comentarii

exemplu de dialog intre carte si elev


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
...propunere... - de andr la: 13/11/2004 15:17:52
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
E greu sa faci o lista cu titluri ordonate conform unui singur criteriu.

Dat fiind si titlul conferintei, o sa incerc sa ma leg de diferite momente ale vietii. Evident, experienta mea nu poate justifica decat doua categorii serioase conform acestor criterii, si anume cartile copilariei (sau mai bine spus ale adolescentei), si cartile care mi-au marcat perioada imediat urmatoare (~20 de ani).

Din prima categorie nu voi aminti prea multe - oricum mi-a facut placere sa vad aici in mesajele voastre titluri care imi produc o placuta senzatie nostalgica - 'Elevul Dima dintr-a saptea' ar fi doar unul dintre ele. 'Toate panzele sus', 'La Medeleni' si multe altele se adauga acestei liste asupra careia insa nu vreau sa insist - nu pot insa sa nu intreb daca nu mai exista si altii ca mine care mai citesc cateodata, si acum, dupa multi ani, Ciresarii...

In a doua categorie s-ar inscrie carti pe care le-am citit si recitit de-a lungul timpului, si care intr-adevar, intr-un fel sau altul, mi-au marcat exsitenta... Poate e o expresie cam 'mare', dar in cele mai multe cazuri, adevarata. Cum aici insa lista ar fi mai mare, ma vad obligat sa ma opresc asupra unor titluri - si alegerea nu e usoara.
Cateva trebuie insa mentionate:

Michel Houellebecq
- Les Particules élémentaires
(Particule Elementare)
(http://www.amazon.fr/exec/obidos/search-handle-url/index=books-fr&field-author=Houellebecq%2C%20Michel/171-6634951-4490633)


Malcolm Lowry
- Under The Volcano
(Sub Vulcan)
(http://www.amazon.fr/exec/obidos/ASIN/0060955228/qid=1100347907/sr=1-3/ref=sr_1_8_3/171-6634951-4490633)


Irvin D. Yalom
- When Nietzsche Wept
(Plansul Lui Nietzsche)
(http://www.amazon.fr/exec/obidos/ASIN/0060748125/qid=1100348018/sr=1-2/ref=sr_1_8_2/171-6634951-4490633)


Amos Oz
- Cutia Neagra


Friedrich Wilhelm Nietzsche
- Asa grait-a Zarathustra
(http://www.amazon.fr/exec/obidos/ASIN/0140047484/qid=1100348088/sr=1-4/ref=sr_1_8_4/171-6634951-4490633)

Am dat doar cateva titluri, insa exista si altele cel putin la fel de semnificative. Ideea care m-a impins sa intru si eu in discutie a fost ca poate voi gasi pe aici oameni care sa-mi impartaseasca modul de a gandi, felul in care privesc eu lucrurile, poate trecuti prin mai multe ca mine si cu care as putea schimba impresii - fie ele intr-o conversatie de cafenea virtuala - care daca nu ne vor invatza pe nici uniui nimic macar ne vor da senzatia de timp petrecut in mod mai placut.

As putea da si alte titluri - sunt carti din domenii diferite, scrise insa de oameni deosebiti, si din care se pot invata multe lucruri.
Un exemplu ar fi o carte pe care nu reusesc sa o mai gasesc in Romania si care din pacate este indisponibila si pe Amazon - deocamdata.

Lionel Terray
- Les Conquérants de l'inutile
(Cuceritorii Inutilului)
(http://www.amazon.fr/exec/obidos/ASIN/2911755197/qid=1100347747/sr=1-3/ref=sr_1_10_3/171-6634951-4490633)


Daca tot am intrat si pe alte teritorii, ar fi de mentionat si o a treia categorie, diferita de primele doua pe care le-am mentionat mai sus.

E vorba de literatura SF - au spus-o si altii ca seria Fundatiei lui Asimov nu are pereche... Si mie mi-a placut foarte mult. Pe Arthur C. Clarke il gasesc si mai interesant, desi cu un stil complet diferit de cel al lui Asimov. Sunt inca departe de a putea spune ca am citit tot ce a scris Clarke. Langa aceste doua nume (Clarke si Asimov) as mai aduga inca unele: cel al lui Stanislaw Lem si ale fratilor Strugatki. Am ales acesti autori dintre atatia altii deoarece au avut o influenta mai puternica asupra mea - m-au impresionat mai mult decat altii, poate mai 'recunoscuti'. Din categoria acestora, poate mai titrati in domeniul SF, nu vreau sa vorbesc nici de A.E. Van Vogt, nici de Frank Herbert, (desi multe din cartile din seria Dune se apropie din punctul meu de vedere de cele din seria Fundatiei), nici de Robert Heinlein sau Norman Spinrad. Desi sunt autori ale caror carti le-am devorat cu mare placere la o anumita varsta, acum nu mai am energia de a reveni la cartile lor, pe care, desi le apreciez, nu mai simt un imbold de a le 'revizita'.

Mai curand as mai aminti nume ca Ursula LeGuin...

[Deocamdata] ma opresc aici cu categoria SF...

As mai putea vorbi si de carti carora nu le atribui o atat de mare 'greutate' – desi ar putea fi considerat in afara topicului propus.
O sa amintesc unele dintre ultimele carti citite - Frédéric Beigbeder: "L'Amour dure trois ans" (Dragostea dureaza trei ani); Amélie Nothomb: "Hygiène de l'assassin" (Igiena Asasinului); Philip Roth: "The Human Stain" (Pata umana).

Descopar in continuare autori noi pentru mine, precum Andrei Makine, sau Gabriel Garcia Marquez - am apucat sa citesc cateva titluri, dar nu ma simt inca pregatit sa discut despre acesti oameni si cartile lor. I-am amintit in ideea ca poate cineva simte ca doreste sa impartaseasca cateva impresii produse in urma unor asemenea lecturi, impresii din care ar putea fi interesante pentru multi dintre noi – sau nu.

Ma opresc aici – constient fiind ca imediat dupa ce voi lansa aceste randuri imi voi aminti imediat si de alti autori si de alte titluri (de exemplu n-am amintit de literatura rusa…) despre care n-am scris nimic.



Andrei



preotii muncitori++ - de pr Iulian Nistea la: 19/11/2003 09:09:55
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Buna, Coralie.

    Situatia preotilor a variat in diferite epoci.
  • La inceputurile crestinismului desigur ca lucrau. Si apostolul Pavel lucra pe unde mergea sa propovaduiasca (desi erau altii care nu lucrau, pentru ca "Vrednic este lucratorul de plata lui" si "Din cele ce lucrazi sa si mananci"; iar Apostolul Pavel nu ii condamna, ci zicea ca el lucreaza ca sa nu fie discutii, certuri si reprosuri, si ca sa nu ingreuieze pe nimeni..).
  • Apoi lucrau cat se lucra la cele ale casei, in majoritate (si vorbesc mai ales de partea rasariteana a crestinismului).
  • Dar deja din epoca apostolica ne'a ramas un canon care zice ca din toate cele ce se aduc la altar o treime sunt pentru clerici, o treime pentru saraci si vaduve si o alta treime pentru biserica. Cam acesta ar fi principiul general, care apoi se aplica si se adapteaza de la caz la caz.
  • In situatia de azi a preotilor ortodocsi in Franta, eu nu consider ca e bine ca preotul sa fie si preot, si student, si muncitor, nu pentru ca incurajez lenea, ci pentru alte motive foarte serioase:

    • aici nu sunt parohii teritoriale ca in Romania, ci credinciosii pot sa te solicite de la zeci au chiar sute de km (cum s'a intamplat acum cateva zile de a trebuit sa merg la Vierzon sa vad o femeie bolnava de cancer - care a si murit o zi dup'aceea -, ca nu era nici un preot prin zona);
    • daca eu ca preot merg sa fac o slujba in banlieu mi s'a dus macar o jumatate de zi (nu ma plang, ci zic);
    • daca am si preotia, si familia, si studentia, si servici (nu e cazul meu, ca eu am doar preotie si studentie..), ma tem ca pe niciuna dintre acestea nu o mai fac cum trebuie... sigur ca e greu - sa fim realisti! - pentru un astfel de preot sa raspunda la solicitari pe loc;
    • sunt pline spitalele si puscariile de romani/romance, care, unii, se sting de singurate, nu de boala, crede'ma; si nu are cine sa'i spovedeasca, sa vorbeasca cu ei, sa'i acompanieze etc.

