comentarii

explica expresia vazind cu ochii


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Destin - de Florin si atat la: 23/07/2004 01:22:22
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Cind eram in tara eram incintat de Tutea. Vazusem la TV interviul luat de Liiceanu... citisem citeva carti scrise despre el.
Toate cele de mai sus ma adusesera intr-o 'stare Tutea'- intelegeam cuvintele folosite de el prin prisma celor vazute la TV- expresia fetei, a ochilor.
Desi interviul mi-a ramas in minte multi ani, anul trecut am gasit in pod singura carte despre Tutea (de fapt am doar trei carti romanesti in casa) si apoi m-am dat la recitit pe Internet.
Imi pare rau sa spun, dar am gasit multe din acele citate (nu ma refer la cele pur despre religie) mai mult ca o replica, unele extremiste. Multe nu mi se mai pareau cugetari...am uitat 'starea Tutea', inexistenta rautatii in ceea ce vroia sa se lase inteles.
Imi aduc aminte ca Liiceanu (parca) a spus ca, Tutea cind scrie isi pierde vraja. Ca scrisul pune forma gindurilor...
Din cite stiu eu, pina prin '92, Tutea nu avea nimic publicat. Se spunea ca tot ce scrisese in inchisoare, cam 1000 pagini, fusesera confiscate si distruse.

Se pare ca totusi Tutea a publica o carte dupa plecarea mea din tara.

Poti sau poate cineva imi dea niste detalii despre aceasta carte sau carti Tutea a scris...si daca cineva a auzit daca acel interviu luat de Liiceanu ar fii pe DVD? Alte inregistrari pe DVD?

Pe curind
P.S. Nu am vrut sa trollez dar, fiind subiectul deschis de tine si vazind ca ai facut de mai multe ori referire la Tutea in aceasta Cafenea, poate esti mai la curent.
#18240 (raspuns la: #18184) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
dinisor - de nasi la: 10/10/2004 05:46:05
(la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))
spuneai "ar trebui sa ii recunoastem de la o posta pe barbatii romani (si nu numai!) din diaspora (si nu numai!) de care sa ne ascundem...nu crezi?"

sincer, eu una nu prea cred asta. de ce sa se ascunda femeile de barbatii romani (indiferent daca ii intilneste in romania sau in alte tari)? nu sustin ideea de a se ascunde, a "fugi mincind pamintul", a evita barbatii romani cu tot dinadinsul.

ca sa fie lucrurile clare, aici vorbim despre barbati romani si despre femei educate, pregatite, pe picioarele lor si cu situatie clara, care au muncit ca sa ajunga acolo unde sunt - care nu sunt in situaia de a avea nevoie de sprijinul unui barbat pentru a supravietui sau pt a-si rezolva situatia legala in tara in care vor sa se stabileasca.

uite ce am remarcat eu, departe de romania: barbatii romani (singuri)incearca o vreme compania femeilor de pe acele meleaguri, nu le place - vezi doamne "nepotrivire de caracter, obiceiuri si valori". fac stinga-nprejur si incep a cauta printre romancele singure de pe plaiurile de adoptie. gasesc, isi dau intilnire - o data, de doua ori, o vreme - dupa care de multe ori romanca "se da la fund" si incepe a refuza cu mai multa sau mai putina delicatete invitatiile pina barbatul roman se lasa pagubas, sau pune capat tentativei de relatie sub diferite pretexte. dar foarte putine cazuri sunt ca femeia sa ii explice pe sleau domnului roman ca ea are niste calitati de care e perfect constienta si ca are anumite pretentii de la partener - sa fie tratata civilizat, asa cum a vazut ca o pot face barbatii straini. de ce sa nu se puna lucrurilor pe nume?

in primul rind ar exista si posibilitatea (redusa ce-i drept, dar nu putem nega ca ar exista) ca barbatii romani in cauza, vazind cu ochii lor alta civilizatie sa inteleaga ca trebuie sa-si schimbe atitudinea si sa inceapa a se purta in consecinta. din pacate, e greu de separat barbatul roman mentalitatea ce i-a fost inoculata in tara prin atitea si atitea "exemple" paterne si intarita prin aprobarea tacita "materna".
#24598 (raspuns la: #24586) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
regret- este o exprimare necorespunzatoare! - de hexi la: 19/02/2004 08:38:19
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
in primii ani de "domnie" n-a fost deloc rau, tara se ridica vazind cu ochii, apoi a inceput sa se denatureze firea poporului nostru din cauza lipsurilor, denaturare despre care putem aici in forum sa citim la tot pasul, denaturare care ne-a facut pe-atitia sa parasim ceausismul.(si aproape toti cei plecati si care scriu periodic aici mesage, sint fericiti c-au parasit tara, tot ca urmare a ceausismului..)
totusi perioada ceausista a avut si unele parti bune, ca de exemplu asigurarea unui loc fix de munca, si reteaua (nu vorbesc de coruptia care era peste tot de gasit) politienesca. atentie luati acestea pur teoretic, nu intram in amanunte "dezgustatoare"...
Este uluitor cum se construiesc miturile - de Filip Antonio la: 03/03/2004 04:00:41
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
"in primii ani de "domnie" n-a fost deloc rau, tara se ridica vazind cu ochii, apoi a inceput sa se denatureze firea poporului nostru din cauza lipsurilor, denaturare despre care putem aici in forum sa citim la tot pasul, denaturare care ne-a facut pe-atitia sa parasim ceausismul.(si aproape toti cei plecati si care scriu periodic aici mesage, sint fericiti c-au parasit tara, tot ca urmare a ceausismului..)
totusi perioada ceausista a avut si unele parti bune, ca de exemplu asigurarea unui loc fix de munca, si reteaua (nu vorbesc de coruptia care era peste tot de gasit) politienesca. atentie luati acestea pur teoretic, nu intram in amanunte "dezgustatoare"..."

