comentarii

exempu de dialog intre elevi despre 1 septembrie


Bacul e aproape: cum stai la mate? Testeaza-te online!
Teste cu rezolvari complete, cursuri cu teorie si exemple explicate
www.prepa.ro
1. Care este cuvantul favorit - de Honey in the Sunshine la: 14/10/2005 17:21:47
(la: Chestionarul Bernard Pivot)
1. Care este cuvantul favorit
Vijelie

2. Care este cuvantul cel mai putin favorit
"puii mei"

3. Ce va face placere in mod deosebit
Ajunul unei calatorii, cand imi fac bagajele.

4. Ce va displace cel mai mult
1 Septembrie

5. Care este injuratura favorita
Sa-mi bag p***-n ea treaba!

6. Ce sunet va place
Vantul de inceput de furtuna.

7. Ce sunet/zgomot va displace
Aspiratorul, shaker-ul, tocurile fara flecuri pe ciment.

8. Ce alta profesie v-ar place sa practicati
Fizician

9. Ce alta profesie nu ati practica nici in ruptul capului
Cersetor

10. Daca Raiul exista, ce ati dori sa va spuna Domnul cand ajungeti
la Portile Raiului.
"Nu s-a schimbat nimic".

_____________________________________________________
Membra SIMC - Securitatea Inchizitoriala Mister Cafenea
Holocaustul in cifre si contradictii - de Zamolxe la: 18/10/2003 22:29:23
(la: A existat holocaust in Romania?)
Dragul meu evreu roman,
(Valentinb)

Pina acum am stat si am citit. Nu am vrut sa comentez, sau sa ma bag. Ti-am vazut si meciul cu preopinentul. Tu ai fost cel care a atacat primul, fara argumente dar foarte agresiv si ai primit doar un raspuns pe o masura mai mare decit tine.

Ma bucur ca nu vrei scuzele nimanui si este foarte bine.
Vad insa la tine o consecventa in a sustine contradictii si in a sustine o idee profund eronata si extrem de periculoasa.
Sustii permanent ca in romania a fost holocaust.
In romania nu a fost holocaust.
Legionarii, ciuma verde, au avut ce au avut si cu romanii in egala masura.
Astfel ca asasinarea lui IG Duca si a lui Nicolae Iorga, ca si a multor altor romani importanti sau oameni simpli, se incadreaza in aceleasi exact aceleasi actiuni criminale ale legiunii care au lovit si evreii.
Iar comunistii din Romania au fost majoritatea evrei sau unguri, asa cum arata arhivele PCR.
Si multi legionari au ajuns comunisti cel putin in prima faza. “Rosia inainte de a fi rosie a fost verde!”

Pentru ca holocaust la romani nu a fost, asa nici actiunile legionarilor fata de evrei nu pot purta numele de holocaust. Vezi definitia holocaustului.

Este foarte periculos si consecintele sint nebanuite pe termen lung, sa amesteci termenii, sa faci un terci din istorie, sa speculezi, sa faci asocieri fortate. Drama poporului evreu este mare si ea nu trebuie umflata si extinsa.
Realitatea reala este suficienta.

Holocaustul are o definitie clara, precisa si categorica. Atunci cind incepi sa scri despre holocaust trebuie sa te referi strict la definitie. Daca insa ignori definitia atunci poti sustine orice.

The Holocaust was the systematic, bureaucratic, state-sponsored persecution and murder of approximately six million Jews by the Nazi regime and its collaborators. "Holocaust" is a word of Greek origin meaning "sacrifice by fire."

De exemplu in Germania au fost pogromuri si inainte de inceperea WW2. Dar ele nu intra la holocaust. Sint violentze, sint crime, dar nu sint parte a holocaustului. Pentru ca in acest caz putem spune ca holocaustul a inceput in Rusia o data cu primele pogromuri, adica la inceputul secolului 20!

Holocaustul a inceput o data cu adoptarea SOLUTIEI FINALE de catre germania in 1942 si a avut ca elemente de baza lagarele de exterminare, camerele de gazare si crematoriile.

Hartile de pe site-ul din sua al muzeului holocaustului arata clar ca din romania nu au plecat trenuri spre lagarele de exterminare. http://www.ushmm.org/wlc/en/index.php?lang=en&ModuleId=10005143 si faci click pe “See maps”.

Asta este o realitate pe care trebuie sa o accepti chiar daca nu o vrei sau nu iti convine.

Deportarea evreilor din 1941-1942 seamana mai mult cu deportarea in Baragan din anii ‘50-‘60 decit cu deportarea in Germania.
Cifrele referitoare la acea perioada, aflate pe resursele de informare evreiesti sint extrem de contradictorii si ireale. Astfel in “Enciclopedia Holocaustului” editia 1990 Macmillan Publishing Company.
This unit, along with Wehrmacht units and Eisatzgruppe D, killed between 150,000 and 160,000 Jews during July and August 1941.
Pentru ca lucrez in probleme de logistica, aprovizionare, desfacere stiu foarte bine care sint mijloacele necesare unor probleme asa de mari. Resursele pentru rezolvarea unor asemenea probleme sint foarte mari, surprinzator de mari.
Acum am sa ma opresc la aceasta cifra: in perioada iulie august 1941 au fost omoriti 160.000 evrei in Basarabia. (http://motlc.wiesenthal.com/text/x03/xm0347.html)
A omori 160000 oameni in 60 zile inseamna 2660 oameni pe zi, 111 pe ora, adica unul la 30 secunde, 24 ore din 24, 7 zile din 7. Daca omorirea era teoretic posibila, eliminarea cadavrelor era o problema extrem de dificila. Ar fi trebuit sa ramina extrem de multe gropi comune, foarte mari, care insa nu exista. Saparea gropilor, mutarea pamintului, plasarea cadavrelor, acoperirea cu pamint implica o munca foarte mare. Si nici o marturie nu consemneaza asemenea intimplari extreme.

In Basarabia anului 1920 erau 267.000 evrei , iar in anul 1939 erau 205.000 evrei.
Din acestia au fost deportati in URSS 10.000. In 1941 au fugit spre URSS 5.000.
Teoretic in Basarabia au ramas 190.000 evrei.
Se afirma (fara probe evidente) ca in perioada iulie august 1941 au fost asasinati 160.000 evrei din Basarabia.
Teoretic la 1 septembrie 1941 mai erau 30.000 evrei in Basarabia.
Dar acelasi site spune ca la 4 septembrie 1941 mai erau 64.176 evrei si ca la 25 septembrie erau exact 43.397, mai multi decit cei 30.000 din calcule.
Acestia sint deportati in Transnistria unde mor inca 25.000.
Practic in Transnistria supravietuiesc 5.000 evrei basarabeni dar se reintorc 50.000. Evident ca undeva exista exagerate si fara acoperire in evidentele vremii.

Toate cifrele privind evreii sint contradictorii atunci cind se vorbeste de Romania, Basarabia, Bucovina, Transnistria.

Astfel pentru Romania se dau urmatoarele cifre privind evreii:
1933 – 980.000 usa holocaust museum harta
1939 – 607.900 simon wiesental
1939 – 760.000 tot simon wiesental in acelasi text
1940 – 342.000 idem dupa pierderea teritoriilor transilvania, basarabia. bucovina
1950 – 280.000 ramasi dupa emigrarea a 70.000 evrei.

Asta inseamna ca evreii din Romania nu au fost deportati.

Ungaria, participanta activa la Holocaust, a trimis spre camerele de gazare aproape toti evreii din Transilvania ocupata in anii 1943-1944, adica circa 200.000.

Dar, cu toate acestea la cei 6 milioane de evrei morti in holocaust, Romania este nominalizata cu 700.000 evrei exterminati desi in 1939 erau doar 607.900 evrei in Romania Mare si au ramas 280.000, 70.000 au emigrat, iar 200.000 au fost exterminati in Ungaria.

280.000+70.000+200.000=550.000
607.900-550.000=67.900 evrei din Romania Mare morti in timpul deportarilor de boala, frig, mizerie, foame, violente, crime.

67.900

Zamolxe

PS. S-a mai pus intrebarea, si eu o reiau, la care nici un evreu sau neevreu nu dat un raspuns concret, clar, si documentat: de ce sint evreii persecutati de toate popoarele lumii?
Nu am studiat acest aspect, dar mi se pare extrem de ciudat. Nu se poate ca toate popoarele sa deteste si asupreasca evreii asa pur si simplu!
Trebuie sa fie o cauza sau mai multe, trebuie sa fie motive concrete!

Z.
Esti un PENIBIL, dar putem discuta doar pe forumul initial - de Zamolxe la: 05/11/2003 05:53:20
(la: zamolxe)
Am sa iti raspund numai dupa ce ai sa argumentezi cu documente (nu afirmatii), cu fapte, cu date istorice, cu logica si bun simt afirmatiile tale referitoare la intreg subiectul.

Aceasta discutie o putem purta numai si numai pe forumul pe care a inceput discutia.
Pe acest nou forum discutia este superflua si inutila. Te astept pe [A existat holocaust in Romania?]

Sa auzim de bine. Punct.


***************


#1675 - Comentariu adaugat de Zamolxe la lun 20 Oct 2003 - 05:08 h
Valentinb. Nu se prea poate purta o discutie logica si rationala cu tine. Imi pare sincer rau, asta este.

Acolo unde sti ca nu poti combate cu argumente, o dai cotita si reiei la nesfirsit niste texte prafuite de zeci de ani. Sintem in 2003, iar intimplarile comentate si discutate sint vechi de 60-70 ani.

As vrea sa aflu de la tine, sau de la oricare altul, de ce sint date si informatii atit de contradictorii, de ce cifrele sint asemenea numaratorii lui Pristanda, umflate parca cu silicon ca sa iasa mai mari decit realitatea, cel putin atunci cind vorbim de Romania.
Este dezonorant pentru tine sa tratezi analiza mea ca o “compunere” cu “3 fraze de ici 3 de colo”. Datele sint concrete luate din surse eminamente evreiesti.

Discutiile concrete se poarta pe date concrete. Tu eviti cu o spaima si o frica viscerala discutia concreta.
Eu fac o analiza si incerc sa inteleg lumea de acum o jumatate de secol si mai bine. La rece, ca un om detasat de acele vremuri, nelegat prin nimic direct de acea lume. Concret, nu literatura.
Pentru mine “ciuma verde, neagra, sau cafenie” este doar o exprimare literara. Eu stiu de nazism, de legionari, de fascisti, ustasi, etc.
Eu stiu ce nu vreau sa se mai repete.

Exista un efect si o cauza.
Pogromurile si persecutiile sint un efect al unor cauze pe care nu reusesc sa le aflu. Nu sint pomenite nicaieri. Si nimeni nu spune nimic. E ciudat.

Asa ca “toata lumea-i persecuta pe evrei” se refera la vremurile de demult, nu de azi. Nu fa un terci din istorie.
Nicaieri in Europa evreii nu sint persecutati in ziua de azi. Nici macar in Rusia sau Polonia. Vodca nu are nici o legatura.
Nu te fa ca uiti ca evreii au trait in Rusia sute de ani fara pogromuri. La fel in Polonia, sau in restul Europei.

Si sa nu uitam ca singurul partid anti evreiesc pe fata, este cel nazist american. Sau cel putin asta stiu eu.

M-am uitat peste lista de discutii. Asa este cum am mai zis. Tu ai lansat un mesaj extrem de agresiv dar si lipsit de substanta si ai primit un raspuns extrem de dur, dar pe linia deschisa de tine. Parerea mea personala este ca ai “luat-o pe coaja” cum se zice, adica a fost o masura prea mare pentru tine. Dar asta este parerea mea de spectator. Eu stau in tribuna. In teren tu vezi altfel. Eu nu vreau sa te conving si nu incerca sa ma convingi.

Tot ce am scris aici se refera la “texte”. Adica vorbe aproape goale.
Eu vreau o discutie serioasa bazata pe argumente, pe fapte, pe date sustinute de probe.

Nu ma voi prinde intr-un joc bazat pe emotii, sentimente, presupuneri, credinte, etc si care sfirseste de regula lamentabil in injuraturi de ambele parti.
Nu am timp de asa ceva.

Sa intelegem datele care exista. Sa vorbim doar despre ele. Sa comparam sursele si sa vedem diferentele sau sustinerile reciproce, sa le judecam logic si rational. Nu vreau aprobare sau dezaprobare. Vreau date, logica, ratiune, bun simt, argumente, informatii.

Daca se poate. Daca nu, nu. Bye bye!


Zamolxe

*************


#1630 - Comentariu adaugat de Zamolxe la dum 19 Oct 2003 - 06:29 h
Dragul meu evreu roman,
(Valentinb)

Pina acum am stat si am citit. Nu am vrut sa comentez, sau sa ma bag. Ti-am vazut si meciul cu preopinentul. Tu ai fost cel care a atacat primul, fara argumente dar foarte agresiv si ai primit doar un raspuns pe o masura mai mare decit tine.

Ma bucur ca nu vrei scuzele nimanui si este foarte bine.
Vad insa la tine o consecventa in a sustine contradictii si in a sustine o idee profund eronata si extrem de periculoasa.
Sustii permanent ca in romania a fost holocaust.
In romania nu a fost holocaust.
Legionarii, ciuma verde, au avut ce au avut si cu romanii in egala masura.
Astfel ca asasinarea lui IG Duca si a lui Nicolae Iorga, ca si a multor altor romani importanti sau oameni simpli, se incadreaza in aceleasi exact aceleasi actiuni criminale ale legiunii care au lovit si evreii.
Iar comunistii din Romania au fost majoritatea evrei sau unguri, asa cum arata arhivele PCR.
Si multi legionari au ajuns comunisti cel putin in prima faza. “Rosia inainte de a fi rosie a fost verde!”

Pentru ca holocaust la romani nu a fost, asa nici actiunile legionarilor fata de evrei nu pot purta numele de holocaust. Vezi definitia holocaustului.

Este foarte periculos si consecintele sint nebanuite pe termen lung, sa amesteci termenii, sa faci un terci din istorie, sa speculezi, sa faci asocieri fortate. Drama poporului evreu este mare si ea nu trebuie umflata si extinsa.
Realitatea reala este suficienta.

Holocaustul are o definitie clara, precisa si categorica. Atunci cind incepi sa scri despre holocaust trebuie sa te referi strict la definitie. Daca insa ignori definitia atunci poti sustine orice.

The Holocaust was the systematic, bureaucratic, state-sponsored persecution and murder of approximately six million Jews by the Nazi regime and its collaborators. "Holocaust" is a word of Greek origin meaning "sacrifice by fire."

De exemplu in Germania au fost pogromuri si inainte de inceperea WW2. Dar ele nu intra la holocaust. Sint violentze, sint crime, dar nu sint parte a holocaustului. Pentru ca in acest caz putem spune ca holocaustul a inceput in Rusia o data cu primele pogromuri, adica la inceputul secolului 20!

Holocaustul a inceput o data cu adoptarea SOLUTIEI FINALE de catre germania in 1942 si a avut ca elemente de baza lagarele de exterminare, camerele de gazare si crematoriile.

Hartile de pe site-ul din sua al muzeului holocaustului arata clar ca din romania nu au plecat trenuri spre lagarele de exterminare. http://www.ushmm.org/wlc/en/index.php?lang=en&ModuleId=10005143 si faci click pe “See maps”.

Asta este o realitate pe care trebuie sa o accepti chiar daca nu o vrei sau nu iti convine.

Deportarea evreilor din 1941-1942 seamana mai mult cu deportarea in Baragan din anii ‘50-‘60 decit cu deportarea in Germania.
Cifrele referitoare la acea perioada, aflate pe resursele de informare evreiesti sint extrem de contradictorii si ireale. Astfel in “Enciclopedia Holocaustului” editia 1990 Macmillan Publishing Company.
This unit, along with Wehrmacht units and Eisatzgruppe D, killed between 150,000 and 160,000 Jews during July and August 1941.
Pentru ca lucrez in probleme de logistica, aprovizionare, desfacere stiu foarte bine care sint mijloacele necesare unor probleme asa de mari. Resursele pentru rezolvarea unor asemenea probleme sint foarte mari, surprinzator de mari.
Acum am sa ma opresc la aceasta cifra: in perioada iulie august 1941 au fost omoriti 160.000 evrei in Basarabia. (http://motlc.wiesenthal.com/text/x03/xm0347.html)
A omori 160000 oameni in 60 zile inseamna 2660 oameni pe zi, 111 pe ora, adica unul la 30 secunde, 24 ore din 24, 7 zile din 7. Daca omorirea era teoretic posibila, eliminarea cadavrelor era o problema extrem de dificila. Ar fi trebuit sa ramina extrem de multe gropi comune, foarte mari, care insa nu exista. Saparea gropilor, mutarea pamintului, plasarea cadavrelor, acoperirea cu pamint implica o munca foarte mare. Si nici o marturie nu consemneaza asemenea intimplari extreme.

In Basarabia anului 1920 erau 267.000 evrei , iar in anul 1939 erau 205.000 evrei.
Din acestia au fost deportati in URSS 10.000. In 1941 au fugit spre URSS 5.000.
Teoretic in Basarabia au ramas 190.000 evrei.
Se afirma (fara probe evidente) ca in perioada iulie august 1941 au fost asasinati 160.000 evrei din Basarabia.
Teoretic la 1 septembrie 1941 mai erau 30.000 evrei in Basarabia.
Dar acelasi site spune ca la 4 septembrie 1941 mai erau 64.176 evrei si ca la 25 septembrie erau exact 43.397, mai multi decit cei 30.000 din calcule.
Acestia sint deportati in Transnistria unde mor inca 25.000.
Practic in Transnistria supravietuiesc 5.000 evrei basarabeni dar se reintorc 50.000. Evident ca undeva exista exagerate si fara acoperire in evidentele vremii.

Toate cifrele privind evreii sint contradictorii atunci cind se vorbeste de Romania, Basarabia, Bucovina, Transnistria.

Astfel pentru Romania se dau urmatoarele cifre privind evreii:
1933 – 980.000 usa holocaust museum harta
1939 – 607.900 simon wiesental
1939 – 760.000 tot simon wiesental in acelasi text
1940 – 342.000 idem dupa pierderea teritoriilor transilvania, basarabia. bucovina
1950 – 280.000 ramasi dupa emigrarea a 70.000 evrei.

Asta inseamna ca evreii din Romania nu au fost deportati.

Ungaria, participanta activa la Holocaust, a trimis spre camerele de gazare aproape toti evreii din Transilvania ocupata in anii 1943-1944, adica circa 200.000.

Dar, cu toate acestea la cei 6 milioane de evrei morti in holocaust, Romania este nominalizata cu 700.000 evrei exterminati desi in 1939 erau doar 607.900 evrei in Romania Mare si au ramas 280.000, 70.000 au emigrat, iar 200.000 au fost exterminati in Ungaria.

280.000+70.000+200.000=550.000
607.900-550.000=67.900 evrei din Romania Mare morti in timpul deportarilor de boala, frig, mizerie, foame, violente, crime.

67.900

Zamolxe

PS. S-a mai pus intrebarea, si eu o reiau, la care nici un evreu sau neevreu nu dat un raspuns concret, clar, si documentat: de ce sint evreii persecutati de toate popoarele lumii?
Nu am studiat acest aspect, dar mi se pare extrem de ciudat. Nu se poate ca toate popoarele sa deteste si asupreasca evreii asa pur si simplu!
Trebuie sa fie o cauza sau mai multe, trebuie sa fie motive concrete!

Z.


Tricolorul Romanesc - de talusa la: 10/11/2003 01:24:32
(la: ROMANIA)
Cele trei culori ale drapelului românesc - Rosu , galben si albastru - sunt de origine strãveche, iarr reunirea lor pe standardul national are adânci semnificatii istorice, exprimând dãinuirea noastrã neîntreruptã pe vatrã în care ne-am plãmãdit ca popor, legãturile permanente între românii de ambele versante ale Carpatilor, idealurile de unitate si independentã nutrite cu ardoare de neamul românesc de-a lungul întregii sale existente.

Introducerea a celor trei culori - rosu, galben si albastru - pe drapelul românesc s-a înfãptuit la 14 octombrie 1834, cu aprobarea Înaltei Porti , de cãtre Alexandru Dimitrie Ghica (1834 - 1842), domnitorul Tãrii Românesti. La cererea domnului muntean , sultanul a încuviintat printr-un hatiserif înfãtisarea steagurilor pentru navele comerciale românesti si unitãtile ostirii pãmântene. Pentru corãbiile negustoresti se prevedea “steag cu fata galbenã si rosie, având pe dânsul stele si la mijloc pasãre albastrã cu cap”, iar pentru armatã, “steag cu fata rosie, albastrã si galbenã, având si acesta stele si pasãre cu cap în mijloc.”

Asadar, drapelele cu care au fost înzestrate unitãtile militare muntene în toamna lanului 1834, primele din istoria armatei românesti moderne, erau tricolore, având benzile dispuse orizontal, “rosu deasupra, galben la mijloc si albastru jos. În mijlocul câmpului pânzei, pe un scut alb, se afla o acvilã cu zborul luat, încoronatã princiar si cruciatã cu aur. În porunca datã ostirii, cu prilejul înmânãrii lor solemne, domnitorul arãta, între altele , cã “steagurile acestei de Dumnezeu pãzite tãri din vechime au fost fala ostirilor sale si semnele slavei lor… Militia româneascã, organizatã pe temeiuri de regulã si disciplinã, dobândeste iarãsi acel drept din vechime si primeste steagurile sale cu fetele nationale, lãsând a se întelege cã tricolorul reprezintã neamul românesc , este expresia fiintei sale nationale, simbolul sacru cãtre care se îndreaptã aspiratiile tuturor românilor adunati în jurul lui.
În 1848, în toiul revolutiei , însã, tricolorul a devenit în Tara Româneascã însemnul national, principalul element constitutiv al drapelului de stat. Guvernul revolutionar , prin decretul nr. 1, din 14 iunie 1848, a hotãrât ca drapelul tãrii sã aibã “trei culori: albastru, galben si rosu”, iar pe pânzã sã fie înscrise cuvintele “Dreptate, Frãtie O lunã mai târziu, “vãzând cu nu s-a înteles încã cum trebuiesc fãcute stindardele nationale”, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou cã “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis si rosu carmin”. El vor fi dispuse vertical si vor fi aranjate în ordinea urmãtoare: “lângã lemn vine albastru, apoi galben si apoi rosu fâlfâind.

Adoptarea tricolorului ca drapel national nu s-a datorat însã unor situatii de conjuncturã si nici influentelor strãine, ci a urmat o veche traditie cu rãdãcini adânci în lupta neamului nostru pentru unitate si neatârnare. Este semnificativã, în acest sens , precizarea fãcutã în zilele revolutiei de ministrul treburilor din afarã al Tãrii Românesti, într-o notã adresatã lui Emin Pasa: “Culorile esarfului ce purtãm noi nu sunt de datinã modernã. Noi le-am avut încã de mai înainte pe steagurile noastre Dar nu precizeazã de când anume.

Înlãturat odatã cu interventia strãinã din toamna anului 1848, tricolorul va fi reintrodus ca drapel national la 1 septembrie 1863, de cãtre Alexandru Ioan Cuza. El avea însã culorile dispuse orizontal , redate rosu, galben, albastru, si se va mentine în aceastã alcãtuire pânã în anul 1867, când punându-se din nou problema însemnului nostru national, comisia însãrcinatã cu stabilirea drapelului tãrii si-a însusit propunerea lui N. Golescu, fostul pasoptist, “ca culorile sã fie asezate cum era la 1848, adicã vertical , în ordinea albastru, galben, rosu, care s-a pãstrat pânã azi . referindu-se la originea si semnificatia drapelului de stat, Mihail Kogãlniceanu preciza în sedinta parlamentului din 26 martie 1867 cã: “Drapelul tricolor, cum era astãzi, nu este drapelul Unirii Principatelor. El este un ce mai înalt. El este însusi drapelul neamului nostru, din toate tãrile locuite de români.

Rezultã de aici cã Mihail Kogãlniceanu si generatia sa primiserã tricolorul, prin traditie de la strãbuni si o datã cu el si explicatia însemnãtãtii pe care o reprezintã pentru toti românii. Este, deci, fãrã îndoialã cã în perioada modernã s-a pãstrat o traditie mai veche, din bãtrâni, a tricolorului. Dar unde se aflã izvorul de la care porneste traditia? În cartea istoricului german J. F. Neigebaur, consacratã Transilvaniei si publicatã la Brasov în 1851, se face mentiunea cã cele trei culori ale drapelului românesc sunt o mostenire de pe timpul Daciei Traiane.

Mergând înapoi, pe firul istoriei, constatãm cã cea mai veche însemnare despre tricolor, ca formând culorile Dacie, se aflã în Novella XI, datã la 14 aprilie 535 de împãratul Justinian (527 - 565) cu prilejul fixãri teritoriilor supuse Arhiepiscopiei din Justiniana Prima, care cuprindea , alãturi de regiuni din Panonia Secunda, pãrti din fosta Dacie românã, formatã din Dacia Cisdanubianã (Dacia Mediteraneea si Dacia Ripensis) si Dacia Transdanubianã, aceasta din urmã fiind alcãtuitã din tinuturile vecine cu Dunãrea, de la gura tisei pânã la vãrsarea Oltului, ale Banatului si Olteniei.
Decretul imperial, care stabilea si însemnele acestor teritorii, descrie astfel stema Daciei Justiniane: “Din partea dreaptã , în prima diviziune, scut rosu, în mijlocul cãruia sunt vãzute turnuri, însemnând Dacia de dincolo , în a doua diviziune, scut ceresc (de culoarea cerului, adicã albastru), cu semnele tribului burilor, ale cãrui douã laturi (margini) sunt albe, iar mijlocul (câmpul dintre cele douã scuturi) auriu (galben).