    Cam asa vad lucrurile. Solutii? - Nu stiu. Poate o anume reglementare a situatiei dpdv legal, in viitor. Poate o sensibilizare a laicilor (a ne-preotilor) pentru voluntariat (exemplu: sa duci o carte unui bolnav intr'un spital). Poate o imbunatatire a activitatii asociatiilor ce'i privesc pe romani aci. Poate, pentru moment, o preferinta a Bisericii Ortodoxe in Franta pentru preotii celibatari. Poate, poate.
      Toate cele bune
        pr.iulian
#4723 (raspuns la: #4666) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Aha,care va sa zica.... - de Hypatia la: 29/04/2004 14:24:33
(la: CATEDRALA SAU MAUSOLEUL?)
Domnule Gabriel, discutia de abia de aici incepe!
S-o luam metodic:
1. In democratie , minoritatea se supune majoritatii. Ortodocsii sunt majoritari, deci n-ar trebui sa fie probleme. Dar sunt. Atunci, daca minoritatile de tot felul pot face asemenea presiuni, ca cele ce se fac azi de diferitele grupari impotriva construirii catedralei, atunci inseamna ca e mai bine sa fii minoritar. Ma gandesc cat de aproape vor fi vremurile in care ceea ce scrieti ca fiind drept constitutional, sa fie abandonat in favoarea lui "politically corect". Asta este o expresie care justifica deciziile ciudate pe care le iau uneori americanii. Dau un singur exemplu preluat din ultima carte a lui Umberto Eco, "Pliculetul Minervei", si anume, in Univ.americane nu se mai studiaza "Negustorul din Venetia" a lui Shakespeare, pentru ca acolo se aduce oarece atingere evreilor, deci, nu-i corect politic sa pui in studiu (in scena) o astfel de piesa. Poate se urmeaza si la noi astfel de abordari politice....
2.Asa e , Hristos spune "Cercetati scripturile ca ele vorbesc despre Mine" sau "Cauta si vei afla, bate si ti se va deschide", dar asta nu are nici o legatura cu atitudinea impotriva Bisericii a vreunui crestin, si atat mai mult, a vreunui ateu. Ati aflat ceva despre Hristos, de cand va exprimati dezacordul fata de ierarhia bisericeasca?
Ar mai fi multe de spus, dar mai lasam si pe saptamana viitoare.
Hypatia
#14740 (raspuns la: #14699) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cit despre mine, eu si casa m - de jo la: 29/05/2005 03:31:19
(la: Este posibil al 3-lea razboi mondial?)
cit despre mine, eu si casa mea vom sluji Domnului

cico,

fantezia de azi, ca si toate cele, a ajuns la extrem. si mie mi-a placut jules verne dar nu pot sa ma uit la fanteziile de azi cu monstri si oameni incuscriti cu animale etc

la noi la scoala am vazut carti date elevilor cu oameni jumatate tigru jumatate om, si alte mixari, dezgustator, mai ales ca eu stiu de ce apar

obisnuiesc copii cu monstri care or sa apara in curind si pe strada

>Fantezia si imaginatia sint instrumente de lucru ale creatiei

cind nu devin bolnave
#52111 (raspuns la: #52100) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
jo (#52111 - teorii conspirative) - de cico la: 31/05/2005 06:54:28
(la: Este posibil al 3-lea razboi mondial?)
la noi la scoala am vazut carti date elevilor cu oameni jumatate tigru jumatate om, si alte mixari, dezgustator, mai ales ca eu stiu de ce apar. obisnuiesc copii cu monstri care or sa apara in curind si pe strada

Nu stiu exact la ce anume te referi, c-am plecat de mult din tara. Banuiesc ca vorbesti de ... actiuni ale guvernantilor (!), si nu ma mira. Intreaba-te simplu cine are interesul sa duca paroxismul la extrem si sa toarne fantezia in ridicol? Cum accesul la informatie nu mai poate fi oprit (ca altadata), metodele logice de manipulare au devenit:

(1) saturarea pietii cu si mai multa "informatie" si dezinformare
(2) ridiculizarea surselor sau cailor de propagare
(3) trollarea discutiilor civilizate pina nu se mai intelege nimic
#52466 (raspuns la: #52111) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Guinevere - de a399 la: 04/02/2006 11:04:17
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
Intrebarea ta mi se pare perfect legitima! De fapt a fost pusa de multa vreme si anumite raspunsuri bazate pe practica exista deja.
Nu trebuie sa-ti ceri scuze fatza de nimeni! Esti foarte dragutza!

In antichitate stim ca Alcibiade care a fost la adolescenta "iubitul tuturor barbatilor" a ajuns la maturitate sa fie"barbatul tuturor femeilor, in ciuda experientei sale de viata. Din volumul imens de abuzuri ale preotilor catolici in SUA vedem ca majoritatea celor abuzati sunt tot...heterosexuali la maturitate. Acum e prevalenta ideia ca abuzul nu schimba orientarea sexuala, totusi nu exista o demonstratie clara ca nu sunt si exceptii.

Abuzul face insa rau in alt sens in primul rand. De exemplu, cand baietii sunt crescuti in ideea ca sexul e pacat in orice situatie cu exceptia casatoriei si tocmai "omul sfant" care ii invata asta profita de ei, abuzul creeaza o reactie foarte negativa si au existat si cazuri de sinucidere. Unele studii, ca de exemplu cele citate de cartea lui Judith Levine "Harmful to minors" si altele prezinta si cazuri in care au existat consecinte pozitive in urma unor asemenea relatii. In toate cazurile este necesara putina psihoterapie (in societatea noastra), iar aici cearta a fost intre psihiatrii traditionalisti (psihanalisti, care insista asupra retrairii copilariei, fixarii asupra evenimentului respectiv) si a celor care sunt adeptii terapiei cognitive (care pune accentul pe metode de imbunatatatirea calitatii vietii indiferent de ceea ce s-a intamplat in trecut).

Am precizat ca aceasta e valabil in societatea noastra, pentru ca de exemplu stim din Grecia Antica ca baietii care nu era iubiti sau solicitati de alti barbati se considerau nenorociti si "nevrednici de a fi iubiti", ceea ce era valabil in societatea respectiva, dar nu azi la noi.

Pana acum au fost in castig de cauza cei din categoria terapiei cognitive, care de altfel este excelenta si pentru "tratarea" oamenilor sanatosi, pentru preintampinarea depresiunii psihice.
#103827 (raspuns la: #103817) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
donquijote - de cattallin2002 la: 15/06/2006 13:47:25
(la: Biblia si canonul ei(continuare))
Am dat un raspuns si la subiectul cu credinta.
Nu stiu ce intelegi prin subiectiv. Lucrurile ce nu se vad nu sint palpabile , dar nu sint relative sau subiective.
De altfel exista si reportaje la Discovery ce trateaza evenimente biblice din perspectiva atee. Eu consider ca nimic nu e subiectiv in Biblie.
Am spus doar ca cei ce sint atei sau cred doar in "ce vad" nu au un punct de reper pentru discutia despre ceea ce nu se vede, ei raportind totul la ceea ce se vede. De exemplu in clasa intii daca vorbesti elevilor de logaritmi arunca cu ghiozdanele in tine. :)
Dar lucrurile ce nu se vad se pot cunoaste si prin efectele ce le produc. De exemplu cind faceam reiki si tratam pe cineva, acela simtea energia ce il cuprindea. Bineinteles, era ceva negativ, dar nici eu nici el nu stiam asta. Asta e si yoga, se vede prin efectele pe care le produce practicind-o.
Numai bine


cattallin2002@yahoo.com
#128022 (raspuns la: #127947) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Cum in occident au materie a - de Calypso la: 28/10/2006 14:19:56
(la: Ce asteptam de la profesori?...)
"Cum in occident au materie aerisita..."

asa e, e chiar bine aerisita materia cam pe la toate materiile;

de ex, la franceza (ca tot se vorbeste de ora de literatura)
pe elevi ii duce sa vada filme actuale care apoi sunt
comentate impreuna cu proful;

ultimul exemplu pe care l-am intalnim: elevii de-a X-a au vazut
"La ligne verte" cu Tom Hanks, un film ff bun;
Pillutza, - de Protagoras la: 07/03/2008 01:59:15
(la: Extremism crestin, “Tabăra lui Isus”)
- Exista atei extremisti. Sunt aceia care de exemplu distrug biserici, sau carti religioase, sau care jignesc pe cei care au alte credinte.

- Gandirea critica poate duce oriunde. :)) Si eu gandesc critic, asta nu inseamna ca am devenit nihilist, nu? Gandirea critica ar trebui sa iti spuna ca este posibil sa te inseli, ca e posibil ca stiinta sa nu aiba mereu dreptate.

- Nu te-as defini ca adogmatica. Asta pentru cuvintele ca "naturalist" sau "supranatural". Asadar tu nu crezi in divinitate, crezi in natura. Unde e diferenta? O filosofie rationala porneste de la "nu stiu nimic" si se termina cu "orice cunoastere este doar probabila".