Ce bine era daca Ceausescu ne-ar fi dat papica si caldura ca in primii ani de dupa 1965...
#11185 (raspuns la: #10041) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Puteti sa faceti un experimen - de mya la: 10/02/2005 21:54:05
(la: V-ar placea sa cititi gandurile celor din jur? De ce?)
Puteti sa faceti un experiment intr-o zi.

Va uitati la oamenii din jur cu mare atentie (mai discret asa...fara sa va holbati) si le observati miscarile, ticurile, expresia fetei (mimica), ochii (se vede in ei daca sunt tristi, veseli, absenti, rai, buni...etc.). Apoi va mai uitati la culorile cu care sunt imbracati (deschise= destinsi/veseli; inchise=cu probleme/dificultati), la mers (repezit, relaxat, imprastiat, unduitor etc.), la genul hainelor. O sa vedeti ca de ex. persoanele mai serioase (care isi castiga banii cu capul) poarta haine mai sobre iar persoanele mai labile (cu complexe de la mici la mari) care mizeaza pe fizic mai mult - poarta haine mai tipatoare. Cu frezele, machiaj si accesorii e la fel.

O sa vedeti ca va puteti face o idee despre omul in cauza - relativ corecta. Unul normal "respira" un fel de armonie in jur.

Incercati cu doi trei indivizi necunoscuti si vedeti ce va inspira ;). Pe urma incercati sa faceti chestia asta cu voi insiva, cum ati aparea voi altora?!
#35903 (raspuns la: #35894) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Bella, fefe, anisia... - de Ivy la: 02/03/2005 00:17:18
(la: Trancaneala Aristocrata "2")
Ok deci e 9 MARTIE!!!!

Fefe cu siguranta ca vii si tu, ok?? adica cu noi la diet!!!

Dragele, eu am un avantaj fata de voi.."sic" ca incep serviviul nou si cred ca am sa fiu asa de stresata de am sa slabesc.."vazind cu ochii"..:-)) aiurea..cred ca nu se cheama avantaj..ca se prea poate sa fac invers..(stres=mincare ca sa calmez stresul..; oare stresul se calmeaza??!?!? hehe...vorbesc prostii..

Bella te duci la antrenament?! Ok, atunci ies si eu la jogging in seara asta pe faleza minunata de linga casutza mea..Aseara am fost pentru 30 min.
#37860 (raspuns la: #37857) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Anisia, Se pare ca tu nu a - de Ivy la: 13/07/2005 19:37:22
(la: Trancaneala Aristocrata "4")
Anisia,

Se pare ca tu nu ai prea inteles ce se vorbeste pe aici. Nu am pretentia sa intzelegi nici ce spun eu…dar ma rog, suntem la trancaneala si am de gind sa-mi spun si eu parerea.

Ai aparut la cafenea cu o mie de probleme. Ne povesteai cit de down esti, cit de multe probleme ai, ca nu arati prea bine (un pic grasutza..un pic ne stilata la coafura..etc, etc), o persoana foarte rusinoasa, care nu se baga neaparat in discutii cu toti barbatii de pe cafenea.

Toate ti-am sarit “in ajutor” cu vorbe..bineintzeles..cu sustineri, cu suflete deshise. Nimeni nu e perfect..fiecare avem probleme..una cu greutatea, una cu stresul, alta cu singuratatea…nimeni nu e perfect..So, …. Eu una imi amintesc ca ti-am vorbit despre mine, iar cind a fost timpul sa spui si tu despre tine, ai spus ca tie nu iti place sa vorbesti despre tine, ca iti place anonimatul.

Eu una te-am acceptat in discutii asa cum ai vrut sa fii..mi-am zis ca iti place sa “storci” informatie de la altii..dar tu stai cit mai departe…Apoi mi-am mai zis ca fiind in situatia in care esti (in depresii, cu un look care nu iti place,..singura si cu hormonii tropaind..) probabil iti e mai bine sa stai ascunsa….

