explicarea cuvantului carte sens conotativ

Adrian Marchidann, ai facut comparatia: "Codul genetic este format ca si alfabetul din litere. Iata un exemplu usor: cuvantul "carte", prin pierderea unei litere devine "care". Noul cuvant se creeaza prin pierderea unei litere, dar sensul pe care il transmite este nou."

Din pacate comparatia pe care o faci nu are darul de a releva adevarata complexitate existenta in molecula ADN. Pentru asta, ti-ai ales un cuvant foarte convenabil, format din cinci litere. Este necesar de mentionat ca o proteina contine in medie 200-300 de aminoacizi, dar exista proteine care depasesc 20.000 de aminoacizi.

Problema este ca proteinele sunt legate intr-un sistem de interdependenta pentru a asigura functionalitatea celulei. Adesea, mai multe proteine lucreaza pentru realizarea unui scop. Aparitia la intamplare a unei noi proteine nu este suficienta. Ea ar trebui sa se integreze cu particularitatile sistemului deja existent, care este un sistem robust si in general rezistent la deviatii.

Ca sa ilustrez ceea ce am spus, imagineaza-ti cum ar arata analogia ta cu literele, cuvintele si (frazele), dupa ce cuvantul "carte" pierde o litera. Sa luam o fraza pentru ilustratie: "Cine are carte are parte." Dupa "mutatie", ea devine "Cine are care are parte." Observi ca intreaga fraza isi pierde sensul. Chiar admitand ca mutatia s-a facut pe o copie a unei gene (deci informatia initiala, sau cuvantul, nu s-a pierdut), noul cuvant rezultat nu se integreaza in nici un fel cu celelalte si nici nu poate forma o propozitie de unul singur.

Ultimii ani de cercetari in biologie si biochimie au relevat existenta unor sisteme complexe ireductibile in alcatuirea organismelor vii. Aceasta inseamna ca orice initiativa de a descrie o varianta simplificata a unui astfel de sistem va avea pana la urma ca rezultat un sistem nonfunctional. Implicatia este una foarte serioasa pentru ipoteza evolutionista, care presupune ca toate organismele biologice cunoscute la ora actuala au evoluat prin adaugarea graduala de functii noi. Cum s-ar putea atunci explica existenta unor sisteme care nu-si mai pot desfasura activitatea in lipsa oricareia dintre componentele lor?

Exemple de astfel de sisteme (care nu se pot forma prin mici modificari succesive) sunt: ochiul, functionarea sistemului imunitar, procesul de coagulare a sangelui, flagelul intalnit la flagelate, etc.

Singura explicatie pentru existenta acestora este faptul ca partile lor componente au fost puse in functiune simultan, formand un intreg functional.

Subiectul nu era/este consacrat bisericii ortodoxe romanesti si nici discutiilor despre ierarhii sau preotii acesteia. Te rog sa iei in calcul acest aspect pt. a nu face din tema aceasta un loc de discutii inutile si controversate despre sfintenie si cuviosie.
Am sa-ti dau totusi si unele raspunsuri la afirmatiile tale fiindca mi se pare a fi important sa clarificam anumite probleme inainte de a trece la altele. Ai dreptate in unele privinte. Au existat (poate mai exista inca) preoti care nu-si merita haina de lideri spirituali. Insa in ce ma priveste pe mine direct si personal nu-mi fac din condamnarea si judecarea lor o "religie" personala. Cred ca a sosit vremea sa nu mai stam in poarta ca sa ne uitam la cine trece pe drum sau la ce face vecinul in ograda lui! Fiecare va da seama de ceea ce face, mai devreme sau mai tarziu. Nu trebuie uitat faptul ca in cei 50 de ani de comunism ateu au murit sau au infundat puscariile mai multi preoti si calugari ortodocsi decat catolici sau protestanti. Nici eu nu vreau sa ofensez pe nimeni, au fost cazuri si cazuri. Dar nemeritul, in viziunea mea, pt. aceste ticalosii nu apartine bisericii ortodoxe care, oricum am interpreta noi, n-ar fi avut nici o putere atunci sa intervina in vreun fel. Ea a incercat sa se apere de propaganda comunista si de "persecutie" cu mijloacele ei simple de care a dispus. Nu s-a aparat intotdeauna asa cum poate ar fi trebuit, sau cum ni se pare noua acuma, la trecerea atator ani de la evenimente. Insa rezultatele erau intotdeauna imprevizibile din cauza regimului care isi infiltrase peste tot "geniile" raului. Asa ca astfel de specimene au intrat si in randurile preotesti tocmai pt. a sustine cauza totalitara a regimului. Ce vreau sa spun e ca acesti oameni nu reprezinta biserica ortodoxa si sfintii ei. Atat si nimic mai mult.