În acest simbol heraldic, scutul albastru, cu însemnele tribului burilor, reprezenta acea parte a Daciei Traiane aflatã încã sub stãpânirea efectivã a lui Justinian, respectiv Banatul si Oltenia de azi, sau fosta Dacie Malvensis, locuitã de buri, cel mai reprezentativ trib al dacilor, precum si o zonã a Transilvaniei, ce se întindea de-a lungul drumului comercial care ducea spre regiunile aurifere din Muntii Apuseni, unde sãpãturile arheologice au confirmat existenta asezãrilor romane pânã în secolul al VI-lea, adicã fosta Dacie Porolissensis. Scutul rosu, însemnând Dacia de dincolo , se referã la sudul si centrul Moldovei, altã parte a Daciei Traiane pe care Imperiul roman de rãsãrit o considera posesiune a sa , cel putin în principiu, aflatã însã în afara teritoriului detinut efectiv de cãtre romani. Precizarea Dacia de dincolo avea în vedere tocmai pozitia geograficã si politicã deosebitã a acestei pãrti a Daciei. Mijlocul auriu, respectiv câmpul galben dintre cele douã scuturi (rosu si albastru), reprezintã , fãrã îndoialã, Muntenia de astãzi sau fosta Moesie inferioarã.

Se stie cã armatele lui Justinian , urmãrind refacerea Imperiului roman în vechile lui hotare, au cucerit Africa de nord - vest de la vandali, Italia de la ostrrogoti, sudul Spaniei de la vizigoti, iar gepizilor le-a luat teritoriile dintre Tisa si Dunãrea de jos, întinzându-si stãpânirea în Banat, Muntii Apuseni, Oltenia si Muntenia. Imperiul roman de rãsãrit era exprimatã prin prezenta pe stema Daciei Justiniane a însemnelor tuturor provinciilor fostei Dacii Traiane, atât a celor de la sudul Carpatilor, cât si a celor de la nordul lor.

Prin urmare , cele trei culori, rosu la dreapta, galben la mijloc si albastru la stânga, din stema Daciei Justiniane, asezate în ordinea si în pozitia culorilor drapelului românesc de astãzi, se referã la Dacia Traianã, confirmând afirmatia lui J. F. Neigebaur cã tricolorul românesc este o mostenire de la începuturile mileniului întâi.

Transmise din generatie în generatie, ele dovedesc, împreunã cu celelalte mãrturii de culturã materialã, statornicia românilor în vatra în care s-au plãmãdit ca popor, prin simbioza daco - romanã, rezistenta lor în fata urgiei vremurilor si a valurilor succesive ale neamurilor migratorii, lupta neîntreruptã pentru afirmarea idealurilor de unitate si independentã.

Puternic legati de traditiile si marile virtuti ale înaintasilor , românii au pãstrat neîntinate , cu demnitatea ce le e caracteristicã, vechile culori ale Daciei Traiane (rosu, galben, si albastru), dar obligati sã trãiascã timp îndelungat despãrtiti în trei principate - Moldova , Muntenia si Transilvania - , i au fãcut din fiecare culoaare câte un stindard pentru fiecare principat, expresie a vechimi si dãinuirii lor pe pãmântul strãmosesc, pe care nu l-au pãrãsit niciodatã, iar din reunirea acestora pe acelasi drapel, adicã din tricolor, simbolul unor grele si necontenite eforturi pentru realizarea unitãtii nationale.

Steagul Moldovei, având bourul, pe o parte, si Sf. Gheorghe cãlare pe un cal alb în luptã cu balaurul, pe cealaltã parte, era de culoare rosie. Fãurit probabil de Bogdan I (1359 - 1365), la întemeierea tãrii, care a preluat culoarea rosie, transmisã de traditie, din vremea Daciei Traiane, el a fost pãstrat identic de urmasii sãi în domnie. În timpul lui Stefan cel Mare (1457 - 1504), steagul era din atlas rosu . si avea reprezentat, pe o fatã, pe Sf. Gheorghe încoronat de doi îngeri, stând în jilt si cu picioarele supunând un balaur cu trei capete , iar pe cealaltã fatã era reprodusã stema tãrii (capul de bour). Steagul domnesc al lui Ieremia Movilã (1595 - 1606), capturat de Mihai Viteazul, în martie 1601, în lupta de la Gorãslãu, avea fondul rosu. cu o bordurã galbenã deschisã, iar la mijloc capul de bour. Cãlãtorii poloni în trecere spre Constantinopol, Samuel Twardowski, la 1622 si Ioan Gnindski, la 1677, îl mentioneazã ca fiind din damasc si din aceeasi culoare rosie.Pe un document emis la 1817 de Scarlat Calimahi (1812 - 1819) se vãd în culori douã steaguri rosii. În timpul lui Mihail Sutu (1819 - 1821) pe stindardele moldovei apare Sf. Gheorghe cãlare, pe fond rosu. La fel, steagul armatei moldovenesti sub Mihail Sturdza (1834 - 1849) avea bourul în mijloc si în fiecare colt câte un pãtrat mare rosu iar cel al lui Alexandru Grigore Ghica (1849 - 1856) era în întregime rosu, cu o cruce albastrã în centru.

În Muntenia, steagul cel mare al tãrii pe timpul lui Mihail Viteazul (1593 - 1600), descris de cavalerul italian Ciro Spontini, era din damasc galben - auriu, cu vremea decolorat în alb, având la centru o acvilã neagrã, stând pe o ramurã verde de ienupãr si tinând în cioc o cruce patriarhalã rosie. Acelasi stindard galben - alburiu e mentionat - fãrã sã fie si descris - de douã stiri de origine polonezã, din 19 si 29 mai 1600, relative la lupta de la Hotin, dintre Mihai si Movilã. Documentele vremii ne vorbesc despre pretuirea pe care a acordat-o ilustrul voievod steagului tãrii, în care neîndoilenic vedea întrupatã glia strãmoseascã, Pentru apãrarea cãreia lupta. Nici în momentele grele , nici în clipele în care era pusã în cumpãnã însãsi viata sa, Mihai Voievod n-a uitat de steag. Este semnificativ faptul cã dupã bãtãlia de la Mirãslãu, din septembrie 1600, cu imperialii comandanti de Basta, în care sortii nu i-au surâs, Mihai nu s-a retras de pe câmpul de luptã pânã nu i s-a adus steagul tãrii, pe care, strângându-l la piept, l-a luat cu sine. [

Acest steag cu câmpul galben, ce “era foarte vechi si privit de romani ca sfânt”, dupã cum precizeazã acelasi Spontoni, fusese “semnul si marca cea mai importantã a Tãrii Românesti” sub Neagoe Basarab (1512 - 1521) si Vlad Tepes (1456 - 1462) si îl însotise pe Mircea cel Bãtrân (1386 - 1418) si pe voievozii de dinaintea luui pe câmpurile de bãtãlie fiind cu sigurantã o mostenire de la Basarab cel Mare (1317 - 1352), care-l primise, La rândul sãu, prin traditie, din vremea Daciei Traiane si-l pãstrase la întemeierea tãrii , ca simbol al legãturilor cu înaintasii.

Salvat de Mihai Viteazul dupã înfrângerea de l Mirãslãu, el a fost pãstrat cu mare cinste si de Radu Serban (1602 - 1611), ca steag al tãrii în vremea domniei sale. Relatând primirea la Târgoviste a contelui Camillo Cavriolo, trimis de împãratul Rudolf -II- pentru a duce lui Radu Vodã stindardul imperial, o datã cu confirmarea titlului de principe al imperiului, tot Spontoni aratã cã a marea ceremonie care a avut loc atunci la curtea domneascã, a fost vãzut si steagul cel mare al tãrii, din damasc galben - alburiu, socotit sfânt, si pe ccare voievodul a poruncit sã fie purtat înainte..

Datoritã asupririi nationale la care au fost supusi de stãpânirea maghiarã si apoi de cea austro - ungarã, români ardeleni desi constituiau majoritatea populatiei si erau locuitorii autohtoni ai Transilvaniei, n-au avut posibilitatea sã-si aleagã singuri culoarea drapelului si n-au fost reprezentanti printr-un simbol aparte pe steagul si stema principatului, nici în evul mediu si nici în epoca modernã. Ei au avut, totusi, un simbol propriu, culoarea albastru .- azur (cer), mostenitã din vremea Daciei Traiane, pe care, dacã n-au putut s-o impunã pe însemnele heraclidice ale tãrii, datoritã împrejurãrilor vitrege ale istoriei, au pãstrat-o pe stemele de familie si au transmis-o , astfel, din generatie în generatie, ca expresie a vechimii si înfrãtirii lor cu glia strãbunã.

În sprijinul celor de mai sus, mentionãm cã în perioada dominatiei maghiare, în timp ce stemele acordate nobililor sasi si unguri au în majoritatea lor culoarea rosie, cele date familiilor de origine românã sunt în exclusivitate de culoare albastru -azur (cer). În colectia heraclitticã J. Siebmcher, de pildã, unde sunt publicate aproape 2500 de steme acordate nobililor din Transilvania, apar , pe lângã armenii, maghiare, sãsesti si secuiesti, peste 500 de steme ale familiilor nobile românesti, care se prezintã sub forma unui scut având ca mobile, într-un câmp întotdeauna de azur (albastru), osteni cãlãri sau pedestri, înarmati cu spade drepte sau curbe, luptând împotriva unor turci, precum si felurite animale si diverse alte însemne. De altfel, culoarea albastrã a fost introdusã si pe însemnele heraclitice ale unor familii boieresti din Muntenia si Moldova, tocmai pentru a desemna detinerea unor posesiuni în Transilvania si, totodatã, legãturile existente în evul mediu între tãrile române. În stema familie Vãcãrescu, de exemplu , apare ca o dovadã a apartenentei districtului Fãgãras la Tara Româneascã, o cetate crenelatã , având arborat, în dreapta sus, un drapel albastru. [

Se poate, deci, afirma cã adunarea la un loc , pe acelasi drapel, a celor trei culori, rosul românilor moldoveni, galbenul românilor munteni si albastrul . azur al românilor transilvãnenii, reprezintã o singurã tarã, alcãtuitã din provinciile ei Moldova, Muntenia si Transilvania si un singur popor… Nu mai încape nici o îndoialã cã la acest adevãr se gândea Mihail Kogãlniceanu când spunea, în 1867, cã tricolorul românesc înseamnã “neamul nostru, din toate tãrile locuite de români”.

Dar cine este autorul contopirii celor trei culori într-un singur drapel si când s-a înfãptuit acesta? Cercetarea istoricã ne conduce, cum e si firesc, la Mihail Viteazul, primul unificator al tãrilor românesti, care a întrunit sub sceptrul sãu, în anul 1600, stãpânirea Munteniei, a Transilvaniei si a Moldovei.
Privitã în contextul realitãtilor politice ale vremii , unirea tãrilor române, realizatã prin cugetul militar si iscusinta diplomaticã a lui Mihai Viteazul , apare ca expresia concretã a polarizãrii în jurul lui a întregului popor român, ce avea constiinta unitãtii sale. Tocmai existenta constiintei unitãtii de neam la românii din cele trei principate, a apartenentei lor la acelasi unic popor, dorinta lor de unire într-un singur stat, explicã optiunea lui Mihai pentru înfãptuirea “planului daci”, care-si propunea sã reconstituie în formã româneascã vechea unitate politicã pe care o reprezentase Dacia în antichitate.
Cãlãuzit de dorinta de a-i uni pe toti românii sub un singur stindard, temerarul conducãtor, care se intitula “Io Mihail Voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Tãrii Românesti si Ardealului si a toatã Tara Moldovei”, a fãurit drapelul national prin contopirea culorilor de pe steagurile celor trei principate românesti, care de la el a devenit simbolul unitãtii noastre nationale. Aceastã constatare se bazeazã pe cercetarea diplomelor si a stemelor pe care Mihai Viteazul le-a acordat , potrivit obiceiurilor vremii, dupã bãtãlia de la Stalingrad, din 18 octombrie 1599, atât vitejilor boieri munteni cât si nobililor români si unguri din Transilvania care i s-a alãturat. Pe diploma acordatã lui Preda Buzescu, de pildã, apare un scut militar timbrat de un coif închis cu gratii, pe care stã o coroanã anticã, din care apare figura unui leu. De pe coama coifului si de sub coroanã iese o flamurã cu aspect de mantie, în trei culori asezate vertical, albastru la dreapta (steagul românilor transilvãneni ), galben la mijloc (steagul românilor munteni) si rosu la stânga (steagul românilor moldoveni)

Se cunosc pânã acum peste 20 de diplome eliberate de cancelaria lui Mihail din Transilvania, în anii 1599 si 1600, cu steme care au tricolorul albastru, galben si rosu pe lambrechine, iar la unele si pe scuturi. Descoperirea în viitor a unor noi diplome si acte emise de marele voievod va întãri afirmatia cã drapelul astfel îmbinat, prin gruparea în jurul culorii galben, asezatã la mijloc, a celor albastru si rosu, toate dispuse vertical a fost fãurit de Mihai Viteazul care, unind cu Tara Româneascã mai întâi Transilvania si apoi Moldova, a refãcut în formã româneascã integritatea vechii Dacii si a reînviat tricolorul din epoca românã, conferindu-i valoare de simbol al unitãtii noastre nationale, Pentru înfãptuirea uniri într-un singur stat a românilor din cele trei principate, Mihai Viteazul a luptat pânã la sacrificiul suprem al vietii sale pe câmpia de lângã Turda, El a cimentat, astfel, aceastã unire si a sfintit drapelul national cu sângele sãu.

Biruintã temporarã din punct de vedere politico - militar, izbânda lui Mihai avea sã dureze , însã , în planul constiintei nationale. Cei ce si-au asumat dupã Mihai conducerea tãrilor române au cãutat, în functie de împrejurãrile istorice, sã-i urmeze pilda, iar tricolorul românesc fãurit de el a fost pãstrat cu sfintenie secole de-a rândul si transmis din generatie în generatie, întruchipând pânã azi idealul de peste veacuri al unitãti tuturor românilor.
În perioada de dupã Mihai Viteazul , datoritã stabilitãtii interne, Tara Româneascã va continua sã îndeplineascã rolul de portdrapel al luptei pentru neatârnare si al unitãti românesti. De aici vor porni cele mai multe initiative atât pe plan politic , cât si spiritual. Faptul s-a reflectat si pe tricolor, unde culoarea galbenã, reprezentându-i pe românii munteni, este asezatã la mijloc, fiind încadratã, de-o parte si de alta, de culoarea rosie si de cea albastrã, atestându-se si în felul acesta cã unirea tuturor românilor s-a fãcut având Tara Româneascã , cu capitala ei Bucuresti, drept centru de activitate si realizare politicã a unitãtii nationale.

Nesemnalat în documentele primelor trei decenii ale secolului al XVII-lea, tricolorul reapare în timpul lui Matei Basarab (1632 - 1654), ales domn al Munteniei f&atildde;rã învoirea Portii, dar pe care sultanul a fost nevoit sã-l mentinã în scaun de teama puterii militare a tãrii , precum si a aliantei cu Transilvania, aflatã la rândul ei în relatii de bunã întelgere cu Moldova. EL s-a manifestat permanent ca un adversar al Imperiului otoman, fatã de care a pãstrat o atitudine demnã, fiind hotãrât la nevoie sã reziste cu armele. În acest sens, rezidentul habsburgilor la Constantinopol, Rudolf Schmidt, scria în 1643 cã turcii “se tem de Matei si-l considerã aproape ca pe un al doilea Mihai Vodã Cu ajutorul ostirii, mereu gata de actiune, el a înlãturat douã încercãri otomane, în 1636 si 1647, de a-l scoate din domnie.

Desigur , domnul muntean era constient cã restaurarea deplinã a independentei tãrii devenea posibilã numai printr-o actiune comunã a celor trei tãri românesti, capabile sã întreprindã cu succes o ofensivã de proportii care sã înlãture dominatia Imperiului otoman. Iatã de ce, în timpul sãu, relatiile politice dintre Muntenia si Transilvania au îmbrãcat forma unui tratat de aliantã, încheiat la 17 iulie 1635, care a fost reconfirmat si întãrit în mai multe rânduri (1637, 1638, 1640 si 1647). În pofida unor situatii conflictuale cu Moldova, între cele trei tãri românesti s-a ajuns , totusi, la un sistem de aliantã comunã sub forma întelegerilor bilaterale dintre Transilvania si celelalte douã tãri, iar în urma împãcãrii intervenite la 1644 între domnul muntean si cel moldovean , s-au ivit posibilitãti mai mari de actiune comunã sub forma întelegerilor bilaterale la 1644 între domnul muntean si cel moldovean, s-au ivit posibilitãti mai mari de actiune comunã. În cadrul aliantei dintre cele trei tãri românesti , încheiate în scopul luptei de eliberare de sub dominatia otomanã, Matei Basarab, care afirmase încã din 1632 cã “de cine ne vom teme dacã tãrile noastre vor pãstra buna întelegere de pânã acum? În afarã de Dumnezeu, de nimeni, se bucura de multã autoritate , contemporanii numindu-l “prea luminatul stãpân si voievod al acestor tãri dacice”.

Strãdaniile lui Matei Basarab de refacere, pe calea diplomaticã a aliantelor, a unitãtii tãrilor române, întreruptã prin moartea lui Mihai , n-a concretizat si în reintroducerea tricolorului, într-o formã permisã de împrejurãrile vremii, printre însemnele oficiale ale autoritãtii domnesti. Se cunosc pânã acum douã documente de la Matei Vodã care au pecetea legatã cu un snur în culorile drapelului national. Sigiliul cel mare rotund al Tãrii românesti, de pildã, confectionat din cearã rosie, este atasat hrisovului din 27 noiembrie 1640, prin care un numãr de mãnãstiri pãmântene au fost scoase de sub închinarea cãtre Locurile Sfinte, cu un snur împletit din mãtase rosie galbenã si albastrã . Era si firesc ca un asemenea document , prin care se adopta o mãsurã importantã pentru tarã, o adevãratã secularizare, constând din ridicarea drapelului unor mãnãstiri de la Muntele Athos de a exploata averile a 22 de mãnãstiri românesti închinate acestora, sã fie scris în limba românã, sã aibã monograma si iscãlitura tricolorului, mãrturie a aspiratiilor poporului nostru spre unitate si independentã. Tot cu un snur de mãtase rosie, galbenã si albastrã este atasat sigiliul mijlociu al voievodului muntean la hrisovul din 20 august 1648, prin care se fãcea unele danii Mãnãstirii Radu Vodã si, desigur , asemenea documente având tricolorul drept legãturã a pecetii de pergament, trebuie cã au mai fost emise de cancelaria lui Matei Basarab, dar, fie cã nu ni s-au pãstrat, fie cã n-au fost încã descoperite. Credem , însã, cã numai si aceste douã exemple fac pe deplin dovada cã si Matei Basarab, în conditiile istorice ale domniei sale, a dat expresie nãzuintelor de veacuri ale românilor cãtre unitate si neatârnare, sintetizate în tricolor, fãcând din însemnul national imbold în realizarea acestora si, totodatã , mijloc de a le transmite urmasilor.

Continuând opera înaintasilor , de apãrare a intereselor tuturor românilor, Serban Cantacuzino (1674 - 1688) a croit si el planuri de eliberare de sub jugul otoman a celor trei tãri surori si de unire a lor într-un singur stat, sub conducerea sa voind, ca si Matei Basarab, sã-l imite în aceastã privintã pe Mihai Viteazul….. În acest scop, el a încheiat, la 1 iunie 1685, la Fãgãras , “în numele traditiei de prietenie si apropiere a celor douã tãri un tratat de aliantã vesnicã cu Mihail Apaffi al Transilvaniei. Cei doi principi se angajau sã se ajute reciproc de orice lovituri îndreptate împotriva lor, fie de turci, fie de alte puteri. În anul urmãtor, Serban Vodã, dupã ce a mijlocit înscãunarea lui Constantin Cantemir (1685 - 1693), a închinat cu acesta la Bucuresti o întelegere de aderare a Moldovei la alianta perpetuã dintre Muntenia si Transilvania.

Fãurirea blocului antiotoman al celor trei tãri române, pe baza întelegerilor bilaterale initiate de Serban Cancatuzino în anii 1685 si 1686, care a avut o mare importantã în lupta poporului nostru pentru unitate si independentã, a fost prefiguratã de introducerea tricolorului pe steagul Tãrii Românesti. Cel trei culori ale drapelului national, exprimând idealul de unitate al românilor de pretutindeni, se pot si astãzi vedea pe steagul care l-a însotit pe Serban Cantacuzino la asediul Vienei.

Dupã cum se stie , în anul 1683 turcii au împresurat Viena, piedica cea mai de seamã în calea pãtrunderii lor în inima Europei, cerând si voievozilor români, în virtutea vechilor obligatii fatã de Poartã, sã participe la aceastã expeditie. Desi au fost obligati de turci sã lupte împotriva crestinilor, ei au actionat în sprijinul asediatilor, prin scoli încurajatoare sau prin interventii militare simulate. Sub zidurile Vienei s-a realizat atunci o actiunea anti otomanã româneascã e drept mascatã - care izvora dintr-un imbold de solidaritate etnicã si crestineascã. Cel mai activ în aceastã actiune a fost Serban Cantacuzino, convins cã o loviturã puternicã primitã de turci la Viena , departe de bazele lor, putea fi decisivã. Pasivitatea domnului moldovean Gh. Duca, dar mai ales actiunile lui Serban Cantacuzino au contribuit într-o mãsurã însemnatã la salvarea Vienei, oferind crestinilor rãgazul necesar pentru regruparea fortelor si pentru declansarea contraofensivei, Prevãzând sfârsitul dezastruos al expeditiei, Serban Vodã s-a gândit sã lase locuitorilor orasului un semn care sã le aminteascã de sprijinul prietenesc acordat de el în timpul asediului turcesc, acesta fiind, dupã obiceiul românesc al vremii, o troitã, adicã o cruce. El a poruncit oamenilor lui sã facã o cruce mare de stejar având sculptatã în mijloc icoana Maicii Domnului, iar dedesubt o inscriptie latineascã ce arãta cât de mari erau simpatiile lui pentru cauza crestinitãtii, pe care a ridicat-o chiar pe locul unde îsi avusese tabãra.

Odatã cu aceastã cruce, Serban Cantacuzino a lãsat pe câmpul de luptã de sub zidurile Vienei si un steag, care a ajuns mai târziu la Muzeul din Drezda. De unde a fost adus în 1937 , în tarã si expus la Muzeul Militar din Bucuresti. El este de mãtase, din trei fâsi orizontale cusute între ele cu atã galbenã si are o singurã fatã, fiind lipsit de un suport de pânzã. În mijloc se aflã Mântuitorul Iisus Hristos, asezat pe tronul împãrãtesc, tinând cu o mânã Sf. Evanghelie deschisã, sprijinitã pe genunchi, pe care se aflã o inscriptie, iar cu cealaltã binecuvânteazã. În dreapta Mântuitorului, sus, se aflã scris în româneste “Vitejia dreaptã sã birueascã”, iar dedesubt trei stele cu câte sase raze. Desi s-a deteriorat cu vremea, cele trei culori ale drapelului românesc se pot si astãzi usor distinge. Câmpul steagului este galben auriu, Haina cu care este îmbrãcat Domul Hristos este rosu aprins, iar vesmântul de deasupra albastru - azur. Aceleasi culori apar si pe detaliile steagului. Astfel nimbul , gulerul, brâul si dunga ce uneste umãrul cu brâul hainei Mântuitorului sunt galbene. Marginile cãrtii, perna de pe scaun si inscriptia din dreapta sunt rosii, identice cu haina Mântuitorului. Fata, mâinile si picioarele Domnului Iisus Hristos sunt rosu - Bordeaux, iar jiltul si cele trei stele rosu - brun s-au sepia Steagul trebuie sã fi avut pe cealaltã fatã, care astãzi nu se mai poate vedea din cauza suportului de pânzã ce i-a fost aplicat, o cruce asemãnãtoare celei de stejar. Cãreia i-a servit cu sigurantã ca model, precum si icoana Maicii Domnului si stema Tãrii Românesti. .

Iatã, deci, cã si Serban Cantacuzino a exprimat prin tricolor, transpus pe steagul tãrii dupã obiceiul vremii, printr-o scenã din iconografia bisericeascã, constiinta unitãti de neam, limbã si teritoriu, de viata economicã si spiritualã, care lega pe români din cele trei principate, ducându-i deseori pe acelasi câmp de luptã împotriva dusmanilor, iar pe voievozii lor la initierea unor actiuni diplomatice si militare comune. Desi n-a ajuns sã-si punã în aplicare planul sãu de luptã , deoarece a murit pe neasteptate, Serban Vodã are meritul de a fi trasat coordonatele politicii externe ale celor trei tãri române, deschizând calea pe care o vor urma Constantin Brâncoveanu, în Muntenia si Dimitrie Cantemir, în Moldova.