A trecut ceva timp..si dintr-o data ai uitat tot ce ai spus la inceput..si ai inceput sa te transformi..”vazind cu ochii”…ai inceput sa ..nu mai fii fata shy (ci dimpotriva..cum aparea un barbat pe cafenea cum sareai pur si simplu pe el…) ai inceput sa ne spui cit de frumoasa si in ritm cu moda si la cite receptii mergi tu..si mai ca vezi, azi Irlanda, maine Italia si poimine Frantza..

Nu ne intelege gresit, nu ne roade invidia..doar ca ne-am dat seama ca vorbesti ….vorbe.., ca fabulezi si ca esti intr-o lume a ta, ca ai probleme, ..altfel de probleme…mai ..grave sa zicem..decit eu una imi imaginsaem pina atunci.

Ne-am dat seama ca duci lipsa mare de atentie in viata de zi cu zi..si ca probabil minti mult…si in primul rind pe tine..

Jimmy a crezut in tine, si da..in Bucuresti se pare ca venea doar pentru tine. Eu una am fost foarte curioasa daca ai sa te intilnesti cu ea…Stiam dinainte ca nu o sa se intimple..si asa a fost. Te-am banuit dintotdeauna de faptul ca minti extrem de mult..

Asta e singurul lucru care deranjeaza …Poti sa scrii oriunde la cafenea..doar ca asa cum ti-a spus si fefe, aici la trancaneala exista un grup de oameni sinceri si deschisi, care spun despre ei exact adevarul..nimic mai mult..Nimic mai complicat, nimic mai sofisticat.

Tu sincer, strici atmosfera…Imi pare extrem de rau ca trebuie sa-ti spun lucrul asta…
#59404 (raspuns la: #59392) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Weee - de fefe la: 19/08/2005 19:33:21
(la: Trancaneala Aristocrata "5")
Grasalanilor daca ati stii voi ce ma bucur pentru toti care i-au decizia sa se lase de fumat. Nu de alta dar am vazut cu ochii mei cum arata un plamin de fumator si este gretzos rau de tot. In loc sa fie roz e negru ca tuciu. Groaznic. Am cunoscut si eu pe cineva care a murit de cancer la plamini. Saracul de el, s-a topit vazind cu ochii. Si el se lasase de fumat de 20 de ani, dar fumase foarte foarte mult in tineretea lui. Omul avea in jur de 60 de ani. De cite ori ma gindesc imi vine sa pling. De aia va tot bat la cap sa va lasati de fumat.
proud - de Cassandra la: 13/09/2005 00:09:46
(la: La o cana cu vin !)
ca bine zici "se dadea" :) Am incercat odata sa explic expresia unor prieteni occidentali, dar nu cred ca au captat tot... adevarul :)
Ce ar fi sa deschidem un subiect cu amintiri din IEPOCA DE AUR? Asa, sa zica fiecare ce mai tine minte, bune, rele... Ca vad ca oricum se vorbeste pe ici pe colo, nu scapam de amintiri vorba aia. Un fel de psihoterapie de grup ;)))
#71757 (raspuns la: #71755) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. cracker - de Paianjenul la: 24/09/2005 11:04:32
(la: farmece sa fie oare?)
"Nu credeam in asa ceva, dar am patit-o sau cel putin asa cred, asta ar fi singura explicatie pentru ceea ce mi s-a intamplat."


- Time will only tell.

Vali era o tipa frumusica dintr-un sat apropiat de oraselul nostru. Terminase liceul sanitar si lucrind acum ca asistenta de pediatrie la un spital (tot din oraselul nostru), luase in chirie o camera peste drum de casa noastra. Fiind de aceeasi virsta cu surorile mele mai mari si legind repede prietenie cu ele, a devenit curind o obisnuita de-a casei noastre.
Gabi, un sofer de camion (consatean de-al ei cu care copilarise) incepuse s-o viziteze tot mai frecvent la noul ei domiciliu, cu vadite (si declarate) intentii de a o curta. Desi Vali ii marturisise ca nu e genul de barbat cu care si-ar uni destinul, incurajat totusi de rubedeniile lui (si ale ei, deopotriva!), Gabi persevera, incercind s-o "abureasca" cu "povesti medievale" gen: "Valisor, eu n-am sa pot sa ma mai indragostesc de alta fata", "ne-am potrivi de minune", "familiile noastre sint vecine in acelasi sat... iti dai seama ce rost ne-am face impreuna!...", "etc.". Obosita de insistentele lui, Vali i-a cerut categoric sa nu-i mai calce pragul... si cum camionul lui Gabi nu mai aparea prin zona, se parea ca acesta acceptase verdictul ei.
A trecut ea o vreme... apoi toata lumea a inceput sa observe ca ceva se schimba la Vali. Slabea vazind cu ochii, devenise iritabila, manifesta un soi de apatie fata de tot ce o inconjura... Intr-o zi a disparut pur si simplu, fara ca macar sa-si ia ramas bun de la familia noastra... Ai mei au aflat mai tirziu ca Vali facea acum naveta zilnic... si urma sa se marite cu... Gabi! Asa s-a si intimplat... cei doi s-au casatorit... au avut o fetita... nu s-au inteles de nici o culoare... Gabi a inceput sa bea pina urina pe el... o batea si pe Vali si pe fetita... si asa au trait "in pace si buna intelegere"... pina intr-o zi cind Gabi a cazut intr-o coma alcoolica... din care s-a mai trezit doar... mort.