Spui ca timp de 60 de ani a fost alaturi de stat... Din cate cunosc eu, biserica se roaga intotdeauna pt. bunastarea neamului romanesc si implicit pt. luminarea mintii conducatorilor nostri, nicidecum pt. bunastarea liderilor atei pe spinarea saracilor si obijduitilor. Si eu n-am auzit pe nici unul dintre cei care au patimit prin lagarele acelea de exterminare sa condamne pe patriarhul Romaniei sau conducerea bisericii pt. relele suferite. Toti au aratat cu degetul spre regimul totalitar si unii chiar au laudat unele eforturi facute de ortodocsi in stoparea distrugerii bisericilor si a comunitatilor de credinciosi. Tin sa precizez ca am citit acum ceva timp in urma o carte in care se arata raportul victimelor din perioada stalinista (preoti, calugari, crestini de rand...) si numarul bisericilor sau manastirilor distruse. Apoi am facut o comparatie (pastrand proportiile, bineinteles) cu cele de la noi in perioada comunista. Rezultatele au fost extrem de graitoare: daca-mi amintesc bine, in timp ce la noi au fost distruse sau avariate (ori lasate in paragina) doar cateva zeci, la rusi au fost distruse cu tunurile si tancurile (sau transformate in depozite, grajduri, camine culturale, discoteci s.a.m.d.) mai bine de 80% dintre locasurile crestine. In paralel cu aceasta numarul preotilor si calugarilor a scazut dramatic din pricina prigoanei. Ceea ce nu s-a intamplat la noi. Este un paradox fiindca desi Romania a fost supusa in permanenta unor puternice presiuni din partea rusilor, regimul comunist (de sub Ceausescu si dinaintea lui) nu s-a lasat nici ademenit, nici infricosat la gandul vreunor represalii de orice fel. Asa se face ca Gheorghiu Dej a murit de mana rusilor (se stie asta cu certitudine azi) iar Ceausescu pare sa fi fost asasinat de o clica ce-si are obarsiile in aceeasi spuza ruseasca. Asta poate explica multe din tainele istoriei moderne.

In ce priveste problema bisericii greco-romane am unele retineri inainte de a face orice alte comentarii. Pari ca stii multe. Atunci trebuie sa stii si faptul ca in timpul "Uniatiei" care s-a facut in mod barbar si brutal din dorinta catolicilor de a-si intari filonul in zona Marii Negre, au murit cateva mii de romani, preoti si crestini deopotriva, care n-au vrut sa-si lepede credinta si sa alerge cu bratele deschise la tronul papal. N-am nimic cu crestinii catolici, tin la ei ca si la ortodocsi. Numai ca niste purtatori de inele si de robe rosii au incercat (si in buna masura au reusit) sa dezbine biserica romaneasca in Ardeal si pe cea Romana in general. Asta cu pretul unor sfinti pe care i-a dat in acele timpuri ortodoxia romaneasca- este cazul Sfintilor Ierarhi Ilie Iorest si Sava, mitropolitii Transilvaniei si a Sfantului Iosif Marturisitorul din Maramures; Cuviosii Marturisitori Visarion, Sofronie si Sf. Mc. Oprea de la Miclausi; Sfintii Preoti Marturisitori Ioan din Gales si Moise Macinic din Sibiel . Asta nu inseamna ca BOR s-a facut partasa la uciderea preotilor greco-catolici, din razbunare (cum ar parea la prima vedere). Eu cred ca multi dintre ei au fost f. buni prieteni ai preotilor ortodocsi cu care s-au intalnit in aceleasi lagare. Dealtfel asa-numita participare ortodoxa la crimele impotriva greco-catolicilor pare a fi mai degraba o vina contrafacuta, chestie politica menita sa atraga oprobiul asupra ierarhilor ortodocsi si castigarea de foloase materiale din partea oficialilor catolici. Think about it.

"Ceausescu l-a determinat pe Teoctist sa-i preamareasca 'opera' si sa fie de acord cu demolarea bisericilor din Bucuresti." Cine gandeste asa de superficial da dovada de necunoastere a contextului istoric si social. Este o contradictie, in acest caz, fiindca altfel nu se poate explica in ce sens ar fi putut patriarhul Romaniei sa-i "preamareasca opera" in timp ce slujitorii din subordinea sa erau "exportati" pe rute fara de intoarcere. Insa inteleg insinuarea: Teoctist s-a facut partas crimelor si impotriva propriilor preoti. Ei bine, e ca si cum ai spune ca si-a dat singur foc la "acareturile" sale din dragoste pt. o doctrina atee. Nu apare asta ca ceva fortat? Si Hristos a fost condamnat de liderii evrei ca scoate demonii cu ajutorul domnului diavolilor!