Nepot si succesor al lui Serban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu (1688 - 1714) a avut, datoritã abilitãti sale politice, una dintre cele mai lungi domni din istoria Tãrii Românesti.
Întelegând cã prin forta armelor nu va putea înlãtura stãpânirea turceascã, Constantin Brâncoveanu a cãutat , pe cãrãrile deseori întortochiate ale diplomatiei, sã încadreze tara în marile aliante antiotomane, sã o apropie de Habsburgi sau de Rusia, urmãrind , astfel, sã restaureze drepturile suverane ale Tãrii Românesti. Încercând sã profite atât de rivalitatea Austro - turcã cât si de cea rusoo - turcã, pentru a putea pãstra neatârnarea tãrii, Constantin Brâncoveanu a initiat sisteme de aliantã si de negocieri de tratate. Tratatul pregãtit de Serban Cantacuzino cu Habsburgii a fost primit si de Brâncoveanu, care a acceptat suzeranitatea Austriei în schimbul recunoasterii de cãtre acesta a independentei Tãrii Românesti. În acelasi timp, pãstrând supunerea fatã de Poartã, el a întretinut raporturi strânse si cu Rusia care au dus la încheierea unui tratat prevãzând sprijin în vederea eliberãrii de sub dominatia otomanã. O întelegere asemãnãtoare fusese încheiatã cu Rusia si de Dimitrie Cantemir domnul Moldovei.
Este semnificativã , în acest context, prezenta tricolorului românesc pe stema domnului muntean, alcãtuitã în 1695 cu prilejul acordãrii titlului de principe al imperiului de cãtre Leopol I. Ea constã dintr-un scut în mijlocul cãruia se aflã un cãlãret costumat ca un ostas din legiunile romane, tinând în mâna dreaptã o spadã în vârful cãreia se aflã un cap de turc. Pieptarul cãlãretului este rosu, coiful, sabia si sandalele acestuia, precum si frâul si saua calului sunt galbene iar fondul scutului este albastru.

Asocierea celor trei culori ale drapelului national pe stema familiei Brâncoveanu nu poate fi în nici un caz întâmplãtoare, dacã ne gândim la dragostea de glie si de neam a voievodului muntean , la idealurile care i-au cãlãuzit domnia, între care mentinerea neatârnãrii si înfãptuirea unitãtii românesti, de la care i s-a si tras mazilirea, urmatã de tragicul sfârsit, în 1714 la Constantinopol, împreunã cu cei patru fii ai sãi, suportat cu demnitate si cu o remarcabilã tãrie sufleteascã.

În a doua jumãtate a secolului al XVIII - lea , tricolorul apare si în Moldova pe stema familiei Ghica.
Uciderea de cãtre turci, în octombrie 1777 , a lui Grigore III Ghica, , aflat al a doua domnie în Moldova, dupã ce ocupase mai înainte si tronul Munteniei, pentru cã a protestat energic si în mai multe rânduri împotriva anexãri Bucovinei de cãtre Imperiul habsburgic cu acordul Înaltei Porti, a fost exprimatã simbolic prin introducerea pe stema acestei familii a “lacrimilor de argint”, element heraldic semnificativ pentru tragicul sfârsit al domului, precum si al tricolorului, sugestiv în a exprima împotrivirea lui fatã de stirbirea unitãtii teritoriale si autonomiei tãrii. Stema familiei Ghica cuprinde, în registrul superior, 12 lacrimi de argint, dispuse sase cu vârful în jos, fatã de alte sase în pozitie inversã, iar în registrul inferior, tãiat si despicat, în dreapta pe albastru, acvila cruciatã de aur (galbenã), iar în stânga pe rosu, capul de bour, de asemenea de culoare galbenã.
Dupã rãscoala tãranilor români din 1784 , care a urmãrit pe lângã desfiintarea servitutiilor apãsãtore si emanciparea nationalã , iar Horea, conducãtorul ei, gândindu-se chiar, dupã cum ne informeazã traditia, la refacerea vechii Dacii, prin unirea Transilvaniei cu celelalte douã principate românesti, înregistrãm la începutul secolului XIX - lea, în Tara Româneascã, o altã mare ridicare la luptã, sub conducerea lui Tudor Vladimirescu, pentru scuturarea dominatiei strãine si cucerirea libertãtii nationale.

Caracterul national al Revolutiei din 1821, de luptã pentru neatârnarea poporului român, atât împotriva dominatiei Imperiului Otoman ce încãlcase prevederile stabilite prin Capitulatii, cât si a altor imperii care îsi întinseserã stãpânirea asupra unor însemnate teritorii românesti si nu-si ascundeau intentiile spre noi imixtiuni, a fost înscris în programul ei politic, formulat în Proclamatiile de la Pades si de la Bucuresti, si s-a reflectat si în includerea tricolorului pe steagul ridicat de Tudor.

Flamura steagului este alcãtuitã din douã bucãti de mãtase, una albã si cealaltã albastrã, suprapuse si cusute pe margini. Numai partea de culoare albã are însemne heraldice, ea constituind fata steagului, pe când cea albastrã era nepictatã si reprezenta spatele acestuia. În mijlocul câmpului alb al fetei steagului, la partea superioarã, este zugrãvitã Sfânta Treime: Dumnezeu - Tatãl si Dumnezeu - Fiul si deasupra Sfântul Duh în chip de porumbel. În dreapta Mântuitorului se aflã Sf. Mucenic Teodor Tiron, patronului Tudor Vladimirescu , iar în stânga Sf. Mare Mucenic Gheorghe, Purtãtorul de biruintã. Sub Sfânta troitã, în mijlocul unei ghirlande din frunze de laur (dafin) se aflã acvila cruciatã, cu zborul jos, stema Tãrii Românesti.

Cele trei culori ale drapelului national sunt incluse subtil, dar perfect vizibil , în cromatica vesmintelor purtate de personajele cu valoare simbolicã de pe steag, în ordinea si gruparea lor de astãzi, asa cum este corect , rosu la margine, pe mantia lungã a Sf. Gheorghe, galben la mijloc, fustanela lui Dumnezeu Tatãl, si albastru la hampã, pe fustanela Mântuitorului.

Tricolorul de pe flamurã îl regãsim si pe ciucurii cu care erau împodobit stindardul. Trei la numãr, împletiti din fire de mãtase de culoare rosu, galben si albastru, ei erau dublu etajati si aveau cât e o micã sferã de argint masiv la capete. Fiind detasabil, si deci, independenti de steag 46 , ciucuri , spre deosebire de flamurã, au fost executati fãrã nici o discretie în culorile nationale a cãror îmbinare este cum nu se poate mai expresivã, tricolorul apãrând aici în toatã mãretia si splendoarea lui.

Asadar, stindardul cel mare al Revolutiei din 1821 simboliza, prin tricolor, ideea de unitate si independentã a “tot norodul românesc”, fiind, în acest sens, un mesaj pentru viitor ce venea precum se stie, din veacurile trecute si care va dobândi noi dimensiuni în deceniile urmãtoare.
La numai câtiva ani dupã introducerea în 1834, de cãtre Alexandru Dimitrie Ghica, a culorilor nationale pe steagurile ostirii muntene, în Transilvania, la marea adunare de la Blaj din 3 / 15 mai 1848, deasupra multimi se va înãlta demnã “flamura cea mare tricolorã a natiunii române”, pe care erau însemnate cuvintele “Virtutea românã reînviatã”. Era un steag mare , confectionat cu o sãptãmânã mai devreme si declarat drept drapel national de Conferinta de la Sibiu din 26 aprilie - 8 mai 1848, dovedindu-se si prin aceasta cã si români erau o natiune cu aceleasi drepturi la viatã proprie ca si celelalte natiuni ale principatului. El era expresia idealului de independentã nutrit cu ardoare de cei reuniti pe câmpia Blajului, numitã de atunci Câmpia Libertãtii si, în acelasi timp, simbolul unitãtii nationale. Întelegându-i mesajul si impresionat de entuziasmul si emotia cu acare multimea de pe întinsul Câmpiei Libertãtii s-a strâns sub faldurile lui, cãrturarul Sas Stephan Ludwig Roth , aflat de fatã la acea grandioasã manifestare, afirma cã “Desi drapelul national nu a fost ridicat atât de sus ca sã fie vãzut de la Dunãre, totusi, cunoscând comunitatea spiritualã unitã, cred cã fluturarea acestor culori aici , în cest loc, trebuie sã fi produs bãtãi de inimã la Bucuresti si Iasi”.

Traditia nationalã ne informeazã cã un steag semãnãtor, având culorile asezate orizontal, în ordinea albastru, galben , rosu, ar fi servit si lui Avram Iancu. În acelasi timp, în Tara Româneascã , asa cum arãtam la 14 iunie 1848, ca rezultat al triumfului revolutiei, tricolorul, având înscrisã deviza” Dreptate, frãtie” se instituia ca steag national. La mai putin de un deceniu de la revolutia pasoptistã, în 1857, Divanurile Ad-hoc din Moldova si Muntenia exprimau vointa unirii românilor din cele douã principate într-un singur stat, devenit realitate la 24 Ianuarie 1859.

Era firesc ca tricolorul, simbolul peste timp al unitãtii românesti, sã însufleteascã lupta pentru fãurirea statului national român modern. Reintrodus de Barbu Stirbei (1849-1856) pe drapelele armatei muntene, dupã ce fusese scos din folosintã din Cãimãcãmie, tricolorul va reapare si în Moldova în perioada luptei pentru unirea Baronului Talleyrand de Perigord, presedintele Comisiei europene de supraveghere a constituirii Divanurilor Ad-hoc, scria în 1857 contelui Walewski, ministrul de externe al Frantei, cã în drumul sãu spre Iasi a fost întâmpinat la Bacãu de peste trei mii de oameni purtând pieptare cu tricolorul national al unirii, iar la intrarea în capitala Moldovei a fost primit de populatia orasului care avea în frunte pe mitropolit, pe episcopii si nouãzeci de preoti, toti îmbrãcati în haine negre si având brâie si cocarde tricolore.

Înfãptuirea unirii Munteniei cu Moldova, la 24 Ianuarie 1859, care a reprezentat actul de vointã al întregii natiuni române, încununarea luptelor purtate de atâtea generatii de înaintasi si, în acelasi timp, temelie pentru cucerirea independentei si desãvârsirea statului national unitar, prin unirea cu România a celorlalte provincii aflate sub dominatie strãinã, trebuie întãritã printr-o serie de reforme largi si radicale. I-a revenit lui Alexandru Ion Cuza misiunea istoricã de a da viatã cerintelor legate de consolidarea statului national. Domnul Unirii a initiat un vast program de mãsuri care au modificat structural aspectul societãtii românesti. Între acestea s-a înscris, la loc de cinste, reintroducerea oficialã a tricolorului ca drapel national al Principatelor Unite.
Adoptarea tricolorului cãpãta în noile conditii sensuri mai adânci, care aveau sã fie exprimate de însusi domnitorul Cuza, la 1 septembrie 1863, în discursul tinut cu ocazia înmânãrii noilor drapele unitãtilor militare: “Steagul e România, acest pãmânt binecuvântat al patriei, stropit cu sângele strãbunilor nostri si îmbelsugat cu sudoarea muncitorului. El este familia, ogorul fiecãruia, casa în care s-au nãscut pãrintii nostri si unde se vor naste copiii vostri … Steagul e totodatã trecutul, prezentul si viitorul tãrii, întreaga istorie a României!

El avea încã culorile redate orizontal, în ordinea rosu sus, galben la mijloc si albastru jos. Pe una din fetele steagului era imprimatã stema Principatelor Unite, iar dedesubt înscrise cuvintele pline de semnificatie: “Unirea Principatelor. Fericirea Românilor”.
Prin Constitutia din 1866 si prin legile pentru fixarea armeriilor României din 1867 si 1872 s-a stabilit ca tricolorul sã aibã culorile asezate vertical, în ordinea albastru alãturi de hampã, galben la mijloc si rosu la margine “flotând” liber în aer, iar în centrul uneia din fete stema tãrii”.

Tricolorul, astfel instituit, avea sã triumfe la 9 Mai 1877, când Parlamentul României, într-un glas cu întreaga natiune, a proclamat independenta noastrã de stat. Cã independenta de stat a fost gândul ce domina cugetele si simtãmântul ce încãlzea inimile, au dovedit-o lunile eroice care au urmat acelei zile mãrete. Un întreg popor a actionat ca un singur om însufletit de o unicã hotãrâre, sã-si cucereascã neatârnarea. Statul român si-a cucerit independenta deplinã prin sângele ostasilor sãi, alãturi de care s-au jertfit si fratii lor din teritoriile aflate sub stãpânire strãinã, veniti sã lupte sub stindardul tricolor al tãrii în care vedeau viitoarea lor patrie.

Cucerirea independentei de stat a României a dat un puternic imbold miscãrii de eliberare nationalã a românilor din Transilvania , constituind o premisã importantã a desãvârsiri unificãrii national statale, ce se va înfãptui la 1 Decembrie 1918. În acea memorabilã zi, semintia lui Decebal si Traian si-a dat întâlnire între zidurile Alba Iuliei, devenitã neîncãpãtoare. Îndreptându-se din toate pãrtile si de pe toate vãile Transilvaniei spre cetatea Albei , pe jos sau cãlãri, cu trenurile si cãrutele, asemenea fluviului care îsi adunã apele din vãrsarea râurilor într-o singurã matcã, miile si zecile de mii de români, îmbrãcati cu cele mai frumoase straie nationale, purtând steaguri tricolore confectionate din pânzã de casã si citind “Desteaptã-te române” si “Pe-al nostru steag e scris Unire”, au venit sã afle, prin glasul autorizat al alesilor lor, supremul testament al tuturor generatiilor bimilenarei noastre istorii, proclamarea libertãtii lor nationale, dreptul lor de a trãi liberi si demni pe strãvechiul lor pãmânt, de a aseza temelii trainice unitãtii lor national statale. Au venit, de asemenea, si cei de altã nationalitate, pe care soarta îi asezase alãturi de ei , animati de dorinta de a clãdi împreunã un viitor mai bun pentru toti fii acestui pãmânt, un viitor de prosperitate, întemeiat pe dreptate, respect si colaborare reciprocã.

Erau acolo, aievea coborâti parcã de pe columnã, din hrisoave, peceti si steme, plãiesii lui Stefan , mosnenii lui Mihai , motii lui Horea si ai lui Iancu, pandurii lui Tudor, luptãtorii pasoptisti, fãuritorii Unirii de la 1859 si dorobantii de la 1877. Un popor întreg dorea fierbinte unirea si era ferm hotãrât s-o înfãptuiascã. Tricolorul românesc pãstrat cu pietate din zilele glorioase ale lui Mihai Viteazul si Avram Iancu, s-a înãltat demn în acea zi , îndemnându-i pe românii din cele ptru unghiuri sã se uneascã spre a putea birui în lupta lor dreaptã. De la vlãdicã pânã la opincã, mai bine de 100.000 de bãrbati si femei, tineri si bãtrâni, sub faldurile tricolorului ce strãlucea mândru în lumina blândã a iernii, au aclamat o zi întreagã mãretul ideal împlinit, unirea pentru toate veacurile a Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu Români. Un vis de veacuri biruise. Era mare izbânda. Asteptatã si pregãtitã de lucrarea multor generatii, era fireascã venirea ei. Roata istoriei a fost definitiv învârtitã, prin vointa si puterea poporului, cu spita dreptãtii spre viitorul demn al neamului românesc.

Fãurirea statului national unit la 1 Decembrie 1918 a avut o înrâurire profundã asupra întregii evolutii a societãti românesti, a creat conditii noi pentru dezvoltarea economicã, politicã si socialã a României, pentru apãrarea independentei si suveranitãtii patriei, pentru întãrirea unitãtii nationale.





#3837 (raspuns la: #3812) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cred ca aici e locul potrivit. - de talusa la: 10/11/2003 03:50:16
(la: TRICOLORUL ROMANESC)
Cele trei culori ale drapelului românesc - Rosu , galben si albastru - sunt de origine strãveche, iarr reunirea lor pe standardul national are adânci semnificatii istorice, exprimând dãinuirea noastrã neîntreruptã pe vatrã în care ne-am plãmãdit ca popor, legãturile permanente între românii de ambele versante ale Carpatilor, idealurile de unitate si independentã nutrite cu ardoare de neamul românesc de-a lungul întregii sale existente.

Introducerea a celor trei culori - rosu, galben si albastru - pe drapelul românesc s-a înfãptuit la 14 octombrie 1834, cu aprobarea Înaltei Porti , de cãtre Alexandru Dimitrie Ghica (1834 - 1842), domnitorul Tãrii Românesti. La cererea domnului muntean , sultanul a încuviintat printr-un hatiserif înfãtisarea steagurilor pentru navele comerciale românesti si unitãtile ostirii pãmântene. Pentru corãbiile negustoresti se prevedea “steag cu fata galbenã si rosie, având pe dânsul stele si la mijloc pasãre albastrã cu cap”, iar pentru armatã, “steag cu fata rosie, albastrã si galbenã, având si acesta stele si pasãre cu cap în mijloc.”

Asadar, drapelele cu care au fost înzestrate unitãtile militare muntene în toamna lanului 1834, primele din istoria armatei românesti moderne, erau tricolore, având benzile dispuse orizontal, “rosu deasupra, galben la mijloc si albastru jos. În mijlocul câmpului pânzei, pe un scut alb, se afla o acvilã cu zborul luat, încoronatã princiar si cruciatã cu aur. În porunca datã ostirii, cu prilejul înmânãrii lor solemne, domnitorul arãta, între altele , cã “steagurile acestei de Dumnezeu pãzite tãri din vechime au fost fala ostirilor sale si semnele slavei lor… Militia româneascã, organizatã pe temeiuri de regulã si disciplinã, dobândeste iarãsi acel drept din vechime si primeste steagurile sale cu fetele nationale, lãsând a se întelege cã tricolorul reprezintã neamul românesc , este expresia fiintei sale nationale, simbolul sacru cãtre care se îndreaptã aspiratiile tuturor românilor adunati în jurul lui.
În 1848, în toiul revolutiei , însã, tricolorul a devenit în Tara Româneascã însemnul national, principalul element constitutiv al drapelului de stat. Guvernul revolutionar , prin decretul nr. 1, din 14 iunie 1848, a hotãrât ca drapelul tãrii sã aibã “trei culori: albastru, galben si rosu”, iar pe pânzã sã fie înscrise cuvintele “Dreptate, Frãtie O lunã mai târziu, “vãzând cu nu s-a înteles încã cum trebuiesc fãcute stindardele nationale”, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou cã “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis si rosu carmin”. El vor fi dispuse vertical si vor fi aranjate în ordinea urmãtoare: “lângã lemn vine albastru, apoi galben si apoi rosu fâlfâind.

Adoptarea tricolorului ca drapel national nu s-a datorat însã unor situatii de conjuncturã si nici influentelor strãine, ci a urmat o veche traditie cu rãdãcini adânci în lupta neamului nostru pentru unitate si neatârnare. Este semnificativã, în acest sens , precizarea fãcutã în zilele revolutiei de ministrul treburilor din afarã al Tãrii Românesti, într-o notã adresatã lui Emin Pasa: “Culorile esarfului ce purtãm noi nu sunt de datinã modernã. Noi le-am avut încã de mai înainte pe steagurile noastre Dar nu precizeazã de când anume.

Înlãturat odatã cu interventia strãinã din toamna anului 1848, tricolorul va fi reintrodus ca drapel national la 1 septembrie 1863, de cãtre Alexandru Ioan Cuza. El avea însã culorile dispuse orizontal , redate rosu, galben, albastru, si se va mentine în aceastã alcãtuire pânã în anul 1867, când punându-se din nou problema însemnului nostru national, comisia însãrcinatã cu stabilirea drapelului tãrii si-a însusit propunerea lui N. Golescu, fostul pasoptist, “ca culorile sã fie asezate cum era la 1848, adicã vertical , în ordinea albastru, galben, rosu, care s-a pãstrat pânã azi . referindu-se la originea si semnificatia drapelului de stat, Mihail Kogãlniceanu preciza în sedinta parlamentului din 26 martie 1867 cã: “Drapelul tricolor, cum era astãzi, nu este drapelul Unirii Principatelor. El este un ce mai înalt. El este însusi drapelul neamului nostru, din toate tãrile locuite de români.

Rezultã de aici cã Mihail Kogãlniceanu si generatia sa primiserã tricolorul, prin traditie de la strãbuni si o datã cu el si explicatia însemnãtãtii pe care o reprezintã pentru toti românii. Este, deci, fãrã îndoialã cã în perioada modernã s-a pãstrat o traditie mai veche, din bãtrâni, a tricolorului. Dar unde se aflã izvorul de la care porneste traditia? În cartea istoricului german J. F. Neigebaur, consacratã Transilvaniei si publicatã la Brasov în 1851, se face mentiunea cã cele trei culori ale drapelului românesc sunt o mostenire de pe timpul Daciei Traiane.

Mergând înapoi, pe firul istoriei, constatãm cã cea mai veche însemnare despre tricolor, ca formând culorile Dacie, se aflã în Novella XI, datã la 14 aprilie 535 de împãratul Justinian (527 - 565) cu prilejul fixãri teritoriilor supuse Arhiepiscopiei din Justiniana Prima, care cuprindea , alãturi de regiuni din Panonia Secunda, pãrti din fosta Dacie românã, formatã din Dacia Cisdanubianã (Dacia Mediteraneea si Dacia Ripensis) si Dacia Transdanubianã, aceasta din urmã fiind alcãtuitã din tinuturile vecine cu Dunãrea, de la gura tisei pânã la vãrsarea Oltului, ale Banatului si Olteniei.
Decretul imperial, care stabilea si însemnele acestor teritorii, descrie astfel stema Daciei Justiniane: “Din partea dreaptã , în prima diviziune, scut rosu, în mijlocul cãruia sunt vãzute turnuri, însemnând Dacia de dincolo , în a doua diviziune, scut ceresc (de culoarea cerului, adicã albastru), cu semnele tribului burilor, ale cãrui douã laturi (margini) sunt albe, iar mijlocul (câmpul dintre cele douã scuturi) auriu (galben).

În acest simbol heraldic, scutul albastru, cu însemnele tribului burilor, reprezenta acea parte a Daciei Traiane aflatã încã sub stãpânirea efectivã a lui Justinian, respectiv Banatul si Oltenia de azi, sau fosta Dacie Malvensis, locuitã de buri, cel mai reprezentativ trib al dacilor, precum si o zonã a Transilvaniei, ce se întindea de-a lungul drumului comercial care ducea spre regiunile aurifere din Muntii Apuseni, unde sãpãturile arheologice au confirmat existenta asezãrilor romane pânã în secolul al VI-lea, adicã fosta Dacie Porolissensis. Scutul rosu, însemnând Dacia de dincolo , se referã la sudul si centrul Moldovei, altã parte a Daciei Traiane pe care Imperiul roman de rãsãrit o considera posesiune a sa , cel putin în principiu, aflatã însã în afara teritoriului detinut efectiv de cãtre romani. Precizarea Dacia de dincolo avea în vedere tocmai pozitia geograficã si politicã deosebitã a acestei pãrti a Daciei. Mijlocul auriu, respectiv câmpul galben dintre cele douã scuturi (rosu si albastru), reprezintã , fãrã îndoialã, Muntenia de astãzi sau fosta Moesie inferioarã.

Se stie cã armatele lui Justinian , urmãrind refacerea Imperiului roman în vechile lui hotare, au cucerit Africa de nord - vest de la vandali, Italia de la ostrrogoti, sudul Spaniei de la vizigoti, iar gepizilor le-a luat teritoriile dintre Tisa si Dunãrea de jos, întinzându-si stãpânirea în Banat, Muntii Apuseni, Oltenia si Muntenia. Imperiul roman de rãsãrit era exprimatã prin prezenta pe stema Daciei Justiniane a însemnelor tuturor provinciilor fostei Dacii Traiane, atât a celor de la sudul Carpatilor, cât si a celor de la nordul lor.

Prin urmare , cele trei culori, rosu la dreapta, galben la mijloc si albastru la stânga, din stema Daciei Justiniane, asezate în ordinea si în pozitia culorilor drapelului românesc de astãzi, se referã la Dacia Traianã, confirmând afirmatia lui J. F. Neigebaur cã tricolorul românesc este o mostenire de la începuturile mileniului întâi.

Transmise din generatie în generatie, ele dovedesc, împreunã cu celelalte mãrturii de culturã materialã, statornicia românilor în vatra în care s-au plãmãdit ca popor, prin simbioza daco - romanã, rezistenta lor în fata urgiei vremurilor si a valurilor succesive ale neamurilor migratorii, lupta neîntreruptã pentru afirmarea idealurilor de unitate si independentã.