Astazi Vali e recasatorita cu primarul unui alt sat din comuna ei, un om respectabil linga care ea se simte cu adevarat implinita (si de care si fiica ei se simte foarte atasata).
Toti cei care o cunosc (pe Vali) stiu ca prima ei casatorie n-a fost decit rezultatul nefericit al "facaturilor" urzite de mamele si bunicile ei si ale lui Gabi. Au marturisit-o ele insele.
#143669, de A_Carmen - de RSI la: 06/09/2006 22:24:12
(la: DUPLICITATEA)
"ai dracu nemti, germanii astia..."

Poti explica expresia asta? Salutari de la "puiul de...Graur" !

==================================================
"Beer is proof that God loves us and wants us to be happy."

~ Benjamin Franklin
#143726 (raspuns la: #143669) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
imi imaginez... - de hgrancea la: 07/09/2006 09:31:26
(la: viata...dupa moarte?)
Voi incerca sa raspund aici doar la intrebarea cum imi imaginez viata de dupa...( simple ipoteze )
- mai intii mi se pare foarte plauzibil ca materia sa nu se limiteze doar la cele o suta si ceva elemente chimice...
- daca acceptam ca in afara materiei cunoscute mai exista si alte clase de materii aflate pe niveluri energetice superioare avem un suport material care poate explica cele ce urmeaza

- aparitia materiei comune prin 'racirea' unei parti din materia superioara si nu prin big bang
- toate corpurile materiale atit vii cit si cele nevii au un dublu din materie superioare
- fiintele vii sint asemenea papusilor rusesti matrosca un nucleu din materia cea mai inalta apoi invelisuri din materii tot mai grosiere pina la cea comuna
- dupa unele teorii la om, complexitatea structurilor din materii superioare celei comune este de 95% deci prin moarte pierdem cam 5% din ceea ce sintem in timpul vietii.
- faptul obiectele din materie comuna au un dublu din materie superioara explica vederea fara folosirea ochilor materiali ci doar a organelor de simt corespunzatoare altor invelisuri.
- ce este spiritul: un nucleu viu din materie foarte inalta
- cum apare: este produs de fiinta suprema in cadrul unui proces viu
apoi el porneste intr-o lunga calatorie spre a se perfectiona
- odata creat nu mai poate fi distrus dar pe traseul evoutiei pot fi urcusuri sau stagnari.
- pamintul este o scoala a spiritelor asemeni altora din univers, aici sunt trimise spre a evolua spirite de deferite niveluri de evolutie unele anima bacterii altele plante animale sau oameni...
- evolutia spirituala e ff lenta, astfel pe durata existenei pamintului un spirit nu poate evoula de la nivel de bacterie la om, ci doar citeva trepte de la o planta inferioara la alta mai de sus... de la un animal inferior ceva mai sus dar nu la om, de la un om aflat pe trepte inferioare ...ceva mai sus.
- spiritele oamenilor sint de trei feluri: rosii, albastre si albe (fara legatura cu rasele sau conotatii politice :)
-cei cu spirit rosu sint dotati pt munci fizice dar mai putin intelectuale
-albastrii au aptitudini intelectuale dar la nivel executiv si de rutina
-albii au aptitudini de inovare, arta, creatie.
ca procent repartizarea este 60% rosii, 30% albastrii, 10% albi

Pe distanta pamint-luna exista 3 straturi energetice,
primul cel mai apropiat de pamint este cel rosu unde se ridica dupa moarte spiritele rosii , mai sus e stratul albastru si apoi cel alb.
fiecare spirit se ridica acolo unde ii e locul asemenea unui proces de decantare dupa greutatea specifica.
Viata spiritului continua acolo dupa legi specifice si revine la incarnare

Sufletul intra in trup in luna a treia de sarcina cind incep primele miscari
dupa moarte sufletul (sau spiritul) sta aici jos cam o luna (30-40zile)
apoi are loc ruperea de un alt invelis inferior energetic si se ridica in stratul corespunzator.
- urmeaza o periada de somn metamorfoza si adaptare la noul mediu
perioada ce dureaza citiva ani ... mai multi sau mai putini dupa caz
- viata in lumea cealata este doar activa fara somn... dar dupa un alt numar de ani sufletul recade intr-un 'somn' din care se trezeste iar copil.

