucru care conteaza....
ideea.
acelasi lucru este valabil si la problema continut-ambalaj din poezie.Dupa care , da, sunt de acord, se poate vorbi si despre versuri, figuri de stil si altele...
"artistii de azi"
Am spus "artistii de astazi care nu au nimic de spus"!
ce legatura are "haina face pe om" cu comunismul?Cred ca nu m-ai inteles bine.
Cand am spus "………..Multi reusesc sa pacaleasca afisand doar ambalajul si aceia vor sustine cu inversunare “moda”. ..........
nu m-am referit la cea vestimentara (desi este adevarat si in acest caz)ci la moda de a scrie intr-un anumit fel, sau de a picta abstract, sau cubist... ca asa se poarta la noi.
........."Arta este a oamenilor, regulile s-au schimbat cu vremea pentru ca si oamenii s-au schimbat.Acum este la moda sa fii noncomformist.Am scapat de comunism si vrem sa dovedim ca suntem liberi sa cream cum dorim.Adica nonconformist!!!!!!!
Eu cred ca metoda in care aleg sa ma exprim nu are legatura cu ceea ce vreau sa spun.Dar stii………..Multi reusesc sa pacaleasca afisand doar ambalajul si aceia vor sustine cu inversunare “moda”. "..................
exemple mai concrete.Vezi ca istoria are mare legatura cu ceea ce se intampla in domeniile artistice, si nu numai istoria,ci si tehnologia.Arhitectura se va shimba pentru ca se schimba si materialele de constructie.Arta evolueaza odata cu lumea.Tehnica se schimba, deci nu este de mirare ca se aduce ceva nou ca metoda de exprimare.
Metoda de exprimare nu conteaza atata timp cat poate sa faca privitorul operei de arta sa inteleaga IDEEA mai usor.
#63388 (raspuns la: #63301) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
rodica - de cico la: 07/08/2005 20:54:04
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
si in mod normal pentru ca am ales toti aceiasi cafenea de bunavoie ar trebui sa avem multe lucruri comune( ma refer mai ales la modul de intelegere)dar si capacitatea de a intelege mai multe moduri de gindire si percepere a situatiilor fara a reduce totul la sine

Hmmm, nu prea imi dau totusi seama de ce "ar trebui". Unul din exemple e iata, ca unii vin sa se-adune pe chat si sa-si schimbe poze sau rendez-vous-uri, altii (eu, tu...) sint mai interesati de subiectele discutate. Motivatia e radical diferita, de modul de gindire\perceptie nu mai spun...

Stiu ca o discutie care ar deveni o ironie permanenta nu ar duce la nimic dar este necesar ca interlocutorul care abordeaza subiectele in acest fel sa vada si coltii sau rinjetul celuilalt.Pe urma cel mai intelept se da la oparte caci astfel de discutii nu duc la nici un rezultat.

Ai spus-o excelent. Ironia permanenta pe mine nu doar ca m-ar plictisi, dar m-as simti chiar stupid s-o continui la infinit (din ambitz, sa zicem).

Un lucru nu-l inteleg; ce o fi cu vinatoarea , detectivism sau simpla mare curiozitate ,care cine este,daca scrie sub mai multe nume .(eu urmaresc de ani conversatiile din cafenea dar particip la discutii numai din februarie).Pentru mine fiecare este ceea ce scrie cum scrie.
si in functie de acest lucru ma hotarasc daca putem purta o conversatie.


C-ai pus si problema asta, admit ca si eu caut sa fiu totusi prudent, fara a aluneca insa spre paranoia. Episodul sandra mae\valch e totusi recent (si extrem), dar nu mi-ar placea la o adica nici sa ma conversez saptamini in sir cu indivizi care poate mi-ar folosi dialogul manipulativ. Asta e poate motivul principal pt care cel mai adesea ma concentrez pe subiect, nu persoana. Daca subiectul e interesant, who cares care-o fi de fapt persoana cu care vorbesc?

Am trecut pe la conferinta cu homoxexualii si m-am distrat copios dar nu as avea rabdarea ta de a incerca sa faci educatie civica unor persoane cu vederi destul de limitate.De fapt punctul meu de vedere l-a exprimat destul de limpede Cassandra acum in ultima postare din acea conferinta

Ai cuvintul meu ca nu mi-a trecut vreodata prin cap c-as face ..."educatie civica" :))) Sa zicem ca-i mai degraba placerea (machiavelica, recunosc :)) de-a te conversa ironic cu o alta persoana care doar genul asta de discutie se pare c-ar cunoaste. Nu-i nici "punere la punct", e o sustinere de argumente proprii facuta insa pe limbajul celuilalt.

Heheee, Cassandra imi place ca-ntr-un singur paragraf transmite simplu si direct ce eu unul n-as reusi poate sa fac nici in citeva mesaje la rind :))
#63939 (raspuns la: #63889) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sunt primul specialist in dragoste..ascultati ce spun. - de ADAM la: 09/08/2005 11:26:18
(la: Motive de despartire - Legea morala si dreptul de a iubi)
Mult folosita expresie:"te voi iubi toata viata"este imprecisa.Declaratia este adevarata numai pentru persoana fizica si spirituala din momentul declaratiei.Insa cu trecerea timpului,ne schimbam toti, fizic si spiritual, evoluam, suntem mereu alti oameni.La varsta de 20 de ani i-am facut unei fete declaratia de mai sus.Am acum 65 de ani si continui sa o iubesc pe acea fetita de 20 de ani , ma uit cu drag la fotografiile ei,dar nu am cautat sa o vad sau sa aflu noutati despre ea, care acum e bunica, de frica sa nu se altereze imaginea draga din tinerete.Numai sub aceasta forma declaratia iubirii "toata viata"e adevarata;Dar nu e adevarat ca voi iubi si persoana de 30,40 de ani evoluata din fetita de 20 de ani pe care o iubeam .
Tinand cont de cele de mai sus,este foarte firesc sa te poti intersecta de-a-lungul vietii cu mai multe iubiri, carora sunt de parere ca le poti da curs, cu conditia unei atitudini civilizate fata de iubirea stinsa.In privinta trecutelor iubiri, oamenii civilizati pun pe morminte flori.

Un poet spunea:Amarnic e s-ajungi carunt,
Stiind c-ai risipit la intamplare
Iubirea,
Ca pe-un simplu ban marunt.

Fie ca toti oamenii sa traiasca aceasta bucurie!

homo homini deus



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...