Afirmatiile pe care le faci in continuare nu le mai comentez. E logic ca nu sunt de acord cu modalitatea de abordare a problematicii expusa de tine.

Si acum sa revenim la subiectul initial. Ca sa intelegi mai multe trebuie sa citesti in prealabil documentul cu pricina. Concluziile pot fi desprinse doar din acela, nu din ideile formulate in mintea noastra anterior. Trebuie sa pun intrebarea ce s-a intamplat cu proprietatile private detinute abuziv (inca) de un stat condus de comunisti rasati care au devenit peste noapte revolutionari cu acte in regula?

So far, so good.

Paianjenul intreaba: "Si-atunci cum ramine treaba cu microbii care devin rezistenti la antibiotice in urma pierderii de informatie genetica?!..."

Buna intrebare. Poate ca nu am fost prea clar cand am spus ca mutatiile se fac doar prin adaos.

Codul genetic este format ca si alfabetul din litere. Iata un exemplu usor:
cuvantul "carte", prin pierderea unei litere devine "care". Noul cuvant se creeaza prin pierderea unei litere, dar sensul pe care il transmite este nou.

La fel se intampla si cu codul genetic. Pierderea uneia sau mai multor litere nu inseamna pierdere de informatie, ci aparitia unei informatii noi. Caci ADN-ul mutat produce alte proteine cu structura si conformatie diferita de cele vechi care au alte roluri.

Mutatiile pot fi doar la nivelul unei baze, sau litere din codul genetic ori la nivelul unui cromozom, sau capitol ori volum de carte, daca vrei sa continuam analogia cu alfabetul.

Catarul nu este decat un cal ori un magar care in loc sa primeasca jumate din codul genetic corespunzator, a primit altceva in loc. Putem spune ca este o specie noua.

Pe de alta parte, conservarea informatiei genetice nu este intotdeauna sanatoasa. Multe boli fatale se transmit prin cosangvinitate, cand mutatia genetica este conservata iar doi parinti purtatori au copii afectati. Boala Tay-Sachs, intalnita la evreii ashkenazi este un exemplu clasic.

"...cuvantul 'carte', prin pierderea unei litere devine 'care'. Noul cuvant se creeaza prin pierderea unei litere, dar sensul pe care il transmite este nou.

La fel se intampla si cu codul genetic. Pierderea uneia sau mai multor litere nu inseamna pierdere de informatie, ci aparitia unei informatii noi."


- Dictionarele ofera doua definitii pentru cuvintul EVOLUTIE:

E1 - desfasurare (a unui proces oarecare, fara mentionarea de fluctuatii calitative).

E2 - transformare (de la simplu/inferior la complex/superior!).


Sa revizuim versiunea ta recurgind la ilustratia sugerata de tine: "carte".


Conform definitiei E1, din specia "carte" pot evolua alte specii,

a. prin combinatie de informatie:

"creta",
"creat",
"certa"...

b. prin pierdere de informatie:

"cert"
"car",
"ac"...

Desi unele din speciile aparute mai sus pot fi calitativ superioare speciei originare - "carte" - nici una nu prezinta in codul lor genetic vre-un adaos de informatie genetica, inafara de baza data: "carte". (Faptul ca toate aceste specii noi aparute constituie ele insele un adaos la indexul speciilor nu e tot una cu "adaos de informatie genetica", asa cum interpretezi tu in comentariile tale precedente! Adaos de informatie ar fi eventual

"cartel",
"clarinet",
"articole").


Conform definitiei E2 (simplu>complex), "carte" reprezinta deja o forma de materie vie complexa, mult evoluata fata de cea mai simpla forma de viata... cu o cantitate de informatie din care e posibil sa se piarda ceva, pentru ca are din ce sa se piarda. Intrebarea este, cum a aparut specia "c" (stramosul "primitiv" al lui "carte")?... Prin pierdere de informatie genetica?... Din ce?!"... Cum a aparut dupa aceea "a"... "r"... si asa mai departe?... (Vezi obiectia lui adriang, #33383,on Fri, 14/01/2005 - 23:13...)...