pt DON:
in somn sufleul ramine legat de trup printr-un fir de lumina se mai numeste coarda de argint ... si nu se intimpla nimic din ce spuneai tu :)

Va place povestea mea ? daca ar fi si adevarata ? :)

---------------------
Horia Grancea
hgrancea@yahoo.com
---------------------
valeriu - de Guinevere la: 15/09/2006 21:24:34
(la: Lapsus)
Asta e si mai faina! Iar daca voi face riduri de "expresie" in colturile ochilor sa stii ca tu esti de vina!. :oD

Guinevere Aimee d'Albon
#163604, de alex andra - de om la: 16/12/2006 16:15:05
(la: Pozele cafegiilor)
Ca altufeliu e castrat, saracu:) = vai saracu, scuze lui Tanu :(( Acum imi explic de ce are ochii albastrii...de cand cu castrarea sta numai cu ochii in soare :)))))))))))))))
Scuze, dar nu m-am putut abtine :((
----------------------------------------------------------
scot la licitatie acest spatiu publicitar de...semnatura ;))
#163702 (raspuns la: #163604) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de picky la: 13/03/2007 08:05:01
(la: nimic)
Asa se explica expresia " matza plouata".
pfff, om - de zaraza la: 22/01/2008 20:42:36 Modificat la: 22/01/2008 20:43:38
(la: Clonele. Hai sa lamurim treburile...)
da, a comentat o singura data, ultima data! din greseala si fara nici o intentie de a induce pe cineva in eroare. si cand si-a dat seama ca a incurcat conturile, a plecat. esti multumit? mare chestie mare, extraordinara dilema! intr-adevar, merita explicata si bagata in ochi si indesata pe gat.

zaraza
#277482 (raspuns la: #277481) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
adynet - de Bucu la: 21/08/2009 23:48:27
(la: Jucaria (2)…)
foloseste dex-ul...

chiar vroiam sa stiu la ce te refereai cu expresia ceea complicata, pentru mine. discrepanta sentimentala. adica cum? ca luate separat le descurc, impreuna insa imi suna aiurea. s-ar putea sa am eu intre timp probleme cu limba romana, d-aia intreb uneori. dexul, banuiesc, nu-mi explica expresia ci doar ce stiam si eu deja, termenii luati separati.

ori comunicarea a devenit peste poate de complicata uneori pe forumul asta ori s-a umplut forumul de dobitoci intre timp, care mai ieri pareau normali. dracu mai stie ...

merci de pont, sper ca nu toti cititorii tai actuali si viitori sa fie nevoiti sa sara-n dex la fiecare fraza, ca-i apuca batrânetile in caz ca ai de gând sa scrii romane luuuuuuungi ....
#473742 (raspuns la: #473733) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
latu - de modigliani la: 16/01/2010 15:26:35
(la: Codul culorilor in HTML)
vaz prea bine ca intelegi norocul ce te o plesnit din senin
si ca esti printre putinii care au reusit sa ajunga la un nivel corespunzator de profunzime si evolutie, astfel incit sint apti pentru a intelege si aprecia la justa valoare, opera mi atit de cosmica si invidiata

de acord cu poza artistului in 6D dar nu i suficient sa domine doar prima pagina
trebuie sa domnine tot blogul, tot orasul, toata lumea, tot universul
citeva postere de dimensiuni modeste, 10/10 m, agatate prin oras ar fi potrivite

apoi, pensula nu trebuie sa iasa n prim plan, trebuie sa fie discret pozitionata n buzunarul de la pantalon si cu trei picaturi de vopsea rosie picurind direct in capul citorva artisti oponenti, acestia vor fi abia schitati si ca dimensiune vor fi reprezentati intr un raport de 1/8 din inaltimea artistului
metafora hiperbolizanta este evidenta si impactul, cred eu, pe masura

nota boema este deja prea mult exploatata
insteed propun un artist imbracat intr un impecabil costum armani, bineinteles cu sosetele asortate la cravata, pentru a sugera ca artistul este perfect ancorat in realitate si n tendinte
optional se poate adopta si o palarie chic care sa valorizeze expresia profunda din ochi si linia ferma, misterioasa si seducatoare a surisului

cu placere
in raport cu fanii de pe confele mentionate o sa ma reprezint singur, este un bun exercitiu de stimulare intelectuala si artistica

de acord cu danutz, trebuie totusi atent supravegheat, uneori manifesta intiativa si asta nu putem tolera

ce noroc, ai dat peste mine!
#516786 (raspuns la: #516784) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mazariche - de INSULA ALTUIA la: 05/05/2010 13:01:55
(la: What up, son!)
cita expresivitate si ce ochi,superba:)


tare-mi place cordeluta:)

cred ca are bulinute dupa care io-s topita:)
#539847 (raspuns la: #539843) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sufletul romanesc - de SB_one la: 20/12/2003 14:15:18
(la: Romani in strainatate)
Sufletul romanesc - conditii istorice si trasaturi psihologice ale romanilor
de Lucian Hetco. 09.12.2001 - Göppingen bei Stuttgart