Puternic legati de traditiile si marile virtuti ale înaintasilor , românii au pãstrat neîntinate , cu demnitatea ce le e caracteristicã, vechile culori ale Daciei Traiane (rosu, galben, si albastru), dar obligati sã trãiascã timp îndelungat despãrtiti în trei principate - Moldova , Muntenia si Transilvania - , i au fãcut din fiecare culoaare câte un stindard pentru fiecare principat, expresie a vechimi si dãinuirii lor pe pãmântul strãmosesc, pe care nu l-au pãrãsit niciodatã, iar din reunirea acestora pe acelasi drapel, adicã din tricolor, simbolul unor grele si necontenite eforturi pentru realizarea unitãtii nationale.

Steagul Moldovei, având bourul, pe o parte, si Sf. Gheorghe cãlare pe un cal alb în luptã cu balaurul, pe cealaltã parte, era de culoare rosie. Fãurit probabil de Bogdan I (1359 - 1365), la întemeierea tãrii, care a preluat culoarea rosie, transmisã de traditie, din vremea Daciei Traiane, el a fost pãstrat identic de urmasii sãi în domnie. În timpul lui Stefan cel Mare (1457 - 1504), steagul era din atlas rosu . si avea reprezentat, pe o fatã, pe Sf. Gheorghe încoronat de doi îngeri, stând în jilt si cu picioarele supunând un balaur cu trei capete , iar pe cealaltã fatã era reprodusã stema tãrii (capul de bour). Steagul domnesc al lui Ieremia Movilã (1595 - 1606), capturat de Mihai Viteazul, în martie 1601, în lupta de la Gorãslãu, avea fondul rosu. cu o bordurã galbenã deschisã, iar la mijloc capul de bour. Cãlãtorii poloni în trecere spre Constantinopol, Samuel Twardowski, la 1622 si Ioan Gnindski, la 1677, îl mentioneazã ca fiind din damasc si din aceeasi culoare rosie.Pe un document emis la 1817 de Scarlat Calimahi (1812 - 1819) se vãd în culori douã steaguri rosii. În timpul lui Mihail Sutu (1819 - 1821) pe stindardele moldovei apare Sf. Gheorghe cãlare, pe fond rosu. La fel, steagul armatei moldovenesti sub Mihail Sturdza (1834 - 1849) avea bourul în mijloc si în fiecare colt câte un pãtrat mare rosu iar cel al lui Alexandru Grigore Ghica (1849 - 1856) era în întregime rosu, cu o cruce albastrã în centru.

În Muntenia, steagul cel mare al tãrii pe timpul lui Mihail Viteazul (1593 - 1600), descris de cavalerul italian Ciro Spontini, era din damasc galben - auriu, cu vremea decolorat în alb, având la centru o acvilã neagrã, stând pe o ramurã verde de ienupãr si tinând în cioc o cruce patriarhalã rosie. Acelasi stindard galben - alburiu e mentionat - fãrã sã fie si descris - de douã stiri de origine polonezã, din 19 si 29 mai 1600, relative la lupta de la Hotin, dintre Mihai si Movilã. Documentele vremii ne vorbesc despre pretuirea pe care a acordat-o ilustrul voievod steagului tãrii, în care neîndoilenic vedea întrupatã glia strãmoseascã, Pentru apãrarea cãreia lupta. Nici în momentele grele , nici în clipele în care era pusã în cumpãnã însãsi viata sa, Mihai Voievod n-a uitat de steag. Este semnificativ faptul cã dupã bãtãlia de la Mirãslãu, din septembrie 1600, cu imperialii comandanti de Basta, în care sortii nu i-au surâs, Mihai nu s-a retras de pe câmpul de luptã pânã nu i s-a adus steagul tãrii, pe care, strângându-l la piept, l-a luat cu sine. [

Acest steag cu câmpul galben, ce “era foarte vechi si privit de romani ca sfânt”, dupã cum precizeazã acelasi Spontoni, fusese “semnul si marca cea mai importantã a Tãrii Românesti” sub Neagoe Basarab (1512 - 1521) si Vlad Tepes (1456 - 1462) si îl însotise pe Mircea cel Bãtrân (1386 - 1418) si pe voievozii de dinaintea luui pe câmpurile de bãtãlie fiind cu sigurantã o mostenire de la Basarab cel Mare (1317 - 1352), care-l primise, La rândul sãu, prin traditie, din vremea Daciei Traiane si-l pãstrase la întemeierea tãrii , ca simbol al legãturilor cu înaintasii.

Salvat de Mihai Viteazul dupã înfrângerea de l Mirãslãu, el a fost pãstrat cu mare cinste si de Radu Serban (1602 - 1611), ca steag al tãrii în vremea domniei sale. Relatând primirea la Târgoviste a contelui Camillo Cavriolo, trimis de împãratul Rudolf -II- pentru a duce lui Radu Vodã stindardul imperial, o datã cu confirmarea titlului de principe al imperiului, tot Spontoni aratã cã a marea ceremonie care a avut loc atunci la curtea domneascã, a fost vãzut si steagul cel mare al tãrii, din damasc galben - alburiu, socotit sfânt, si pe ccare voievodul a poruncit sã fie purtat înainte..

Datoritã asupririi nationale la care au fost supusi de stãpânirea maghiarã si apoi de cea austro - ungarã, români ardeleni desi constituiau majoritatea populatiei si erau locuitorii autohtoni ai Transilvaniei, n-au avut posibilitatea sã-si aleagã singuri culoarea drapelului si n-au fost reprezentanti printr-un simbol aparte pe steagul si stema principatului, nici în evul mediu si nici în epoca modernã. Ei au avut, totusi, un simbol propriu, culoarea albastru .- azur (cer), mostenitã din vremea Daciei Traiane, pe care, dacã n-au putut s-o impunã pe însemnele heraclidice ale tãrii, datoritã împrejurãrilor vitrege ale istoriei, au pãstrat-o pe stemele de familie si au transmis-o , astfel, din generatie în generatie, ca expresie a vechimii si înfrãtirii lor cu glia strãbunã.

În sprijinul celor de mai sus, mentionãm cã în perioada dominatiei maghiare, în timp ce stemele acordate nobililor sasi si unguri au în majoritatea lor culoarea rosie, cele date familiilor de origine românã sunt în exclusivitate de culoare albastru -azur (cer). În colectia heraclitticã J. Siebmcher, de pildã, unde sunt publicate aproape 2500 de steme acordate nobililor din Transilvania, apar , pe lângã armenii, maghiare, sãsesti si secuiesti, peste 500 de steme ale familiilor nobile românesti, care se prezintã sub forma unui scut având ca mobile, într-un câmp întotdeauna de azur (albastru), osteni cãlãri sau pedestri, înarmati cu spade drepte sau curbe, luptând împotriva unor turci, precum si felurite animale si diverse alte însemne. De altfel, culoarea albastrã a fost introdusã si pe însemnele heraclitice ale unor familii boieresti din Muntenia si Moldova, tocmai pentru a desemna detinerea unor posesiuni în Transilvania si, totodatã, legãturile existente în evul mediu între tãrile române. În stema familie Vãcãrescu, de exemplu , apare ca o dovadã a apartenentei districtului Fãgãras la Tara Româneascã, o cetate crenelatã , având arborat, în dreapta sus, un drapel albastru. [

Se poate, deci, afirma cã adunarea la un loc , pe acelasi drapel, a celor trei culori, rosul românilor moldoveni, galbenul românilor munteni si albastrul . azur al românilor transilvãnenii, reprezintã o singurã tarã, alcãtuitã din provinciile ei Moldova, Muntenia si Transilvania si un singur popor… Nu mai încape nici o îndoialã cã la acest adevãr se gândea Mihail Kogãlniceanu când spunea, în 1867, cã tricolorul românesc înseamnã “neamul nostru, din toate tãrile locuite de români”.

Dar cine este autorul contopirii celor trei culori într-un singur drapel si când s-a înfãptuit acesta? Cercetarea istoricã ne conduce, cum e si firesc, la Mihail Viteazul, primul unificator al tãrilor românesti, care a întrunit sub sceptrul sãu, în anul 1600, stãpânirea Munteniei, a Transilvaniei si a Moldovei.
Privitã în contextul realitãtilor politice ale vremii , unirea tãrilor române, realizatã prin cugetul militar si iscusinta diplomaticã a lui Mihai Viteazul , apare ca expresia concretã a polarizãrii în jurul lui a întregului popor român, ce avea constiinta unitãtii sale. Tocmai existenta constiintei unitãtii de neam la românii din cele trei principate, a apartenentei lor la acelasi unic popor, dorinta lor de unire într-un singur stat, explicã optiunea lui Mihai pentru înfãptuirea “planului daci”, care-si propunea sã reconstituie în formã româneascã vechea unitate politicã pe care o reprezentase Dacia în antichitate.
Cãlãuzit de dorinta de a-i uni pe toti românii sub un singur stindard, temerarul conducãtor, care se intitula “Io Mihail Voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Tãrii Românesti si Ardealului si a toatã Tara Moldovei”, a fãurit drapelul national prin contopirea culorilor de pe steagurile celor trei principate românesti, care de la el a devenit simbolul unitãtii noastre nationale. Aceastã constatare se bazeazã pe cercetarea diplomelor si a stemelor pe care Mihai Viteazul le-a acordat , potrivit obiceiurilor vremii, dupã bãtãlia de la Stalingrad, din 18 octombrie 1599, atât vitejilor boieri munteni cât si nobililor români si unguri din Transilvania care i s-a alãturat. Pe diploma acordatã lui Preda Buzescu, de pildã, apare un scut militar timbrat de un coif închis cu gratii, pe care stã o coroanã anticã, din care apare figura unui leu. De pe coama coifului si de sub coroanã iese o flamurã cu aspect de mantie, în trei culori asezate vertical, albastru la dreapta (steagul românilor transilvãneni ), galben la mijloc (steagul românilor munteni) si rosu la stânga (steagul românilor moldoveni)

Se cunosc pânã acum peste 20 de diplome eliberate de cancelaria lui Mihail din Transilvania, în anii 1599 si 1600, cu steme care au tricolorul albastru, galben si rosu pe lambrechine, iar la unele si pe scuturi. Descoperirea în viitor a unor noi diplome si acte emise de marele voievod va întãri afirmatia cã drapelul astfel îmbinat, prin gruparea în jurul culorii galben, asezatã la mijloc, a celor albastru si rosu, toate dispuse vertical a fost fãurit de Mihai Viteazul care, unind cu Tara Româneascã mai întâi Transilvania si apoi Moldova, a refãcut în formã româneascã integritatea vechii Dacii si a reînviat tricolorul din epoca românã, conferindu-i valoare de simbol al unitãtii noastre nationale, Pentru înfãptuirea uniri într-un singur stat a românilor din cele trei principate, Mihai Viteazul a luptat pânã la sacrificiul suprem al vietii sale pe câmpia de lângã Turda, El a cimentat, astfel, aceastã unire si a sfintit drapelul national cu sângele sãu.

Biruintã temporarã din punct de vedere politico - militar, izbânda lui Mihai avea sã dureze , însã , în planul constiintei nationale. Cei ce si-au asumat dupã Mihai conducerea tãrilor române au cãutat, în functie de împrejurãrile istorice, sã-i urmeze pilda, iar tricolorul românesc fãurit de el a fost pãstrat cu sfintenie secole de-a rândul si transmis din generatie în generatie, întruchipând pânã azi idealul de peste veacuri al unitãti tuturor românilor.
În perioada de dupã Mihai Viteazul , datoritã stabilitãtii interne, Tara Româneascã va continua sã îndeplineascã rolul de portdrapel al luptei pentru neatârnare si al unitãti românesti. De aici vor porni cele mai multe initiative atât pe plan politic , cât si spiritual. Faptul s-a reflectat si pe tricolor, unde culoarea galbenã, reprezentându-i pe românii munteni, este asezatã la mijloc, fiind încadratã, de-o parte si de alta, de culoarea rosie si de cea albastrã, atestându-se si în felul acesta cã unirea tuturor românilor s-a fãcut având Tara Româneascã , cu capitala ei Bucuresti, drept centru de activitate si realizare politicã a unitãtii nationale.

Nesemnalat în documentele primelor trei decenii ale secolului al XVII-lea, tricolorul reapare în timpul lui Matei Basarab (1632 - 1654), ales domn al Munteniei f&atildde;rã învoirea Portii, dar pe care sultanul a fost nevoit sã-l mentinã în scaun de teama puterii militare a tãrii , precum si a aliantei cu Transilvania, aflatã la rândul ei în relatii de bunã întelgere cu Moldova. EL s-a manifestat permanent ca un adversar al Imperiului otoman, fatã de care a pãstrat o atitudine demnã, fiind hotãrât la nevoie sã reziste cu armele. În acest sens, rezidentul habsburgilor la Constantinopol, Rudolf Schmidt, scria în 1643 cã turcii “se tem de Matei si-l considerã aproape ca pe un al doilea Mihai Vodã Cu ajutorul ostirii, mereu gata de actiune, el a înlãturat douã încercãri otomane, în 1636 si 1647, de a-l scoate din domnie.

Desigur , domnul muntean era constient cã restaurarea deplinã a independentei tãrii devenea posibilã numai printr-o actiune comunã a celor trei tãri românesti, capabile sã întreprindã cu succes o ofensivã de proportii care sã înlãture dominatia Imperiului otoman. Iatã de ce, în timpul sãu, relatiile politice dintre Muntenia si Transilvania au îmbrãcat forma unui tratat de aliantã, încheiat la 17 iulie 1635, care a fost reconfirmat si întãrit în mai multe rânduri (1637, 1638, 1640 si 1647). În pofida unor situatii conflictuale cu Moldova, între cele trei tãri românesti s-a ajuns , totusi, la un sistem de aliantã comunã sub forma întelegerilor bilaterale dintre Transilvania si celelalte douã tãri, iar în urma împãcãrii intervenite la 1644 între domnul muntean si cel moldovean , s-au ivit posibilitãti mai mari de actiune comunã sub forma întelegerilor bilaterale la 1644 între domnul muntean si cel moldovean, s-au ivit posibilitãti mai mari de actiune comunã. În cadrul aliantei dintre cele trei tãri românesti , încheiate în scopul luptei de eliberare de sub dominatia otomanã, Matei Basarab, care afirmase încã din 1632 cã “de cine ne vom teme dacã tãrile noastre vor pãstra buna întelegere de pânã acum? În afarã de Dumnezeu, de nimeni, se bucura de multã autoritate , contemporanii numindu-l “prea luminatul stãpân si voievod al acestor tãri dacice”.

Strãdaniile lui Matei Basarab de refacere, pe calea diplomaticã a aliantelor, a unitãtii tãrilor române, întreruptã prin moartea lui Mihai , n-a concretizat si în reintroducerea tricolorului, într-o formã permisã de împrejurãrile vremii, printre însemnele oficiale ale autoritãtii domnesti. Se cunosc pânã acum douã documente de la Matei Vodã care au pecetea legatã cu un snur în culorile drapelului national. Sigiliul cel mare rotund al Tãrii românesti, de pildã, confectionat din cearã rosie, este atasat hrisovului din 27 noiembrie 1640, prin care un numãr de mãnãstiri pãmântene au fost scoase de sub închinarea cãtre Locurile Sfinte, cu un snur împletit din mãtase rosie galbenã si albastrã . Era si firesc ca un asemenea document , prin care se adopta o mãsurã importantã pentru tarã, o adevãratã secularizare, constând din ridicarea drapelului unor mãnãstiri de la Muntele Athos de a exploata averile a 22 de mãnãstiri românesti închinate acestora, sã fie scris în limba românã, sã aibã monograma si iscãlitura tricolorului, mãrturie a aspiratiilor poporului nostru spre unitate si independentã. Tot cu un snur de mãtase rosie, galbenã si albastrã este atasat sigiliul mijlociu al voievodului muntean la hrisovul din 20 august 1648, prin care se fãcea unele danii Mãnãstirii Radu Vodã si, desigur , asemenea documente având tricolorul drept legãturã a pecetii de pergament, trebuie cã au mai fost emise de cancelaria lui Matei Basarab, dar, fie cã nu ni s-au pãstrat, fie cã n-au fost încã descoperite. Credem , însã, cã numai si aceste douã exemple fac pe deplin dovada cã si Matei Basarab, în conditiile istorice ale domniei sale, a dat expresie nãzuintelor de veacuri ale românilor cãtre unitate si neatârnare, sintetizate în tricolor, fãcând din însemnul national imbold în realizarea acestora si, totodatã , mijloc de a le transmite urmasilor.

Continuând opera înaintasilor , de apãrare a intereselor tuturor românilor, Serban Cantacuzino (1674 - 1688) a croit si el planuri de eliberare de sub jugul otoman a celor trei tãri surori si de unire a lor într-un singur stat, sub conducerea sa voind, ca si Matei Basarab, sã-l imite în aceastã privintã pe Mihai Viteazul….. În acest scop, el a încheiat, la 1 iunie 1685, la Fãgãras , “în numele traditiei de prietenie si apropiere a celor douã tãri un tratat de aliantã vesnicã cu Mihail Apaffi al Transilvaniei. Cei doi principi se angajau sã se ajute reciproc de orice lovituri îndreptate împotriva lor, fie de turci, fie de alte puteri. În anul urmãtor, Serban Vodã, dupã ce a mijlocit înscãunarea lui Constantin Cantemir (1685 - 1693), a închinat cu acesta la Bucuresti o întelegere de aderare a Moldovei la alianta perpetuã dintre Muntenia si Transilvania.

Fãurirea blocului antiotoman al celor trei tãri române, pe baza întelegerilor bilaterale initiate de Serban Cancatuzino în anii 1685 si 1686, care a avut o mare importantã în lupta poporului nostru pentru unitate si independentã, a fost prefiguratã de introducerea tricolorului pe steagul Tãrii Românesti. Cel trei culori ale drapelului national, exprimând idealul de unitate al românilor de pretutindeni, se pot si astãzi vedea pe steagul care l-a însotit pe Serban Cantacuzino la asediul Vienei.

Dupã cum se stie , în anul 1683 turcii au împresurat Viena, piedica cea mai de seamã în calea pãtrunderii lor în inima Europei, cerând si voievozilor români, în virtutea vechilor obligatii fatã de Poartã, sã participe la aceastã expeditie. Desi au fost obligati de turci sã lupte împotriva crestinilor, ei au actionat în sprijinul asediatilor, prin scoli încurajatoare sau prin interventii militare simulate. Sub zidurile Vienei s-a realizat atunci o actiunea anti otomanã româneascã e drept mascatã - care izvora dintr-un imbold de solidaritate etnicã si crestineascã. Cel mai activ în aceastã actiune a fost Serban Cantacuzino, convins cã o loviturã puternicã primitã de turci la Viena , departe de bazele lor, putea fi decisivã. Pasivitatea domnului moldovean Gh. Duca, dar mai ales actiunile lui Serban Cantacuzino au contribuit într-o mãsurã însemnatã la salvarea Vienei, oferind crestinilor rãgazul necesar pentru regruparea fortelor si pentru declansarea contraofensivei, Prevãzând sfârsitul dezastruos al expeditiei, Serban Vodã s-a gândit sã lase locuitorilor orasului un semn care sã le aminteascã de sprijinul prietenesc acordat de el în timpul asediului turcesc, acesta fiind, dupã obiceiul românesc al vremii, o troitã, adicã o cruce. El a poruncit oamenilor lui sã facã o cruce mare de stejar având sculptatã în mijloc icoana Maicii Domnului, iar dedesubt o inscriptie latineascã ce arãta cât de mari erau simpatiile lui pentru cauza crestinitãtii, pe care a ridicat-o chiar pe locul unde îsi avusese tabãra.

Odatã cu aceastã cruce, Serban Cantacuzino a lãsat pe câmpul de luptã de sub zidurile Vienei si un steag, care a ajuns mai târziu la Muzeul din Drezda. De unde a fost adus în 1937 , în tarã si expus la Muzeul Militar din Bucuresti. El este de mãtase, din trei fâsi orizontale cusute între ele cu atã galbenã si are o singurã fatã, fiind lipsit de un suport de pânzã. În mijloc se aflã Mântuitorul Iisus Hristos, asezat pe tronul împãrãtesc, tinând cu o mânã Sf. Evanghelie deschisã, sprijinitã pe genunchi, pe care se aflã o inscriptie, iar cu cealaltã binecuvânteazã. În dreapta Mântuitorului, sus, se aflã scris în româneste “Vitejia dreaptã sã birueascã”, iar dedesubt trei stele cu câte sase raze. Desi s-a deteriorat cu vremea, cele trei culori ale drapelului românesc se pot si astãzi usor distinge. Câmpul steagului este galben auriu, Haina cu care este îmbrãcat Domul Hristos este rosu aprins, iar vesmântul de deasupra albastru - azur. Aceleasi culori apar si pe detaliile steagului. Astfel nimbul , gulerul, brâul si dunga ce uneste umãrul cu brâul hainei Mântuitorului sunt galbene. Marginile cãrtii, perna de pe scaun si inscriptia din dreapta sunt rosii, identice cu haina Mântuitorului. Fata, mâinile si picioarele Domnului Iisus Hristos sunt rosu - Bordeaux, iar jiltul si cele trei stele rosu - brun s-au sepia Steagul trebuie sã fi avut pe cealaltã fatã, care astãzi nu se mai poate vedea din cauza suportului de pânzã ce i-a fost aplicat, o cruce asemãnãtoare celei de stejar. Cãreia i-a servit cu sigurantã ca model, precum si icoana Maicii Domnului si stema Tãrii Românesti. .

Iatã, deci, cã si Serban Cantacuzino a exprimat prin tricolor, transpus pe steagul tãrii dupã obiceiul vremii, printr-o scenã din iconografia bisericeascã, constiinta unitãti de neam, limbã si teritoriu, de viata economicã si spiritualã, care lega pe români din cele trei principate, ducându-i deseori pe acelasi câmp de luptã împotriva dusmanilor, iar pe voievozii lor la initierea unor actiuni diplomatice si militare comune. Desi n-a ajuns sã-si punã în aplicare planul sãu de luptã , deoarece a murit pe neasteptate, Serban Vodã are meritul de a fi trasat coordonatele politicii externe ale celor trei tãri române, deschizând calea pe care o vor urma Constantin Brâncoveanu, în Muntenia si Dimitrie Cantemir, în Moldova.

Nepot si succesor al lui Serban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu (1688 - 1714) a avut, datoritã abilitãti sale politice, una dintre cele mai lungi domni din istoria Tãrii Românesti.
Întelegând cã prin forta armelor nu va putea înlãtura stãpânirea turceascã, Constantin Brâncoveanu a cãutat , pe cãrãrile deseori întortochiate ale diplomatiei, sã încadreze tara în marile aliante antiotomane, sã o apropie de Habsburgi sau de Rusia, urmãrind , astfel, sã restaureze drepturile suverane ale Tãrii Românesti. Încercând sã profite atât de rivalitatea Austro - turcã cât si de cea rusoo - turcã, pentru a putea pãstra neatârnarea tãrii, Constantin Brâncoveanu a initiat sisteme de aliantã si de negocieri de tratate. Tratatul pregãtit de Serban Cantacuzino cu Habsburgii a fost primit si de Brâncoveanu, care a acceptat suzeranitatea Austriei în schimbul recunoasterii de cãtre acesta a independentei Tãrii Românesti. În acelasi timp, pãstrând supunerea fatã de Poartã, el a întretinut raporturi strânse si cu Rusia care au dus la încheierea unui tratat prevãzând sprijin în vederea eliberãrii de sub dominatia otomanã. O întelegere asemãnãtoare fusese încheiatã cu Rusia si de Dimitrie Cantemir domnul Moldovei.
Este semnificativã , în acest context, prezenta tricolorului românesc pe stema domnului muntean, alcãtuitã în 1695 cu prilejul acordãrii titlului de principe al imperiului de cãtre Leopol I. Ea constã dintr-un scut în mijlocul cãruia se aflã un cãlãret costumat ca un ostas din legiunile romane, tinând în mâna dreaptã o spadã în vârful cãreia se aflã un cap de turc. Pieptarul cãlãretului este rosu, coiful, sabia si sandalele acestuia, precum si frâul si saua calului sunt galbene iar fondul scutului este albastru.

Asocierea celor trei culori ale drapelului national pe stema familiei Brâncoveanu nu poate fi în nici un caz întâmplãtoare, dacã ne gândim la dragostea de glie si de neam a voievodului muntean , la idealurile care i-au cãlãuzit domnia, între care mentinerea neatârnãrii si înfãptuirea unitãtii românesti, de la care i s-a si tras mazilirea, urmatã de tragicul sfârsit, în 1714 la Constantinopol, împreunã cu cei patru fii ai sãi, suportat cu demnitate si cu o remarcabilã tãrie sufleteascã.