- "Iar “extremismul” in apararea libertatii nu este un viciu asa cum moderatia in lupta pentru dreptate nu este o virtute." ... asta suna frumos. felicitari.
#291163 (raspuns la: #291158) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
uite, de exemplu, a respecta litera cartii inseamna sa ma tragi de maneca pentru ca am gresit o chestie gramaticala
a respecta spiritul cartii inseamna sa apreciezi ca am zis o chestie interesanta desi sunt bata la gramatica
#309727 (raspuns la: #309721) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
uite, de exemplu, a respecta litera cartii inseamna sa ma tragi de maneca pentru ca am gresit o chestie gramaticala
a respecta spiritul cartii inseamna sa apreciezi ca am zis o chestie interesanta desi sunt bata la gramatica



a aplica o lege in 'spirit si litera'
inseamna ca atunci cand acea lege e interpretabila, judecatorul va tine cont de acea dintre interpretari care-i e favorabila acuzatului.

ce spui tu aici e cu totul altceva - e vorba de forma si fond, nu de lege si spirit.

si da, cred ca gresesc atunci cand imi imchipui ca alaturi de contributia la fond, se vor aprecia si discutiile despre forma(...mereu e ceva de-nvatat).
doar forma?
pai degeaba-mi dai o ciorba buna intr-o farfurie nespalata de doi ani.

desi, intre noi fie vorba, e destul de greu sa imi inchipui ca un analfabet e capabil sa transmita ce-are de comunicat daca nu stapaneste limba.
cei care maltrateaza limba is ca partenerii de discutie care duhnesc a transpiratie ... mi-e greu sa-i urmaresc.
#309735 (raspuns la: #309727) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Om, statisticile... - de Sancho Panza - de om la: 19/10/2008 02:46:25 Modificat la: 19/10/2008 02:47:12
(la: Curat speculatii....)
SP, mai lasa-ma cu statisticile ca m-a terminat Mao cu: "Indiferent de populatie sau suprafata, cand procentul este acelasi, credinciosii/mp este identic si la fel". Mao, poate schimbi INDIFERENT ca te tai de la radacina cu un ex in care % la fel, dar densitatea este diferita ;)

De asemenea, statisticile sunt statistici si asteptarile sunt asteptari:)) Asteptam ca toti cei care se declara religiosi (dintr-un motiv sau altul) sa fie...sfinti...ce naiba ar fi raiul pe Pamant :)) Practic mai sunt si pacatosi, cam ca padurea cu uscaturi. Partea urata este cand se focalizeaza NUMAI pe uscaturi ca sa se demonstreze ca padurea este un artefact ;)
Imi aduc aminte de un exemplu interesant dintr-o carte axata numai pe astfel de uscaturi "God is not great":
-esti singur(a) pe strada in toiul noptii. Un grup de barbati iese dintr-un lacas religios.
Te simti in siguranta ca nu mai esti singur(a) si ca ei tocmai au iesit de la slujba?

Am citit si comentariul motanului prin care ii pune la zid pe ganditori...si mi-am adus aminte de mandria proletara si dictonul "noi muncim, nu gandim"! Nu in ultimul rand, m-am infiorat cum ar fi o lume fara arta, fara beletristica, fara filozofie, fara visatori....o lume plina de reviste de specialitate, de lucratori antrenati sa faca la perfectiune numai un singur lucru...shit promit sa nu ma mai uit la filmul terminator ;)
#353242 (raspuns la: #353021) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nisu - de INSULA ALTUIA la: 20/02/2009 23:34:51
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA - repriza a patra)
am priceput:)
draga mea:)
Eu spre exemplu am parfumat o carte pe care am imprumutat-o :)
Asa de tare l-am iubit,probabil nici nu stiam ce e aia:)

Iubire:)
#408801 (raspuns la: #408799) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
bright - de maan la: 23/02/2009 16:32:25 Modificat la: 23/02/2009 16:32:54
(la: La .... şcoală (?!?))
exista si scoli publice unde se face carte.
printre elevi, scoala unde predau eu se numeste 'bastilia'.
elevii poarta uniforma liceului de 2/sapt - o concesie facuta celor care nu doreau deloc uniforma.
celelalte haine-s in mod obligatoriu decente!
au ecuson la gat.
fetele nu au voie sa se vopseasca, is interzisi cerceii din nas, limba si sprancene.
nu intra nimeni in liceu dupa ce s-a sunat.
la 10 absente nemotivate se pierde punctul la purtare.
nu intarzie nimeni la ore, nici profi si cu-atat mai putin, elevi.
nu mai e picior de elev pe culoare dupa ce se suna.
nu fumeaza NIMENI in liceu.

toti dirigintii tin OBLIGATORIU o sedinta cu parintii, la care este prezent si directorul.
exista o saptamana anume cand au loc aceste sedinte!

daca ai fi venit la noi in scoala, ar fi trebuit sa predai buletinul la intrare.:)

sfat: daca baiatul se adapteaza usor muta-l imediat!
#409518 (raspuns la: #409484) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dragi cititori, - de zaraza sc la: 16/04/2013 11:51:52
(la: Cunoastere)
nu mai ridicati atata in slavi cartea! Nu ii neg valoarea, dar sa nu exageram!

Ceea ce se vrea a spune in fraza incriminata e asta: (atentie, Vanda)

O carte, zece, o suta, nu te pot face sa intelegi ce e iubirea, de exemplu. Trebuie traita! Din carti vei afla ce e iubirea pentru altii, vei alege ce ti se va potrivi, dar nu vei obtine decat o statistica. Dar TU poate nu faci parte din majoritate. Numai realitatea traita iti va spune unde te afli, pe mijlocul statisticii, la marginea ei sau undeva pe acolo.
O mie de carti nu te pot face sa suspini dupa iubirea traita si pierduta, nu te pot face sa plangi un prieten pierdut sau care te-a tradat. Doua sute de carti nu iti va da experienta unui ocol in jurul lumii, unei calatorii pe o insula pustie, unui deces in familie.

Altfel spus, apropo de fraza cu sau fara "nu", odata ce ai trait ceva, orice descriere, oricat de buna, nu va fi decat o copie mai mult sau mai putin reusita a ceea ce ai trait, dar nu va fi originalul. Descrierea iti va reaprinde emotiile, dar nu va fi Viata.

Numai atunci poti spune ca stii, cand ai trait ceva! Ceea ce preiei de la altii, ramane experienta altora! A ta ar putea fi cu totul alta, numai traind experienta poti spune ca acum stii cum e!

Bogdanovka - un Auschwitz antonescian - de Filip Antonio la: 09/02/2004 18:28:44
(la: Evreii si o manie curioasa..)
Istoria comunismului si a Holocaustului (II). Interviu cu Liviu ROTMAN

Lavinia BETEA


Holocaustul ca tema de cercetare

Ce imagine putem avea din arhive despre guvernarea Antonescu?

Da, documentele s-au pastrat. O parte au fost publicate. Recent, la Tel Aviv, la centrul pe care-l conduc, am publicat o voluminoasa lucrare a colegului Jean Ancel, despre Transnistria, atit de voluminoasa ca n-am putut s-o iau cu mine in geamantan. Despre lagarele din Transnistria pentru ca in Transnistria nu era un singur lagar, ci un sistem de lagare. E ceva despre care nimeni n-a stiut nimic. Transnistria se stia poate geografic ce era. Dar din punct de vedere al suferintei evreiesti acest lucru nu s-a stiut pina acum citiva ani. Jean Ancel a facut o munca de Sisif, de unul singur, in arhive din Romania, dar si din fosta Uniune Sovietica, unde exista multe documente romanesti pentru ca armata sovietica a capturat arhivele romanesti. Deci, dupa o cercetare foarte complexa a documentelor din arhivele romanesti si de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice sau care se gasesc la Washington, la Muzeul Holocaustului, a publicat cca 1200 de documente care insumeaza aproximativ 2200 de pagini.

Sintetizate ce ar insemna ?

Sintetizate – demonstratia nu este a mea, este a lui Jean Ancel – ar putea fi prezentate astfel. In primul rind, in Romania a existat o politica de exterminare calificata a evreilor. E adevarat ca intr-o anumita perioada lucrurile s-au schimbat, dar in ’41-’42 a existat o politica sistematica de exterminare a evreilor. Nu au fost niste atrocitati la intimplare, facute de un locotenent sau de un capitan barbar, ci o politica bine pusa la punct de factorul de decizie de la Bucuresti. Factorul de decizie de la Bucuresti fiind in acea etapa Ion Antonescu si cei apropiati lui, pentru ca el a condus impreuna cu un guvern participant la conducere. Nu e vorba de comitetul executiv de pe vremea lui Ceausescu, exista acolo un dialog. Sigur ca a lui era decizia, dar oamenii participau si aprobau deciziile. Fara doar si poate, nu se poate vorbi de o rezistenta in cadrul guvernului, pe problema evreiasca.

O politica intrerupta tot de catre Antonescu...

Tot de catre el. Tot el are meritul, sa spunem asa, el fiind omul care decidea. In septembrie-octombrie 1942, datorita unui complex de factori, el isi schimba politica fata de evrei. Acest complex de factori contine o situatie speciala a Romaniei in 1942. E adevarat, este inainte de Stalingrad, dar se contura deja o modificare a raportului de forte. In al doilea rind, existau niste probleme foarte grave pentru statul roman. Diplomatia germana, in primul rind ministrul de externe Ribbentrop, dar si alte personaje care gravitau in jurul lui Hitler isi consolidau in timpul anului 1942 pozitia promaghiara si considerau ca trebuie mers la un nou arbitraj care sa coboare spre sud granita, deci sa dea cea mai mare parte a Transilvaniei. In paralel, prin organizatiile fasciste ale sasilor, bineinteles sub patronajul serviciilor speciale hitleriste, Reichul punea la cale un plan de autonomie a sasilor. Se pare ca din nou integritatea teritoriala a Romaniei era in pericol si atunci se pare ca s-a gindit ca va trebui sa ia legatura cu Occidentul. Si nu poti sa iei legatura cu Occidentul, in paralel cu deportarea evreilor spre lagarele mortii din Polonia. In afara de asta mai sint si alte elemente. A existat o presiune a anumitor parti ale societatii civile romanesti, nu foarte largi, care au cerut oprirea masurilor antievreiesti. Este vorba de cercul din jurul regelui, de regina mama, de inalti reprezentanti ai clerului si, nu in ultimul rind, de oameni politici, dintre care se detaseaza interventia lui Iuliu Maniu. De asemenea, o serie de elemente ale birocratiei romanesti, se vorbeste de conducerea CFR-ului care a incercat chiar sa saboteze trimiterea garniturilor de tren pentru deportare. Si nu trebuie omisa declaratia extrem de ferma a Secretarului de stat al Statelor Unite, ce ameninta cu grave represalii, in cazul deportarii evreilor. Deci au fost niste factori care au determinat oprirea realizarii planurilor de exterminare... Ceea ce nu exclude insa faptul ca in ’41-’42...

Ce explicatii aveti pentru faptul ca, desi Antonescu a dus aceasta politica de exterminare a evreilor in ’41-’42, nu a dus-o in maniera extrema. Adica nu i-a trimis la Auschwitz, ci in Transnistria. Oare stia ce se intimpla la Auschwitz?

Ca sef de stat aliat sa nu stie ce se intimpla in zona aliata? Pot sa va spun si ca a existat un plan foarte bine pus la punct, plan incheiat si predat, de care fusesera anuntate si autoritatile germane. Plan intocmit de Radu Lecca, personalitate importanta care avea sarcina sa se ocupe de evrei. Radu Lecca intocmeste un plan pe care guvernul si Antonescu personal il aproba, privind deportarea evreilor din Romania in valuri, in etape spre lagarele de la Auschwitz si din Europa Centrala...

In ce an?

In 1942. Neaplicarea acestui plan, dupa ce fusese semnat si transmis Germaniei – intii aminarea lui si apoi neaplicarea lui – a insemnat schimbarea pozitiei lui Antonescu datorita cauzelor pe care le-am pomenit inainte. Faptul ca a existat acest plan este foarte clar. Antonescu a avut propriul plan de exterminare a evreilor, principala cale era Transnistria, si, spre deosebire de alti aliati ai lui Hitler, a evitat cit a putut sa se incadreze in planul german. Explicatiile sint multiple, multe tinind si de structura sa psihica. Dar rezultatul trebuia sa fie acelasi! In al doilea rind, as vrea sa mai adaug ca o vreme nu s-a vorbit deloc de Transnistria. Apoi s-a incercat sa se vorbeasca despre Transnistria ca despre ceva foarte usor si blind, un fel de casa de odihna in care au fost dusi evreii. Transnistria a fost – si cartea pe care a publicat-o Ancel a demonstrat acest lucru – un loc unde evreii erau dusi sa fie exterminati. Sigur ca nu ca la Auschwitz, nu compar, dar exista grade ale crimei.

Cine-ar putea stabili o ierarhie in privinta chinurilor uciderii rapide – prin impuscare, otravire cu gaze sau oroarea Hiroshimei – si a mortilor lente prin infometare si frig din lagarele celuilalt tip de regim totalitar, comunismul?
Toate acestea fac parte din ceea ce numim istorie contemporana, fiind chiar o caracteristica a ei...

Nu trebuie pus semnul egal, dar vorbind despre Transnistria, ideea era exterminarea. In momentul in care evreii ajungeau in Transnistria, li se confiscau buletinele de identitate. Deci acesti oameni se transformau in oameni fara identitate care puteau fi omoriti oricind si oriciti. Puteau fi si pastrati. Dar nu mai aveau apararea pe care o are orice om, in orice parte a lumii. Erau apoi transportati in modul cel mai brutal, mergeau pe jos prin zapada si din timp in timp erau si omoriti, va rog sa consemnati acest amanunt cinic pentru ca incerc sa demonstrez un lucru. Adica nu erau transportati ca niste detinuti, ci ca niste oameni care puteau fi si erau din cind in cind omoriti. Transnistria insasi era un complex de lagare. Unul dintre ele, Bogdanovka, era un loc al mortii la fel ca Auschwitz. Acolo oamenii erau adunati, strinsi intr-un staul de porci si exterminati prin impuscare si ardere. A fost deci o exterminare sistematica. Sigur n-a fost acea „exterminare stiintifica“ ca la Auschwitz. Apropo de aceasta, exista foarte multe proteste germane impotriva omorurilor evreilor folosite de armata romana. Nu din dragoste pentru evrei, ci pentru ca aceste cadavre aruncate puteau produce epidemii periculoase pentru o armata care se indrepta spre front. Din motive de igiena, nemtii voiau o lichidare curata si sistematica, ceea ce nu se intimpla in Transnistria.

Ca orice cetatean matur al Romaniei, in scoala am avut o singura sursa de informare despre cele petrecute in Transnistria – romanul Satra de Zaharia Stancu, care descrie tiganii deportati. Despre ei, despre tiganii de care povestea romanul, de ce nu se mai vorbeste acum?

Se vorbeste. Dar exista o intirziere. Cartea colegului meu Radu Ioanid s-a numit in editia engleza, publicata la Washington, Holocaustul evreilor si al tiganilor. Fireste, e de datoria istoriografiei sa dezvaluie atrocitatile comise de guvernul Antonescu impotriva populatiei rome. E un fapt istoric centralitatea „problemei evreiesti“ in timpul regimului Antonescu. El insusi avea sa spuna, la un moment dat, pentru mine important nu este razboiul impotriva bolsevicilor, pentru mine important este razboiul impotriva evreilor.

Care este sensul corect al acestui cuvint foarte folosit, dar putin cunoscut – Holocaust?

O definitie filologica nu este importanta in istorie. Un fenomen grav in istorie primeste un nume si ramine cu acest nume datorita faptului ca asa a fost. Holocaust inseamna exterminarea sistematica a evreilor in perioada respectiva. Inseamna o politica de exterminare si inseamna lipsirea unor oameni de drepturile de baza. In general aceste doua elemente dau sensul cuvintului. Astazi se incearca ocolirea fondului problemei, prin „retragerea“ in discutii savante filologice. Eu vad in aceasta metoda o incercare de a fugi de esenta problemei.

Cum se defineste, in opinia dv., fenomenul numit Holocaust?

Continutul capitolului romanesc al Holocaustului este dat de urmatoarele fapte: 1. Faptul ca o populatie in integralitatea sa – nu conteaza starea materiala, orientarea politica, religiosi sau laici – este scoasa de sub scutul legii. E vorba de posesori ai cetateniei romane. Deci un singur numitor comun: evreitatea. Acesti oameni, prin legislatia evreiasca a lui Ion Antonescu, sint spoliati economic, li se confisca proprietatile, sint dati afara din casele lor, elevii si studentii sint exclusi din sistemul de invatamint de toate gradele, specialistii: ingineri – printre ei si regretatul meu parinte –, avocati, medici, artisti sint scosi din breslele profesionale – barou, asociatia inginerilor, sindicatul scriitorilor etc. – si sint siliti sa-si cistige piinea prin tot felul de munci ocazionale. Se iau impotriva lor masuri umilitoare, precum confiscarea aparatelor de radio etc. In mare se poate spune ca devin cetateni de rang inferior. O data cu aceasta degradare civica se pot astepta la orice! Viata lor nu mai are aceeasi valoare cu a vecinului neevreu. 2. Au loc pogromuri, la Bucuresti – in perioada guvernarii legionare si apoi in ajunul si imediat dupa inceperea razboiului intr-o serie de centre, din care cel mai important a fost la Iasi, in iunie 1941. 3. Deportarea aproape integrala a populatiei din Basarabia si Bucovina in Transnistria. Incercarea de a se face o deosebire intre cele doua regiuni si restul tarii e un simplu joc, ele erau regiuni romanesti. De altfel au fost deportati si evrei din sudul Bucovinei, regiune ce nu fusese sub ocupatie sovietica in perioada 1940-1941. 4. Atrocitati impotriva populatiei evreiesti din Ucraina. Nu cred ca crimele din Odessa pot fi puse pe seama altora decit a guvernului si a armatei romane. 5. Conceperea planului de deportare – in valuri – incepind cu cei din sudul Transilvaniei si Banat – a tuturor evreilor din Romania. Plan de care am vorbit mai inainte.

Cercetarea Holocaustului este mult mai mediatizata decit, sa spunem, cercetarea…

Perioadei lui Carol cel Mare...

Pentru exteriorul comunitatii istoricilor pare foarte important raspunsul intrebarii la ce foloseste cercetarea Holocaustului? Dv. ce finalitati ii conferiti?