..te contrazici in tot ce ai scris si,in plus nu stii despre ce ai scris.Ai incercat sa-ti explici cumva ceea ce ai trait si de ce simti atata durere,sau ai simtit.Nu am avut rabdare sa citesc pana la sfarsit,dar banuiesc ca era la fel de monoton ca si inceputul.Iubirea nu e ceva ce iti poti explica in totalitate,nu e ceva ce iti explici din carti citite.Carti scrise de oameni ca si noi.Iubirea nu e numai pentru intelepti,ea poate fi simtita si de oamenii simpli,chiar cred ca pot spune ca ei sunt mult mai intelepti in iubrirea lor decat cei care cauta sa inteleaga sensul iubirii.Ei nu cauta explicatii,nu se cramponeaza de explicatii desarte,ci doar o simt si o traiesc.Intreaba un om simplu ce e iubirea si banuiesc ca iti va spune ca nu stie.Dar o traieste.Nu poti explica decat foarte vag notinuea de iubire.Restul sunt doar statistici.Urasc sa incerc sa-mi explic iubirea prin randurile unui "om de carte" .Nu ma pot indragosti doar prin prisma a ceea ce stiu despre iubire si sa ma astept sa fie exact asa cum o explica cineva.Iubirea depinde la om la om si de la pereche la pereche.
Dar,parerea mea este asta..gresesti flagrant..iubirea este ceva neasemuit,exista inca de cand oamenii au inceput sa aibe discernamant,este cel mai minunat sentiment de pe planeta,sentiment ce nu poate fi distrus nici de cel mai mare rau al acestei lumi desarte,noi.Noi suntem cel mai mare rau si prin rautatea si deseratciunea noatra patam chiar si iubirea.Iubirea poate fi orice,dar explicata in totalitate nu.Iubirea este dincolo de toate sacrificiul de sine,atunci cand doua persoane se iubesc nu mai este cazul sa incerci sa-ti explici de ce simti gelozie sau unele lucruri care nu isi au rostul intro iubire.
Si din nefericire,cred eu,ceea ce ai trait nu a fost iubire,a fost doar o mare deceptie..in termeni foarte populari si nu extrasi dintr-o carte cu un autor celebru,iubirea ta nu a fost impartasita.Imi pare rau pentru asta,data viitoare incearca sa o traiesti cu inima mai mult si sa eviti sa incerci sa iti traiesti iubirea dupa carti.Iar atunci cand vei intalnii iubirea in sensul ei pur ai sa intelegi ca toate cartile din llume nu au reusit sa-ti explice iubirea nici macar cat sa reusesti sa te indragostesti.

lucrurile nu sunt deloc simple in a explica diferite forme de depresie. nu voi da explicatii in acest sens pentru ca nu sunt in specialitate dar...
pot fi cauze fiziologice (ne simtim mai nustiucum si credem ca dintr-o anumita cauza, "stimnoicare", suntem deprimati - e o atribuire) sau cauze psihologice.
in primul caz e usor de reparat. eu ies la o plimbare sau o intalnire cu prietenii si uit de depresie. un film bun sau o carte pot schimba radical starea. somnul e in cazul asta un aliat bun.
in al doilea caz e putin mai complicat. incerc sa vorbesc cu oameni in care am incredere despre problemele mele.
fac o anailza scurta a pasilor pe care i-am facut si incerc sa inteleg unde sunt eu in raport cu lucrurile astea si ce solutii exista ca sa ies din impas. am invatat lucrul acesta si nu e usor sa te aduni in momente dificile. exercitiul e mama studiului.
in ciuda oricaror actiuni de contracarare e posibil sa persiste starea si n-ai ce-i face. atunci ma gandesc la niste repere prezente si a caror stare nu o pot schimba: ma gandesc la soarele care straluceste dincolo de nori, la cate ore mai am pana ma culc sau incerc sa fac un program riguros pe care il respect la secunda (el este atunci cel care imi va ordona viata in ziua aceea si nu am decat sa ma supun lui).
a incepe sa iti plangi de mila poate duce rapid la degradarea starii si afundarea si mai adanca in depresie.
nu vreau sa o contrazic pe Bright, ea are dreptate cu plansul - e bine sa plangi, sa faci sport sau sex in momentele de cadere... te readuc la realitate, dar ea se refera la un anume gen de plans, lucru care transpare din comentariul ei.
Intruderul are si el dreptate. anumite forme de depresie pot fi combatute medical dar trebuie avut grija pe mana cui te lasi. de multe ori psihiatrii sunt mai cretini decat pacientii lor.
exista remedii naturale bune: fructe care te energizeaza, sucuri cu vitamine.

sfatul meu: gateste ceva bun pentru prietenii tai, invita-i la tine si bucura-te ca le place ce ai facut. pune muzica buna, rasfata-te. atentie, alcoolul in exces si tutunul nu fac bine in momentele alea. invata corpul si mintea sa gaseasca solutii pentru aceste situatii.
eu nu sunt pentru solutia cu medicamente: ca la raceala, cu cat te infunzi mai mult cu medicamente, cu atat stai mai rau cu imunitatea.

Confa asta a luat alta intorsatura dar DR ne-a provocat! :) Ia sa-mi dau si eu cu parerea daca tot ii gratis!
E ca si cum tu, Lascar, ai fi un umanist cu bani-cu amandoua deci si in acelasi timp :)-si te-ai gandi asa in gandul tau: ia sa fac eu o casa mare, mare, cu gradina mare, mare ca sa vina lumea sa se bucure! Si construiesti si faci gazon si pui piscina si leagane pentru copii si mese si umbrele si copaci si pasari si la urma zici: veniti si va bucurati dar cu grija adica, nu rupeti crengi, nu omorati pasarile ori nu impuscati fluturii...ceva de genul asta...bun. Si vin oamenii...x, y, z...si trece un timp...La un moment dat te trezesti tu, ganditorul a toate cele, ca x, y, z...incep ei sa decida cine cum cand sa intre...si te scarpini dupa ureche si zici...ei, grozavie!
Asta s-a intamplat in cafenea! Decideau cativa, mereu aceiasi, cine sa ramana, cine sa plece, cine cu cine, cine e destept, cine e prost samd. Ba ca era clona, ba ca era conopida, ba ca nu era destul de respectuos nou venitul, ba era trimis urgent la psihiatri, ba ca nickul nu era nu stiu cum, ba ca avea un ochi intors pe dos...:)))....si tot asa...Si nu-i drept! Si nu-i frumos!
E ca si cum stapanul gradinii vrea sa aiba conopide si vine un gradinar si i le smulge mereu si hotaraste NU! CONOPIDE NU! E absurd...Am dat cuvantului conopida sensul strict...de conopida...Cine a dat conotatii diverse sa fie sanatos!

Raspund intrebarii din blog:
citatul cred ca surprinde un adevar al vietii cotidiene, si-anume fuga de reflectie. Cu mentiunea ca-mi scapa sensul conotatiei "rusinoasa". Si nu "a devenit"...a fost dintotdeauna.

de-acord cu partea din comentariul lui Daniel referitoare la singuratatea temporara si pilotul automat.

In plus, Daniel nu ridica problema homosexualitatii in general, ci in contextul unei biserici crestine. Chiar daca Biblia ar fi o copie la mana a saptea dupa niste mituri antice, respectiva biserica are niste principii. Nu te obliga nimeni sa aderi la aceste principii, dar daca vrei sa fii parte din biserica (si mai ales sa o conduci), trebuie sa aderi. Spuneti-i biserica nebuna, neingaduitoare, conservatoare, cum vreti. Dar asa cum n-ai voie sa intri in slip in biserica, tot asa biserica nu e (sau n-ar trebui sa fie) de acord cu homosexualitatea. Daca distrugerea Sodomei si Gomorei nu sunt destul de explicite in acest sens, nu stiu ce mai este. Norocul e ca pana acum nimeni n-a vrut sa intre in slip in biserica. Cand destui (chiar si laici) or sa vrea asta, o sa se permita si asta prin vot popular.

Deci intrebarea daca homosexualitatea e rea sau buna in general (si daca Biblia este o copie la mana a saptea sau nu) sunt in afara cadrului discutiei. Gene Robinson a fost numit episcop trecandu-se peste legile propriei biserici. Nu te poti supune partial canoanelor unei biserici, nu poti sa o croiesti dupa placul tau. Si asta pare sa duca la o schisma.

Este un proverb care se termina in "... si cu sufletul in Rai, nu se poate". Sa ma ierte Dumnezeu, dar n-am crezut ca o sa-i gasim vreodata o reprezentare atat de materiala.

tipetele mele erau temeinic puse intre ghilimele.
ghilimelele sugereaza, iti reamintesc cu umilinta, ca respectivul cuvant e folosit ...conotativ.
'tipetele' nu erau deci decat sublinieri (vezi posturile mele cand te plictisesti) nu racnete de isterie.

te voi ruga sa-mi faci favoarea de-a-mi raspunde separat atunci cand ma consideri demna de-a-mi vorbi, asa cum fac si eu, de fiecare data cand indraznesc sa-ti scriu.

toate cele bune.

"tipetele mele erau temeinic puse intre ghilimele.
ghilimelele sugereaza, iti reamintesc cu umilinta, ca respectivul cuvant e folosit ...conotativ.
'tipetele' nu erau deci decat sublinieri (vezi posturile mele cand te plictisesti) nu racnete de isterie."

- Preshep...


"te voi ruga sa-mi faci favoarea de-a-mi raspunde separat atunci cand ma consideri demna de-a-mi vorbi, asa cum fac si eu, de fiecare data cand indraznesc sa-ti scriu."

- V-am inclus pe AMINDOUA in "peisaj", deoarece amindoua mentionati chestia cu TZIPATUL (chiar daca nu amindoua il INTREPRETATI la fel)... nu din lipsa de consideratie deci, pentru tine sau Belle.
Daca esti tipul care asteapta atentie EXCLUSIVA voi avea in vedere acest aspect in urmatoarele ocazii...

Multumesc frumos pentru clarificare, acum inteleg. Draga admin, ma tem ca mi-ai interpretat cuvintele gresit atunci cand am scris "cenzura" - eu am folosit cuvantul in sensul lui larg, adica necesitatea obtinerii aprobari unei terte persoane pentru a putea fi publicat. Am convingerea ca nu interziceti publicarea nici unei idei, chiar daca vine in contradictie cu parerile voaste personale, atata timp cat aceste idei sunt exprimate in mod respectuos si civilizat. Acest forum nu ar fi atat de interesant daca ar exista aceste practici. Si parerea mea este ca asta este functia unui admin al unui buletin board, sa mentina o atmosfera civilizata.
Crede-ma, nu am avut deloc intentia sa arat vreo desconsiderare.

"I am only one, but I AM one!"

Eu cred ca nu are ce cauta acest citat in contextul de mai sus. In primul rand trebuie sa recunosti faptul ca Ioan Evanghelistul nu vorbeste de "Cuvant" in sens literal, ci de Cuvantul lui Dumnezeu, adica de Fiul Sau. Aici el vorbeste despre Sfanta Treime si stransa legatura dintre persoanele acesteia.

Faza cu menirea de la parinti... Daca vrei se poate vorbi intr-un fel de menire din partea lor in sensul ca ei sunt primii care ne traseaza cai de urmat in viata, ei sunt prima noastra pilda pe care o avem inainte. Dar ca sa spunem acuma ca suntem meniti prin nume sa devenim ceva sau cineva..., mi se pare o chestie mai mult decat iluzorie. Adica un Traian, nume destul de des intalnit la noi, va avea aceleasi trasaturi cu vestitul cuceritor al Daciei? Sau Remus, sau Sergiu, sau Virgil (de la Virgiliul antic)... Cate ex. nu se pot da? Insa recunosc la randul meu ca ai dreptate in ceea ce afirmi la sfarsitul mesajului tau: "Sigur, importa si educatia in familie, care ar trebui sa fie una spiritualizanta si nu una care sa-l adanceasca pe om in materie, aplatizantu-l cu totul din punct de vedere spiritual." Din acest pdv putem admite ca tocmai de aceea stramosii nostri cautau sa puna nume copiilor in functie de ziua in care s-au nascut, mai exact de sfintii din calendar sau de sarbatorile in preajma carora erau nascuti acestia, ca sa urmeze pe cat posibil pilda lor de sfintenie. Asta se extinde de buna seama la cinul monahal unde numele de botez sunt schimbate cu altele de "tundere in monahism" (si imprumutate tot de la diferiti sfinti), un fel de consacrare inclusiv prin nume.
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.

la un moment dat ni se intampla tuturor cate-o nenorocire asemanatoare, fara ca asta sa insemne ca nu stim sa ne alegem prietenii.

daca omul acela a fost slab exact in momentul in care tu ai avut nevoie de el, nu inseamna neaparat ca nu te iubeste ci ca l-ai prins intr-unul din momentele de slabiciune cand n-a stiut, s-a temut sau n-a fost capabil sa te-ajute.
dupa cum varianta ca nu i-a pasat e perfect valabila.

ar trebui, cred eu, sa te gandesti ce inseamna exact "Avem nevoie unul de altul, in pofida acestei dezertari a lui" si sa-ti explici cu sinceritate sensul lui 'avem'.

eu vad doua feluri de ajutor: unul pe care-l acorzi fara sa te coste nimic si altul care rupe din tine, sinonim cu sacrifciul.

candva, mi-am acuzat prietena care nu mi-a fost aproape in perioada unei lungi convalescente ce-a durat mai bine de un an, fara sa stiu ca, fie si un telefon catre mine (sotul ii interzisese prietenia mea), ar fi periclitat soliditatea casniciei ei, despre care eu nu stiam ca se clatina ...boala mea a tot impiedicat-o sa se confeseze...

cand am aflat adevarul am inteles-o si, desi atunci mi-a fost enorm de greu, acum nu mai vad motive s-o acuz.
in prietenie e oarecum ca-n amor: inima te indeamna sa ierti, daca iubirea exista si mai ales cand simti ca-i reciproca.(:

sfatul meu este: daca prietenia de care ne vorbesti nu este una conjuncturala, daca amandoi ati muncit s-o aveti (mie asa-mi pare) nu-i bine renunti pana nu stii adevarul: e singurul care mantuie.

numai bine!

totusi nu m-am putut stapani sa nu intru in ograda...
sunt la prieteni, ca trebuie neaparat sa lucrez pe un dosar cu strainatatea... ca un facut.. cand n-am internet acasa...

cutia e-mail aol este valabila pana in 25 iulie inclus, asta mi-au spus in confirmarea de reziliere de aol, deci o putetzi folosi inca.. cand o sa am adresa noua, o s-o transmit prietenilor... dar puteti folosi si cea yahoo.fr

belle o cunoaste

poate intru deseara... daca ma intorc la prieteni, pt dosarul meu

Horica,
eu vin, pleci tu...
tu sosesti, sunt eu absenta...
o faci express??? incep sa-ti duc dorul...
zici ca ai nevoie de vacantze? hai in Ro in inceput august... :))

anisia,
fara rautate, eu nu ti-am dus dorul...
si stii pt ce?
sa-ti spun, si scuze c-o fac aici...
pt ca am impresia ca povestesti vrute si nevrute, multe neadevarate,
si ca ceva nu este clar cu tine...ca ai ceva de ascuns...
sa zicem ca organizarea intalnirii noastre in RO mi-a ramas un pic in gât...
inca n-am digerat-o...
eu stiu ca sunt proasta... dar nu apreciez ca cineva, in cazul de fatza, tu,
sa ma considere mult mai proasta decat sunt in realitate...

si pt ca sunt aici... daca mi-ai explica si cartea de vizita pe care am gasit-o din pura intamplare pe anuarul de abonatzi aol.. dar era francofon... ca "femme" nu "woman", si "california", nu "californie"...asta-i romaneste... :))

anisia- california- femme
cu e-mail corespondant "anisia@aol.com"...
este al tau????

Mai RAC, sper sa nu dau cu bata in balta cu comentariul meu la scrierea ta. Comentez si eu, dar fara rea intentie, ca uite asa, mai prindem si noi cate una doua de pe la altii iar in final avem iluzia ca suntem mai destepti.
Miza biologica, oricum ne-am da peste cap, ea e primordiala, e sa ne reproduce. Drept urmare suntem atrasi unii de altele (unii de altii ar suna cam homosexual) animati de instinctul asta primar de a ne reproduce. E bine asa pt ca altfel nu ne-am placea. Problema e ca suntem inzestrati cu ratiune si fata de alte vietati inconjuratoare, intelegem semnificatia actiunilor, faptelor, etc. Nu intru in dezbateri pe tema asta.
Odata cu saltul (indiferent de ce anume l-a generat) de la animal la om, apare o miza mult mai importanta: umanitatea. Nu ne mai reproducem animalic ci cultural.
De ce relationam? Iata o intrebare retorica.
Ce reproducem de fapt?
Eu cred ca miza reproducerii culturale (nu ma refer la cultura generala ci la cea pragmatica... mancat, comunicat, zambit, conversat, etc.) e mai mare ca niciodata.
Avem nevoie de ceilalti pentru a ne recunoaste, identifica, confirma ceea ce suntem. Chiar si cand facem sex, vrem sa stim daca celuilalt i-a fost la fel de bine, daca suntem fericiti si implicit asta ne da satisfactie, am mai cucerit un teritoriu, suntem in top sau dimpotriva am prestat prost si suntem in acele momente niste perdanti.
Nu se reduce totul la sex si nici nu se exclude aceasta componenta. Dupa mine, sexul e de cele mai multe ori un liant, o poarta de a comunica, de a obtine ceva, de introspectie. E drept, pentru unii se reduce strict la un act sexual explicit, vulgar in sens biologic, lipsit de miza. Vulgar nu se refera aici la vreo categorie estetica ci la semnificatie.
Am inteles prima data, in adevaratul sens, ce inseamna comportament sexual departe de granitele tarii, intr-un mediu lipsit de sexualitate, asa cum o percepem noi aici in acest spatiu. Felul in care ne imbracam, cum zambim, cum vorbim, cum ne machiem (nu e cazul meu... din fericire), ce masini conducem, ce glume spunem, cum le spunem, cum ne distram sunt tot atatea moduri de a exprima sexualitatea, chiar daca nu in sensul explicit. Cea mai buna dovada sunt reclamele, majoritatea facand apel la sensibilitatile noastre sexoase. Pana si reclamele la biscuiti se vand la pachet cu acest gen de sex.
Am citit o parte din comentariile la acest articol si astept comentariile voastre.

"Deprimat" este un termen foarte general. Daca luam cuvantul in sensul obiesnuit, nu neaparat ca ceva patologic, grav, ci in sens obisnuit..adica deprimarea aceea de zi de zi, care se citeste pe fetele oamenilor si care se poate accentua, degenerand in diverse - nu ii vad bolnavi dar nu ii vad nici ca pe niste oameni normali. Sunt pur si simplu oameni care nu vad frumusetea vietii, care nu gasesc nici o bucurie, oameni care nu stiu sa traiasca. Cand esti bucuros ti se pare ca ei fac nota discordanta cu tine. Poate ca te simti chiar vinovat cand veti atatea fete prelungi in jur si incerci sa nu mai pari asa vesel. POate a nici nu-ti pasa si iti vezi de ale tale. Poate ca atunci cand esti si tu deprimat te simti bine, simti o oarecare consolare ca nici altii nu sunt veseli, ca nimeni nu zambeste. Ori, daca o face, zambetul are ceva artificial in el...fiindca gura zambeste, dar ochii sunt goi.
Am fost candva foarte deprimata, in adevaratul sens al cuvantului. La fel, am fost si foarte fericita. Nu doar m-am gandit sa termin cu viata, chiar am incercat si era sa reusesc.Parerea mea despre sinucigasi este ca daca o fac, atunci probabil ca au dreptate. La halul in care ajunge un om sa faca asa ceva, are dreptate sa o faca fiindca asta merita. Daca ajungi sa nu mai vezi nici o bucurie si totul iti pare o succesiune de evenimente fara sens, este si asta o solutie. Doar Dumnezeu ne-a dat liber arbitru si daca ar fi vrut sa nu ne putem lua viata ar fi luat masurile corespunzatoare.
Poate e mai important ce intelegi dupa ce treci prin asa ceva. Daca realizezi ca a fost o stupiditate, un scurt circuit al unei minti deviate in acel moment si realizezi ca viata e frumoasa si merita traita din plin...ca moartea oricum va veni si nu vrei sa o intampini ca un las ci sa o imbratisezi ca un om implinit care si-a trait viata, nu sa o privesti ca pe un refugiu....atunci chiar si o astfel de experienta are rostul ei. POate ajungi sa traiesti mai intens, poate ajungi sa simti gustul iertarii, poate redevii uman.

Simplu, pentru tine, inca odata: Lasand la o parte definitiile seci, poate fi comparata prostitutia cu o casatorie din interes material?

Nu.

Casatoria se bazeaza pe interesul material. Daca vrei doar amor, traieste amorul liber si multa fericire iti doresc! problema casatoriei se pune cand cei doi isi doresc un menaj. menaj , iata primul cuvant cu puternice conotatii materiale. apropos de asta, stii ca semnul chinezesc (tot nu-ti placeau tie obiceiurile chinezesti) pentru casatorie este un porc sub un acoperis? de ce n-or fi pus o inima pe un norisor?

tot apropos de asta, imi vine in minte o faza povestita de o buna prietena. cineva a intrebat-o (pe prietena): "ce-ai face daca te-ai indragosti de un barbat sarac lipit? te-ai marita cu el?"
la care prietena raspunde nedumerita: "dar eu nu m-as indragosti niciodata de un barbat sarac lipit."

si completarea mea: prietena nu e nicidecum ceea ce se cheama o oportunista, din contra, munceste din greu si face bani din arta, ceea ce in romania e uimitor. insa i-ar fi imposibil sa ia un sarantoc, adica unul ce nu-i in stare sa faca bani. sigur ca depinde de sistemul de valori, insa pentru unele, un barbat sarac = barbat neajutorat. nimeni nu vrea un neajutorat.

zaraza

Nu ma agat si nu sint un troll, sint asa poate cei care vor sa ne explice totul cu zeul, dar ce explicatii? Prea fara sens credinta ca cineva a creat omul si se ocupa de el si nu vad scopul in a gindi la zeu si zmeu, mai bine la ceea ce ne inconjoara.

Incearca sa aduci argumente la ce spun si la subiect, nu sa ma discuti.

Adrian Fuchs :

Vezi, val-ule ?
Femeia vr'a sa modificheze. Ea nu stie ca atunci deja e altu' si modificat, nu-i mai place. Da' nici ca recunoaste ca ea e cea care a stricat "jucaria" prin ingineriile ei lingvistice. Doar radacina cuvantului poate avea conotatii ... De unde si al treilea x.