În a doua jumãtate a secolului al XVIII - lea , tricolorul apare si în Moldova pe stema familiei Ghica.
Uciderea de cãtre turci, în octombrie 1777 , a lui Grigore III Ghica, , aflat al a doua domnie în Moldova, dupã ce ocupase mai înainte si tronul Munteniei, pentru cã a protestat energic si în mai multe rânduri împotriva anexãri Bucovinei de cãtre Imperiul habsburgic cu acordul Înaltei Porti, a fost exprimatã simbolic prin introducerea pe stema acestei familii a “lacrimilor de argint”, element heraldic semnificativ pentru tragicul sfârsit al domului, precum si al tricolorului, sugestiv în a exprima împotrivirea lui fatã de stirbirea unitãtii teritoriale si autonomiei tãrii. Stema familiei Ghica cuprinde, în registrul superior, 12 lacrimi de argint, dispuse sase cu vârful în jos, fatã de alte sase în pozitie inversã, iar în registrul inferior, tãiat si despicat, în dreapta pe albastru, acvila cruciatã de aur (galbenã), iar în stânga pe rosu, capul de bour, de asemenea de culoare galbenã.
Dupã rãscoala tãranilor români din 1784 , care a urmãrit pe lângã desfiintarea servitutiilor apãsãtore si emanciparea nationalã , iar Horea, conducãtorul ei, gândindu-se chiar, dupã cum ne informeazã traditia, la refacerea vechii Dacii, prin unirea Transilvaniei cu celelalte douã principate românesti, înregistrãm la începutul secolului XIX - lea, în Tara Româneascã, o altã mare ridicare la luptã, sub conducerea lui Tudor Vladimirescu, pentru scuturarea dominatiei strãine si cucerirea libertãtii nationale.

Caracterul national al Revolutiei din 1821, de luptã pentru neatârnarea poporului român, atât împotriva dominatiei Imperiului Otoman ce încãlcase prevederile stabilite prin Capitulatii, cât si a altor imperii care îsi întinseserã stãpânirea asupra unor însemnate teritorii românesti si nu-si ascundeau intentiile spre noi imixtiuni, a fost înscris în programul ei politic, formulat în Proclamatiile de la Pades si de la Bucuresti, si s-a reflectat si în includerea tricolorului pe steagul ridicat de Tudor.

Flamura steagului este alcãtuitã din douã bucãti de mãtase, una albã si cealaltã albastrã, suprapuse si cusute pe margini. Numai partea de culoare albã are însemne heraldice, ea constituind fata steagului, pe când cea albastrã era nepictatã si reprezenta spatele acestuia. În mijlocul câmpului alb al fetei steagului, la partea superioarã, este zugrãvitã Sfânta Treime: Dumnezeu - Tatãl si Dumnezeu - Fiul si deasupra Sfântul Duh în chip de porumbel. În dreapta Mântuitorului se aflã Sf. Mucenic Teodor Tiron, patronului Tudor Vladimirescu , iar în stânga Sf. Mare Mucenic Gheorghe, Purtãtorul de biruintã. Sub Sfânta troitã, în mijlocul unei ghirlande din frunze de laur (dafin) se aflã acvila cruciatã, cu zborul jos, stema Tãrii Românesti.

Cele trei culori ale drapelului national sunt incluse subtil, dar perfect vizibil , în cromatica vesmintelor purtate de personajele cu valoare simbolicã de pe steag, în ordinea si gruparea lor de astãzi, asa cum este corect , rosu la margine, pe mantia lungã a Sf. Gheorghe, galben la mijloc, fustanela lui Dumnezeu Tatãl, si albastru la hampã, pe fustanela Mântuitorului.

Tricolorul de pe flamurã îl regãsim si pe ciucurii cu care erau împodobit stindardul. Trei la numãr, împletiti din fire de mãtase de culoare rosu, galben si albastru, ei erau dublu etajati si aveau cât e o micã sferã de argint masiv la capete. Fiind detasabil, si deci, independenti de steag 46 , ciucuri , spre deosebire de flamurã, au fost executati fãrã nici o discretie în culorile nationale a cãror îmbinare este cum nu se poate mai expresivã, tricolorul apãrând aici în toatã mãretia si splendoarea lui.

Asadar, stindardul cel mare al Revolutiei din 1821 simboliza, prin tricolor, ideea de unitate si independentã a “tot norodul românesc”, fiind, în acest sens, un mesaj pentru viitor ce venea precum se stie, din veacurile trecute si care va dobândi noi dimensiuni în deceniile urmãtoare.
La numai câtiva ani dupã introducerea în 1834, de cãtre Alexandru Dimitrie Ghica, a culorilor nationale pe steagurile ostirii muntene, în Transilvania, la marea adunare de la Blaj din 3 / 15 mai 1848, deasupra multimi se va înãlta demnã “flamura cea mare tricolorã a natiunii române”, pe care erau însemnate cuvintele “Virtutea românã reînviatã”. Era un steag mare , confectionat cu o sãptãmânã mai devreme si declarat drept drapel national de Conferinta de la Sibiu din 26 aprilie - 8 mai 1848, dovedindu-se si prin aceasta cã si români erau o natiune cu aceleasi drepturi la viatã proprie ca si celelalte natiuni ale principatului. El era expresia idealului de independentã nutrit cu ardoare de cei reuniti pe câmpia Blajului, numitã de atunci Câmpia Libertãtii si, în acelasi timp, simbolul unitãtii nationale. Întelegându-i mesajul si impresionat de entuziasmul si emotia cu acare multimea de pe întinsul Câmpiei Libertãtii s-a strâns sub faldurile lui, cãrturarul Sas Stephan Ludwig Roth , aflat de fatã la acea grandioasã manifestare, afirma cã “Desi drapelul national nu a fost ridicat atât de sus ca sã fie vãzut de la Dunãre, totusi, cunoscând comunitatea spiritualã unitã, cred cã fluturarea acestor culori aici , în cest loc, trebuie sã fi produs bãtãi de inimã la Bucuresti si Iasi”.

Traditia nationalã ne informeazã cã un steag semãnãtor, având culorile asezate orizontal, în ordinea albastru, galben , rosu, ar fi servit si lui Avram Iancu. În acelasi timp, în Tara Româneascã , asa cum arãtam la 14 iunie 1848, ca rezultat al triumfului revolutiei, tricolorul, având înscrisã deviza” Dreptate, frãtie” se instituia ca steag national. La mai putin de un deceniu de la revolutia pasoptistã, în 1857, Divanurile Ad-hoc din Moldova si Muntenia exprimau vointa unirii românilor din cele douã principate într-un singur stat, devenit realitate la 24 Ianuarie 1859.

Era firesc ca tricolorul, simbolul peste timp al unitãtii românesti, sã însufleteascã lupta pentru fãurirea statului national român modern. Reintrodus de Barbu Stirbei (1849-1856) pe drapelele armatei muntene, dupã ce fusese scos din folosintã din Cãimãcãmie, tricolorul va reapare si în Moldova în perioada luptei pentru unirea Baronului Talleyrand de Perigord, presedintele Comisiei europene de supraveghere a constituirii Divanurilor Ad-hoc, scria în 1857 contelui Walewski, ministrul de externe al Frantei, cã în drumul sãu spre Iasi a fost întâmpinat la Bacãu de peste trei mii de oameni purtând pieptare cu tricolorul national al unirii, iar la intrarea în capitala Moldovei a fost primit de populatia orasului care avea în frunte pe mitropolit, pe episcopii si nouãzeci de preoti, toti îmbrãcati în haine negre si având brâie si cocarde tricolore.

Înfãptuirea unirii Munteniei cu Moldova, la 24 Ianuarie 1859, care a reprezentat actul de vointã al întregii natiuni române, încununarea luptelor purtate de atâtea generatii de înaintasi si, în acelasi timp, temelie pentru cucerirea independentei si desãvârsirea statului national unitar, prin unirea cu România a celorlalte provincii aflate sub dominatie strãinã, trebuie întãritã printr-o serie de reforme largi si radicale. I-a revenit lui Alexandru Ion Cuza misiunea istoricã de a da viatã cerintelor legate de consolidarea statului national. Domnul Unirii a initiat un vast program de mãsuri care au modificat structural aspectul societãtii românesti. Între acestea s-a înscris, la loc de cinste, reintroducerea oficialã a tricolorului ca drapel national al Principatelor Unite.
Adoptarea tricolorului cãpãta în noile conditii sensuri mai adânci, care aveau sã fie exprimate de însusi domnitorul Cuza, la 1 septembrie 1863, în discursul tinut cu ocazia înmânãrii noilor drapele unitãtilor militare: “Steagul e România, acest pãmânt binecuvântat al patriei, stropit cu sângele strãbunilor nostri si îmbelsugat cu sudoarea muncitorului. El este familia, ogorul fiecãruia, casa în care s-au nãscut pãrintii nostri si unde se vor naste copiii vostri … Steagul e totodatã trecutul, prezentul si viitorul tãrii, întreaga istorie a României!

El avea încã culorile redate orizontal, în ordinea rosu sus, galben la mijloc si albastru jos. Pe una din fetele steagului era imprimatã stema Principatelor Unite, iar dedesubt înscrise cuvintele pline de semnificatie: “Unirea Principatelor. Fericirea Românilor”.
Prin Constitutia din 1866 si prin legile pentru fixarea armeriilor României din 1867 si 1872 s-a stabilit ca tricolorul sã aibã culorile asezate vertical, în ordinea albastru alãturi de hampã, galben la mijloc si rosu la margine “flotând” liber în aer, iar în centrul uneia din fete stema tãrii”.

Tricolorul, astfel instituit, avea sã triumfe la 9 Mai 1877, când Parlamentul României, într-un glas cu întreaga natiune, a proclamat independenta noastrã de stat. Cã independenta de stat a fost gândul ce domina cugetele si simtãmântul ce încãlzea inimile, au dovedit-o lunile eroice care au urmat acelei zile mãrete. Un întreg popor a actionat ca un singur om însufletit de o unicã hotãrâre, sã-si cucereascã neatârnarea. Statul român si-a cucerit independenta deplinã prin sângele ostasilor sãi, alãturi de care s-au jertfit si fratii lor din teritoriile aflate sub stãpânire strãinã, veniti sã lupte sub stindardul tricolor al tãrii în care vedeau viitoarea lor patrie.

Cucerirea independentei de stat a României a dat un puternic imbold miscãrii de eliberare nationalã a românilor din Transilvania , constituind o premisã importantã a desãvârsiri unificãrii national statale, ce se va înfãptui la 1 Decembrie 1918. În acea memorabilã zi, semintia lui Decebal si Traian si-a dat întâlnire între zidurile Alba Iuliei, devenitã neîncãpãtoare. Îndreptându-se din toate pãrtile si de pe toate vãile Transilvaniei spre cetatea Albei , pe jos sau cãlãri, cu trenurile si cãrutele, asemenea fluviului care îsi adunã apele din vãrsarea râurilor într-o singurã matcã, miile si zecile de mii de români, îmbrãcati cu cele mai frumoase straie nationale, purtând steaguri tricolore confectionate din pânzã de casã si citind “Desteaptã-te române” si “Pe-al nostru steag e scris Unire”, au venit sã afle, prin glasul autorizat al alesilor lor, supremul testament al tuturor generatiilor bimilenarei noastre istorii, proclamarea libertãtii lor nationale, dreptul lor de a trãi liberi si demni pe strãvechiul lor pãmânt, de a aseza temelii trainice unitãtii lor national statale. Au venit, de asemenea, si cei de altã nationalitate, pe care soarta îi asezase alãturi de ei , animati de dorinta de a clãdi împreunã un viitor mai bun pentru toti fii acestui pãmânt, un viitor de prosperitate, întemeiat pe dreptate, respect si colaborare reciprocã.

Erau acolo, aievea coborâti parcã de pe columnã, din hrisoave, peceti si steme, plãiesii lui Stefan , mosnenii lui Mihai , motii lui Horea si ai lui Iancu, pandurii lui Tudor, luptãtorii pasoptisti, fãuritorii Unirii de la 1859 si dorobantii de la 1877. Un popor întreg dorea fierbinte unirea si era ferm hotãrât s-o înfãptuiascã. Tricolorul românesc pãstrat cu pietate din zilele glorioase ale lui Mihai Viteazul si Avram Iancu, s-a înãltat demn în acea zi , îndemnându-i pe românii din cele ptru unghiuri sã se uneascã spre a putea birui în lupta lor dreaptã. De la vlãdicã pânã la opincã, mai bine de 100.000 de bãrbati si femei, tineri si bãtrâni, sub faldurile tricolorului ce strãlucea mândru în lumina blândã a iernii, au aclamat o zi întreagã mãretul ideal împlinit, unirea pentru toate veacurile a Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu Români. Un vis de veacuri biruise. Era mare izbânda. Asteptatã si pregãtitã de lucrarea multor generatii, era fireascã venirea ei. Roata istoriei a fost definitiv învârtitã, prin vointa si puterea poporului, cu spita dreptãtii spre viitorul demn al neamului românesc.

Fãurirea statului national unit la 1 Decembrie 1918 a avut o înrâurire profundã asupra întregii evolutii a societãti românesti, a creat conditii noi pentru dezvoltarea economicã, politicã si socialã a României, pentru apãrarea independentei si suveranitãtii patriei, pentru întãrirea unitãtii nationale.
In continuare. - de talusa la: 12/11/2003 05:08:50
(la: A existat holocaust in Romania?)
In continuarea mesajului lui "lifeform":

"Sã fiu bine înteles: nu am nimic împotriva maghiarilor, în general. Am avut si am cunostinte, chiar prieteni dintre aceia care au înteles cã apartin Poporului Român, cã Dumnezeu ne-a rînduit sã convietuim împreunã, în liniste si întelegere. Tot asa dupã cum americanul (ne place sã-l luãm drept etalon al democratiei) este mai întîi american, si apoi mexican, chinez ori mai stiu eu ce altã etnie. Am si voi avea opinii dure la adresa iredentismului maghiar, care cucereste, pas cu pas, cu o perseverentã diabolicã, sub oblãduirea Puterii (istoria va aprecia cîrdãsia prezentã), asa-zisele „drepturi“. Am tot asteptat vreo reactie oficialã la „propunerile Consiliului National (?! – n.a.) Secuiesc“ de constituire a „Tinutului Secuiesc“, aceasta fiind o actiune care lezeazã securitatea nationalã. Zadarnic! Desi n-au lipsit avertizãrile presei scrise. Iatã cîteva: „Proclamîndu-si «Patria-Mamã», Tökes & Co. au cerut autonomia teritorialã a Tinutului Secuiesc“, „La Universitatea de Varã a Ligii Pro-Europa, pledoarie pentru secuimea autonomã“ („Independent“, 2 iunie si 4 august a.c.), „Maghiarii promoveazã în lume «Transilvania, pãmînt unguresc»“, „Tökes & Co. lucreazã sitematizat: Radicalii si-au fãcut calendar pentru obtinerea autonomiei“, „Tökes pregãteste autoguvernarea maghiarilor“ („Curentul“, 25 februarie, 24 mai si 8 august a.c.), „Se reface Imperiul Austro-Ungar?“, „PSD a fãcut pe plac UDMR“ („Jurnalul national“, 2 si 24 septembrie a.c.), „Regionalizarea dezbãtutã la Universitatea de Varã «Transilvania»“ („Ziua“, 4 august a.c.), „Planuri de autonomie teritorialã pe cont propriu. Oamenii lui Tökes înfiinteazã consilii locale secuiesti în Harghita, Covasna si Mures“, „La Forumul de la Odorheiul Secuiesc, Laszlo Tökes a cerut autonomie teritorialã pentru maghiarii din România. S-a constituit Consiliul National al Maghiarilor din Ardeal“ („Curierul National“, 29 aprilie si 8 august a.c.), „Propunere la Universitatea de Varã de la Balvanyos: ceangãii vor fi rugati sã se mute în Covasna si Harghita“ („Realitatea Româneascã“), „Tökes îndeamnã la insurectie: «Este timpul sã ne luãm soarta în propriile mîini»“, „Cînd românii devin strãini la ei acasã: «Sîntem români, dar nu stim româneste». Un reportaj trist, realizat acolo unde maghiarizarea nu se opreste niciodatã“, „Un pericol public: radicalii maghiari. Amicii lui Laszlo Tökes si Marko Bela tin cu orice pret sã provoace tensiuni între români si unguri. Viceprimarul muresean Fodor Imre, recunoscut pentru atitudinea sa radicalã, a fost surprins lipind afise“ („Cronica Românã“, 2 iunie, 15 iulie si 10 octombrie a.c.). Si exemplele pot continua. Despre atitudini ostile românismului în însãsi agora supremã a tãrii, printre parlamentari: „Un deputat UDMR ponegreste tara în care trãieste. Raduly: «România e un stat hot!»“, „Deceptia Raduly: «România e un stat hot si doar maghiarii au onoare»“ („Jurnalul national“, 23 si 24 iulie a.c.), „Radicalii din UDMR cer autonomie si o politicã proprie: «Dezideratele maghiarimii se pot realiza doar prin presiuni externe»“ („Curierul National“, 28 iulie a.c.). Cine afirmã? Un deputat UDMR, Tibor T. Toro. A cui presiune? „Pretentia maghiarimii“ („Ziua“, 23 iulie a.c.), „Tensiune diplomaticã între Bucuresti si Budapesta: Ungaria vrea sã vãmuiascã negocierile României cu UE“ („Evenimentul zilei“, 23 iulie a.c.). Asadar, oficialitãtile tac. PSD, la fel. Cu toate cã „PSD Cluj condamnã actiunea extremistilor episcopului Laszlo Tökes“ („Cronica Românã“, 25/26 iulie a.c.), „Forumul de la Satu Mare nu rãmîne fãrã ecou: un deputat PSD (Valentin Iliescu – n.a.) cere sanctionarea lui Tökes“ („Cotidianul“, 4 iunie a.c.), „Adrian Cãsuneanu (presedintele PSD Covasna, deputat – n.a.): membrii Consiliului Maghiarilor trebuie deferiti Justitiei“ („Curentul National“, 9/10 august a.c.), „Efectele Protocolului UDMR-PSD: Românii din Harghita si Covasna discriminati etnic în propria tarã“ („Curentul“, 15 iulie a.c.), „Românii din Har-Cov se plîng lui Dorneanu cã sînt discriminati“ („National“, 14 iulie a.c.), „Senatul UBB cere Ministerului Educatiei sã-si asume responsabilitatea separãrii pe criterii etnice a facultãtilor. Protocolul PSD-UDMR, sursã de tensiuni la Babes-Bolyai“ („Cotidianul“, 1 septembrie a.c.). Cu exceptia PRM, tac si celelalte partide din Opozitie. Interviul cu Adrian Cioroianu („Cotidianul“, 3 noiembrie a.c.) este concludent: „PNL se pronuntã în mod clar si ferm (?! – n.a.) împotriva oricãror încercãri de regionalizare a României pe criterii etnice“, dar aflãm, în continuare, cã problematica ar fi trebuit „supusã unei ample dezbateri“, „o dezbatere realã, la nivel politic“. Ceva gen Caragiale: ori sã se revizuiascã, ori sã nu se revizuiascã. Duplicitarã pozitie pentru un partid ce se defineste national. Ce sã se discute? Cînd este vorba despre securitatea nationalã, despre caracterul national al Statului, nu încape loc pentru discutii. Îmi voi schimba pãrerea cînd voi afla de „regionalizare“ gen „Tinutul Secuiesc“ prin Franta, Germania, Spania, Italia sau chiar SUA. „Extremistii“ sînt altii, cei ce apãrã… românitatea. În afara legii se propune a fi scoasã, de cãtre o minte plecatã cu sorcova, o altã formatiune politicã. Iar un cotidian, ce are înscris cu verzale pe frontispiciu „ZIAR NATIONAL INDEPENDENT“ si cã „Nimeni nu este mai presus de lege“, titreazã: „Corul extremistilor pe o singurã voce: C.V. Tudor si Laszlo Tökes spun NU noii Constitutii“ („Adevãrul“, 15 octombrie a.c.). Ipocrizie! Asadar, ziare care se respectã au sesizat pericolul. Goethe afirma: „Adevãrul este ca o fãclie, dar una îngrozitoare: o privim mai tare clipind cînd trecem pe lîngã ea si ne e fricã sã nu ne aprindã“. Iredentismul maghiar este ca aceastã fãclie. Jocul cu focul este periculos. A-l preveni este datoria principalã a institutiilor abilitate constitutional. Argumente sînt destule. În numãrul viitor voi aduce spre informare publicã o lucrare mai putin cunoscutã, scrisã de un jurist si economist, mare consumator si producãtor de culturã, patriot autentic, vertical, fãrã compromisuri morale, care, obligat de regimul trecut sã-si gãseascã locul pe alte meleaguri, a monitorizat si consemnat, în eseuri politice, situatia din România: Grigore Nedei (pe numele real Adamescu – nota red. R.M.) „În numele adevãrului si dreptãtii Neamului Românesc: Iredentismul maghiarilor, boalã fãrã leac“.

#4012 (raspuns la: #3974) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
poezie... - de sorin1975 la: 22/11/2003 03:17:04
(la: Cele mai frumoase poezii)
mie mi se pare una dintre cele mai frumoase poezii...
RUGÃCIUNEA UNUI DAC



Pe când nu era moarte, nimic nemuritor,
Nici sâmburul luminii de viatã dãtãtor,
Nu era azi, nici mâine, nici ieri, nici totdeauna,
Cãci unul erau toate si totul era una;
Pe când pãmântul, cerul, vãzduhul, lumea toatã
Erau din rândul celor ce n-au fost niciodatã,
Pe-atunci erai Tu singur, îmcât mã-ntreb în sine-mi:
Au cine-i zeul cãrui plecãm a noastre inemi?



El singur zeu stãtut-au nainte de-a fi zeii
Si din noian de ape puteri au dat scânteii,
El zeilor dã suflet si lumii fericire,
El este-al omenimei izvor de mântuire:
Sus inimile voastre! Cântare aduceti-i,
El este moartea mortii si învierea vietii!



Si el îmi dete ochii sã vãd lumina zilei,
Si inima-mi împlut-au cu farmecele milei,
În vuietul de vânturi auzit-am al lui mers
Si-n glas purtat de cântec simtii duiosu-i viers,
Si tot pe lângã-acestea cersesc îmc-un adaos:
Sã-ngãduie intrarea-mi în vecinicul repaos!



Sã blesteme pe-oricine de mine-o avea milã,
Sã binecuvinteze pe cel ce mã împilã,
S-asculte orice gurã ce-ar vrea ca sã mã râdã,
Puteri sã puie-n bratul ce-ar sta sã mã ucidã,
S-acela între oameni devinã cel întâi
Ce mi-a rãpi chiar piatra ce-oi pune-o cãpãtâi.



Gonit de toatã lumea prin anii mei sã trec,
Pân’ ce-oi simti cã ochiu-mi de lacrime e sec,
Cã-n orice om din lume un dusman mi se naste,
C-ajung pe mine însumi a nu mã mai cunoaste,
Cãci chinul si durerea simtirea-mi a-mpietrit-o,
Cã pot s-mi blestem mama, pe care am iubit-o –
Când ura cea mai crudã mi s-ar pãrea amor...
Poate-oi uita durerea si voi putea sã mor.



Strãin si fãr’ de lege de voi muri – atunce
Nevrednicu-mi cadavru în ulitã l-arunce,
S-aceluia, Pãrinte, sã-i dai coroanã scumpã
Ce-o sã amute cânii, ca inima-mi s-o rumpã,
Iar celui ce cu pietre mã va izbi în fatã,
Îndurã-te, stãpâne, si dã-i pe veci viatã!



Astfel numai, Pãrinte, eu pot sã-ti multumesc,
Cã tu mi-ai dat în lume norocul sã trãiesc.
Sã cer a tale daruri, genunchi si frunte nu plec,
Spre urã si blestemuri as vrea sã te înduplec,
Sã simt cã de suflarea-ti suflarea mea se curmã
Si-n stingerea eternã dispar fãrã de urmã!

(1879, 1 septembrie)

Precizare - de Paianjenul la: 20/03/2004 10:17:17
(la: 11 Septembrie 2001)
Ii invit pe criticii mei

- sa RECITEASCA textul initial al articolului meu 1 Septembrie 2001 pentru a intelege CORECT scopul acestuia!

- sa CATADICSEASCA sa CITEASCA cit de cit materialul prezentat de http://www.sumeria.net/politics/bushknew/ ... nu sa fuga SPERIATI la simpla vedere a unor titluri care le-ar putea jena orgoliul politic!

- sa citeze CONCRET si IN CONTEXT afirmatii - din materialul respectiv - cu care nu sint de acord!