Are o semnificatie foarte importanta. Am incheiat un secol care incepe, in mod figurativ, cu pogromul de la Chisinau in 1930 si se termina cu represiunile grave din fosta Iugoslavie. Deci un secol al lagarelor, un secol al exterminarii fara precedent care este in acelasi timp un secol al dezvoltarii fara precedent a stiintei, a culturii. Un secol in care apare computerul, un secol in care televiziunea se impune ca o putere foarte mare, in care formele de comunicare intre oameni sint revolutionate, in care corespondam si noi prin Internet... Cind l-am incheiat, ne-a fost frica cind am trecut pragul de la un mileniu la altul ca se intimpla ceva cu aceste computere. Daca vine sau nu acel val, si n-a venit. Poate ar trebui acum, dupa ce ne-am linistit, sa ne gindim putin si asupra semnificatiei umane, ce s-a intimplat si unde ne ducem. Sa ne gindim si ca cea mai grava reprimare care a existat a fost la mijlocul secolului trecut si inseamna Holocaust. E fara precedent, dar ca sa fie fara urmare trebuie sa o analizam si sa o cercetam. Asta pe de o parte. Pe de alta parte, multi spun ca Holocaustul, cercetarea Holocaustului este – sa retineti in ghilimele foarte ingrosate – „o afacere evreiasca“. Ii intereseaza pe evrei, e importanta pentru evrei, evreii vor… Intreb: de ce? Sigur ca pentru evrei, care au fost victime principale, Holocaustul a insemnat o trauma enorma, dar inca nu s-a raspuns la toate intrebarile de ordin politic, ideologic, teologic. Apropo de teologic, foarte multi evrei care au scapat au negat existenta lui Dumnezeu. Ceea ce e si firesc poate – daca Dumnezeu a permis sa se intimple ceea ce s-a intimplat, inseamna ca Dumnezeu nu exista. Sau daca exista, nu merita sa-i dam vreo cinstire. Sau dimpotriva, au devenit foarte religiosi. Deci impactul este foarte puternic. Dar mult mai importanta este cercetarea acestei tragedii de catre societatile in mijlocul carora s-a petrecut, trebuie pusa in permanenta intrebarea: „Cum a fost posibil?“. E vorba, in primul rind, despre responsabilitatea tortionarului, dar si a celor care au fost martori tacuti si nepasatori. Din acest punct de vedere mi s-a parut foarte interesant un articol al Magdalenei Boiangiu intitulat Ferestre inchise. Despre indiferenta martorilor la deportarea evreilor, aparut recent intr-o publicatie a Institutului Goethe din Bucuresti.

Secolul incheiat e plin de orori care – sint de acord cu dv. – ridica chestiuni mult mai complexe decit priceperea si munca istoricului. Se pune chestiunea grava a studiului naturii umane si a contextelor care transforma oameni normali in criminali. Citeva date de referinta ale secolului trecut ne-ar putea determina sa-l denumim „secolul crimei in masa“. Redau citeva cifre dintr-o statistica prezentata de Tzvetan Todorov, unul dintre analistii acestor fenomene umane exceptionale. Primul razboi mondial: 8,5 milioane de morti pe fronturi, aproape 10 milioane din rindul populatiei civile, 6 milioane de invalizi. Rusia sovietica – 5 milioane de morti in razboiul civil, 4 milioane de victime ale represiunii, 6 milioane de morti in vremea foametei din 1932-1933. Al doilea razboi mondial – 35 milioane de morti doar in Europa. Statisticile se raporteaza, in general, la Europa. Dar n-a fost doar acesta un continent singeros. In Cambodgia, spre exemplu, in timpul regimului comunist al lui Pol Pot, toti cei care nu sustineau proiectul de creare a omului nou au fost ucisi – unul din sapte cetateni ai tarii... Cum ajung oamenii sa savirseasca asemenea orori? Cercetarile de psihologie demonstreaza ca, in general, tortionarii nu sint niste psihopati, ci apartin categoriei oamenilor obedienti...

Putem in felul acesta reveni la intrebarea de ce e important Holocaustul. Pentru evrei este desigur important, dar eu zic ca este mult mai important pentru celelalte popoare care nu au fost victime, din mijlocul carora s-au ridicat cei care au ordonat asasinatele. In primul rind, Germania. Dar Germania n-a fost singura. Este mult mai important pentru ei. Ca sa inainteze, trebuie asumate niste responsabilitati. Nu poti sa treci intr-o etapa noua fara sa-ti asumi niste responsabilitati. Nu poti sa treci in secolul XXI, pastrind niste clisee din secolul al XIX-lea cum ar fi romantismul acesta „ce bine era intr-o civilizatie rurala...“. Poate era bine, poate nu era bine, dar nu poti sa inaintezi cu acel model in secolul XXI. Germania hitlerista este principala vinovata si Hitler este autorul principal al acestor planuri monstruoase. Dar efectul acestui plan ar fi fost mult mai redus daca n-ar fi existat colaborarea citeodata entuziasta a altor popoare, a oamenilor din politie, din armata, din birocratiile diverselor state. Inclusiv in tari cu grad de civilizatie ridicat si chiar cu traditie democratica. Sa nu uitam de Franta regimului de la Vichy, de unde au fost deportati multi oameni la Auschwitz...

Dv. vorbeati de responsabilitati. Ceea ce s-a intimplat este bine de stiut si trebuie folosit exemplul consecintelor ca mijloc de avertizare in fata nationalismului, populismului sau fanatismului religios. Dar nu poti sa platesti in istorie, cred, nimic. Cum, in fata justitiei, nici fiul nu poate ispasi pedeapsa de criminal a tatalui sau...

Nu e vorba de platit. E vorba de asumare ca sa ne putem feri de o repetitie. Un interes national al popoarelor despre care am vorbit este asumarea acestor raspunderi pentru ca prin asta se despart de o greutate, de o ghiulea.

Intr-un ziar de mare tiraj din Romania – nu intr-o publicatie de specialitate – erati citat, este adevarat, nu de catre gazetarul ce semneaza articolul, ci de catre un alt istoric, ca sustinator al opiniei ca romanii vor trebui sa plateasca despagubiri atunci cind cercetarile istorice vor dovedi consecintele politicilor antievreiesti din timpul guvernarilor de dreapta. Cum comentati informatia aceasta?

Da, cunosc citarea din Evenimentul zilei. Din pacate, afirmatia mea este scoasa din context. Am spus ca, fireste, este necesar sa se plateasca despagubiri tuturor celor care au fost spoliati de totalitarismul de dreapta sau de stinga. Aceasta nu e o problema „evreiasca“, ci una generala. Ideea este ca noua Romanie recunoaste principiul sacrosanct al proprietatii si ii despagubeste pe cei spoliati, fie evrei in perioada Antonescu, fie romani, evrei, unguri, germani in perioada comunista. Asta am spus, dar nu in contextul discutiei despre Holocaust. Regret ca ziarul nu a gasit de cuviinta sa publice lamuririle mele ulterioare. Regret, printre altele, pentru ca apreciez ziarul Evenimentul zilei. In general, incercarea de a prezenta problema asumarii Holocaustului ca pe o problema financiara este inca o cale de a distorsiona discutia autentica, de „a trage trenul pe linie moarta“.

Care este stadiul actual al temei Holocaustului in istoriografia din Romania?

Problema nu e simpla si nu vreau sa ascund ca inca e greu sa fie discutata deschis. Una dintre cauze a fost deja amintita, tacerea indelungata de decenii. Alt grup de cauze este intelegerea diferita a disciplinei istorice. Conceptual, istoricul a fost invatat ca istoria e un instrument al educatiei patriotice, al formarii omului nou. In acest context, cercetatorul istoric a fost invatat sa se solidarizeze cu obiectul cercetarii sale. Nu intimplator se folosesc termeni de „ai nostri“ pentru… armata lui Mihai Viteazu… De aici dificultatea de a discuta un subiect cu inalt grad de dificultate. Deci, pe de-o parte, este o incercare de a „ameti“ subiectul, de a vorbi de el, dar, de fapt, de a nu vorbi. In acelasi timp, in cadrul mai multor universitati din Romania: Universitatea „Babes-Bolyai“ din Cluj sau Universitatea Bucuresti, se aud si alte voci, care vorbesc deschis despre problema Holocaustului. Marea speranta este „cresterea“ si „maturizarea“ tinerei generatii de cercetatori. Am avut multe discutii cu tineri cercetatori, doctoranzi, masteranzi sau tineri profesori din invatamintul preuniversitar si am fost placut surprins de capacitatea lor de a discuta deschis problematica Holocaustului, decrisparea lor. Ca istoric, nu pot sa nu observ avansul pe care il au politologii in aceasta directie. Indrumati de universitari, care inteleg importanta fenomenului Holocaustului, ca George Voicu sau Stelian Tanase, ei i-au depasit pe colegii istorici in abordarea fenomenului. Aceasta prezenta tinara ma umple de optimism si e mult mai importanta decit asertiunile unuia sau altuia dintre politicieni, cu gindul la viitorul sondaj de opinie.

V-ati nascut si ati trait multi ani in Romania. Credeti ca romanii sint mai
antisemiti decit alte popoare?

In general, sint impotriva formularii „popor antisemit“ sau „popor mai antisemit“ ori a ideii de a masura antisemitismul unui popor. Eu nu cred ca exista popoare antisemite. Exista popoare la care a existat educatie antisemita, exista popoare in care a existat antisemitismul la nivel guvernamental, un antisemitism de stat. Nu cred ca se poate vorbi despre popoare antisemite. In contextul acesta, eu nu vorbesc niciodata de poporul roman ca de un popor antisemit. Vorbesc insa de o traditie antisemita in cadrul civilizatiei romanesti, care exista...

In prezent se spune ca in Romania avem „un antisemitism fara evrei“. Asa o fi, oare?

Se aplica aceasta nu numai in Romania, ci in multe alte tari – un antisemitism impotriva unei populatii care practic nu mai exista. Exista o comunitate ai carei membri au virsta ridicata, care nu mai sint activi decit, vorba aceea, numarati pe degete! Multi, inclusiv comunistii, au incercat sa demonstreze ca antisemitismul este produs de evrei. Antisemitismul nu este produs de evrei. Antisemitismul este produs de o serie de cauze sociale, economice s.a.m.d.

Ce v-ar placea sa „scoateti la lumina“ in viitorul apropiat din arhivele romanesti?

De obicei, nu afli ce-ti place. As vrea sa-mi pot continua cercetarile. Chiar daca mi-am scris, de fapt, cartea, cred ca nu voi fi in stare sa ma opresc aici si sa nu ma mai ocup de alte aspecte ale perioadei comuniste. Eu cred ca cercetarea istoriei evreilor in perioada comunista, ca si cercetarea altor minoritati – si alte minoritati au probleme foarte importante in perioada comunista: deportarea germanilor, niste masuri antimaghiare, nivelarea tuturor, inchiderea oricaror scoli confesionale etc. –, se poate face prin cercetarea comunismului ca atare. Mai cred ca exista in Romania si in Estul Europei, in general, o retinere in a studia fenomenul comunist din diverse motive. Exista un leit-motiv, in care eu nu cred, ca-i prea aproape. Ce inseamna prea aproape? Nu avem cu cine, impresiile sint prea apropiate, trairile afective sint prea puternice... Eu cred ca in stiinta nu trebuie sa existe probleme afective. Cercetatorul – spre asta tindem, catre aceasta tind si eu – trebuie sa fie, de fapt, un chirurg care judeca la rece, cu manusi si halat alb curat. Sa nu ia virusii care vin din arhive, sa nu cada prada lor. Sa mentina distanta, nu neaparat in timp, ci sa aiba o distanta ideologica pentru a cerceta.

Ce „ne invata“, in principal, comunismul?

Cred ca cercetarea fenomenului comunist, de exemplu acum, dupa 11 septembrie 2001, cind problema lumii este terorismul, devine foarte importanta. Ar trebui sa ne intoarcem sa-l cercetam pe Lenin, pentru ca eu cred ca primul teoretician sistematic al terorismului este Lenin. El a condus grupul terorist care preia puterea, indiferent daca are sau nu majoritate. Este un grup de oameni hotariti, bine indoctrinati, bine legati intre ei cu legaturi de asemenea structura incit pot face orice. Inclusiv sa atace cu avioanele doua turnuri din centrul celui mai puternic stat. Cercetarea comunismului este importanta pentru foarte multe aspecte si ar trebui facuta. Cu incercarea de a avea distanta nu in timp si nu geografica, ci distanta ideologica pentru a studia formele acestei structuri, problemele, rolul conducator al partidului care insemna de fapt controlul intregii societati, nivelarea intregii societati, ingineria sociala a regimului, formarea unui anumit tip de om... Pe care, in parte, din pacate, l-au format. Noi speram atunci ca e o vorba goala. Toate acestea sint probleme foarte interesante. Si stiu ca sinteti de aceeasi parere. Cred ca ne-am intilnit in pasiunea pentru cercetarea acestei perioade anormale. Cred ca au aparut deja o serie de lucrari importante – printre ele si cartea pe care ati scris-o despre Lucretiu Patrascanu, care este una dintre cele mai bune analize ale perioadei staliniste din Romania si vine sa lumineze acea perioada neagra care este perioada comunista.

http://www.observatorcultural.ro/arhivaarticol.phtml?xid=9416
PENTRU DL.GOLDIS - de Hypatia la: 24/02/2004 15:03:20
(la: A fi roman: virtute, blestem, necesitate?)
Vedeti D-voastra, faceti cateva lucruri care nu se fac, in principiu. Amestecati lucrurile. Daca v-am scris pe privat, tot asa doream sa-mi raspundeti, iar la conferinta asteptam raspunsuri legate de ceea ce am scris in conferinta. de fapt, nu ati raspuns nici intr-un fel, nici la ce v-am intrebat pe privat, nici la ceea ce am scris in conferinta. ce sa inteleg? am scris lucruri care va deranjeaza?
2. Eu nu ma consider intelectual, caci inca ma mai formez. Inca pun intrebari si astept raspunsuri. Datr nu accept orice fel de raspunsuri, nici de la oricine. Am invatat o droaie de lucruri de pe acest forum. Sunt deschisa dialogului si de aceea, astept sa scrieti mesaje la obiect. Daca nu puteti raspunde intrebarilor mele, e OK
.. Pentru noi, romanii, care suntem prin esenta fatalist- a se vedea "Miorita", e de asteptat ca unele intrbari incomode sa ramana retorice. Bune de aruncat in urechile poporului in campanii electorale.
3. Eu incerc de 16 ani sa fac ceva pentru popor. Fac educatie. de dimineata pana noaptea tarziu. "Cu timp si fara timp". Copiilor, tinerilor, adultilor. Sunt un om de atitudine si nu ma ascund in a-mi asuma responsabilitati in acest sens. Iata un exemplu: in 2001 am organizat o dezbatere publica cu elevii din clubul meu, cu tema: Votul uninominal este mai bun decat scrutinul de lista", la care au participat peste 100 de persoane de varste diferite. Ulterior, parte din tineri au sustinut ca voluntari campania de semnaturi pentru votul uninomina, respins de curand de comisia parlamentara care a luat in studiul aceasta problema.
si cred ca exemple din acestea pot veni si de la alte persoane.
Sunt multe de spus, dar eu inca nu m-am lamurit care e de fapt punctul D-voastra de vedere. Personal, sustinandu-l pe dl. Plesu, am comis doua gafe de proportii si nu-mi ajuta cu nimic faptul ca le regret.
Mai deunazi citeam cartea dl. Liiceanu, ca aseara sa am o surpriza de proportii: dl. Liiceanu este acuzat de antisemitism in Franta. Subiectul e mai vechi, dar mie imi da de gandit.
Daca intelectualii nostri de marca pot avea astfel de scapari- desi personal nu-l vad pe Liiceanu antisemit- ce sa mai spunem de greselile unuia sau ale altuia, care este mai putin instruit? Si culmea e ca, asa cum poate observa oricine, mai mult pare a gresi un intelectual-pentriu ca are impact mai mare in cadrul societatii- decat orice om de rand.
Vrem sa schimbam mentalitatea neamului? Cred ca de aici trebuie sa incepem, de la intelectuali. Dar ei vor? Azi la una din scolile in care predau, am servit o mostra de indarjire colectiva a intelectualilor cu privire la schimbare, la nou, la Europa...
Hypatia
#10487 (raspuns la: #10475) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Caverna creationista si prizonierii sai - de Cassandra la: 01/11/2005 16:16:54
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
Din caverna platonica a distinsilor mei adversari s-a revarsat un potop de raspunsuri pe puncte reluind pina la satietate teme care este de banuit ca deja plictisesc si fosilele din vitrinele muzeelor.
Trebuie sa recunosc ca, desi are aparenta unui schimb de idei, aceasta polemica are toate ingredientele unui dialog al surzilor, cu tot ridicolul si inutilitatea lui.
Aceeasi dinamica o putem gasi, de exemplu, pe siturile unde vor sa te convinga ca "americanii n-au fost niciodata pe luna" Te minunezi de bogatia de "dovezi" pe care acestia si alti teoreticieni ai conspiratiilor universale le pot aduce, si nici macar nu cad in tentatia sugestiilor tendentioase personale sau a fixatiilor anale si de caca-pipi ca in cazul distinsilor mei adversari.

Cei care polemizam aici nu sintem nici oameni de stiinta, si nici (cred) teologi. De aceea argumentele noastre sint departe de a aporta ceva original sau definitiv in arena acestei confruntari, in care au coborit sa combata campioni "grei" ai gindirii stiintifice si teologice-filozofice actuale.

Si atunci, de ce tot deranjul si pierderea de timp?
Pentru ca, in ceea ce ma priveste, este grauntele de nisip pe care pot sa-l aduc in ajutorul comunitatii laiciste - a celor care (multi credinciosi printre ei) cred ca religia este un spatiu spiritual privat si intim, si nu are ce cauta in departamentele de stiinta ale universitatilor si in consecinta nici la orele de stiinta din scoli.
Parintii si bunicii celor de pe acest for au trait o epoca in care ideologii marxisti si apoi toate "cladele" lor au avut pretentia sa invadeze si sa controleze toate ungherele spiritualitatii umane, cu efectul devastator pe care il cunoastem. Dupa ce acestia si-au incheiat glorios ciclul scufundind pentru citeva generatii bune europa de rasarit, celor care am supravietuit experimentului ni se ofera oportunitatea de a participa la alt "razboi / cruciada ideologica, aceea pe care fundamentalismul protestant american (adica cei care interpreteaza in mod literal Biblia crestina asa cum de exemplu talibanii iau Coranul mot a mot) l-a declarat la inceputul secolului trecut "modernitatii" (a se citi laicitatii). Si cine a fost "dusmanul" natural pe care il combat de atunci? Ati ghicit, Teoria Evolutiei Speciilor a lui Wallace - Darwin. Au cistigat o prima batalie in Tenesee in 1925 (Butler Act) impotriva profesorului J.T.Scopes ("Procesul maimutelor") care indraznise sa predea evolutia in scoala, ceea ce a dat impuls pentru legile anti-evolutie din Mississipi si Arkansas, care s-au adaugat celor date in 1923 in Okhlahoma si Florida. Situatia s-a schimbat insa dramatic odata cu deschiderea cursei spatiale de catre sovietici. Piuitul semnalelor radio ale sputnikului (ati vazut "October Sky?) a trimis un soc electric pe coloana vertebrala a americii. Textele scolare de stiinte au fost revizuite si actualizate cit ai bate din palme (si printre ele bineinteles cele de biologie au inceput sa sustina din ce in ce mai puternic teoria evolutiei) - ceea ce a dus la legalizarea predarii evolutiei in scoli (decizia Curtii Supreme a SUA in cazul Epperson v. Arkansas-1968: Susan Epperson acuza statul Arkansas de violarea "Establisment Caluse" a primului amendament la Constitutie prin interdictia predarii evolutiei) si eliminarea Butler Act in Tennessee.

Fundamentalistii au fost atunci nevoiti sa gaseasca o noua strategie: daca nu pot sa invinga stiinta, atunci trebuie sa i se uneasca: Henry Morris a inventat "Creationismul Stiintific" aducind importante contributii la cartea cu acelasi nume, care a fost publicata in 2 versiuni: una "fardata" pentru scolile publice, depurata de orice referinta religioasa iar cealalta pentru publicul "de incredere", cu un apendice care explica modul in care stiinta provenea din interpretarea literala a Bibliei. Si au pornit din nou la atac: in 1981 Arkansas aproba legea de "timp egal" care impunea o abordare egalitara a "stiintei evolutiei si stiintei creatiei" in scoala. Dar bucuria a durat putin, caci un grup de oameni de stiinta si de religiosi coordonati de pastorul metodist William McLean au obtinut abrogarea ei, tribunalul federal considerind in cazul McLean v. Arkansas Board of Education ca legea pentru timp egal era anticonstitutionala in 3 aspecte: 1-lipsa unui scop legislativ secular, 2-scopul ei primar era promovarea religiei, si 3- promova un amestec excesiv intre guvern si religie. In ultimii 20 de ani creationistii "stiintifici" au suferit infringeri dupa infringeri in curtile federale, care in virtutea primului amendament au permis scolilor sa impiedice predarea creationismului ca stiinta si au interzis ca profesorii sa fie obligati sa citeasca elevilor "evolution disclaimers" inaintea inceperii studiului biologiei.

Dar creationistii nu s-au lasat pagubasi. Au venit cu o noua "inventie": ID (Intelligent Design) De data asta au luat si mai in serios masurile de deghizare, evitind cu orice pret sa mentioneze pe Dzeu, de parca notiunea de "Inteligent designer" n-ar fi acelasi lucru. Toate marile nume din ID "senior fellows" la CSC (Centru pentru Stiinta si Cultura)-o sectie a Institutului Discovery, care este un "think tank" conservator din Seattle. CSC este "creierul" ID si a fost creat in mod explicit "ca sa invinga materialismul stiintific si destructiva lui mostenire morala, culturala si politica" si "sa inlocuiasca explicatiile materialistre cu modul teistic de intelegere a faptului ca natura si fiinta umana au fost create de Dumnezeu".

In fine, pe scurt impresia mea este ca asistam (si unii ne implicam cu mai mult sau mai putina buna stiinta) intr-un razboi declarat de un sector retrograd (sau conservator cum ii place sa se numeasca) al societatii americane, cu puternice resurse economice, impotriva laicitatii educatiei mintilor tinere, impotriva dreptului celor vulnerabili de a primi elementele de judecata rationala care sa le dea libertatea de a-si alege singuri, ca adulti, modul in care sa inteleaga lumea si propriul lor destin. Si daca in acest razboi cade ca victima independenta si onestitatea stiintifica, n-are decit.

Un proces sinucigas al spiritului si destinului intelectual american, pe care cei care iubesc si admira aceasta natiune il depling si au dreptul si datoria sa-l combata.

Carte si mp3. Sint biliotecile ilegale_ - de dan-calin la: 14/10/2003 08:08:26
(la: Downloadul de mp3-uri si filme de pe Internet.)
Sint bibliotecile ilegale? Biblioteca cumpara o carte si o da la citit la 1000 de oameni. Si o dau pe gratis!
Iar acest “furt” este sustinut cu bani publici de la buget!
Eu, biblioteca, am imprumutat cartea, cititorul a citit-o, poate a si copiat-o, s-a comis ceva ilegal?
Sint bibliotecile in afara legii? Respecta ele dreptul de autor? Daca da, cum? Daca nu, de ce nu sint interzise si scoase in afara legii?


Iata ce spune legea 8 din 1996.
********************************************************************************
ART. 34
(1) Nu constituie o incalcare a dreptului de autor, in sensul prezentei legi, reproducerea unei opere fara consimtamintul autorului, pentru uz personal sau pentru cercul normal al unei familii, cu conditia ca opera sa fi fost adusa anterior la cunostinta publica, iar reproducerea sa nu contravina exploatarii normale a operei si sa nu il prejudicieze pe autor sau pe titularul drepturilor de exploatare.
(2) Pentru suporturile pe care se pot realiza inregistrari, sonor sau audiovizual, cit si pentru aparatele ce permit reproducerea acestora, in situatia prevazuta la alin. (1), se va plati o remuneratie stabilita conform prevederilor prezentei legi.

ART. 107
(1) Autorii operelor inregistrate sonor sau audiovizual, pe orice fel de suporturi, au dreptul, impreuna cu editorii si producatorii operelor respective si cu artistii interpreti sau executanti ale caror executii sint fixate pe aceste suporturi, la o remuneratie compensatorie pentru copia privata efectuata in conditiile art. 34 alin. (2) din prezenta lege.
(2) Remuneratia prevazuta la alin. (1) va fi platita de fabricantii sau importatorii de suporturi utilizabile pentru reproducerea operelor si de catre fabricantii sau importatorii de aparate ce permit reproducerea acestora. Remuneratia se va plati in momentul punerii in circulatie pe teritoriul national a acestor suporturi si aparate si va reprezenta 5% din pretul de vinzare al suporturilor si aparatelor fabricate in tara, respectiv 5% din valoarea inscrisa in documentele organelor vamale pentru suporturile si aparatele importate.
********************************************************************************

Copierea oricarui produs este o actiune cu baze strict economice si care respecta cu sfintenie legile profitului si pe cele ale cererii si ofertei.
Urmariti piata si veti constata ca se copiaza doar acele produse cu o rata a profitului extrem de mare si care permit un profit de peste 45-60% din cifra de afaceri.
Cum tehnologiile de copiere sint din ce in ce mai performante, si aici includ si productiile pirat de textile, incaltaminte, etc, marfa copiata sau contrafacuta va avea succes si va inlocui marfa originala.
La fel, cit timp se va vinde muzica la preturi astronomice, ea va fi piratata, copiata, schimbata, tocmai pentru ca reproducerea ei este extrem de simpla. Pe de alta parte in pretul aparatelor de reproducere exista o cota parte pentru drepturile de autor (nu drepturile autorului!!!!).
Daca insa s-ar dori vinzari reale, nu preturi de jaf, s-ar putea realiza vinzari de masa la preturi extrem de mici, costul suportului + profit de bun simt. Adica ar fi mai ieftin sa cumperi decit sa piratezi!
Cum asa ceva nu exista, si muzica si softul se vinde prea scump fata de cit face, ele sint cele mai usor de copiat si piratat.
Un exemplu:
In România un W98 costa 100$ la un salar de 100$. Pirateria este de 65%.
In SUA, W98 costa tot atita 100$, dar la un salar de 1200$, iar pirateria este de 25%.
Daca luam in calcul si conditiile economice, atasate pirateriei, ajungem la o cu totul alta structura si ierarhie a piratilor. Adica nici in SUA unde oricine si-ar permite o licenta pe bani, pretul este prea mare ca sa determine cumpararea in locul piratarii.

Asta demonstreaza ca preturile de vinzare ale acestor produse sint prea mari si permit o eficienta foarte mare a pirateriei.
Muzica este un produs perisabil, usor de copiat, si care se vinde cu preturi astronomice fata de valoarea de intrebuintare. Rezultatul: cistiguri maxime, la costuri minime.
Pentru ca pirateria si copierea sa fie reduse (nu pot fi eliminate!) trebuie schimbate principiile de vinzare ale lor. Aceste principii dateaza de pe vremea gramofonului, iar acum sintem in anul 2003, secolul 21! Lucrurile au evoluat. Cel putin unele din ele!!

Si revin la prima intrebare: sint bibliotecile ilegale??


Dan-Calin

Izraelul dupa Ostrov !! - de Leon la: 09/11/2003 11:30:08
(la: Israelul, dupa Codrin)
Imi permit sa introduc inca un mesaj scris de unu Ostrov in acelasi thread de pe FanClub, unde a scris si Codrin.

Na-m avut timp sa parcurg toate mesajele . . . . insa vreau sa-mi spun si eu punctul de vedere.
Mai inainte vreau sa spun ca pentru orice individ cu o sofisticare mentala mai mare de cinzeci de carti citite (din care nici una sa nu fie de suruburi, adica inginerie, sau cu liniute de dialog, adica beletristica, “argumentele” preluate de pe site-uri “subterane”, fac exact zero. Pe probate . . . .
Mai vreau sa-mi exprim dezgustul pentru unele pozitii copilaresti, pentru care daca unu’ ii aduce un contra-argument, atunci acesta e naiv ca ar crede in acel contra-argument, in schimb da dovada de o incetineala in rationament extreeeema, caracteristica, cand face o astfel de afirmatie:

<>


Pai de ce sa nu fie acelasi lucru, mosule!??
Principial, e acelasi lucru. NU cantitatea face diferenta . . . . Apoi stii de ce sunt atat de putini evrei (dar si alte minoritati religioase in pamantul islamului? O sa-ti zic eu:

Tu uiti ca imediat dupa evenimentul din ’48, cand 7 armate arabe au atacat de-abia mosita entitate statala evreiasca, leaderii natiunilor acestor armate, au lansat o chemare populatiei arabe locale, palestinienilor adica, de ‘a se tine de-o parte’, de “a se refugia” mai exact, pe teritoriile statelor lor, ‘temporar doar’ ziceau ei, pana cand ei, cei multi, cei viteji, cei “'cu Dumnezeu de partea lor”, au sa-i arunce pe “fii porcilor si maimutelor” - asa numeste “cartea sfanta” Coranul, pe evrei - in mare. N-a fost sa fie insa . . . . . iar “vitejii”, s-au ales cu un “cartof fierbinte’, pe care de atunci insa, au stiut sa-l transforme, cinic, in arma politica, in pion intru fermentarea urii pentru Israel si Occident. Pentru ca refugiatii, in ciuda miilor de miliarde venite din petrol in visteriile tarilor arabe, in ciuda imensului teritoriu de vreo 17 milioane de km patrati (Mai mult de ‘o Europa de la Urali la Atlantic’ si inca o jumatate) de care lumea araba dispune, au ramas ‘cantonati’, inchisi adica, in tabere mizere de refugiati, lipsiti fiind de drepturi umane, ce sa mai vorbim de cele cetatenesti, eventual, discriminati de autoritati, urati de populatiatia acestor tari (vezi cazul Iordaniei sau Libanului anilor ‘70). Daca arabilor din jur nu le trecea prin cap neinspirata idee de ‘ai arunca in Mediterana pe porci si maimute’, refugiati ioc azi. O belea in minus, adica. Minoritatea dintre arabii palestinieni care au ramas in ciuda incitarilor tampe ale leaderilor statelor arabe, au primit drepturi depline de cetateni ai noului constituit stat evreu, avand partide politice, reprezentare in Kneset, drepturi culturale si de educatie superioara, cum in alte locuri, nu zic care, nici macar prin anii 2000 nu se poarta . . . . . E bizar, caracteristic, dar ridicul sa vezi, ca singurii arabi din lumea Orientului care au drepturi civile si traiesc practic intr-o democratie, sunt palestinieni de pe teritoriul statului evreu. Risul piticului . . . . . . MAI INTERESANT INSA ESTE CE S-A INTAMPLAT CU MINORITATILE EVREIESTI - destul de numeroase - DE PE TERITORIUL STATELOR ARABE, DUPA MOMENTUL-SOC 1948.
Acum, pentru un est-european citit, care stie soarta tragica a minoritailor crestine ortodoxe de pe teritoriul “califatului”, nu cred ca poate fi vreo surpriza. Sa nu uitam, palestinieni, maroniti, vechii siriaci, fenicieni, copti, sarbi, rusi, armeni, greci, romani, toti au disparut sau au suferit pierderi imense de pe urma statutului de dimitudine - sau “doar” vasalitate, dupa caz - impus de statul islamic in perioada sa araba sau turca.
Pai evreii din statele arabe imediat dupa 1948, au fost ‘ciuca bataii’, tapul ‘ispasitor’, persecutatii, tinta facila a fanatismului impotent si prostiei moaienajoaze a arabilor si regimurilor lor arhaice. Un imens val de refugiati, adevaratul val de refugiati in sensul propriu in Orient, au fost evreii. Matematica e cruda: In doar cativa ani, intre 600 si 800 de mii de evrei, se refugiaza, plecand din tarile in care existau de sute de ani, doar cu ce aveau pe ei. In ciuda lipsei de mijloace, in ciuda inerentelor dificultati ale inceputurilor unui stat, acestia sunt integrati si absorbit, cu costuri imense insa. 140 000 evrei in Algeria in 1948, mai putin de 100 azi. 75 000 de evrei in Egipt in 1948, doar 200 azi. 265 000 de evrei in Marocul anilor ’48, mai putin de 4000 azi. Evident, e insa o greseala sa afirmi ca doar evreii sunt sau au fost victimele persecutiilor in statele arabe. Sa fim sinceri, toate minoritatile sunt discriminate acolo, majoritatea insesi ‘auto-discriminandu-se’ si ca.ca.ndu-se efectiv, in continuu, in propriul ei viitor. Islamul nu poate rabda altceva decat musulmani, iar lumea in viziunea musulmanilor neputand sa fie, finalmente (binecunoscutul principiu al ‘dar-el-islam’ si ‘dar-el-harb’), decat musulmana, pana atunci la fel, dar ‘fara sa stie’ saraca asa cum ne explica Coranul . . . . . iar datoria fiecarui credincios fiind, sa aduca constiinta pe . . . . "inconstienti"; cu centura de trotil prin cafenea, sau avionul prin zgarie-nori, inshalah!

Istoric deci, discriminarea facuta de arabi contra minoritatilor lor evreiesti, precede "discriminarea" minoritatilor arabe din statul Israel, discriminare care in fapt nici nu exista: arabii din statul Israel, sunt populatia araba cu cele mai multe drepturi cetatenesti si politice (de ex. primarul celui mai mare oras evreiesc este un arab), din zona, lumea araba fiind recunoscuta pentru caracterul ei retrograd si primitiv in materie de drepturi; da o tura cand te mai manca degetul sa citesti mizerii de pe site-uri underground si pe site-ul Natiunilor Unite, Agentia numita PNUD (programul natiunilor unite pentru dezvoltare), si citeste ultimul raport asupra lumii arabe, intocmit de intelectuali arabi: indici de libertate cetateneasca mai mici decat in africa neagra . . . . femei oprimate, religie care interzice traducerea cartilor, 300 de milioane traduc annual cat Grecia, si au trades in ultima mie de ani cat Spania intr-un an, etc.
Nu face confuzia intre populatia araba din teritoriile ocupate sau din taberele de refugiati, cu arabii din Israel. In privinta ocuparii teritoriilor, ei bine, si Romania ar ocupa un teritoriu de pe care se fac atacuri impotriva cetatenilor lui, si inca IMPOTRIVA POPULATIEI CIVILE. Simti nuanta, sau iti fac desen? Nu il ocupa ca sa-l cotropeasca, ci ca sa aresteze sau omoare niste teroristi, nu ucid nediscriminat si intentionat populatie civila!!!
Apoi refugiatii, trebuie sa le stii istoria: cum au aparut ei?

Dar sa-mi zic parerea despre anti-semitism: el exista, si bizar, azi el este apanajul stangii europene. El este insa si traditional calul de bataie al dreptei extreme.
Daca e “pui al inculturii”? Raspunsul poate fi “Da!”, insa se impun oarece bemoluri. El a aparut si din cauze care nu tin de incultura, ca de exemplu lupta pentru un loc mai in fata in societate: secole la rand, populatia autohtona s-a batut sa dizloce evreii din meserii si functii considerate “traditioanle”, asta ducand datorita nerabdarii unora la nationalism excesiv si anti-semitism. E greu sa-i judeci pana nu le intelegi lumea si situatia Romaniei, de ex. pe un Alecsandri, Goga, Hasdeu, Eminescu, Helliade-Radulescu sau Nicolae Iorga. E mai putin greu sa-i judeci si acuzi pe un Nae Ionescu sau Paulescu (ala cu insulina). Ideea este ca meseriile asa-zis traditional-evreiesti, medic, bancher, carciumar, inalt-functionar, camatar, etc. isi au explicatii istorice pentru care nu evreii sunt responsabili, ci insasi dogma crestina si biserica, care i-a alungat candva, la inceput, undeva la marginea societatii medievale, fiind singurii, de ex., carora nu li se interzicea practicarea camatei, nefiind crestini, camata care insa devenise necesara etapei de evolutie a societatii (forma istorica incipienta a sist. bancar, azi recunoscuta ca responsabila progresului Europei).


Ultima data editat de Evgheni Ostrov pe 09-11-2003 la 02:56




Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...