Ingaduiti-mi sa prelungim infatisarea metaforica a poporului roman - neam romanesc la rascruce de drumuri pe o placa turnanta aflata la gurile Europei, copil orfan al istoriei europene, fara neamuri aproape, lasat singur in calea tuturor neamurilor migratoare, vadit razboinice. Sintem un popor de oameni toleranti (prima noastra caracteristica care a influentat decisiv istoria noastra, voi arata mai incolo cum am ajuns aici), care cu intelepciunea taranului pamantean ( taran vine de la latinescul "terra" care inseamna pamant, aceasta denumire o avem doar noi romanii), s-a adaptat conditiilor neprielnice ale vremii reusind sa-si pastreze fiinta etnica prin intermediul culturii si limbii sale de tip latin. Sintem insa un popor in genele caruia intalnim si elemente ramase din trecerea si asimilarea altor popoare care ne-au stapinit vremelnic si partial, sintem adevarati europeni - autentici si nu veniti de prin pustiile eurasiatice. Insusi limba noastra poseda elemente din limbile Europei, pe fondul ancestral traco-moesic, cu preponderenta latinei vulgare, cu influentele puternice slave, germanice de devreme (gepizii, gotii si de mai tarziu, ale sasilor transilvaneni) , mai tarziu urmate de cele turane (pecenegii), ugro-finice (ungurii), cumane (inruditi cu pecenegii), turcice, ruse, franceze etc. Cultura romana a trait toate fatetele si inrauririle vremilor reusind sa se omogenizeze intr-o spiritualitate coplesitoare.
Insasi vocabularul limbii noastre moderne, atesta consistenta si suculenta vorbei noastre, asa cum spunea Ciulei. Succesiunea neamurilor care s-au perindat prin spatiul carpato-dunareano-pontic se regaseste inca si acum dupa sute de ani in fiinta noastra. Nu ramane decat sa constientizam origini, toponimii, denumiri si obiceiuri - sintem intr-adevar un unicat in Europa. Contrar teoriilor de natura politica prin care neamul nostru ar fi un neam de contrabanda, teorii vehiculate cu atata dezinvoltura si nonsalanta in occident de cei ostili noua romanilor, de parca falsificarea istoriei ar fi un fapt firesc, putem argumenta astazi, dincolo de subiectivism si interese nationaliste ca autenticitatea noastra este un fapt real si ca autenticitatea noastra e data si nu facuta. Mult hulitul (nu de istoriografia romana) cronicar anonim al regelui Bela atesta prezenta formatiunilor romanesti la navalirea brutala a triburilor ungurilor spre Europa, (dupa multi ani de existenta ungara in "Ätelküz" in sudul actualei Basarabii) este un fapt real si confirmat, existenta sa nu poate fi pusa la indoiala, iar faptele nu se pot contesta.
Mai intai de toate insa sintem traci si nu oarecum ci... cei mai buni dintre traci - daci romanizati prin destinele istoriei, neamului nostru trac ale carui gene le purtam azi in noi impreuna cu celelate popoare balcanice autentice, cum ar fi bulgarii si albanezii, ii fusese dat insasi de Herodot urmatoarea descriere:" ...neamul Tracilor este, dupa acela al Inzilor, cel mai numeros din lume. Daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile".
Coplesitor acest:"..daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile". Actuala si mai adevarata ca oricand aceasta a doua caracteristica a noastra. Istoria se repeta, iar noi romanii purtam aceasta caracteristica a strabunilor nostri mai departe cu noi, de parca am fi dorit sa o avem ascunsa in subconstientul nostru. Sa constientizam un alt element al spiritualitatii noastre, tipic spatiului nostru carpato-moesic atestandu-i autenticitatea istorica si prelungirea mentalitatii trace de-a lungul secolelor pina in zilele noastre.
Am luat de la slavi o multime de elemente, fapt de altfel firesc, caci in Tara Romaneasca ( Oltenia, de exemplu) romanii asimilara pe slavi, in Moesia ( actuala Bulgarie si Serbia) populatia vlaha sau valaha fu asimiliata de acestia. De la inraurirea slavona pe la anul 600-1000, ne-au ramas denumirile de institutii de tip cnezat sau voievodat, (totusi aici parerile difera, multi istorici vazind in cnezate continuarea vechii judecii de origine romana, numele de origine slava " cneaz" suprapunindu-se cu acesta, de la slavii care traiau impreuna cu romanii) . Institutiile crestine de tip roman, dupa 500 de ani de crestinism apropiat de Roma, au fost violent trecute la ritul grec ortodox sub "apasarea violenta a bulgarilor" (Xenopol). Trebuie insa sa fie si ceva adevarat in teoria dlui. Xenopol. De la vechiul imperiu bulgar, ne-au ramas cel putin in sudul tarii influente slavone de tip bulgaresc. Crestinismul slavon ne-a slavizat partial mentalitatea pe mai departe, intr-o propaganda activa. Slavii insa au acelasi rol in formarea poporului roman si a limbii romane neolatine, precum l-au avut germanicii in procesul de formare a limbilor neolatine occidentale.
Aceeasi origine slavona o avura mai tarziu toate dregatoriile politice, pe fondul carora se organizara principatele de mai tarziu. Numele dregatoriilor sunt de exemplu: Logofat, Ban, Vornic, Postelnic, Paharnic, Stolnic, Clucer, Jitnicer, Parcalab etc, care cu exceptia logofatului sint toate de origine slava. Nu cred sa fie multi romani astazi care sa poata sa descrie explicit functiile acestea. Inclusiv birul este tot de origine slava, inlocuind latinescul "tributum", dar aseaza deja darea pe cap a poporului de rand, si este un element rudimentar, premergatorul impozitelor de astazi, ca element de baza in constituirea constienta a unei societati oricat de rudimentara ar fi fost ea.
Elementul slav este deci un adaos, nu este insa implicit hotarator, adaosul venind destul de tarziu, pentru ca poporul roman tinar atinsese deja, in romanitatea sa nord-dunareana un grad de definitie si delimitare, de structurare si omogenizare, care nu mai permitea asimilarea de catre noii migratori. In concluzie - au fost ei (slavii) cei asimilati, cel putin la nord de Dunare. Etnicitatea noastra este un faptor complex si de necontestat. De sorginte tracica, mentionate si in timpul stapinirii romane, obstile teritoriale daco-romane erau esentialmente deosebite si superioare obstilor gentilice ale neamurilor slave sau germanice. Obstile se reuneau in uniuni de obsti, aceste "Romanii populare" cum le-a denumit Nicolae Iorga. Acestea au cunoscut o dezvoltare spre forme social-politice superioare, administrative si militare. ( P.P. Panaitescu). Deci in final datoram romanitatii noastre supravietuirea noastra.
Este o trasatura din vechiul caracter al dacilor si al romanilor , ramasa noua proprie in ciuda nefericirilor istoriei noastre: o dorinta nestirbita de libertate, o pornire excesiva spre neatarnare. Ne-au ramas toate acestea din vremea invaziilor, cele de devreme ale pecenegilor, gepizilor, cumanilor, ungurilor si cele de mai tarziu ale turcilor sau ale rusilor. Neiubiti: grecul si evreul sint in mentalitatea romaneasca de tip viclean si sint lacomi. Boierii (cuvant slav), tipul de mic stapinitor local, sint neiubiti si haiducii de mai tarziu care se ridica impotriva exceselor acestora sint adevarati eroi, elogiati si iubiti, adapostiti si ridicati la rang de eliberator, mici "Zapata" intr-un perimetru al tolerantei traditionale tipice noua romanilor.
Nici primele secole de dupa anii 1000 si nici Evul Mediu nu ne-au fost prea prielnice. Stransi intre chezarimea austriaca cu iz unguresc in Ardeal, cu vasalitatea principatelor romane in fata turcimii ce asfixia mijlocul Europei, cu polonezii si cu rusii in Est am stat la confluenta intereselor puterilor vremii. Ne-am plecat deseori capul spre a supravietui, dar de fiecare data l-am si ridicat afirmand demnitatea noastra. Am fost si mai tarziu adeseori umiliti si batjocoriti, sa nu uitam de moartea lui Mihai si tradarea lui Basta, groaznicele chinuri pe care ardelenii Horia, Closca si Crisan au trebuit sa le indure inainte de moartea lor ca martiri ai neamului. Ne-au umilit fanariotii, slugarnicia iar demnitatea noastra a fost calcata in picoare: sa nu uitam de macelul familiei Brancoveanu, de cei patru fii ai sai care au murit sub ochii tatalui. O fiica de-a familiei Safta (Elisabeta)se refugiaza in Ardeal, astfel ca, in mod contrar dorintei Portii otomane singele familiei Brancoveanu nu s-a pierdut si inca mai curge inca in venele unor romani ardeleni.

De pierdut insa nu ne-am pierdut noi romanii niciodata, nici nu aveam cum, de vreme ce eram un popor cu o natalitate demna de invidiat, fapt subliniat de altfel si de istoricul american Milton G. Lehrer in lucrarile sale despre Romania. Ne-au trebuit umilintele vremii, pierderea Basarabiei pentru prima data la 1812, barbaria grecilor fata de Tudor Vladimirescu, dispretul lui Kossuth fata de romanimea lui Avram Iancu si inca multe altele pentru a putea constientiza prin carturarii vremii sensul primei unitati noastre nationale faurite cu sute de ani in urma de primul strateg al neamului, banul Craiovei, principele Mihai Viteazul. Si nu numai de aici ne-au ramas idea de unitate si suflet, caci si simbolicele batalii de la 1877 au antrenat si pe romanii ardeleni. Prin hazardul istoriei am avut sansa unui prim rege de sorginte germana care a continuat constientizarea treptata spre Europa si sub care am reusit sa devenim in sfarsit independenti.

Repulsia romanilor de a servi pe altii, in special a vechii taranimi romane este un alt element tipic. Tocmai toleranta taranului roman in simplitatea sa a ingaduit excesele boierimii, iobagii, robii moderni au oferit de-a lungul istoriei noastre exemple suficiente. Romanii sunt un popor superstitios, mai superstitios chiar decat rusii, in ciuda vioiniciunii si istetimii spiritului sau. Calitatile mentale ale romanului nu stau la suprafata, el fiind de multe ori subapreciat - trebuind sa cobori in sufletul sau pentru a-l descoperi cu adevarat. Un german va fi cu siguranta mai silitor si mai muncitor, dar romanul va fi mai patrunzator si spiritul sau va fi mai vioi decat al germanului. Taranul roman, baza poporului roman, este latin autentic, asemanindu-se cu taranul francez, spaniol sau italian. Defavorabila este pina azi imaginea romaneasca cel putin in spatiul de limba german unde filo-germanitatea altor natiuni nu ne-au ingaduit o imagine corespunzatoare realitatii.
Ospitalitatea traditionala a romanilor si bunatatea caracterului sau o atesta calatori ai secolului trecut care relateaza ca romanii au obiceiul de a pune pe marginea drumurilor vase cu apa, pentru calatorii care pot trece si seara dinaintea portilor. Linga vasele cu apa, cei bogati mai pun si paine pentru cei ce vor veni noaptea. In bilciuri, fetele tinere se plimba cu vasele lor de lut pline cu apa si dau sa bea la cei insetati. Ospitalitatea noastra este o alta caracteristica a poporului nostru. In sfarsit scriitorul francez Le Cler rezuma admirabil in aceste cuvinte firea si psihologia romanilor: "rasa este occidentala, caci aminteste in privinta limbii si fizionomiei de italieni si spanioli, obiceiurile ei sunt orientale". Stramosii noastri, atacati mereu de cate vre-un neam mai puternic fura de multe ori invinsi... cu timpul renuntara de a mai ataca, devenind toleranti, au evitat luptele cautand sa reziste defensiv. O tactica care s-a confirmat in rezistenta pasiva vizavi de dominatia ideologiei comuniste timp de 50 de ani. Pentru noi romanii a fost o intrebare care a tinut de factorul timp.
Lipsa noastra de metoda ne-a fost adeseori fatala, atmosfera morala a orientului in care dominatia turceasca si greco-fanariota, bacsisurile si aceasta expresie: " de a te descurca..." coplesi si enerva spiritualitatea noastra. Mai apoi imprumutul sovietic: "omul nou", de tip comunist, o creatie a unor minti bolnave, modelat in spirit neo-sovietic de tip slav a pus pecetea sa asupra mentalitatii romanesti. De distrus insa nu poate fi vorba. Mentalitatea romana s-a imbogatit cu o noua experienta. Patima noastra de mai tarziu in a face politica este coplesitoare; rar intalnim o natiune europeana care sa discute cu atita patima problemele sale si sa se piarda la randu-i in detalii, coruptie si balcanism. Sintem o natiune europeana care se redescopera astazi cu tot optimismul, avand un trecut zbuciumat. Si meritam sansa istorica ce ni se acorda. Avem destule minti luminate, ar fi pacat sa nu ne trezim definitiv pe muzica imnului nostru national "desteapta-te romane" , acum cand poarta e deschisa.
O ultima observatie: avem in sufletul romanesc o sumedenie de contraste, nedesavirsiri si provizorate. Am trait mai multe umilinti decat oricare alt popor european. Nici imaginea noastra in spatiul european nu ne-a fost decat rareori favorabila. Avem insa si capacitatile noastre nationale, care vor modela si armoniza aprecierea spiritului romanesc la adevarata sa valoare si pe viitor. Nu avem voie sa ne vindem usor niciunde in Europa si niciunde in lume. Sa afirmam existenta noastra si a spiritului nostru pe plan international cu argumente si cu o imagine favorabila Romaniei in lume. Numai asa vom reusi sa tinem pasul cu alte natiuni care au invatat din mersul istoriei sa culeaga elementele favorabile lor si sa le sublinieze cu elocventa. Si noi avem potentialul necesar, sa o facem deci cu totii. Indemnul meu: Sa nu uiti ca esti roman - si daca poti sa faci ceva pentru poporul tau, oriunde ai fi - acasa sau in strainatate - sa o faci fara ezitare! Avem nevoie de fiecare suflet.
#7020 (raspuns la: #7016) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...