- sa fie pregatiti sa dea EXPLICATII pertinente in cazul in care RATIUNEA si BUNUL simt ii va obliga sa recunoasca (,) ca acuzatiile aduse regimului Bush pe site-ul respectiv sint fondate!
Teoria Conspiratiei? - de spirit_intelept la: 02/08/2004 14:54:40
(la: Gregorian Bivolaru - MISA, guru şi servicii secrete)
Constat cu uimire ca un forum pe care nu credeam ca se mai posteaza, redevine brusc activ. E interesant ca aceasta reactivare apare chiar inainte de Simpozionul International de Yoga Costinesti 2004, care se desfasoara pe perioada 1 August - 1 Septembrie. Aceasta "reintetire a focului" este corelata cu aparitia in mai multe ziare si posturi de televiziune simultan, chiar pe 1 august, a unor articole despre Grieg.
Ca sa nu fiu totusi acuzat de "teoria conspiratiei" si paranoia, am sa va fac o prezicere si, daca viitorul o sa o confirme, inseamna ca am dreptate, argumentele fiind valabile.
Dupa cum probabil se stie, in septembrie au loc conferintele de deschidere a cursurilor de yoga. Ca un facut, in aceasta perioada, toata mass-media si alte persoane "de buna credinta" se trezesc sa-si uneasca vocile pt a condamna "faptele antisociale" din cadrul MISA. Evident nici una dintre aceste persoane cand este intrebata nu recunoastte ca a actionat impreuna cu altii, dar cu toate acestea sunt chiar fraze intregi care sunt identice la diverse ziare sau posturi tv.
Chiar se pare ca in Romania unele mijloace massmedia au clarviziune, incat se stia de dinainte cine vor fi judecatori si procurori la procesul lui Grieg. Cand au fost exploziile din apartamentul lui, la o ora tarzie din noapte, a doua zi au aparut in toate ziarele articole despre "materiale porno imprastiate de explozie in tot cartierul", desi editia ziarelor era deja inchisa in acel moment. Deci este clar ca ceva se stia de dinainte. Si mai pot da asemenea exemple de "clarviziune".
Toate aceste atacuri jalnice urmeaza acelasi tipar: o lovitura puternica, data pe neasteptate si care se vrea decisiva. Aceasta lovitura este simultana cu atacuri din massmedia asa zis "independenta" si din partea parintilor indurerati deoarece "copii" lor majori, practica yoga. MISA nu are drept la replica si in aproape toate emisiunile in care au aparut yoghini in acelasi timp aparea un numar dublu de defaimatori.
Chiar pe anumite posturi TV, cum ar fi Realitatea TV sau Pro TV aproximativ 80% din emisiuni erau DOAR cu persoane anti-misa sau cand un yoghin era chemat, era chemat singur in fata a 3 opozanti de cele mai diferite profesii (medici, preoti, "yoghini", etc...). Va dati seama ca nu este posibil pt o singura persoana sa sustina cu argumente specifice atatea domenii de activitate.
De fapt aceste emisiuni/articole se desfasoara intr-un mod jalnic, fara argumente si in mod clar fara impartialitate din partea moderatorului care se vede cum incearca sa smulga prin toate mijloacele marturii incriminatorii de la cei prezenti. E uimitoare o asemenea lipsa de profesionalism la niste membrii ai presei care se pretind ziaristi de investigatii, impartiali, etc. Chiar imi amintesc cazul unei ziariste de la Ziua care pe Realitatea TV spunea pe un ton foarte revoltat urmatoarea fraza: "s-au gasit la perchezitii substante de plante din Yemen care culmea, erau legale in Romania". Aberatia acestei fraze m-a facut sa izbucnesc in ras...pai cum adica draga doamna, mai nou yoghinii trebuie condamnati ca fac efortul de a aduce remedii naturale din alte tari si care remedii sunt perfect legale pt administrare oriunde in lume?. Cum ar fi atunci cu o lista de cateva zeci de aditivi alimentari "E-uri" foarte toxici, care in Romania sunt permisi a fi consumati, pe cand in alte tari sunt de mult timp interzisi? Ar fi mult mai util pt populatie daca ati face un articol despre acestea.
Tot in massmedia si in justitie apar ultima perioada si alte fapte uimitoare si anume:
- pe Antena 1 (1 aug) se spune ca Grieg este dat in urmarire generala pentru: relatii sexuale cu o minora, evaziune fiscala si tentativa de trecere frauduloasa a frontierei de stat. Este evident cum se incearca culpabilizarea in ochii populatiei a acestuia. Ca sa fim corecti, el este dat in urmarire doar pentru intretinere relatii sexuale cu o minora...si probabil este singurul din lume care este in asa hal haituit pt asa ceva. La acuzatia de trecere frauduloasa a frontierei s-a renuntat inca inainte de inceperea actiunii penale, tribunalul Arad nevrand sa faca asta iar cei de la Bucuresti nici atat, fiindca inscenarea era mult prea evidenta. Iar de evaziune fiscala Grieg nu a fost niciodata acuzat, fiindca el nu are firme sau alte ectivitati comerciale cu exceptia cartilor pe care le publica. Aceste carti sunt publicate in mod legal, prin edituri care isi onoreaza obligatiile fiscale.
- Un instructor de yoga care este profesor universitar si la care in urma unei perchezitii i s-au confiscat bunuri personale, este chemat la Bucuresti dupa 3 luni de zile sa asiste la deschiderea cutiilor sigilate in care i-au fost confiscate bunurile. Cu toate acestea in perioada anterioara, din aceste cutii sigilate de catre politie au aparut in presa materiale personale, care numai acolo existau, si care urmareau sa-l incrimineze.
- Exact cand a avut loc perchezitia in apartamentul lui Grieg, acesta a fost acostat pe strada de un echipaj al politiei si dus la sectie "pt un control de rutina". Cand a venit avocatul, fara alte explicatii a fost lasat liber. Dar, in acelasi timp la el acasa i se facea perchezitie.
- Cand completul de 3 judecatoare delibera asupra mandatului de arestare preventiva emis pe numele lui Grieg, in sala in care acestea deliberau si in care in mod normal nu are voie sa intre nimeni, a intrat chiar presedinta trbunalului si care a ramas cu aceste judecatoare pana la sfarsitul deliberarilor.
- Surse din massmedia si politie spun ca pe durata Simpozionului de la Costinesti vor fi si diversi agitatori (de ex o persoana care era fotografiata nud pe plaja in timp ce facea posturi yoga cat mai exhibitioniste si care probabil o sa apara in presa), tot cu scopul de a se compromite cat mai mult MISA.
As mai putea continua aceasta lista cu implicarea guvernului si chiar a lui Adrian Nastase si alti ministri in scandal, dar cred ca deja v-am oferit o imagine mai complexa despre ce inseamna "scandalul" MISA.
In final, ca sa revin la predictia mea, va pot spune de pe acum ca si pe durata Simpozionului de la Costinesti, si in toamna la deschiderea cursurilor de yoga si in alte perioade mai importante pt yoghini veti vedea asemenea atacuri simultane la adresa MISA in toata massmedia "independenta" si cu ajutorul "societatii civile". Nu se aduc argumente si cu atat mai mult nu exista nici un fel de proba in justitie (daca ar fi existat asa ceva, demult am fi fost inchisi), dar se incearca discreditarea MISA si a cursantilor yoga prin aruncarea cu noroi asupra lor, pe ideea ca "o minciuna repetata sfarseste prin a deveni adevar".
V-am spus toate acestea in speranta ca unii dintre voi, de buna credinta dar care ati fost indusi in eroare de propaganda concertata anti-misa, veti cunoaste astfel cu adevarat si cealalta parte a lucrurilor.

Spirit Intelept
urmatoarele sesiuni de prezen - de pegassus la: 24/08/2004 21:58:01
(la: Din nou bani de la Uniunea Europeana)
urmatoarele sesiuni de prezentare
25 August 2004 / Timişoara / ora 10.00 / Palatul Administrativ, Sala de consiliu
27 August 2004 / Ploieşti / ora 11.00 / Consiliul Judeţean Prahova, Sala de 200 locuri
31 August 2004 / Brăila / ora 10.00 / Prefectura Judeţului Brăila, Sala de şedinţe
1 Septembrie 2004 / Iaşi / ora 13.00 / Prefectura Judeţului Iaşi, Sala Galbenă
2 Septembrie 2004 / Bacău / ora 10.00 / Consiliul Judeţean, Sala mare de şedinţe
3 Septembrie 2004 / Miercurea Ciuc / ora 10.00 / Palatul Administrativ, Sala mare de şedinţe - parter
#20279 (raspuns la: #19875) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Articol beton! - de mya la: 02/09/2004 13:52:53
(la: Luptele interne dintr-un unui partid expirat)
"Craii de curte noua".

de Mircea Cartarescu, aparut ieri (1 septembrie) in Jurnalul National

"Intre studiile psihologice, psihologia cuplului ocupa un loc extrem
de important. Caci orice cuplu, de orice tip (sot si sotie, Marx si Engels,
Stan si Bran, Butch Cassidy si Sundance Kid, Sacco si Vanzetti, Ginger si
Fred etc. etc.) capata o identitate aparte, numita de specialisti gestalt,
diferita de cea a celor doi componenti.
Exista, de exemplu, nebunie de cuplu, in care, de fapt, doar unul
dintre membri e nebun, dar ii induce convingerile sale delirante si
celuilalt. Exista, de asemenea, comportament criminal de cuplu: cei doi
membri nu ucid cand sunt separati, dar cand se-ntalnesc devin o formidabila
masina criminala - Ian Brady si Myra Hindley, de pilda. Exista si cupluri
alcatuite din persoane atat de diferite-ntre ele, incat pare aproape
imposibil sa-ti dai seama ce-i uneste, de fapt, pe cei doi. Mai ales ca-ntre
ei, de multe ori, in loc de afectiune, nu poti detecta decat ura, dispret si
frustrare.

In asemenea cazuri, scrie un mare autor roman, Mateiu Caragiale, nu
poate fi vorba decat de o forma sau alta de viciu. In faimosul sau roman
"Craii de Curtea-veche", el si descrie un astfel de cuplu, format din
Pasadia, boier decazut, si Gorica Pirgu, calauza sa in scarboasa si obscena
viata de noapte bucuresteana. Cei doi se detesta si, in conditii obisnuite,
n-ar putea fi vazuti niciodata in acelasi mediu, dar atractia viciului e mai
puternica decat orice diferenta structurala sau sociala dintre ei. Ei sunt
nedespartiti, in ciuda tuturor tentativelor de evadare, de parca-i
tine-mpreuna o vraja rea. Astfel de cupluri nu sunt rare nici in casnicie,
nici in afaceri, nici in politica, si provoaca mereu uimirea spectatorului
din exterior.

Ce-i tine-mpreuna pe Iliescu si pe Nastase, noii Pasadia si Pirgu ai
unei Curti noi? Ce fel de alianta paradoxala mai e si asta? La recentul
congres PSD s-a afirmat ca legatura lor are "o forta extraordinara". Pentru
mine, tandemul celor doi e un spectacol grotesc si tulburator. Fiindca rar
poti intalni oameni mai deosebiti ca fire, ca gandire politica si ca
interese aparente. Ion Iliescu e un gorbaciovist, un comunist cu fata umana,
credincios idealurilor din tinerete, om dintr-o bucata in felul lui, desi a
fost constrans, asemenea lui Galilei (!), la cateva retractari formale. Este
incoruptibilul care a tolerat sub umbra sa cel mai mare numar de corupti
care s-a vazut vreodata in Romania. E cea mai inadecvata persoana pentru
conducerea unui stat ce doreste sa inlature catastrofa trecutului, pentru ca
el insusi este trecutul ce-ar trebui inlaturat. E ponderat si modest de
obicei, dar prin manusa de catifea strabat adesea pumnalele de otel ale
ideologiei pe care masca sa de om de treaba o imbraca. Omul acesta anacronic
a fost nesansa istorica a tarii noastre in ultimii 15 ani: nici un lider
asemenea lui nu mai exista in fostele state comuniste - cu exceptia
semnificativa a celor din fostele republici sovietice. Nastase, pe de alta
parte, apartine altei generatii si altei viziuni. E politician "de cartier",
cinic, pragmatic, deloc insensibil la proprietate. Iliescu este crucea pe
care trebuie s-o duca. Sunt convins ca-i uraste fiecare zambet si fiecare
cuvant. A-ncercat de nenumarate ori sa se lepede de el, si de fiecare data
batranelul acesta aparent atat de fragil i-a tras peste bot, cam ca-n
"Karate Kid", cate-o laba magistrala, de l-a dat de-a berbeleacul. Ce chin
ingrozitor: sa nu poti guverna cum vrei tu din cauza tatucului, dar in
acelasi timp nici sa nu te poti dispensa de el, pentru ca fara el esti
nimeni. Poate sa tina, pe de alta parte, Ion Iliescu la baiatu-asta
rubicond, arogant si avid de bunuri lumesti? Recunoasteti ca e cu neputinta:
Nastase arata, de fapt, ca Uncle Sam calare pe-un sac de dolari din
caricaturile din tineretea actualului presedinte.

Adevarul e ca avem aici un cuplu construit pe viciu, pe viciul
mortal al puterii cu orice pret. Forta "extraordinara" a legaturii celor doi
e una hidoasa si maligna: cei doi formeaza-mpreuna o masina de adunat
voturi, teribil de eficienta intr-o tara in care presedintii de bloc sunt
toti dupa chipul si asemanarea presedintelui din varf, iar mafiotii locali
isi modeleaza trupurile si averile dupa titanul de la Cornu. Luati separat,
avem un pensionar si-un hip-hop-ist. Impreuna sunt gaina cu oua de aur a
partidului de guvernamant.

Din fericire, oamenii stiu ca e nevoie de o schimbare. Ca nu e
sanatos sa poposim in rada Uniunii Europene avand la carma un comunist si in
cala un urias partid al celor corupti. Si mai stiu ca nu e sanatos ca
Nastase sa-si arate suficienta si ca presedinte, in vizitele protocolare. Ca
acest paradoxal cuplu trebuie lasat in urma, in pubela istoriei, spre
usurarea celor doi si spre binele nostru, al tuturor".
Ivy, - de Gabi M la: 14/07/2005 20:02:43
(la: Trancaneala Aristocrata "4")
am reusit sa-i conving sa se mute aici, asa ca, exceptind perioadele cind sint in Ro, ii am aproape. Scoala aici va incepe pe 1 septembrie.
#59620 (raspuns la: #59618) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
imi place poezia ta (si nu - de cinnabar la: 04/08/2005 19:28:03
(la: 1 Septembrie)
imi place poezia ta (si nu pentru ca sunt eu nascut pe 1 septembrie:)). cuprinde imagini frumoase, alaturari bune de cuvinte. ce mai, e faina! te mai citesc! :)


cinnabar
Stefan Banica Jr. - de Vancea Dorin la: 02/09/2005 14:20:26
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
In data de 1 Septembrie Radio Transilvania a implinit 10 ani.

Stefan Banica Jr. in concert:
http://vanceadorin.blogspot.com/

Pareri ?
actualizarea (as promised) - de Honey in the Sunshine la: 02/11/2005 14:59:28
(la: Premiile Cafeneaua 2005 - Sectiunea Literatura)
POEZIE

http://www.cafeneaua.com/node/view/3627 - radu herjeu - striga-ma ca si cand x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5505 - radu herjeu - atatia copii se sinucid in oameni mari x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3180 - radu herjeu - m-ai invatat x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5307 - radu herjeu - vanatoare de ingeri x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4965 - radu herjeu - sa nu ne scape x
http://www.cafeneaua.com/node/view/1265 - radu herjeu - miroase usor a iarba-ncoltind x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5728 - radu herjeu - te gandesc xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6416 - radu herjeu - traversarea xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6164 - radu herjeu - un cuvant ca o tacere x

http://www.cafeneaua.com/node/view/5587 - valeriu cercel - chilotii din pascani x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6201 - valeriu cercel - lipsurile democratiei x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6219 - valeriu cercel - prostia... s-a plictisit! x

http://www.cafeneaua.com/node/view/2602 - rembandt - motto : you may say I'm a dreamer... but I'm not the only one x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3832 - rembrandt - inchide-ti ochii x
http://www.cafeneaua.com/node/view/1523 - rembrandt - nostalgie de moment x

http://www.cafeneaua.com/node/view/5146 - intruder - cu tine de mana x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4782 - intruder - iubito, ajuta-ma sa-mi fac bagajul xxxx

http://www.cafeneaua.com/node/view/5615 - iuliana s - farsa x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6205 - iuliana s - de ceva vreme locuiesc intr-o alta viata x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6400 - iuliana s - ce frumos ning

http://www.cafeneaua.com/node/view/2008 - timea - rugaciune surda x
http://www.cafeneaua.com/node/view/2007 - timea -si cand uitam de-a vremii dulce apasare... x

http://www.cafeneaua.com/node/view/1136 - destin - de ziua ta x
http://www.cafeneaua.com/node/view/1129 - destin - atata dor x

http://www.cafeneaua.com/node/view/5773 - anisia - neintreband xxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/4085 - anisia - autoportret x

http://www.cafeneaua.com/node/view/3721 - giocondel - gand curat cu pasari si cantecul lor x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3722 - giocondel - despre mine x

http://www.racovitan.com/luneta/node/view/5015 - alina livia lazar - depanator de aure xxxx
http://www.racovitan.com/luneta/node/view/3638 - alina livia lazar - grea x

http://www.cafeneaua.com/node/view/5296 - redgold - degeaba stiu x

http://www.cafeneaua.com/node/view/2556 - cristian fara - visele dor x

http://www.cafeneaua.com/node/view/6333 - luv - extatic x

http://www.cafeneaua.com/node/view/5993 - l0r3 - nebuna aceea de fata x

http://www.cafeneaua.com/node/view/4515 - newborn - arde neaua sus la vise x

http://www.cafeneaua.com/node/view/6225 - pantera neagra - oare tu esti? x

http://www.cafeneaua.com/node/view/6081 - deedee2003 - nu am mai compus de mult, dar am gasit o poezie mai veche x

http://www.cafeneaua.com/node/view/3835 - misoginul - netraitele amintiri... x

http://www.cafeneaua.com/node/view/3204 - bryzzz - 1 septembrie x

http://www.cafeneaua.com/node/view/4561 - sergiu desi seulean - profetie (profetica sare) x

http://www.cafeneaua.com/node/view/4841 - dan iancu - tata doar fotografii x

http://www.cafeneaua.com/node/view/4000 - alex porc - porcul si mistretul

http://www.cafeneaua.com/node/view/2569 - tudor-cristian - gust de gutui x

http://www.cafeneaua.com/node/view/1303 - aminda - stii sa soptesti? x


PROZA

http://www.cafeneaua.com/node/view/2644 - alex porc - muddy sau cum poti deveni fericit x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3986 - alex porc - vulturul x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4351 - alex porc - poetul x

http://www.cafeneaua.com/node/view/4393 - radu herjeu - scrisoare despre iubire 1 xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/4480 - radu herjeu - scrisoare despre iubire 2 xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/4600 - radu herjeu - scrisoare despre iubire 3 xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/5634 - radu herjeu - povestiri fara sens: etajul 3 xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6062 - radu herjeu - povestiri fara sens: telefonul xxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/5861 - radu herjeu - povestiri fara sens: alex x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6305 - radu herjeu - povestiri fara sens : lupii xx

http://www.cafeneaua.com/node/view/6183 - gabi boldis - Aphex Twin 1 x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6184 - gabi boldis - Aphex Twin 2 x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5225 - gabi.boldis - Poveste emigranta x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3255 - gabi.boldis - reflecsii x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5302 - gabi.boldis - tunning sexual x


http://www.cafeneaua.com/node/view/1997 - alexbrie - stelele x
http://www.cafeneaua.com/node/view/1414 - alexbrie - Merlin si printesa Arelau x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3805 - alexbrie - zeul alb x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5279 - alexbrie - singuri xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/1350 - alexbrie - Uitasem x
http://www.cafeneaua.com/node/view/1532 - alexbrie - Ultimul x

http://www.cafeneaua.com/node/view/6038 - intruder - nea grigore vrea sa se-nsoare xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6083 - intruder - nea grigore vrea sa se-nsoare (2) xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6281 - intruder - in cautarea adevarului xxxx

http://www.cafeneaua.com/node/view/4754 - Lor3 - popa ciocan x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4755 - Lor3 - popa ciocan ii x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4438 - L0r3 - din jurnalul unui om serios x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5795 - L0r3 - liniste pastorala

http://www.cafeneaua.com/node/view/4033 - anisia - micul dejun (partea 1) x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4070 - anisia - micul dejun (p 2) x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3816 - anisia - teorema relativitatii revizuita : viata ca o piesa de teatru x

http://www.cafeneaua.com/node/view/6016 - maan - despre shuruburi x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5456 - maan - flendurele x

http://www.cafeneaua.com/node/view/2483 - emma brad - printul canalelor x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3216 - emma brad - oita ratacita si abandonata x

http://www.cafeneaua.com/node/view/3832 - rembrandt - inchide-ti ochii xxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/2290 - rembrandt - te-am mintit (4) xxx

http://www.cafeneaua.com/node/view/1913 - Livia Lazar - Te scoala Lazare si mergi xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/1942 - Livia Lazar - Iubita lui Antonio Vivaldi x

http://www.cafeneaua.com/node/view/5167 - octavian miclescu - orasul de teracota x

http://www.cafeneaua.com/node/view/6309 - ima - barbatii mei- capitolul 2 x

http://www.cafeneaua.com/node/view/2318 - cosmacpan - 3x7 (tabla inmultirii??? nu o noua poveste) x

http://www.cafeneaua.com/node/view/2556 - cristian fara - visele dor x

http://www.cafeneaua.com/node/view/2681 - tudor-cristian - definitia iubirii xx

http://www.cafeneaua.com/node/view/4962 - simonanomis - prietena mea mari huana x

http://www.cafeneaua.com/node/view/6320 - orhideea albastra - nutu x

http://www.cafeneaua.com/node/view/6143 - K - obsesia x

http://www.cafeneaua.com/node/view/4770 - emil carageorge - palaria lui procust x

http://www.cafeneaua.com/node/view/4503 - mircios - alice nu mai face baie aici x

http://www.cafeneaua.com/node/view/1564 - destin - viata... ca destin intr-o iubire pura x

http://www.cafeneaua.com/node/view/5646 - alex olaru - fluturi x

http://www.cafeneaua.com/node/view/2661 - Rvaan - Efectul dicroismului linear asupra sferelor de carton x

http://www.racovitan.com/luneta/node/view/3636 - Alina Livia Lazar - simpla xx

_____________________________________________________
Communication is not just words, communication is architecture
noua recapitulare, asa cum am promis... - de anisia la: 05/11/2005 21:08:36
(la: Premiile Cafeneaua 2005 - Sectiunea Literatura)
POEZIE

http://www.cafeneaua.com/node/view/3627 - radu herjeu - striga-ma ca si cand x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5505 - radu herjeu - atatia copii se sinucid in oameni mari x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3180 - radu herjeu - m-ai invatat x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5307 - radu herjeu - vanatoare de ingeri x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4965 - radu herjeu - sa nu ne scape x
http://www.cafeneaua.com/node/view/1265 - radu herjeu - miroase usor a iarba-ncoltind x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5728 - radu herjeu - te gandesc xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6416 - radu herjeu - traversarea xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6164 - radu herjeu - un cuvant ca o tacere x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5587 - valeriu cercel - chilotii din pascani x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6201 - valeriu cercel - lipsurile democratiei x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6219 - valeriu cercel - prostia... s-a plictisit! x
http://www.cafeneaua.com/node/view/2602 - rembandt - motto : you may say I'm a dreamer... but I'm not the only one x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3832 - rembrandt - inchide-ti ochii x
http://www.cafeneaua.com/node/view/1523 - rembrandt - nostalgie de moment x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5146 - intruder - cu tine de mana x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4782 - intruder - iubito, ajuta-ma sa-mi fac bagajul xxxxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/5615 - iuliana s - farsa x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6205 - iuliana s - de ceva vreme locuiesc intr-o alta viata x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6400 - iuliana s - ce frumos ning
http://www.cafeneaua.com/node/view/2008 - timea - rugaciune surda x
http://www.cafeneaua.com/node/view/2007 - timea -si cand uitam de-a vremii dulce apasare... x
http://www.cafeneaua.com/node/view/1136 - destin - de ziua ta x
http://www.cafeneaua.com/node/view/1129 - destin - atata dor x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5773 - anisia - neintreband xxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/4085 - anisia - autoportret x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3721 - giocondel - gand curat cu pasari si cantecul lor x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3722 - iustina - despre mine x
http://www.racovitan.com/luneta/node/view/5015 - alina livia lazar - depanator de aure xxxx
http://www.racovitan.com/luneta/node/view/3638 - alina livia lazar - grea x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5296 - redgold - degeaba stiu x
http://www.cafeneaua.com/node/view/2556 - cristian fara - visele dor x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6333 - luv - extatic x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5993 - l0r3 - nebuna aceea de fata x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4515 - newborn - arde neaua sus la vise x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6225 - pantera neagra - oare tu esti? x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6081 - deedee2003 - nu am mai compus de mult, dar am gasit o poezie mai veche x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3835 - misoginul - netraitele amintiri... x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3204 - bryzzz - 1 septembrie x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4561 - sergiu desi seulean - profetie (profetica sare) x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4841 - dan iancu - tata doar fotografii x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4000 - alex porc - porcul si mistretul
http://www.cafeneaua.com/node/view/2569 - tudor-cristian - gust de gutui x
http://www.cafeneaua.com/node/view/1303 - aminda - stii sa soptesti? x



PROZA

http://www.cafeneaua.com/node/view/2644 - alex porc - muddy sau cum poti deveni fericit x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3986 - alex porc - vulturul x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4351 - alex porc - poetul x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4393 - radu herjeu - scrisoare despre iubire 1 xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/4480 - radu herjeu - scrisoare despre iubire 2 xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/4600 - radu herjeu - scrisoare despre iubire 3 xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/5634 - radu herjeu - povestiri fara sens: etajul 3 xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6062 - radu herjeu - povestiri fara sens: telefonul xxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/5861 - radu herjeu - povestiri fara sens: alex x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6305 - radu herjeu - povestiri fara sens : lupii xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6183 - gabi boldis - Aphex Twin 1 x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6184 - gabi boldis - Aphex Twin 2 x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5225 - gabi.boldis - Poveste emigranta x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3255 - gabi.boldis - reflecsii x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5302 - gabi.boldis - tunning sexual x
http://www.cafeneaua.com/node/view/1997 - alexbrie - stelele x
http://www.cafeneaua.com/node/view/1414 - alexbrie - Merlin si printesa Arelau x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3805 - alexbrie - zeul alb x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5279 - alexbrie - singuri xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/1350 - alexbrie - Uitasem x
http://www.cafeneaua.com/node/view/1532 - alexbrie - Ultimul x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6038 - intruder - nea grigore vrea sa se-nsoare xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6083 - intruder - nea grigore vrea sa se-nsoare (2) xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6281 - intruder - in cautarea adevarului xxxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/4754 - Lor3 - popa ciocan x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4755 - Lor3 - popa ciocan ii x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4438 - L0r3 - din jurnalul unui om serios x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5795 - L0r3 - liniste pastorala
http://www.cafeneaua.com/node/view/4033 - anisia - micul dejun (partea 1) x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4070 - anisia - micul dejun (p 2) x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6016 - maan - despre shuruburi x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5456 - maan - flendurele x
http://www.cafeneaua.com/node/view/2483 - emma brad - printul canalelor x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3216 - emma brad - oita ratacita si abandonata x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3832 - rembrandt - inchide-ti ochii xxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/2290 - rembrandt - te-am mintit (4) xxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/1913 - Livia Lazar - Te scoala Lazare si mergi xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/1942 - Livia Lazar - Iubita lui Antonio Vivaldi x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5167 - octavian miclescu - orasul de teracota x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6309 - ima - barbatii mei- capitolul 2 x
http://www.cafeneaua.com/node/view/2318 - cosmacpan - 3x7 (tabla inmultirii??? nu o noua poveste) x
http://www.cafeneaua.com/node/view/2556 - cristian fara - visele dor x
http://www.cafeneaua.com/node/view/2681 - tudor-cristian - definitia iubirii xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/4962 - simonanomis - prietena mea mari huana x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6320 - orhideea albastra - nutu x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6143 - K - obsesia x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4770 - emil carageorge - palaria lui procust x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4503 - mircios - alice nu mai face baie aici x
http://www.cafeneaua.com/node/view/1564 - destin - viata... ca destin intr-o iubire pura x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5646 - alex olaru - fluturi x
http://www.cafeneaua.com/node/view/2661 - Rvaan - Efectul dicroismului linear asupra sferelor de carton x
http://www.racovitan.com/luneta/node/view/3636 - Alina Livia Lazar - simpla xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/1018 -lazarescu "Jurnal intim" x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5694 - alex boldea - iubesc femeia x


___________________________________________________
"daca n-ai sa mai fii tu, am sa fiu si eu un om obisnuit..."
actualizare - de Honey in the Sunshine la: 20/11/2005 21:00:30
(la: Premiile Cafeneaua 2005 - Sectiunea Literatura)
(textele care au la sfarsit "NOU!" nu erau prezente la ultima actualizare)


POEZIE

http://www.cafeneaua.com/node/view/3627 - radu herjeu - striga-ma ca si cand x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5505 - radu herjeu - atatia copii se sinucid in oameni mari x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3180 - radu herjeu - m-ai invatat x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5307 - radu herjeu - vanatoare de ingeri x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4965 - radu herjeu - sa nu ne scape x
http://www.cafeneaua.com/node/view/1265 - radu herjeu - miroase usor a iarba-ncoltind x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5728 - radu herjeu - te gandesc xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6416 - radu herjeu - traversarea xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6164 - radu herjeu - un cuvant ca o tacere x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5587 - valeriu cercel - chilotii din pascani x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6201 - valeriu cercel - lipsurile democratiei x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6219 - valeriu cercel - prostia... s-a plictisit! x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6315 - valeriu cercel - gripa aviara III x NOU!
http://www.cafeneaua.com/node/view/2602 - rembandt - motto : you may say I'm a dreamer... but I'm not the only one x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3832 - rembrandt - inchide-ti ochii x
http://www.cafeneaua.com/node/view/1523 - rembrandt - nostalgie de moment x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5146 - intruder - cu tine de mana x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4782 - intruder - iubito, ajuta-ma sa-mi fac bagajul xxxxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/5615 - iuliana s - farsa xxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6205 - iuliana s - de ceva vreme locuiesc intr-o alta viata x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6400 - iuliana s - ce frumos ning
http://www.cafeneaua.com/node/view/2008 - timea - rugaciune surda x
http://www.cafeneaua.com/node/view/2007 - timea -si cand uitam de-a vremii dulce apasare... x
http://www.cafeneaua.com/node/view/1136 - destin - de ziua ta x
http://www.cafeneaua.com/node/view/1129 - destin - atata dor x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5773 - anisia - neintreband xxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/4085 - anisia - autoportret x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3721 - giocondel - gand curat cu pasari si cantecul lor x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3722 - iustina - despre mine x
http://www.racovitan.com/luneta/node/view/5015 - alina livia lazar - depanator de aure xxxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/5296 - redgold - degeaba stiu x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6333 - luv - extatic x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5993 - l0r3 - nebuna aceea de fata x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4515 - newborn - arde neaua sus la vise x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6225 - pantera neagra - oare tu esti? x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6081 - deedee2003 - nu am mai compus de mult, dar am gasit o poezie mai veche x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3835 - misoginul - netraitele amintiri... x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3204 - bryzzz - 1 septembrie x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4561 - sergiu desi seulean - profetie (profetica sare) x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4841 - dan iancu - tata doar fotografii x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4000 - alex porc - porcul si mistretul
http://www.cafeneaua.com/node/view/2569 - tudor-cristian - gust de gutui x
http://www.cafeneaua.com/node/view/1303 - aminda - stii sa soptesti? x



PROZA

http://www.cafeneaua.com/node/view/2644 - alex porc - muddy sau cum poti deveni fericit x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3986 - alex porc - vulturul x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4351 - alex porc - poetul x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5531 - alex porc - Rozi fan fufe x NOU!
http://www.cafeneaua.com/node/view/4393 - radu herjeu - scrisoare despre iubire 1 xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/4480 - radu herjeu - scrisoare despre iubire 2 xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/4600 - radu herjeu - scrisoare despre iubire 3 xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/5634 - radu herjeu - povestiri fara sens: etajul 3 xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6062 - radu herjeu - povestiri fara sens: telefonul xxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/5861 - radu herjeu - povestiri fara sens: alex x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6305 - radu herjeu - povestiri fara sens : lupii xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6183 - gabi.boldis - Aphex Twin 1 x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6184 - gabi.boldis - Aphex Twin 2 x
http://www.cafeneaua.com/node/view/2347 - gabi.boldis - Gaura neagra x NOU!
http://www.cafeneaua.com/node/view/5225 - gabi.boldis - Poveste emigranta x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3255 - gabi.boldis - reflecsii x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5302 - gabi.boldis - tunning sexual x
http://www.cafeneaua.com/node/view/1997 - alexbrie - stelele x
http://www.cafeneaua.com/node/view/1414 - alexbrie - Merlin si printesa Arelau x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3805 - alexbrie - zeul alb x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5279 - alexbrie - singuri xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/1350 - alexbrie - Uitasem x
http://www.cafeneaua.com/node/view/1532 - alexbrie - Ultimul x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6038 - intruder - nea grigore vrea sa se-nsoare xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6083 - intruder - nea grigore vrea sa se-nsoare (2) xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6281 - intruder - in cautarea adevarului xxxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/4754 - Lor3 - popa ciocan x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4755 - Lor3 - popa ciocan ii x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4438 - L0r3 - din jurnalul unui om serios x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5795 - L0r3 - liniste pastorala
http://www.cafeneaua.com/node/view/4033 - anisia - micul dejun (partea 1) x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4070 - anisia - micul dejun (p 2) x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6016 - maan - despre shuruburi x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5456 - maan - flendurele xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/2483 - emma brad - printul canalelor x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3216 - emma brad - oita ratacita si abandonata x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3832 - rembrandt - inchide-ti ochii xxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/2290 - rembrandt - te-am mintit (4) xxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/1913 - Livia Lazar - Te scoala Lazare si mergi xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/1942 - Livia Lazar - Iubita lui Antonio Vivaldi x
http://www.racovitan.com/luneta/node/view/3636 - Alina Livia Lazar - simpla xx
http://www.racovitan.com/luneta/node/view/3638 - alina livia lazar - grea x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5646 - alex olaru - fluturi xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6022 - alex olaru - povestea doamnei cu nume de familie ciudat x NOU!
http://www.cafeneaua.com/node/view/5167 - octavian miclescu - orasul de teracota x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6309 - ima - barbatii mei- capitolul 2 x
http://www.cafeneaua.com/node/view/2318 - cosmacpan - 3x7 (tabla inmultirii??? nu o noua poveste) x
http://www.cafeneaua.com/node/view/2556 - cristian fara - visele dor x
http://www.cafeneaua.com/node/view/2681 - tudor-cristian - definitia iubirii xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/4962 - simonanomis - prietena mea mari huana x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6320 - orhideea albastra - nutu x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6143 - K - obsesia x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4770 - emil carageorge - palaria lui procust x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4503 - mircios - alice nu mai face baie aici x
http://www.cafeneaua.com/node/view/1564 - destin - viata... ca destin intr-o iubire pura x
http://www.cafeneaua.com/node/view/2661 - Rvaan - Efectul dicroismului linear asupra sferelor de carton x
http://www.cafeneaua.com/node/view/1018 - lazarescu Jurnal intim x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5694 - alex boldea - iubesc femeia x
______________________________________________________
"Oricum, e intotdeauna perfect adevarat si contrariul" - Longanesi
POEZIE http://www.cafenea - de oanalaur la: 25/11/2005 15:03:09
(la: Premiile Cafeneaua 2005 - Sectiunea Literatura)
POEZIE

http://www.cafeneaua.com/node/view/3627 - radu herjeu - striga-ma ca si cand x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5505 - radu herjeu - atatia copii se sinucid in oameni mari x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3180 - radu herjeu - m-ai invatat x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5307 - radu herjeu - vanatoare de ingeri x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4965 - radu herjeu - sa nu ne scape x
http://www.cafeneaua.com/node/view/1265 - radu herjeu - miroase usor a iarba-ncoltind x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5728 - radu herjeu - te gandesc xxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6416 - radu herjeu - traversarea xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6164 - radu herjeu - un cuvant ca o tacere xx


http://www.cafeneaua.com/node/view/5587 - valeriu cercel - chilotii din pascani x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6201 - valeriu cercel - lipsurile democratiei x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6219 - valeriu cercel - prostia... s-a plictisit! x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6315 - valeriu cercel - gripa aviara III x NOU!


http://www.cafeneaua.com/node/view/2602 - rembandt - motto : you may say I'm a dreamer... but I'm not the only one x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3832 - rembrandt - inchide-ti ochii x
http://www.cafeneaua.com/node/view/1523 - rembrandt - nostalgie de moment x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6433 - rembrandt- fusta de tiganca x NOU


http://www.cafeneaua.com/node/view/5146 - intruder - cu tine de mana x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4782 - intruder - iubito, ajuta-ma sa-mi fac bagajul xxxxx


http://www.cafeneaua.com/node/view/5615 - iuliana s - farsa xxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6205 - iuliana s - de ceva vreme locuiesc intr-o alta viata x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6400 - iuliana s - ce frumos ninge x


http://www.cafeneaua.com/node/view/2008 - timea - rugaciune surda x
http://www.cafeneaua.com/node/view/2007 - timea -si cand uitam de-a vremii dulce apasare... x


http://www.cafeneaua.com/node/view/1136 - destin - de ziua ta x
http://www.cafeneaua.com/node/view/1129 - destin - atata dor x


http://www.cafeneaua.com/node/view/5773 - anisia - neintreband xxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/4085 - anisia - autoportret x


http://www.cafeneaua.com/node/view/3721 - giocondel - gand curat cu pasari si cantecul lor x


http://www.cafeneaua.com/node/view/3722 - iustina - despre mine x


http://www.racovitan.com/luneta/node/view/5015 - alina livia lazar - depanator de aure xxxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6776 - alina livia lazar - silabisim fiecare pe limba in care iubim x NOU


http://www.cafeneaua.com/node/view/5296 - redgold - degeaba stiu x


http://www.cafeneaua.com/node/view/6333 - luv - extatic x


http://www.cafeneaua.com/node/view/5993 - l0r3 - nebuna aceea de fata x


http://www.cafeneaua.com/node/view/4515 - newborn - arde neaua sus la vise x


http://www.cafeneaua.com/node/view/6225 - pantera neagra - oare tu esti? X


http://www.cafeneaua.com/node/view/6081 - deedee2003 - nu am mai compus de mult, dar am gasit o poezie mai veche x


http://www.cafeneaua.com/node/view/3835 - misoginul - netraitele amintiri... x


http://www.cafeneaua.com/node/view/3204 - bryzzz - 1 septembrie x


http://www.cafeneaua.com/node/view/4561 - sergiu desi seulean - profetie (profetica sare) x


http://www.cafeneaua.com/node/view/4841 - dan iancu - tata doar fotografii x


http://www.cafeneaua.com/node/view/4000 - alex porc - porcul si mistretul


http://www.cafeneaua.com/node/view/2569 - tudor-cristian - gust de gutui x


http://www.cafeneaua.com/node/view/1303 - aminda - stii sa soptesti? x





PROZA

http://www.cafeneaua.com/node/view/2644 - alex porc - muddy sau cum poti deveni fericit x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3986 - alex porc - vulturul x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4351 - alex porc - poetul x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5531 - alex porc - Rozi fan fufe x NOU!


http://www.cafeneaua.com/node/view/4393 - radu herjeu - scrisoare despre iubire 1 xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/4480 - radu herjeu - scrisoare despre iubire 2 xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/4600 - radu herjeu - scrisoare despre iubire 3 xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/5634 - radu herjeu - povestiri fara sens: etajul 3 xxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6062 - radu herjeu - povestiri fara sens: telefonul xxxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/5861 - radu herjeu - povestiri fara sens: alex x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6305 - radu herjeu - povestiri fara sens : lupii xx


http://www.cafeneaua.com/node/view/6183 - gabi.boldis - Aphex Twin 1 x
http://www.cafeneaua.com/node/view/6184 - gabi.boldis - Aphex Twin 2 x
http://www.cafeneaua.com/node/view/2347 - gabi.boldis - Gaura neagra x NOU!
http://www.cafeneaua.com/node/view/5225 - gabi.boldis - Poveste emigranta xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/3255 - gabi.boldis - reflecsii x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5302 - gabi.boldis - tunning sexual x


http://www.cafeneaua.com/node/view/1997 - alexbrie - stelele x
http://www.cafeneaua.com/node/view/1414 - alexbrie - Merlin si printesa Arelau x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3805 - alexbrie - zeul alb x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5279 - alexbrie - singuri xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/1350 - alexbrie - Uitasem x
http://www.cafeneaua.com/node/view/1532 - alexbrie - Ultimul x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3140 -alexbrie"idila de vara". x NOU


http://www.cafeneaua.com/node/view/6038 - intruder - nea grigore vrea sa se-nsoare xxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6083 - intruder - nea grigore vrea sa se-nsoare (2) xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6281 - intruder - in cautarea adevarului xxxxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6612 - intruder - "nea grigore are televizor(1)"x NOU


http://www.cafeneaua.com/node/view/4754 - Lor3 - popa ciocan x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4755 - Lor3 - popa ciocan ii x
http://www.cafeneaua.com/node/view/4438 - L0r3 - din jurnalul unui om serios x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5795 - L0r3 - liniste pastorala x


http://www.cafeneaua.com/node/view/4033 - anisia - micul dejun (partea 1) xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/4070 - anisia - micul dejun (p 2) xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/5716 -anisia - "un alt mic dejun...(prima parte)"x NOU
http://www.cafeneaua.com/node/view/4137 - anisia - Micul dejun (p.3) x NOU
http://www.cafeneaua.com/node/view/4215 - anisia - Micul dejun (p.4) x NOU
http://www.cafeneaua.com/node/view/4333 - anisia - Micul dejun (ultima parte) x NOU


http://www.cafeneaua.com/node/view/6016 - maan - despre shuruburi x
http://www.cafeneaua.com/node/view/5456 - maan - flendurele xx


http://www.cafeneaua.com/node/view/2483 - emma brad - printul canalelor x
http://www.cafeneaua.com/node/view/3216 - emma brad - oita ratacita si abandonata x


http://www.cafeneaua.com/node/view/3832 - rembrandt - inchide-ti ochii xxx
http://www.cafeneaua.com/node/view/2290 - rembrandt - te-am mintit (4) xxx


http://www.cafeneaua.com/node/view/1913 - Livia Lazar - Te scoala Lazare si mergi xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/1942 - Livia Lazar - Iubita lui Antonio Vivaldi x
http://www.racovitan.com/luneta/node/view/3636 - Alina Livia Lazar - simpla xx
http://www.racovitan.com/luneta/node/view/3638 - alina livia lazar - grea x



http://www.cafeneaua.com/node/view/5646 - alex olaru - fluturi xx
http://www.cafeneaua.com/node/view/6022 - alex olaru - povestea doamnei cu nume de familie ciudat x NOU!


http://www.cafeneaua.com/node/view/5167 - octavian miclescu - orasul de teracota xxx


http://www.cafeneaua.com/node/view/6309 - ima - barbatii mei- capitolul 2 x


http://www.cafeneaua.com/node/view/2318 - cosmacpan - 3x7 (tabla inmultirii??? nu o noua poveste) x


http://www.cafeneaua.com/node/view/2556 - cristian fara - visele dor x


http://www.cafeneaua.com/node/view/2681 - tudor-cristian - definitia iubirii xx


http://www.cafeneaua.com/node/view/4962 - simonanomis - prietena mea mari huana x


http://www.cafeneaua.com/node/view/6320 - orhideea albastra - nutu x


http://www.cafeneaua.com/node/view/6143 - K - obsesia x


http://www.cafeneaua.com/node/view/4770 - emil carageorge - palaria lui procust x


http://www.cafeneaua.com/node/view/4503 - mircios - alice nu mai face baie aici xxx


http://www.cafeneaua.com/node/view/1564 - destin - viata... ca destin intr-o iubire pura x


http://www.cafeneaua.com/node/view/2661 - Rvaan - Efectul dicroismului linear asupra sferelor de carton x


http://www.cafeneaua.com/node/view/1018 - lazarescu - Jurnal intim x


http://www.cafeneaua.com/node/view/5694 - alex boldea - iubesc femeia xx
www.cafeneaua.com/node/view/4135 - alex boldea - poveste de iubire x NOU


http://www.cafeneaua.com/node/view/6808 - nonverba - "doar femeile sangereaza" xx NOU


http://www.cafeneaua.com/node/view/6404 -rotsin -"un drum cu curvele noptii" x


http://www.cafeneaua.com/node/view/4815 -zeita venus - "jocurile adultilor"x NOU


http://www.cafeneaua.com/node/view/6803 - sebesthai - "Marturisire" x NOU
ACTUALIZARE - de zaraza la: 26/11/2005 22:42:53
(la: Premiile Cafeneaua 2005 - Sectiunea Literatura)
POEZIE


1. http://www.cafeneaua.com/node/view/4000 - alex porc - porcul si mistretul
2. http://www.racovitan.com/luneta/node/view/5015 - alina livia lazar - depanator de aure
3. http://www.cafeneaua.com/node/view/6776 - alina livia lazar - silabisim fiecare pe limba in care iubim
4. http://www.cafeneaua.com/node/view/3529 -alura"sa te urmez?"
5. http://www.cafeneaua.com/node/view/1303 - aminda - stii sa soptesti?
6. http://www.cafeneaua.com/node/view/6497 -andleia "dorinta" NOU
7. http://www.cafeneaua.com/node/view/5773 - anisia - neintreband
http://www.cafeneaua.com/node/view/4085 - anisia - autoportret
8. http://www.cafeneaua.com/node/view/6280 -anisia"vanzatorule de iluzii" NOU
9. http://www.cafeneaua.com/node/view/6332 -antonia balan"fara tine mama" – NOU
10. http://www.cafeneaua.com/node/view/3204 - bryzzz - 1 septembrie
11. http://www.cafeneaua.com/node/view/3227 - bryzzz"roaga-te, mama ,pt mine" NOU
12. http://www.cafeneaua.com/node/view/3006 -bryzzz-"incertitudine" NOU
13. http://www.cafeneaua.com/node/view/3437 -chitz"dor de tine"
14. http://www.cafeneaua.com/node/view/6747 -cristi-chivu"de ziua ta" NOU
15. http://www.cafeneaua.com/node/view/4373 -cutia de chibrituri"padurea pierduta" NOU
16. http://www.cafeneaua.com/node/view/3855 -cutia de chibrituri"maicuta,stiu ca nu poti sa m-auzi" NOU
17. http://www.cafeneaua.com/node/view/4841 - dan iancu - tata doar fotografii
18. http://www.cafeneaua.com/node/view/3532 -danuta"ai sa ma ierti" NOU
19. http://www.cafeneaua.com/node/view/6081 - deedee2003 - nu am mai compus de mult, dar am gasit o poezie mai veche
20. http://www.cafeneaua.com/node/view/6712 -DeLaVega "o iluzie" NOU
21. http://www.cafeneaua.com/node/view/1136 - destin - de ziua ta
22. http://www.cafeneaua.com/node/view/1129 - destin - atata dor
23. http://www.cafeneaua.com/node/view/6611 -edit "pedeapsa" NOU
24. http://www.cafeneaua.com/node/view/4795 -gianina"trecut in prezent" NOU
25. http://www.cafeneaua.com/node/view/3721 - giocondel - gand curat cu pasari si cantecul lor
26. http://www.cafeneaua.com/node/view/4981 - Kprice "zambetul tau" NOU
27. http://www.cafeneaua.com/node/view/6501 -ica"as vrea" NOU
28. http://www.cafeneaua.com/node/view/6310 -ica"te caut" NOU
29. http://www.cafeneaua.com/node/view/6003 -ica"degeaba crezi" NOU
30. http://www.cafeneaua.com/node/view/5061 -ica "revino!" NOU

31. http://www.cafeneaua.com/node/view/5146 - intruder - cu tine de mana
32. http://www.cafeneaua.com/node/view/4782 - intruder - iubito, ajuta-ma sa-mi fac bagajul
33. http://www.cafeneaua.com/node/view/6666 -intruder"iubito m-am intors acasa" NOU
34. http://www.cafeneaua.com/node/view/5499 -intruder"messenger de seara" NOU
35. http://www.cafeneaua.com/node/view/5615 - iuliana s - farsa
36. http://www.cafeneaua.com/node/view/6205 - iuliana s - de ceva vreme locuiesc intr-o alta viata
37. http://www.cafeneaua.com/node/view/6400 - iuliana s - ce frumos ninge
38. http://www.cafeneaua.com/node/view/3722 - iustina - despre mine
39. http://www.cafeneaua.com/node/view/6705 -Lady Allia "cuvinte incalcite" NOU
40. http://www.cafeneaua.com/node/view/5993 - l0r3 - nebuna aceea de fata
41. http://www.cafeneaua.com/node/view/4910 - L0r3"sunt romanca" NOU
42. http://www.cafeneaua.com/node/view/6333 - luv - extatic
43. http://www.cafeneaua.com/node/view/3696 -lysa "blestemul iubirilor pierdute" NOU
44. http://www.cafeneaua.com/node/view/6262 -maan "dor-simplu" NOU
45. http://www.cafeneaua.com/node/view/6733 -maria palaria"balada celui negasit" NOU
46. http://www.cafeneaua.com/node/view/3835 - misoginul - netraitele amintiri...
47. http://www.cafeneaua.com/node/view/4515 - newborn - arde neaua sus la vise
48. http://www.cafeneaua.com/node/view/6232 -pantera neagra"spune-mi sa tac" NOU
49. http://www.cafeneaua.com/node/view/6229 -pantera neagra"de-ai fi...aievea" NOU
50. http://www.cafeneaua.com/node/view/6225 - pantera neagra - oare tu esti?
51. http://www.cafeneaua.com/node/view/3627 - radu herjeu - striga-ma ca si cand
52. http://www.cafeneaua.com/node/view/5505 - radu herjeu - atatia copii se sinucid in oameni mari
53. http://www.cafeneaua.com/node/view/3180 - radu herjeu - m-ai invatat
54. http://www.cafeneaua.com/node/view/5307 - radu herjeu - vanatoare de ingeri
55. http://www.cafeneaua.com/node/view/4965 - radu herjeu - sa nu ne scape
56. http://www.cafeneaua.com/node/view/1265 - radu herjeu - miroase usor a iarba-ncoltind
57. http://www.cafeneaua.com/node/view/5728 - radu herjeu - te gandesc
58. http://www.cafeneaua.com/node/view/6416 - radu herjeu - traversarea
59. http://www.cafeneaua.com/node/view/6164 - radu herjeu - un cuvant ca o tacere
60. http://www.cafeneaua.com/node/view/2902 -randunea "ma intreb" NOU
61. http://www.cafeneaua.com/node/view/5296 - redgold - degeaba stiu
62. http://www.cafeneaua.com/node/view/2602 - rembrandt - motto : you may say I'm a dreamer... but I'm not the only one
63. http://www.cafeneaua.com/node/view/3832 - rembrandt - inchide-ti ochii
64. http://www.cafeneaua.com/node/view/1523 - rembrandt - nostalgie de moment
65. http://www.cafeneaua.com/node/view/6433 - rembrandt- fusta de tiganca
66. http://www.cafeneaua.com/node/view/4293 - renegatu "417" NOU
67. http://www.cafeneaua.com/node/view/3762 - RUDY VALENTINO"geneza iubirii" NOU
68. http://www.cafeneaua.com/node/view/4561 - sergiu desi seulean - profetie (profetica sare)
69. http://www.cafeneaua.com/node/view/2802 -Sergiu Desi Seulean "nu zabovi" NOU
http://www.cafeneaua.com/node/view/6479 -thanya "speranta" NOU
70. http://www.cafeneaua.com/node/view/2008 - timea - rugaciune surda
http://www.cafeneaua.com/node/view/2007 - timea -si cand uitam de-a vremii dulce apasare...
71. http://www.cafeneaua.com/node/view/2569 - tudor-cristian - gust de gutui
72. http://www.cafeneaua.com/node/view/3312 -tudor cristian"liniste in zare" NOU
73. http://www.cafeneaua.com/node/view/6669 -valeria tamas "ramai" NOU
74. http://www.cafeneaua.com/node/view/5587 - valeriu cercel - chilotii din pascani
75. http://www.cafeneaua.com/node/view/6201 - valeriu cercel - lipsurile democratiei
76. http://www.cafeneaua.com/node/view/6219 - valeriu cercel - prostia... s-a plictisit!
77. http://www.cafeneaua.com/node/view/6315 - valeriu cercel - gripa aviara III
78. http://www.cafeneaua.com/node/view/6390 -valeriu cercel"despre prostie" NOU
79. http://www.cafeneaua.com/node/view/5820 -valeriu cercel "sexului frumos" NOU
80. http://www.cafeneaua.com/node/view/2952 - zenmonk"liniste eterna" NOU


PROZA
1. http://www.cafeneaua.com/node/view/1997 - alexbrie - stelele
2. http://www.cafeneaua.com/node/view/1414 - alexbrie - Merlin si printesa Arelau
3. http://www.cafeneaua.com/node/view/3805 - alexbrie - zeul alb
4. http://www.cafeneaua.com/node/view/5279 - alexbrie - singuri
5. http://www.cafeneaua.com/node/view/1350 - alexbrie - Uitasem
6. http://www.cafeneaua.com/node/view/1532 - alexbrie - Ultimul
7. http://www.cafeneaua.com/node/view/3140 -alexbrie"idila de vara".
8. http://www.cafeneaua.com/node/view/5694 - alex boldea - iubesc femeia
9. www.cafeneaua.com/node/view/4135 - alex boldea - poveste de iubire
10. http://www.cafeneaua.com/node/view/5646 - alex olaru - fluturi
11. http://www.cafeneaua.com/node/view/6022 - alex olaru - povestea doamnei cu nume de f amilie ciudat
12. http://www.cafeneaua.com/node/view/2644 - alex porc - muddy sau cum poti deveni fericit
13. http://www.cafeneaua.com/node/view/3986 - alex porc - vulturul
14. http://www.cafeneaua.com/node/view/4351 - alex porc - poetul
15. http://www.cafeneaua.com/node/view/5531 - alex porc - Rozi fan fufe
16. http://www.cafeneaua.com/node/view/1913 - Alina Livia Lazar - Te scoala Lazare si mergi
17. http://www.cafeneaua.com/node/view/1942 - Alina Livia Lazar - Iubita lui Antonio Vivaldi
18. http://www.racovitan.com/luneta/node/view/3636 - Alina Livia Lazar - simpla
19. http://www.racovitan.com/luneta/node/view/3638 - alina livia lazar - grea
20. http://www.cafeneaua.com/node/view/4033 - anisia - micul dejun (partea 1)
21. http://www.cafeneaua.com/node/view/4070 - anisia - micul dejun (p 2)
22. http://www.cafeneaua.com/node/view/5716 -anisia - "un alt mic dejun...(prima parte)"
23. http://www.cafeneaua.com/node/view/4137 - anisia - Micul dejun (p.3)
24. http://www.cafeneaua.com/node/view/4215 - anisia - Micul dejun (p.4)
25. http://www.cafeneaua.com/node/view/4333 - anisia - Micul dejun (ultima parte)
26. http://www.cafeneaua.com/node/view/2318 - cosmacpan - 3x7 (tabla inmultirii??? nu o noua poveste)
27. http://www.cafeneaua.com/node/view/2556 - cristian fara - visele dor
28. http://www.cafeneaua.com/node/view/1564 - destin - viata... ca destin intr-o iubire pura
29. http://www.cafeneaua.com/node/view/4770 - emil carageorge - palaria lui procust
30. http://www.cafeneaua.com/node/view/2483 - emma brad - printul canalelor
31. http://www.cafeneaua.com/node/view/3216 - emma brad - oita ratacita si abandonat
32. http://www.cafeneaua.com/node/view/6183 - gabi.boldis - Aphex Twin 1
33. http://www.cafeneaua.com/node/view/6184 - gabi.boldis - Aphex Twin 2
34. http://www.cafeneaua.com/node/view/2347 - gabi.boldis - Gaura neagra
35. http://www.cafeneaua.com/node/view/5225 - gabi.boldis - Poveste emigranta
36. http://www.cafeneaua.com/node/view/3255 - gabi.boldis - reflecsii
37. http://www.cafeneaua.com/node/view/5302 - gabi.boldis - tunning sexual
38. http://www.cafeneaua.com/node/view/6309 - ima - barbatii mei- capitolul 2
39. http://www.cafeneaua.com/node/view/6038 - intruder - nea grigore vrea sa se-nsoare
40. http://www.cafeneaua.com/node/view/6083 - intruder - nea grigore vrea sa se-nsoare (2)
41. http://www.cafeneaua.com/node/view/6281 - intruder - in cautarea adevarului
42. http://www.cafeneaua.com/node/view/6612 - intruder - "nea grigore are televizor(1)"
43. http://www.cafeneaua.com/node/view/6143 - K - obsesia
44. http://www.cafeneaua.com/node/view/1018 - lazarescu - Jurnal intim
45. http://www.cafeneaua.com/node/view/4754 - Lor3 - popa ciocan
46. http://www.cafeneaua.com/node/view/4755 - Lor3 - popa ciocan ii
47. http://www.cafeneaua.com/node/view/4438 - L0r3 - din jurnalul unui om serios
48. http://www.cafeneaua.com/node/view/5795 - L0r3 - liniste pastorala
49. http://www.cafeneaua.com/node/view/6016 - maan - despre shuruburi
50. http://www.cafeneaua.com/node/view/5456 - maan - flendurele
51. http://www.cafeneaua.com/node/view/4503 - mircios - alice nu mai face baie aici
52. http://www.cafeneaua.com/node/view/6808 - nonverba - "doar femeile sangereaza"
53. http://www.cafeneaua.com/node/view/6806 - Nonverba, "Ultimul fum de Marlboro"
54. http://www.cafeneaua.com/node/view/5167 - octavian miclescu - orasul de teracota
55. http://www.cafeneaua.com/node/view/6320 - orhideea albastra - nutu
56. http://www.cafeneaua.com/node/view/4393 - radu herjeu - scrisoare despre iubire 1
57. http://www.cafeneaua.com/node/view/4480 - radu herjeu - scrisoare despre iubire 2
58. http://www.cafeneaua.com/node/view/4600 - radu herjeu - scrisoare despre iubire 3
59. http://www.cafeneaua.com/node/view/5634 - radu herjeu - povestiri fara sens: etajul 3
60. http://www.cafeneaua.com/node/view/6062 - radu herjeu - povestiri fara sens: telefonul
61. http://www.cafeneaua.com/node/view/5861 - radu herjeu - povestiri fara sens: alex x
62. http://www.cafeneaua.com/node/view/6305 - radu herjeu - povestiri fara sens : lupii
63. http://www.cafeneaua.com/node/view/3832 - rembrandt - inchide-ti ochii
64. http://www.cafeneaua.com/node/view/2290 - rembrandt - te-am mintit (4)
65. http://www.cafeneaua.com/node/view/6404 -rotsin -"un drum cu curvele noptii"
66. http://www.cafeneaua.com/node/view/2661 - Rvaan - Efectul dicroismului linear asupra s ferelor de carton
67. http://www.cafeneaua.com/node/view/6803 - sebesthai - "Marturisire"
68. http://www.cafeneaua.com/node/view/6802 - sebesthai - 3.14 - NOU
69. http://www.cafeneaua.com/node/view/4962 - simonanomis - prietena mea mari huana
70. http://www.cafeneaua.com/node/view/2681 - tudor-cristian - definitia iubirii
71. http://www.cafeneaua.com/node/view/4815 -zeita venus - "jocurile adultilor"


OBSERVATIE: renegatu s-a propus singur cu 417 http://www.cafeneaua.com/node/view/4293 . l-am pus pe lista, pentru ca la o adica, n-am stabilit nici o regula cu autopropunerea si in plus, daca vrea neaparat isi face alt nick si tot se propune. in plus, textul nu e rau. nu e foarte cusher, recunosc, dar in fond stabilim valoarea unui text si nu modalitatile prin care acesta a fost propus. oricum, daca cineva are ceva impotriva, sa se pronunte!

zaraza
ultima actualizare - de Honey in the Sunshine la: 01/12/2005 23:54:00
(la: Premiile Cafeneaua 2005 - Sectiunea Literatura)
POEZIE


1. http://www.cafeneaua.com/node/view/4000 - alex porc - porcul si mistretul
http://www.cafeneaua.com/node/view/2403 - alex porc - floare de colt NOU
2. http://www.racovitan.com/luneta/node/view/5015 - alina livia lazar - depanator de aure
3. http://www.cafeneaua.com/node/view/6776 - alina livia lazar - silabisim fiecare pe limba in care iubim
4. http://www.cafeneaua.com/node/view/3529 -alura"sa te urmez?"
5. http://www.cafeneaua.com/node/view/1303 - aminda - stii sa soptesti?
6. http://www.cafeneaua.com/node/view/6497 -andleia "dorinta"
7. http://www.cafeneaua.com/node/view/5773 - anisia - neintreband
http://www.cafeneaua.com/node/view/4085 - anisia - autoportret
8. http://www.cafeneaua.com/node/view/6280 -anisia - vanzatorule de iluzii
9. http://www.cafeneaua.com/node/view/6332 -antonia balan - fara tine mama
10. http://www.cafeneaua.com/node/view/3204 - bryzzz - 1 septembrie
11. http://www.cafeneaua.com/node/view/3227 - bryzzz - roaga-te, mama ,pt mine
12. http://www.cafeneaua.com/node/view/3006 -bryzzz - incertitudine
13. http://www.cafeneaua.com/node/view/3437 -chitz - dor de tine
14. http://www.cafeneaua.com/node/view/6747 -cristi-chivu - de ziua ta
15. http://www.cafeneaua.com/node/view/4373 -cutia de chibrituri - padurea pierduta
16. http://www.cafeneaua.com/node/view/3855 -cutia de chibrituri"maicuta,stiu ca nu poti sa m-auzi"
17. http://www.cafeneaua.com/node/view/4841 - dan iancu - tata doar fotografii
18. http://www.cafeneaua.com/node/view/3532 -danuta"ai sa ma ierti"
19. http://www.cafeneaua.com/node/view/6081 - deedee2003 - nu am mai compus de mult, dar am gasit o poezie mai veche
20. http://www.cafeneaua.com/node/view/6712 -DeLaVega "o iluzie"
21. http://www.cafeneaua.com/node/view/1136 - destin - de ziua ta
22. http://www.cafeneaua.com/node/view/1129 - destin - atata dor
23. http://www.cafeneaua.com/node/view/6611 -edit "pedeapsa"
24. http://www.cafeneaua.com/node/view/4795 -gianina"trecut in prezent"
25. http://www.cafeneaua.com/node/view/3721 - giocondel - gand curat cu pasari si cantecul lor
26. http://www.cafeneaua.com/node/view/4981 - Kprice "zambetul tau"
http://www.cafeneaua.com/node/view/6849 - l.liliana - colindul lumii- melc NOU
27. http://www.cafeneaua.com/node/view/6501 -ica"as vrea"
28. http://www.cafeneaua.com/node/view/6310 -ica"te caut"
29. http://www.cafeneaua.com/node/view/6003 -ica"degeaba crezi"
30. http://www.cafeneaua.com/node/view/5061 -ica "revino!"
31. http://www.cafeneaua.com/node/view/5146 - intruder - cu tine de mana
32. http://www.cafeneaua.com/node/view/4782 - intruder - iubito, ajuta-ma sa-mi fac bagajul
33. http://www.cafeneaua.com/node/view/6666 -intruder"iubito m-am intors acasa"
34. http://www.cafeneaua.com/node/view/5499 -intruder"messenger de seara"
35. http://www.cafeneaua.com/node/view/5615 - iuliana s - farsa
36. http://www.cafeneaua.com/node/view/6205 - iuliana s - de ceva vreme locuiesc intr-o alta viata
37. http://www.cafeneaua.com/node/view/6400 - iuliana s - ce frumos ninge
http://www.cafeneaua.com/node/view/6739 - iuliana s - muzeul de singuratati NOU
38. http://www.cafeneaua.com/node/view/3722 - iustina - despre mine
39. http://www.cafeneaua.com/node/view/6705 -Lady Allia "cuvinte incalcite"
40. http://www.cafeneaua.com/node/view/5993 - l0r3 - nebuna aceea de fata
41. http://www.cafeneaua.com/node/view/4910 - L0r3"sunt romanca"
42. http://www.cafeneaua.com/node/view/6333 - luv - extatic
43. http://www.cafeneaua.com/node/view/3696 -lysa "blestemul iubirilor pierdute"
44. http://www.cafeneaua.com/node/view/6262 -maan "dor-simplu"
45. http://www.cafeneaua.com/node/view/6733 -maria palaria"balada celui negasit"
46. http://www.cafeneaua.com/node/view/3835 - misoginul - netraitele amintiri...
47. http://www.cafeneaua.com/node/view/4515 - newborn - arde neaua sus la vise
48. http://www.cafeneaua.com/node/view/6232 -pantera neagra"spune-mi sa tac"
49. http://www.cafeneaua.com/node/view/6229 -pantera neagra"de-ai fi...aievea"
50. http://www.cafeneaua.com/node/view/6225 - pantera neagra - oare tu esti?
51. http://www.cafeneaua.com/node/view/3627 - radu herjeu - striga-ma ca si cand
52. http://www.cafeneaua.com/node/view/5505 - radu herjeu - atatia copii se sinucid in oameni mari
53. http://www.cafeneaua.com/node/view/3180 - radu herjeu - m-ai invatat
54. http://www.cafeneaua.com/node/view/5307 - radu herjeu - vanatoare de ingeri
55. http://www.cafeneaua.com/node/view/4965 - radu herjeu - sa nu ne scape
56. http://www.cafeneaua.com/node/view/1265 - radu herjeu - miroase usor a iarba-ncoltind
57. http://www.cafeneaua.com/node/view/5728 - radu herjeu - te gandesc
58. http://www.cafeneaua.com/node/view/6416 - radu herjeu - traversarea
59. http://www.cafeneaua.com/node/view/6164 - radu herjeu - un cuvant ca o tacere
http://www.cafeneaua.com/node/view/6824 - radu herjeu - ce sa fac eu, fratilor, c-o minune NOU
60. http://www.cafeneaua.com/node/view/2902 -randunea "ma intreb"
61. http://www.cafeneaua.com/node/view/5296 - redgold - degeaba stiu
62. http://www.cafeneaua.com/node/view/2602 - rembrandt - motto : you may say I'm a dreamer... but I'm not the only one
63. http://www.cafeneaua.com/node/view/3832 - rembrandt - inchide-ti ochii
64. http://www.cafeneaua.com/node/view/1523 - rembrandt - nostalgie de moment
65. http://www.cafeneaua.com/node/view/6433 - rembrandt- fusta de tiganca
http://www.cafeneaua.com/node/view/6813 - rembrandt Biscuit NOU
http://www.cafeneaua.com/node/view/3772 - rembrandt cu drag,nelu NOU

66. http://www.cafeneaua.com/node/view/4293 - renegatu "417"
67. http://www.cafeneaua.com/node/view/3762 - RUDY VALENTINO"geneza iubirii"
68. http://www.cafeneaua.com/node/view/4561 - sergiu desi seulean - profetie (profetica sare)
69. http://www.cafeneaua.com/node/view/2802 -Sergiu Desi Seulean "nu zabovi"
http://www.cafeneaua.com/node/view/6479 -thanya "speranta"
70. http://www.cafeneaua.com/node/view/2008 - timea - rugaciune surda
http://www.cafeneaua.com/node/view/2007 - timea -si cand uitam de-a vremii dulce apasare...
71. http://www.cafeneaua.com/node/view/2569 - tudor-cristian - gust de gutui
72. http://www.cafeneaua.com/node/view/3312 - tudor cristian"liniste in zare"
73. http://www.cafeneaua.com/node/view/6669 -valeria tamas "ramai"
http://www.cafeneaua.com/node/view/6758 - Valeria Tamas - femeia pasare NOU
http://www.cafeneaua.com/node/view/6680 - Valeria Tamas - poezia aceasta curge din tine NOU
74. http://www.cafeneaua.com/node/view/5587 - valeriu cercel - chilotii din pascani
75. http://www.cafeneaua.com/node/view/6201 - valeriu cercel - lipsurile democratiei
76. http://www.cafeneaua.com/node/view/6219 - valeriu cercel - prostia... s-a plictisit!
77. http://www.cafeneaua.com/node/view/6315 - valeriu cercel - gripa aviara III
78. http://www.cafeneaua.com/node/view/6390 -valeriu cercel"despre prostie"
79. http://www.cafeneaua.com/node/view/5820 -valeriu cercel "sexului frumos"
80. http://www.cafeneaua.com/node/view/2952 - zenmonk"liniste eterna"


PROZA
1. http://www.cafeneaua.com/node/view/1997 - alexbrie - stelele
2. http://www.cafeneaua.com/node/view/1414 - alexbrie - Merlin si printesa Arelau
3. http://www.cafeneaua.com/node/view/3805 - alexbrie - zeul alb
4. http://www.cafeneaua.com/node/view/5279 - alexbrie - singuri
5. http://www.cafeneaua.com/node/view/1350 - alexbrie - Uitasem
6. http://www.cafeneaua.com/node/view/1532 - alexbrie - Ultimul
7. http://www.cafeneaua.com/node/view/3140 -alexbrie"idila de vara".
8. http://www.cafeneaua.com/node/view/5694 - alex boldea - iubesc femeia
9. http://www.cafeneaua.com/node/view/4135 - alex boldea - poveste de iubire
http://www.cafeneaua.com/node/view/6773 - alex boldea - ea citea NOU
10. http://www.cafeneaua.com/node/view/5646 - alex olaru - fluturi
11. http://www.cafeneaua.com/node/view/6022 - alex olaru - povestea doamnei cu nume de f amilie ciudat
12. http://www.cafeneaua.com/node/view/2644 - alex porc - muddy sau cum poti deveni fericit
http://www.cafeneaua.com/node/view/2354 (alex porc/ depresia din depresiune) NOU
13. http://www.cafeneaua.com/node/view/3986 - alex porc - vulturul
14. http://www.cafeneaua.com/node/view/4351 - alex porc - poetul
15. http://www.cafeneaua.com/node/view/5531 - alex porc - Rozi fan fufe
16. http://www.cafeneaua.com/node/view/1913 - Alina Livia Lazar - Te scoala Lazare si mergi
17. http://www.cafeneaua.com/node/view/1942 - Alina Livia Lazar - Iubita lui Antonio Vivaldi
18. http://www.racovitan.com/luneta/node/view/3636 - Alina Livia Lazar - simpla
19. http://www.racovitan.com/luneta/node/view/3638 - alina livia lazar - grea
20. http://www.cafeneaua.com/node/view/4033 - anisia - micul dejun (partea 1)
21. http://www.cafeneaua.com/node/view/4070 - anisia - micul dejun (p 2)
22. http://www.cafeneaua.com/node/view/5716 -anisia - "un alt mic dejun...(prima parte)"
23. http://www.cafeneaua.com/node/view/4137 - anisia - Micul dejun (p.3)
24. http://www.cafeneaua.com/node/view/4215 - anisia - Micul dejun (p.4)
25. http://www.cafeneaua.com/node/view/4333 - anisia - Micul dejun (ultima parte)
26. http://www.cafeneaua.com/node/view/2318 - cosmacpan - 3x7 (tabla inmultirii??? nu o noua poveste)
27. http://www.cafeneaua.com/node/view/2556 - cristian fara - visele dor
28. http://www.cafeneaua.com/node/view/1564 - destin - viata... ca destin intr-o iubire pura
29. http://www.cafeneaua.com/node/view/4770 - emil carageorge - palaria lui procust
30. http://www.cafeneaua.com/node/view/2483 - emma brad - printul canalelor
31. http://www.cafeneaua.com/node/view/3216 - emma brad - oita ratacita si abandonat
32. http://www.cafeneaua.com/node/view/6183 - gabi.boldis - Aphex Twin 1
33. http://www.cafeneaua.com/node/view/6184 - gabi.boldis - Aphex Twin 2
34. http://www.cafeneaua.com/node/view/2347 - gabi.boldis - Gaura neagra
35. http://www.cafeneaua.com/node/view/5225 - gabi.boldis - Poveste emigranta
36. http://www.cafeneaua.com/node/view/3255 - gabi.boldis - reflecsii
37. http://www.cafeneaua.com/node/view/5302 - gabi.boldis - tunning sexual
38. http://www.cafeneaua.com/node/view/6309 - ima - barbatii mei- capitolul 2
39. http://www.cafeneaua.com/node/view/6038 - intruder - nea grigore vrea sa se-nsoare
40. http://www.cafeneaua.com/node/view/6083 - intruder - nea grigore vrea sa se-nsoare (2)
41. http://www.cafeneaua.com/node/view/6281 - intruder - in cautarea adevarului
42. http://www.cafeneaua.com/node/view/6612 - intruder - "nea grigore are televizor(1)"
43. http://www.cafeneaua.com/node/view/6143 - K - obsesia
44. http://www.cafeneaua.com/node/view/1018 - lazarescu - Jurnal intim
45. http://www.cafeneaua.com/node/view/4754 - Lor3 - popa ciocan
46. http://www.cafeneaua.com/node/view/4755 - Lor3 - popa ciocan ii
47. http://www.cafeneaua.com/node/view/4438 - L0r3 - din jurnalul unui om serios
48. http://www.cafeneaua.com/node/view/5795 - L0r3 - liniste pastorala
49. http://www.cafeneaua.com/node/view/6016 - maan - despre shuruburi
50. http://www.cafeneaua.com/node/view/5456 - maan - flendurele
51. http://www.cafeneaua.com/node/view/4503 - mircios - alice nu mai face baie aici
52. http://www.cafeneaua.com/node/view/6808 - nonverba - "doar femeile sangereaza"
53. http://www.cafeneaua.com/node/view/6806 - Nonverba, "Ultimul fum de Marlboro"
54. http://www.cafeneaua.com/node/view/5167 - octavian miclescu - orasul de teracota
55. http://www.cafeneaua.com/node/view/6320 - orhideea albastra - nutu
56. http://www.cafeneaua.com/node/view/4393 - radu herjeu - scrisoare despre iubire 1
57. http://www.cafeneaua.com/node/view/4480 - radu herjeu - scrisoare despre iubire 2
58. http://www.cafeneaua.com/node/view/4600 - radu herjeu - scrisoare despre iubire 3
59. http://www.cafeneaua.com/node/view/5634 - radu herjeu - povestiri fara sens: etajul 3
60. http://www.cafeneaua.com/node/view/6062 - radu herjeu - povestiri fara sens: telefonul
61. http://www.cafeneaua.com/node/view/5861 - radu herjeu - povestiri fara sens: alex x
62. http://www.cafeneaua.com/node/view/6305 - radu herjeu - povestiri fara sens : lupii
63. http://www.cafeneaua.com/node/view/3832 - rembrandt - inchide-ti ochii
64. http://www.cafeneaua.com/node/view/2290 - rembrandt - te-am mintit (4)
http://www.cafeneaua.com/node/view/2235 - rembrandt te-am mintit(3)
65. http://www.cafeneaua.com/node/view/6404 -rotsin -"un drum cu curvele noptii"
66. http://www.cafeneaua.com/node/view/2661 - Rvaan - Efectul dicroismului linear asupra s ferelor de carton
67. http://www.cafeneaua.com/node/view/6803 - sebesthai - "Marturisire"
68. http://www.cafeneaua.com/node/view/6802 - sebesthai - 3.14
69. http://www.cafeneaua.com/node/view/4962 - simonanomis - prietena mea mari huana
70. http://www.cafeneaua.com/node/view/2681 - tudor-cristian - definitia iubirii
71. http://www.cafeneaua.com/node/view/4815 -zeita venus - "jocurile adultilor"



Bacul e aproape: cum stai la mate? Testeaza-te online!
Teste cu rezolvari complete, cursuri cu teorie si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: