comentarii

explicati proverbului nu pune in acelasi loc focul si lina


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
om - de lafemme la: 11/11/2008 17:58:45 - de om la: 11/11/2008 23:50:31 Modificat la: 12/11/2008 00:01:33
(la: Mr. Cafeneaua 2008: Confa Majoretelor)
da-mi voie sa reintaresc ceea ce a spus honey "in caz ca n-ai observat din textul conferintei, aici e vorba despre jocul ala numit Mister, nu despre sarcina si nici despre prostie." si "ia-ti catrafusele de scandal pe o alta conf" :)))

Honey ma iarta, dar acum ca supapele de siguranta s-au descarcat ... chiar este hilar :))

lafemmo, putem discuta relax fara interpretari prostesti ? Pornesc de la proverbul:

esti om cu mine sunt om cu tine = "mi se pare injositor ce faci pentru un OM asa cum te autoproclami". Secret de cafenea, pot fi folosit ca un barometru al tipurilor de discutii pt ca sunt al naibi de reciproc cu orice fel de interlocutor!

-imi ceri sa "poate ca nu esti in masura sa judeci. " o afirmatie/traire a unei persoane. Oare de ce nu se face la fel cu afirmatiile/tairile mele? Oare de ce se face exact ceea ce se critica? Cei care faceau asta isi modificau superioritatea? NU prea suna a suprematie...mai mult suna caragialesc :)))

-exista o acuza ca se implica viata privata a cuiva? NU! Nu este oare tot o implicatie in viata privata a unei persoane cand se spune, "o cunosc in real si nu este asa"? NU se amesteca informatiile din real cu cele din virtual. Cineva care incepe sa ia partea unei alte persoane (din X motive) amintind viata ei privata, oare nu provoaca mai mult si expune si mai mult viata privata? Ce se spune in virtual este in virtual, ce se spune in real este in real si nu intereseaza !!!!

Se poate aplana un conflict ? Da! Cum? Simplu intreband fara corul de intermediari subiectivi si pusi pe harta: "Explica-te ceea ce ai vrut sa spui"! A intrebat cineva asta? NUUUUU! Toti au inceput sa judece comportandu-se ca ... "agresorul" ;). Ex particular: NU am spus, in dialogul meu cu cdsd, ca ma retrag din concurs! S-a interpretat gresit si de aici au pornit 1001 de discutii inutile!

Judecatile din cafenea si demonstratiile astea puerile "nu este asa in viata reala" sunt de tot rasul si nu fac decat sa puna gaz pe CYBER-focul de aici (nu din real). Am avut un dialog cu cineva care imi spunea ca daca eu si thebrightside ne-am intalnii ne-am schimba opiniile unul despre altul. Am spus ca nu vreau sa ma intalnesc pt ca nu am o impresie buna despre ea in virtual. Mi s-a replicat ca am idei preconcepute. Am replicat ca ideile preconcepute le-as avea daca as vrea sa ma intalnesc in real cu ea. Mie imi ajunge ceea ce vad in cafenea si aici nu pot spune ca am idei preconcepute!

Finalul se vrea un mesaj de relaxare a "admiratorilor" mei care nu au facut decat sa intarate pe aceasta confa!

Thebrightside, ar fi stupid sa motivez ca tu ai inceput prima pt ca nu vreau sa intru in acel patetic BA TU! Deci, cauta sa ma eviti pt situatii/dialoguri nelogice/le plezneala din cafenea. Sunt lucruri/confe logice care nu lasa loc de patos si in care exista doar ADEVARAT sau FALS. Bineinteles ca o sa fac la fel, doar esti om cu mine ca sa fiu om cu tine!
Incepand de acum promit sa nu mai fac nicio aluzie fata de comportamentul tau de pe cafenea de pana acum deoarece cred ca lucrurile sunt clare intre noi.
Iti recomand ca daca cumva (never say never) se intampla sa ai neclaritati despre vreun comentariu de-a meu despre care crezi ca te-ar privi, sa ma intrebi direct fara corul de intermediari...dispretuiesc atat de mult haita lasha incat iau foc instantaneu si risc sa fiu subiectiv :)))


#361482 (raspuns la: #361339) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
din Foisorul de Foc - Inventia lui Adrian Nastase - de Catalina Bader la: 21/01/2004 05:36:03
(la: Romania si Comisia Europeana)
Guvernul Nastase sustine ca a inventat reforma cu efecte pozitive pentru populatie. Anuntul, facut de primul-ministru seara tirziu la un talk show popular, nu a fost insotit de explicatii lamuritoare, ci transmis ca atare, sub forma de clip publicitar, din care oamenii urmau sa inteleaga ca guvernul PSD ii duce in Europa, pastrindu-le locurile de munca. Reforma cu stringerea curelei este o prostie, sustine premierul in avint electoral, invocind din nou cresterea economica, unul dintre putinii indicatori cu care se poate lauda cabinetul Nastase, dar care nu se vede in buzunarele muritorilor de rind. Primul ministru nu explica, insa, in ce fel s-ar putea face reforme economice, fara sacrificii, pentru ca reformele inseamna inchiderea intreprinderilor nerentabile sau a celor cu datorii mari la buget. Inchiderea marilor datornici duce la disparitia unor locuri de munca, cu scaderea popularitatii partidului de guvernamint. De aceea, Adrian Nastase aplica din nou dublul discurs: unul pentru Uniunea Europeana cu care Romania ar vrea sa incheie negocierile in acest an si, evident, sa primeasca si calificativul de economie de piata functionala: nu exista nici o incompatibilitate intre reforme si anul electoral. Si un discurs paralel pentru linistirea electoratului: nu stringem cureaua.
Adrian Nastase vrea sa impace si capra UE si varza electorala, desi daca ar pune pe primul loc interesele nationale, cum se lauda, ar fi normal sa renunte la varza electorala pentru a reusi sa treaca de filtrul european cu capra autohtona. Dar dl. Nastase nu se multumeste cu putin, mizeaza pe o decizie politica a Bruxelles-ului si crede ca Romania va incheia negocierile de aderare pina la alegeri si ca raportul de tara pe care il pregateste UE va fi bun de aruncat pe piata campaniei electorale. Exista, totusi, destule semnale care ar trebui sa-l ingrijoreze pe Adrian Nastase, si, poate, sa-l determine sa-si mute toate ouale intr-o singura traista. Dar primul-ministru nu este omul sacrificiilor nationale, el vrea mai degraba sa aiba puterea, sa fie important. Cu orice pret, chiar cu pretul pacalelilor care depasesc granita. Primul-ministru dispune de o tehnica experimentata si are in plus citeva idei noi pentru a ne convinge ca poate cloci si oua electorale si oua europene: restructurarea guvernului pentru adaptarea acestuia la cerintele UE, infiintarea fotoliilor pentru doi viceprim-ministri, unul responsabil de economie si altul de probleme sociale. Cu alte cuvinte, unul care sa fie responsabil de reforma pentru vitrina europeana si altul care sa inventeze masuri rapide pentru reducerea saraciei si sa raporteze cit mai des ca guvernul PSD a mai gasit o formula de mituire a electoratului.
Inventia premierului Adrian Nastase intitulata “reforme cu efecte bune pentru populatie” face parte din arsenalul propagandistic bine pus la punct de aparatul sau care lucreaza la Palatul Victoria pentru PSD. Inventia dlui Nastase poate fi citita si la Bucuresti, si la Bruxelles, dar nu poate fi crezuta nici aici, nici acolo.

picky - de carapiscum la: 13/09/2006 06:46:30
(la: DUMNEZEUL DUMNEZEULUI - MINTEA OMULUI)
Pentru un om care se dă atotştiutor şi stăpân pe cunoştinţele sale teoretice (ca şi pe misterele vieţii), ai dat dovadă de superficialitate, şiretenie şi rea voinţă răspunzând în doi peri. Asta ca de obicei, ceea ce dovedeşte o dată în plus că tu nu vrei cu adevărat să înţelegi ceva la subiectul ăsta, ci să-i educi pe ceilalţi. Aferim boieri dv-stră!

O să le iau pe căprării şi-o să încerc din nou să-ţi expun un punct de vedere, de data aceasta luând răspunsurile tale ca mărturii scrise.

1. Eu: „când anume în istorie L-a proiectat mintea omului pe Dumnezeu?”
Tu: „de îndată ce i-a ucis pe d-alde Zeus sau Baal-Amon.

În primul rând nu înţeleg un lucru: ăştia de care aminteşti tu n-au fost consideraţi dumnezei? Şi atunci pe ei cine i-a proiectat? Şi pe cei dinaintea lor cine anume i-a inventat? Eu ţi-am pus o întrebare simplă la care n-ai putut răspunde logic şi coerent. Puteai foarte uşor să admiţi că apariţia ideii de Dumnezeu se pierde în cele mai îndepărtate timpuri ale istoriei şi nimeni n-are o dată stabilită pentru aceasta. Ştiinţa zice că încă n-are toate datele necesare formulării unui răspuns concludent şi se foloseşte de şiretlicuri nu prea „ortodoxe”(de obicei scuze imbecile) pe baza cărora ne bagă în şi mai mare ceaţă. Dpdv logic se poate explica totuşi de ce ştiinţa încă n-a reuşit să descopere care este punctul zero al omenirii când fiinţa umană a fost înzestrată cu ideea despre Dumnezeu: acest punct zero nu există! Pe axa timpului ideea de divinitate a existat din totdeauna. Dumnezeu fiind de natură spirituală nu-şi putea găsi locul decât în sufletul omului, adânc sădit în inima sa.

În altă ordine de idei, ca să nu uit înainte de-a trece mai departe, cine anume i-a ucis pe zei? Dacă ai să-mi zici că Dumnezeu, ei bine n-am să te contrazic. I-a dărâmat pe toţi fiindcă a fost unicul Dumnezeu adevărat. Dar apoi se pune întrebarea firească: cum să ucizi nişte zei, mai ales dacă sunt plăsmuiri omeneşti? Si ca să scurtez, Zeus sau Baal-Amon au apărut relativ recent în istoria universală. Ce s-a întâmplat cu primii zei, unde au fost ăştia îngropaţi? Sau poţi să-mi dai numele primului zeu inventat de oameni?

2. Eu: „de unde a avut omul cunoştinţele şi pregătirea intelectuală necesare acestui proiect care avea să-i schimbe viaţa? Cu alte cuvinte unde a găsit zestrea de informaţii necesare creării artificiale a acestui supra-om?”
Tu: „conturarea divinităţii trebuie să fi fost o acţiune colectivă derulată în timp.”

Frumos spus, sună aproape poetic. Conturarea divinităţii… Dintr-o dată te referi la o singură divinitate, nu la mai multe. Păi de ce a fost nevoie de asta, atributele cu care a fost înzestrată iniţial nu erau de-ajuns? Adică a venit un nebun şi-a zis: să inventăm un dumnezeu! , apoi s-au adunat fraierii şi-au adăugat câte ceva în aşa fel încât să le placă tuturor? Şi de ce s-au oprit după aia, nu mai era loc pentru alte atribute, devenise dintr-o dată perfect? În primul rând că omenirea este limitată şi imperfectă, deci cum avea să înzestreze ceva cu perfecţiune? Acţiune colectivă… Fă-mă să înţeleg un lucru: la proiectul ăsta a participat un colectiv condus de anumiţi tovarăşi şi pretini de breaslă puşi pe şotii? La fel cum fac ăia acum la NASSA? Şi cât le-a trebuit să-si termine proiectul?

Dacă admitem că omul se trage din regnul animal, e curios cum poate cineva crede că o fiinţă inferioară, coborâtă din copaci, a ajuns la stadiul acela de conştienţă şi de conştiinţă proprie care i-au cerut să inventeze o fiinţă superioară lor. Vreau să zic, de ce dintr-o dată au simţit nevoia de divinitate, ce simţăminte, ce trăiri interioare le-au dictat să inventeze un dumnezeu? Teama? Teama de ce: de bătaie, sau de lipsa bătăii? Mai exact frica de a nu avea un dumnezeu care să le facă dreptate după nişte legi superioare. Oare omul se teme de bătaie sau asta îl incită şi mai tare? Pedepsirea este folosită peste tot în lume şi în zilele noastre. Dacă oamenii se pedepsesc între ei după anumite legi, de ce n-ar face la fel şi Dumnezeu după legi superioare?

Dar ca să revin la întrebările iniţiale şi să-ţi răspund totodată, în intelectul uman n-ar fi avut de unde să răsară dintr-o dată nici măcar o idee vagă despre Dumnezeu dacă n-ar fi existat mai dinainte în mintea sa un sâmbure. A admite contrariul înseamnă să dezvoltăm un pom din nimic, înseamnă să credem că sâmburele este crescut de rădăcina pomului şi nu invers.

3. Eu: „de ce ar fi proiectat un Dumnezeu inexistent ca să se închine Lui?”
Tu: „de ce creaza tata un bau-bau?”

Răspund mai întâi întrebării tale: pentru că nu exista, de aia îl creează, îl inventează pe bau-bau. Deoarece Dumnezeu există, nu trebuie inventat. Dar probabil că aşteptai să-ţi răspund aşa: ca să-l facă pe copil să se teamă. Ştii ceva, s-a demonstrat de multă vreme că părinţii care procedează aşa greşesc total fiindcă induc odraslelor lor stări de sporită angoasă şi nervozitate, nicidecum de cuminţenie. În plus, odată încuibărit în mintea şi sufletul lor sentimentul de frică au tendinţa de a greşi mai des- tocmai pentru că le e frică să nu greşească. Mulţi dintre aceşti copii ajung să se teamă şi de propria lor umbră. Şi apropo, tu faci comparaţia asta plastică între Dumnezeu şi bau-bau vrând să arăţi că oamenii se tem de El la fel? Te înşeli, cei ce cred în Dumnezeu nu se tem de El de frica bătăii, precum greşit se vehiculează peste tot, ci se tem de consecinţele pe care le-ar avea faptele lor asupra mediului înconjurător, asupra semenilor şi asupra propriei lor stări sufleteşti. Frica asta nu e frică ci o ruşine interioară care vine din respect şi din iubire pentru Cel ce ţi-a dat viaţa. Ăsta e viermele neadormit care roade în conştiinţa ta, sau altfel spus mustrarea de conştiinţă, remuşcarea. Asta vine odată ce înţelegi că ai greşit şi-ţi vezi sufletul hidos în oglindă, nimeni nu-ţi demontează fălcile. Este o vorbă: te baţi singur. În funcţie de calea pe care alegi s-o urmezi în viaţă, vei suferi sau nu.

Întrebarea pe care ţi-o pusesem are o cu totul altă conotaţie: de ce să te închini unui dumnezeu inexistent când ştii că e inventat de tine? Înţelegi, adică de ce s-ar fi complăcut liota aia de oameni să se închine Lui ştiind că ei L-au inventat? Oare nu pe principiul credinţei stă edificiul teologic? Aşadar cum au putut ei crede în ceva sau cineva creat de ei înşişi?

4. Eu: „cum avea să se închine propriei idei despre o persoană inexistentă?”
Tu: „zeul nu e o persoană ci un contur simbolic de…idee.”

Ce drăguţ din partea ta să pui cele trei puncte de suspensie în propoziţie. Atunci dacă au fost „contururi simbolice de idee” (am trăit s-o aud şi pe asta), cum se face că au avut un chip anume, un chip material? De ce au trebuit să fie reprezentaţi şi material când ei puteau păstra în continuare „intangibilitatea conturată a simbolismului ideatic” (ca să mă exprim conform ideii tale)? Şi te rog să faci o distincţie clară: eu când pomenesc de zei nu mă refer la persoane! Vorbesc de o singură persoană doar când vine vorba de Dumnezeu, unic, personal, creator, universal, bun, drept şamd.

5. Eu: „de ce milioane de oameni şi-au sacrificat viaţa pentru o persoană plăsmuită de mintea altor oameni?
Tu: „de ce oile o urmează pe cea care se prăvăleşte într-o prăpastie?”

Pentru că sunt oi şi n-au minte, nu le-au educat părinţii lor cu „bau-bau”. Dar mai nou se întâmplă la fel în societatea modernă care îşi educă indivizii să fie liberi de-a sări în prăpastie dacă vor, ca să fie diferiţi. Oile care au minte ascultă de glasul păstorului lor înţelept. Celelalte nu mai sunt oi, ci capre îndărătnice. De fapt când oamenii se tem de forţele distrugătoare ale naturii nu-L inventează pe Dumnezeu ci-şi aduc aminte de El!

Răspunzând la întrebarea mea vreau să-ţi spun că nimeni pe pământul ăsta nu şi-ar jertfi viaţa decât dacă ar crede din tot sufletul în idealul pe altarul căruia se sacrifică. A muri în chinurile groaznice în care s-au sfârşit atâţia martiri, spune mai multe decât milioane de cărţi şi de studii antropomorfice laolaltă. De aia zice Fericitul Augustin că „sângele creştinilor a devenit sămânţă pentru noi creştini.” De fapt asta înseamnă adevărata teologie: jertfa de sine pentru Dumnezeu şi aproapele tău.

6. Eu: „de ce nu mai sunt oamenii capabili în zilele noastre să inventeze un dumnezeu nou, ci doar să-L re-inventeze pe Acelaşi Care se găseşte în conştiinţa colectivă a tuturor popoarelor?”
Tu: „nu se pune problema capabilităţii ci cea a necesităţii. Nu mai e nevoie de modelarea unei divinităţi. Oricum sunt destule pe piaţă şi concurenţa este acerbă.”

Cum adică nu se pune problema capabilităţii? Nene, dacă n-ai de unde şi mintea nu te duce, poate să te roadă pe matale la rărunchi de necesitate că tot n-ai să fii capabil să-ţi rezolvi problemele. Adică „piaţa religiei” e saturată… Nu ştiu de unde ai obţinut informaţia asta dar se pare totuşi că oamenii încă Îl mai caută pe Dumnezeu, indiferent ce forme ar îmbrăca Acesta. Că unii sunt sătui, asta e altă poveste. Şi concurenţă acerbă între cine? Între zei sau între oameni, că eu încă n-am văzut nici o luptă între zei sau vreo întrecere la jocurile olimpice între ei.

Şi răspunsul la întrebarea mea este următorul: nu putem inventa un alt dumnezeu fiindcă, oricât am căuta noi, n-am reuşi să înzestrăm pe altul cu mai multe atribute decât cele pe care le are adevăratul Dumnezeu.

7. Eu: „care este rezultatul ne-raportării fiinţei umane la un sistem de valori mai presus de lume? Adică înspre ce tinde omenirea în cazul detaşării de o posibilă formă existenţială a unui bine şi adevăr suprem? Iar dacă există (cel puţin dpdv logic) o formă ideală a binelui şi adevărului, atunci unde este aceasta stocată?”
Tu: „omenirea tinde spre cunoaştere şi explicaţii, în dauna credinţelor.”

Se pare că eu trebuie să centrez şi tot eu să dau cu capul. Tu ai fi bun de politician, numai ei răspund la alte întrebări decât cele care le sunt puse. Ştiinţa nu dăunează religiei în nici un fel, o ajută chiar şi atunci când vrea să demonstreze invaliditatea teologiei. Şi apoi credinţa înseamnă tocmai cercetare. La fel cum a făcut Ap. Toma când a cercetat rănile lui Hristos pentru a se convinge de învierea Lui din morţi. Tu le-ai cercetat vreodată în viaţa ta ca să vii acum să ne vorbeşti nouă ca şi cum ai fi făcut acest experiment? Cum poţi vorbi „ştiinţific” despre lucruri pe care nu le cunoşti?

Şi acum răspunsul la întrebările mele. Decadenţa este rezultatul ne-raportării omului la Dumnezeu. Iar forma ideală a binelui şi adevărului nu-şi poate găsi locul decât într-o formă ideală de existenţă, o formă care nu ţine cont de legile fizice sau de altă natură ale Terrei. Altfel nu pot fi ideale.

8. Eu: „dacă omul L-a creat pe Dumnezeu şi nu invers, întrebarea care se pune este pe om cine l-a creat, că doar nu s-a creat pe el însuşi?”
Tu: „pe om l-a creat…Pithecantropus…”

N-am auzit de el. N-o fi ăsta bau-bau? Dar chiar aşa, de unde le-a venit tăticilor ideea asta stranie de bau-bau?

9. Tu: „chiar faptul că participi la această discuţie e un câştig în sensul că…uzezi de neuroni…”

Aha, eu îi uzez pe-ai mei. Dar tu ce faci cu ai tăi, i-ai dat la spălat? Cum unde? La ăia care spală creiere.

10. Tu: „te înşeli când presupui sau afirmi că nu cred în nimic… Cred în Homo sapiens.”

Şi Homo sapiens ăsta e zeul la care te închini tu? Şi crezi în el fără să-l cercetezi? Ca să vezi că până la urmă e mai deştept oul ca găina. Homo sapiens a evoluat de la stadiul de animalitate la cel superior, de divinitate, şi te-a lăsat pe tine acolo unde fusese el mai întâi. Ciudată mai e şi evoluţia asta.

11. Tu: „te înşeli şi atunci când zici că vreau să uzurpez locul Domnului. O nălucă vag conturată şi imprecis dispusă nu poate să tenteze. O asemenea imagine este de-a dreptul hilară.”

Ba află de la mine că năluca asta e foarte bine conturată, dar e conturată pentru cei interesaţi să o cunoască. Îţi dau totuşi dreptate asupra unui aspect: că nu vrei să uzurpezi tronul lui Dumnezeu. Ce vrei tu e să clatini conştiinţele celor care cred în El. Ne-având conştiinţă şi smerenie în gândire n-ai cum ajunge la tron, decât pentru judecată, desigur. O să stea Homo sapiens la aceeaşi coadă cu tine. Iar atunci când năluca vag conturată şi imprecis dispusă te va întreba foarte precis de sănătate, tu ai să-i răspunzi: păi eu am crezut că eşti Homo sapiens.

12. Tu: „idem când concluzionezi că sunt foarte mulţumit de mine. Nici nu ai habar câte pot să-mi imput…”

Nici nu vreau să am habar. Dar aşa, în treacăt, îţi impuţi faţă de cine? , că nu crezi decât în maimuţa cocoţată în copacul divinităţii. Faţă de tine însuţi? Inutil, asta nu te schimbă în bine. Faţă de alţii? E trecător şi la fel de inutil câtă vreme altora nu le pasă. Aşadar unde îţi este etalonul conştiinţei, cine îţi trasează idealul în subconştient?

13. Tu: „nu lupt împotriva nimănui. Nici nu combat.”

Ştii, iartă-mă că te-am atacat dar eram beat, n-am nici o vină! Sau: crede-mă pe cuvânt că nu eu sunt cel ce ţi-am învineţit fălcile, dar dacă mă superi te ciomăgesc mai rău decât am făcut-o prima dată!

14. Tu: „acel final e posibil doar atunci când apa nu va mai fi udă!”

Acel final e posibil dacă apa se evaporă, adică trece din stare lichidă în stare gazoasă şi prin urmare nu mai e apă ci abur. Aşa că săriţi fraţilor, puneţi ibricul pe foc!
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
Mail... - de Baby Mititelu la: 21/03/2011 18:46:56
(la: Titlu la ora asta? :))

Reteta nemuririi a fost descoperita!

Specialisti din intreaga lume au cercetat zeci de ani fiecare particica a vietii noastre si au ajuns la concluzia ca nu doar "genele bune" ne tin sanatosi pana la 100 de ani, ci si cateva alte mici obiceiuri.

Afla care sunt acestea!

01.

Mananca mai multa coaja de paine!

Ea contine de pana la opt ori mai multa lizina, antioxidant care lupta impotriva cancerului, decat miezul.


02.

Fa sport cu greutati!

Universitatea Michigan a demonstrat ca barbatii care fac antrenament de forta regulat si-au scazut cu opt puncte presiunea diastolica. Indeajuns pentru a reduce cu 40% riscul de atac cerebral si cu 15% pe cel de infarct!

03.

Liber la ulei de masline si otet!

Pune in salata sau in mancare oricat vrei! Cu ajutorul lor vei reduce riscul de cancer, imbatranirea prematura, obezitatea si diabetul.


04.

Ia un supliment de magneziu zilnic.

Vei fi cu 40% mai putin predispus la deces produs de orice fel de afectiune fizica.


05.

Bea opt pahare de apa pe zi, spun cei de la Universitatea Loma Linda.

Specialistii au descoperit ca "bautorii de apa" sunt cu 55% mai putin predispusi imbolnavirilor de orice natura.


06.

Mananca zilnic un grepfruit rosu si, pe cat de des posibil, fructe de padure.

Aminoacizii si antioxidantii din ele te vor ajuta sa previi cancerul si bolile mentale.


07.

Razi mai mult!

Alege o comedie, in locul unui film de actiune sau horror, deoarece o ora de ras iti relaxeaza corpul si mintea indeajuns incat sa se regenereze dupa atacurile de stres.

08.

Casatoreste-te!

Contrar multora care vad viata de familie un iad, specialistii au demonstrat ca persoanele casatorite au o rata de deces mult mai apropiata de parametrii normali, decat cei care au ales burlacia! Prin urmare, datorita confortului psihic si protectiei partenerului de viata, casatoritii traiesc mai mult.


09.

Nu mai duce boala pe picioare!

Cei care isi pun sanatatea pe locul doi si nu se menajeaza in perioada cronica a unei raceli sau altei boli sunt de doua ori mai predispusi la atacuri de cord fatale si la complicatii serioase ale afectiunilor. Daca esti racit, ramai in pat!


10.

Savureaza doua cesti de cafea pe zi, daca vrei sa previi cu pana la 55% aparitia infarctului sau a bolilor cardiovasculare.


11.

Stinge focul din stomac!

Daca suferi des de usturimi in piept, mergi la medic si trateaza-te. Aceste arsuri slabesc puterea inimii, spun specialistii de la International Journal of Cardiology.

12.

Parfumeaza-ti dormitorul cu iasomie sau trandafir, pentru a avea un somn linistit.

Cei care nu se odihnesc corespunzator sunt mult mai predispusi bolilor de inima, mentale si diabet.


13.

Nu sari de trei pahare de alcool pe zi.

Expertii de la Harvard spun ca aceasta este reteta ideala pentru o sanatate curata.


14.

Mananca cinci portii de legume si fructe pe zi.

Sanatatea ta va fi intacta chiar si la varsta de 100 de ani!


15.

Oamenii stresati traiesc cu 20 de ani mai putin decat un om cu o stare psihica normala.

Daca adaugam si fumatul la aceasta formula ne putem explica de ce foarte multi oameni sufera decese premature.


16.

Nu te mai stresa la munca!

70% dintre sinucigasi au ales sa-si ia viata din cauza stresului de la serviciu.

Alege sa fii calm si sa nu iei problemele de lucru acasa. Astfel te vei feri de multe boli mentale.


17.

Fa miscare in aer liber si ia-ti un catel care sa te motiveze!

Vei reduce orice forma de depresie pana la 100%, iar corpul tau se va simti cu 50% mai bine!

18.

Mananca ciocolata neagra, chiar daca esti la regim.

Nu va avea efect negativ asupra dietei tale, iar partea buna este ca patru grame de cacao sporesc eficacitatea inimii cu 33%!


19.

Bea ceai de menta !

Contine antioxidanti puternici care reduc cu 60% inflamatiile organelor si previn aparitia diabetului.


20.

O ora de somn la pranz face minuni pentru trup si suflet.

Efectul lui este imediat, iar remediu pentru boli sau afectiuni mai bun decat somnul nu exista!


21.

Renunta la fumat!

Un pachet de tigari fumat zilnic, timp de 10 ani, iti reduce viata la jumatate!




apropo de plangareti - de desdemona la: 02/09/2004 15:27:13
(la: Plangaretii)
Care e culmea lamentarii ? Simularea sinuciderii! Odata ce decizi ca esti atat de nenorocit incat 'asa nu se mai poate', nimic de facut decat sa incerci o sinucidere (cu cat mai multi martori, si care nu are nici o sansa sa aibe succes)!

Azi dimineata veneam la servici cu tramvaiul, cand vad ca acesta se opreste intre doua statii, unde nu era nici macar semafor. Ce sa fie ? Culmea: o femeie tânara, asezata in iarba intre sinele de la tramvai, cu scopul declarat de a se sinucide. Era imposibil sa nu fie vazuta, era in plin soare si nici macar o tufa n-o ascundea privirii. Tramvaiul in care eram si eu s-a oprit la cativa metri de ea (oricum, merge incet in zona aceea), dar ea nu se dadea dusa de-acolo. Trecatorii incercau s-o convinga sa se traga la o parte, de vreme ce isi 'ratase' sinuciderea, dar ea nu si nu, urla din toata puterea 'lasati-ma in pace'. In cele din urma au ridicat-o un gardian de la primarie (ca era pe-aproape) si doi trecatori mai vanjosi, dar ea tot furioasa ca de ce n-au lasat-o sa moara.

Ma intrebam - oare ce-o fi in capul ei ? Daca chiar voia sa moara, se putea aseza pe linie intr-unul din locurile pe unde metroul-tramvai merge pe sub pamant, prin tunele. Acolo e intuneric, sunt curbe cu vizibilitate redusa, si viteza e mai mare. Nu mi se pare ca asa ar proceda un sinucigas cu simt practic. Mai degraba cred ca voia sa isi planga de mila in deplina justificare, argumentand ca 'am incercat chiar sa ma sinucid' = sunt intr-adevar nenorocita!. Si cu cat mai multa lume imi plange de mila, cu atat mai bine ! Dar instinctul ei de conservare a indemnat-o sa se puna intr-un loc unde aproape sigur va fi vazuta, si 'sinuciderea' va esua. Mi s-a parut mai degraba o comedie decat o tragedie.

De fapt cunosc si eu cateva persoane care se lamenteaza - cu sau fara justificare pentru altii. Problema cu acestia e ca - in momentul in care chiar sufera, nimeni nu-i mai crede. Cand nu-i mai suporti pe acestia, le-o zici clar, ca te-au obosit cu lamentarile lor. Eventual iti iei o 'vacanta' de la prezentza lor. Trebuie sa stie si ei ca rabdarea si toleranta au o limita, si uneori ajungi pana la ea daca le folosesti prea intens.

Daca descoperi tu insuti ca esti un 'plangaret' si iti displace asta (unora nu le displace sa se stie asa) trebuie sa iti schimbi un pic stilul de viata. Iesi in natura cand e soare, danseaza, cânta, gaseste-ti ceva sa te ocupe (de exemplu fa menajul sau calca), fa sport, mananca un ardei iute, uita-te la comedii si gandeste-te la lucruri care iti creeaza senzatii pozitive. Fa un foc si aseaza-te langa el, privindu-l, gandeste-te la alti oameni care au trecut prin incercari mai mari si au invins. Cel mai sigur insa e râsul, gaseste pe cineva care te face sa râzi.

Desdemonovici
Daniela Fefelina - de LMC la: 22/10/2004 18:42:03
(la: Trancaneala Aristocrata)
Sarmale este singura mincare care eu nu stiu sa fac. Mai bine zis, eu nu am facut niciodata. Motivul fiind ca odata cind m-a pus mamica sa impaturesc sarmalele, nu am reusit nici cum sa le impatur. De atunci mie teama sa ma apuc de ele ca sa nu fac vreo prostie. Am sa-mi iau inima in dinti, si am sa iau riscul totusi sa o intreb pe mamica cum le face ea. Zic ca iau "risc" pentru ca daca o intreb o sa inceapa sa rida de mine, pentru ca stie clar ca eu nu fac sarmale, iar chestia cu intrebatul o sa-i porneasca alarmele in cap.

Dar pina o intreb eu pe ea, hai sa-ti spun ce-mi mai aduc eu aminte despre cum facea ea sarmale.

Deci, la compozitie ea amesteca carne de porc cu carne de vita. Intr-o vreme nu punea porc de loc pentru ca eu eram alergica la porc. Nu ma intreba cum face compozitia pentru ca nu sint sigura de ea.

Apoi pe fundul oalei (preferabil oala de tuci --Belle vezi ca acuma stiu cei aia tuci) punea un strat de varza murata taiata foarte marunt. Si aseza sarmalele frumos ca pe sardine in conserva. Deasupra mai punea un strat de varza murata si punea apa cam 3 sferturi din oala, in alte cuvinte sa nu acopere sarmalele. Oala o acoperea cu capacul si o punea ori in cuptor, ori pe aragaz, dar la foc mic. Sarmalele ies cele mai bune daca le faci incet. Adica tre sa le tii pe foc citeva ore. Mamica mi se pare ca le tinea doua ore jumate pina dadea clocot. Dupa aceea lua citeva paturi si prosoape si invelea oala si o lasa asa inca vreo doua ore. Asta facea in fiecare Duminica dimineata. Si-acuma imi aduc aminte ca primul lucru la care ne gindeam cind ne trezeam era sarmale, pentru ca mirosul lor ne gidila pe la nari si asa ne sculam noi Duminica dimineata sa mergem la biserica. Pe cind ne intorceam de la biserica sarmalele erau numai bune de mincat. Mie imi placea alea de deasupra pentru ca peste alea punea o conserva mica de sos de rosii, si eram moarta dupa gustul ala combinat cu gustul sarmalelor. Ti se topeau in gura nu altceva. Si mamica le facea si asa mici de tot cam cit degetul mic de la mina, ca iti intra una in gura. Oricum, eu cred ca secretul se afla in faptul ca ea le fierbea asa mult timp. Dar cred ca mai este un secret, si ala se pare ca este referitor la varza. Nu stiu exact ce facea ea cu varza, dar am sa-ti spun odata ce aflu de la ea.
#25968 (raspuns la: #25904) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pentru Horatiu, Rodi, Happy, Irma, Maan - de HateFree la: 17/07/2005 06:18:51
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
Toate comentariile voastre mi-au venit asa ca o palma peste fatza, toate in aceeasi seara. Ma simt acum ca si cum as fi la gradina zoologica, voi privitorii si eu animalul. Nasol sentiment, dar daca tot am intrat in hora o sa joc pana la capat.

Apropo, stiti bancul cu ardeleanul care se uita la o girafa la zoo? Ei bine, se uita el cat se uita, se mai uita cat se mai uita, dupa care pleaca si zice: "No, asha ceva nu exista!"

Cam asa si pe aici pe la voi. Ce ma face sa ma simt cel mai prost este ca vreti sa "intelegeti" intr-un mod strict rational cum sta treaba cu gay. Daca s-ar putea, ati vrea si o ecuatie fara nici o necunoscuta a chestiunii. Dar nu se poate asa ceva. Si cand se va putea, discutiile noastre vor fi in van.

Oricum, va iau pe rand, ca la scoala (asa m-a invatat mama ca e bine, lol):

Horatiu:

No offence, Horatiu, dar nu pot sa nu incep prin a-ti spune ca ai un limbaj de lemn, omule, cum rar mi-a fost dat sa citesc! Parca ai fi o entitate din alte sfere care nu are pic de carne pe el!!!! Anyway, iarta-mi observatia, dar chiar m-a socat tonul explicit, rigid si quasi-stiintific al comentariului tau....

"Din pacate insa, tu ne spui ca mai sunt si alte diferente, adica un creer de femeie intr-un corp de barbat - am dreptate?"

Nu am spus nimic care sa aduca macar vreun pic cu afirmatia de mai sus!!!!! Reciteste ce am scris, te rog!

"Daca persoana este de sex opus (nu ne-aparat "buna") privirea se intoarce instnctiv intr-acolo si intr-o fractiune de secunda se evalueaza varsta, greutatea, amanunte de infatisare sau/si vestimentare odata cu care - categoria culturala, si oportunitatea unei abordari... Tu, HateFree reactionezi asa la femei sau la barbati?"

La barbati, dar nu intorc capul toata ziua-buna ziua!!! Doar dupa exemplarele cele mai reusite!!!
Desi atunci cand vad o femeie foarte frumoasa si cu tzinuta demna si sigura de sine, intotdeuna imi intorc ochii dupa ea.:))


"esti convins ca cu toata experienta ta homosexuala nu este posibil sa se gaseasca o femeie cu care chimia ta sa fie perfecta?"

Nu, nu sunt convins. Doar ca pana acum nu am gasit-o. Nu stiu ce se va intampla atunci, ar fi stupid sa eman scenarii pt o situatie la care nu m-am gandit inca.

"ne spui ca te-ai indragostit (cel putin o data) de un alt barbat. Cum a primit celalat barbat relatia asta? Era deja homosexual? L-ai abordat tu pe el sau el pe tine? (oare are importanta?)"

Lol, fireste ca era gay, a fost o relatie frumoasa, de atractie reciproca, care a durat vreo 3 ani. Chiar nu conteaza cine pe cine a abordat sau mai stiu eu ce.

"Daca te vei simti atras de un barbat str8, ce vei face? Iti vei lua riscul sa-l umpli de scarba marturisindu-i sentimentele tale? Vei merge mai departe incercand sa-l seduci si sa-i schimbi orientarea? (ce arme ai putea folosi? - o sa-l imbeti?) Vor fi sentimente mai puternice (gelozie) care iti vor intuneca ratiunea? Uneori dragostea respinsa se transforma in ura. Ar fi posibil sa urasti pe toti barbatii str8 de care ai putea fi initial atras?"

Ehe, fara sa-ti dai seama ai atins un punct sensibil al tuturor gay-lor: barbatul str8 din viata lor! The ONE!
Iata cum a fost la mine (e doar povestea mea, nu va pripitzi sa generalizati si sa trageti concluzii, va rog!!!): l-am intalnit in facultate, am fost colegi de an, era superb (e superb), am crezut ca e gay, l-am abordat sa lucram impreuna la un proiect, a acceptat, am descoperit ca EL e str8, nu-i nimic, mi-am zis, oricand exista o a doua sansa, au urmat vreo 5 ani de prietenie apropiata si colaborari profesionale, 5 ani cu gesturi mai mult sau mai putin tandre din partea mea pe care el nu le-a refuzat niciodata, apoi o criza emotionala de-a mea in urma cu doi ani, cand eram intre doua relatii. Criza asta m-a determinat sa-i spun LUI ca sunt gay, mi-a raspuns ca si-a dat seama de mult, plus ca auzise niste zvonuri, i-am spus ca sunt indragostit de el, mi-a spus ca si-a dat seama si de asta, dar ca nu poate face nimic, ma iubeste foarte mult si el, dar ca pe un frate, nimic mai mult, nu poate altfel. Discutia a durat vreo cateva ore, eu, recunosc, am fost putin mai agresiv si emotional, el defensiv si de bun simt, relatia si-a revenit la normal, inca suntem cei mai buni prieteni, nici o scarba la mijloc, nici o greatza din partea nimanui. Amanunt haios pt mine: ceea ce mi-a spus el in discutia pe care am avut-o atunci ca aprecieaza la mine este faptul ca, desi eram indragostit de el, de cate ori am dormit impreuna, niciodata nu am incercat sa-l ating sau, ma rog, sa-i fac alte chestii. Nici macar cand bausem un pahar de vin. Acum, retrospectiv privind, ma mir si eu cum de-am reusit :))))

Iar despre ceilalti prieteni str8-barbati, pai mai toti stiu, direct sau indirect, despre preferintele mele sexuale, cativa dintre ei imi cunosct si bf-ul. Si nu am vazut pe nimeni sa se umple de scarba cand i-am spus, oamenii sunt mult mai umani atunci cand au de-a face cu oameni pe care-i cunosc si nu cu concepte, Horatiu.


"Cum v-ar fi ravasite sentimentele? HateFree: ai o schema pt astfel de situatii? care e reteta ta?"

Lol, nu am reteta pt asa ceva, ar fi si aiurea si inutil sa traiesti dupa retete. Mi s-a intamplat de cateva ori sa mi se spuna de catre o femeie pe care o cunosteam destul de bine ca ma iubeste, dar nu as vrea sa dau detalii despre asta acum. Ceea ce conteaza este ca inca sunt in relatii bune cu majoritatea (lol, suna stupid asa cum am scris, e vorba de 3 femei, 1 ma uraste, pe 2 inca le consider prietenele mele si viceversa).




Rodica, pune-ti broboada pe cap si mainile in sholduri si te pregateste:

"in primul rand nu despre ura e vorba aici. Mai degraba despre indignarea "diletantilor, ignorantilor, bigotilor" samd hetero"

pai intre dushmanie si dispretz, parca prefer prima varianta...iar citatul tau e umplut cu forta ca sa sune bine, eu nu am folosit decat cuvintele speculatii ieftine si diletanti. Si nu m-am referit la tot forumul, Doamne-fereste.

""La ce ne-ar mai fi dat natura si minte si constiinta si de toate daca scopul final ar fi doar propasirea speciei"
Exact de-aia ne-a dat natura minte si mai ales constiita. Natura n-are alte scopuri decat supravietuirea, viata. Scopul tau poate sa fie altul (chiar asa, care e?). Treaba ta in fond."

Pai, conform axiomei tale, toate cuplurile str8 care nu pot avea copii sunt USELESS. Suna aberabt si fascist, nu crezi? Eu sunt de acord ca trebuie sa existe bun simt si buna masura in toate, dar tu deja esti la cealalta extrema!
Cat despre scopul meu in viata asta, mi-e rusine sa-l marturisesc aici. Nu ca ar fi vulgar, dimpotriva, ar parea infantil pentru cinicii de pe aici.

"si cam cat de mic copil erai tu cand te uitai la filme porno? In ce ma priveste pot sa-ti spun acelasi lucru. Cand ma uit la filme porno nu bag de seama barbatul, ci femeia. Si nu sunt lesbiana. Porno e doar porno, nu-ti construiesti viata pe modul in care percepi pornografia."

La 10 ani am vazut primul film porno, la 17 pe al doilea. Primul a fost accident, al doilea si restul intentionat.
Cat despre cum privesti tu la filmele porno nu stiu cat de relevant e, dar intreaba-ti sotul si toti prietenii masculi la ce se uita ei in filmele porno. Si daca vreunul o sa-ti spuna ca la p... tipului care i-o trage tipei, e nasol pentru tine.... E o conspiratie gay la mijloc :)))

"Ar trebui sa te consideri fericit ca te-ai nascut in Romania si nu undeva in Asia sau Africa."

Eu as fi preferat SUA, coasta de est...Desi nici Japonia, in trupele de samurai, nu suna foarte rau (glumesc :))))


""nu am suferit niciodata de fisuri anale (this one was for rodi, lol)"
razi tu, razi... dar fisurile anale si proctitele( ca sa nu mai vorbim de SIDA si de alte boli transmise sexual) , intreaba orice medic, au incidenta mult mai mare in homosexuali decat in teterosexuali. "

lol, pai conform principiului asta, mult mai raspandite sunt afectiunile vaginale (vezi numai chisturile)la femeile str8 decat la cele gay...Sa renunte ele la heterosexualitate doar pt un asa amanunt????

"Asa ca... ce mai in colo si-n coace, nu esti out.Asa-i? Altfel, iti spun sigur ca nu vei mai fi "iubit" mai ales de colege, in sensul pe care l-ai sugerat tu. Interesant ca pui atata emfaza pe cei care te iubesc, parinti, profesori, colege. Dar tu ii iubesti? Iti iubesti parintii?"

Complex. Pe rand: sunt in/out. Mama mea stie (recunosc, nu voit din partea mea a aflat), restul familiei nu stie. Majoritatea prietenilor mei stiu. Colegii si colegele nu stiu direct nici unul, dar indirect toti. Si nu fac nici un caz din faptul ca sunt o persoana carismatica, am vrut doar sa subliniez faptul ca, desi sunt gay, nu eman nici un fel de energii/aure care de care mai negre si urate si ca sunt o persoana iubita si placuta de cei din jur. Atat doar.
Iar despre partea cu iubirea de parinti, daca faptul ca simt sufleteste nevoia sa-mi sun parintii sa-i intreb cum se simt, de ce au nevoie, sa le povestesc ce am mai facut eu si sa-i chem sa-mi vada proiectele publice se numeste iubire, atunci da, imi iubesc parintii.

"Ok, lasand la o parte aroganta cu care, cu putine exceptii, homosexualii care au scris pe acest forum ne-au obisnuit, se intelege din fraza asta ca ar trebui sa ne fie clar din relatarea ta de ce esti tu asa. Ei bine nu e clar, trebuie sa ne spui... e din nastere? din cromozomi, datorita mustelor de otet? datorita incalzirii globale?sau care?"

Atunci cand vorbesti pe tonul pe care vorbesti, sa nu te astepti decat la o reactie de genul: NU, NU TREBUIE SA-TI SPUN NIMIC, TANTI!
Oricum, orice ti-as spune direct eu tzie nu ti-ar folosi decat ca prilej pt o noua dizertatie cu acelasi scop. Asa ca nu vreau sa fiu amestecat in cercul asta vicios al teoriilor sterpe. Prefer sa cochetez din afara.

Cat despre arogantza mea, imi cer scuze, dar e o reactie fireasca la stilul unora tzatzesc (= care nu pricepe nimic ca lumea, ci doar apuca faramitze de ici si de colo si reconstituie universul) de a diseca niste oameni.

Am intalnit gay pe care nu i-am suportat, m-au enervat prin superioritatea tampa sau prin efeminarea excesiva sau prin mai stiu eu ce, dar asta nu inseamna ca trebuie sa-i urasc sau sa-i dispretuiesc. Am trecut peste, am incercat sa-i inteleg si, atunci cand am avut cu cine discuta, sa le si explic ce cred eu despre anumite lucruri. Dar de aici si pana la a spune unui om ca e stricat, e cale lunga.
Daca nu ma insel, nici doctorii nu spun pacientilor lor ca sunt nebuni...Oare de ce?

Un singur lucru, Rodi: Hate Free sau Free Hate sau cum mi-ai mai spus tu inseamna de fapt Free of Hate=HateFree.
Nu sunt asa o persoana inraita si inversunata cum crezi tu, dimpotriva, imi place sa vad partea plina a paharului. Doar ca atunci cand sunt incoltzit, imi scot si eu canini la iveala. Hai sa auzim numai de bine si sper ca data viitoare tonul conversatiei noastre sa fie altul din partea amandurora, ce zici? Pana una alta nu avem motiv de ura, iar eu cred ca nici de dispretz.


So Happy:

Tu nu ai pus nici o intrebare, doar diagnostice. Asta-i si scopul tau in viata, sa infierezi ce nu intelegi, nu?

Intrebare pt op (sau cum se numesc sefii pe aici): Cum e posibil ca o asemenea persoana sa aiba un cont activ pe acest site????? Chiar nu se sesizeaza nimeni? Limita bunului simt a fost de mult depasita...


Irma:

Mersi mult, acum chiar am nevoie! Numai bine si tie! :)



Maan:

"am o intrebare, din pura curiozitate: partenerul tau 'pasiv', atat timp cat se comporta ca atare, se simte femeie?
la randu-ti, il tratezi ca pe o persoana de sex feminin?
incerc sa-nteleg, doar."

Nu.
Nu. Adica nu incerc sa proiectez fatza unei femei peste chipul lui. Fireste ca sunt tandru si dragastos, dar la fel e si celalalt, nu? Ma rog, are violenta satisfactiile ei, dar in cantitati bine dozate&plasate.

De altfel ma indoiesc ca intr-un joc erotic str8 termenii ecuatiei sunt clari: femeia=supusa, barbatul=dominant. Mie tocmai alternarea rolurilor si schimbul de putere del a unul la altul mi se pare excitant, fie el intr-o partida str8 sau gay.

Cat strict despre sex in relatiile gay, as vrea sa repet niste lucruri care s-au mai spus pe aici: cand se pomeneste cuvantul gay, toata lumea isi inchipui doi barbatii, unul capra=pasiv, altul care domina=activ. Nu e deloc asa de schematic. De cele mai multe ori partenerii sunt versatili, iar actul sexual se poate rezuma doar la o masturbare reciproca sau la sex oral. O relatie sexuala gay nu presupune neaparat si sex anal (aici depinde de sensibililatea zonei si de pragul psihical fiecaruia), de cele mai multe ori preludiul si tandreturile premergatoare sunt mult mai intense si exprima mai bine ce simt persoanele alea doua. Eu cel putin asa simt.


Hai sa va mai spun un banc de final, ca tot omul are nevoie si de voie buna, nu doar de incrancenare si scarba (ptiu, na, ca m-ai molipsit, nea Horea, lol).
Ion si Vasile, morti de foame, cu cativa lei in buzunar: Ce ne facem, ma?
Vasile: Ioane, taci tu ca stiu io! Mergem in piata si cumparam de la tzaranci o tzatza de vaca!
Ion: Ei, draci!
Vasile: Taci, ma. Apoi mergem la bufet si comandam tot ce-om vrea noi!
Ion: Asa, da!
Vasile: Si cand or vrea sa le platim, io scotz tzatza asta de vaca, ma deschiz la prohab si pun tzatza in locul dansei. Tu te-apleci repede si mi-o sugi!
Ion: Ei, draci!
Vasile: Tzatza, ma, pa care o tzin in locul dansei.
Ion: Aaa, asa da!
Vasile: Si aia din bufet, scarbiti (lol), ne-or da afara fara sa ne mai ceara nici un ban.

Zis si facut. Si au mancat asa Ion si Vasile saptamani la rand. Intr-o buna zi, Ion, care-si fura toata bataia de fiecare data, zice:
Ma, Vasile, ma, ia sa-mi dai tu azi tzatza aia mie, ma! Ca io m-am cam saturat de cati pumni in cap am luat!
Vasile: Aoleu, Ioane, pai ce crezi c-o mai am? Am pierdut-o dupa prima incaierare!

:)):)):)):))
Hai noapte buna tuturor sau sa aveti o zi buna, dupa cum e fusul orar,
HateFree (=Free of Hate)


#59986 (raspuns la: #59424) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cosmacpane - de anisia la: 27/02/2006 01:24:27
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
bine zici... biete copile
ostenite sunt de zile
lungi de cautat pe drum
un intrus plecat stim cum

de-aia stau si ma gandesc
pe-andreutza s-o scutesc
de pedeapsa si de proba
uite-aici, cu asta vorba:

draga mea surata mica
nu mai trebuie, adica
sa mai cauti lumea mare
un rebel din departare

m-am gandit, si cand o vrea,
cand inima i-o cerea
singur va veni 'napoi
daca-i pasa-un pic de noi

daca nu? ce rost ca'tarea?
s-alergam noi toata zarea
cand lui bine mai ca-i este
unde e...in ce poveste...?

vino-acasa, piticel
si te hodina nitzel
ca tzepusha lemn pe foc
uite-o pun acum, pe loc

si de-acum sa ne gandim
nu-i pacat cand daruim
ci pacatu-i pentru cel
ce uitat-a de-un penel

de un scris, de-o vorba spusa
chiar aici , la masa pusa
si la jarul din cuptor
unde-a ars prea mult un dor...

_____________________________________________________
métamorphoser...
#108387 (raspuns la: #108383) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
draga donquijote - de wp la: 28/11/2006 09:50:13
(la: de ce credeti in dumnezeu?)
Iti dau dreptate atunci cand spui ca poti verifica in mod eficient pe internet surse multiple. Insa atunci cand, tu verifici numai anumite "surse" , mai precis cele prin care tu crezi ca, iti poti sustine argumentatiile, fara sa cauti mai intai sa-ti formezi cat de cat o cunoastere a subiectului dezbatut, risti sa aduci ca argumentatie, orice material care iti pare tie ca este o lovitura garantata pentru partenerul tau de dialog. Te asigur ca nu este asa. Ca intotdeauna, ignori un singur lucru prin care multe din dilemele tale se pot verifica. Practica..
Minunea Sfintei Lumini de la Ierusalim se poate trai faptic, deci, nu cred ca este nevoie sa aducem noi argumente pro sau contra.
Oricum problema credintei nu se rezolva prin a vedea sau nu minuni.
Si in vremea Lui au fost minuni si totusi multi, chiar martori oculari nu au fost impresionati, iar unii care au fost impresionati au gasit fel de fel de justificari pentru necredinta lor. Astazi este la fel.
Iar daca tot vrei sa vezi minuni, uitate in jurul tau, la semeni tai, la lumea care te inconjoara cu toata complexitatea ei, la univers. Esti un om informat probabil, cunosti multe, ai acces la informatii. Insa cu toate acestea nu cunosti extrem de multe, nu poti sa-ti explici si mai multe, dar ele exista, iar ceea ce este mai minunat este ca si tu existi printre ele. Daca nu iti sunt suficiente poti sa te apleci si asupra Sfintei Lumini si asupra altor taine, dar apleaca-te asupra lor cu dorinta sincera de a afla Adevarul. Oriunde si in orice forma s-ar afla el, chiar si pe internet :-). Din pacate, la tine nu vad o cautare sincera , doar polemica de dragul polemici, iar asta nu ajuta la nimic. Toti suntem maestri in a demola, problema este daca suntem capabili a pune ceva in loc.
Insa nihilismul astazi isi traieste apogeul, deci inteleg inclinatia multora de a fi pe val..Si eu am practicat "surfing"-ul.

Genul de argumentatie adus pentru Sfinta Lumina nu are nici un fel de valoare pentru un om care traieste in credinta, iar "Trucul" nu este chiar asa nou precum iti place sa crezi.

#159940 (raspuns la: #159922) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Astoniu - de maan la: 21/01/2007 12:10:06
(la: DUMNEZEUL DUMNEZEULUI - MINTEA OMULUI)
imi deprimi sitemul imunitar cu superioritatea-ti indelung rasadita.
dea domnu sa-ti rasara macar de-o ciorba.

explica NUMAI din punct de vedere biblic ce-i aia "saraci cu duhul" si-ti pun io oala pe foc.
#170263 (raspuns la: #170056) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
alexa - de andre_ la: 09/09/2007 19:51:56
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA - REPRIZA A TREIA)
punem o cafea pe foc
stam nitel si shedem-n loc

ce gatesti diseara?
#233525 (raspuns la: #233520) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Stimata Italia - de Roman Haduch la: 01/01/2008 21:51:55
(la: AN NOU ...)
La comentariul dvs. spun Amin.
Pe primul loc punem credinta. Chiar in acest moment mi-am amintit de Apostolul Pavel care ne vorbeste despre credinta , nadejde si dragoste. si apreciaza ca Dragostea este cea mai de pret. Deci , revin si propun sa punem pe primul loc dragostea .
Dumnezeu sa va binecuvanteze
cititi proverbe capitolul 4 versetul 21
#270017 (raspuns la: #269999) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"am 1400 de DVD URI ? SE PUNE ?" - de cosmacpan la: 06/01/2008 17:51:57
(la: Mushte strivite pe lentila ochelarilor)
se pune, ca am loc la mansarda numa sa nu ceri prea mult ca doar ce-am cumperat porku sa fac si io de-o petrecanie
#271453 (raspuns la: #271424) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mmm - de irma la: 07/12/2009 07:11:13
(la: Retete (iar)....)
am facut cozonaci doar de vreo trei ori. ultima data fix dupa reteta din vechea carte de bucate a sandei marin. au iesit foarte buni. teoretic dintr-un kg de faina iti ies doi, dar formele mele sunt putin mai mici, asa ca mi-au iesit trei. iata reteta:

"COZONACI
1 kg fâină, 7 gălbenuşuri, 4 albuşuri, 300 g zahăr, 250 g unt, 2 linguri ulei, lapte cât se cere (circa 1/2
litru), 1 lingură rom, vanilie. 50 g drojdie, 1 linguriţă rasă de sare.
Se moaie drojdia cu puţin lapte călduţ (nu trebuie să fie fierbinte deoarece drojdia se opăreşte şi nu mai
creşte aluatul) şi o bucăţică de zahăr. Se opăresc într-o oală mică 3—4 Iinguri de făină cu puţin lapte
clocotit, amestecând bine să nu se facă cocoloşi. Când s-a răcorit maiaua atât cât suferă degetul introdus în
ea, se amestecă cu drojdia şi apoi se bate bine până se fac băşici mari. Se presară puţină făină, se acoperă
cu un şervet şi se pune la un loc cald să crească. în acest timp, se freacă gălbenuşurile, întâi cu sare, ca săse
închidă la culoare, apoi cu zahărul pisat sau dacă este tos, cernut printr-o sită fină şi turnat câte puţin
peste gălbenuşuri. Se freacă bine până ce se fac ca o cremă spumoasă. Când plămădeala a crescut destul,
se toarnă peste restul de făină cernută într-o covată şi ţinută la cald, se amestecă adăugând gălbenuşurile,
puţin lapte călduţ şi albuşurile bătute spumă. Se frământă cel puţin o jumătate de oră, aducând aluatul de
pe margini spre mijloc. Se pune uleiul, romul, puţin câte puţin, untul topit, cald, iar dacă aluatul pare prea
tare, se mai adaugă puţin lapte călduţ. Se adună aluatul în covată, se acoperă cu o faţă de masă, se aşază la
cald, departe de uşă sau de fereastră, şi se lasă să crească circa două trei, ore. Când a crescut destul, se
unge mâna cu unt, se iau bucăţi din el, se împletesc pe masa de aluat presărată cu făină şi se pun în forme
unse cu unt. Aluatul nu trebuie să ajungă la jumătatea formei. Se mai lasă să crească tot la cald, se unge cu
ou, se presară cu zahăr grunzos şi cu nuci sau stafide. Se pun la copt (v. pâine 822) la foc potrivit şi se ţin
circa o oră. Când sunt gata, se scot din forme şi se lasă să se răcorească, nu însă la loc rece şi nici în
curent. La frământat se pot adăuga şi stafide fără sâmburi, după ce au fost alese, spălate şi şterse într-un
şervet."

*restul de albusuri (trei) le-am amestecat cu zahar, ca cacao, nuca macinata si esenta de rom. cu asta creme am umplut cozonacii.

*am inlocuit vanilia, cu coaja rasa de lamaie si portocala.
reteta retetelor - de GloriaVictis la: 16/12/2009 13:35:39
(la: Cozonacul perfect)
am gasit-o in cartea lui Radu Anton Roman:

COZONACI MOLDOVENESTI (zisi si BABE RUSESTI)

"Se ia un kilogram de lapte, se pune de clocoteste la foc si se desearta intro strachina mare; se face o mamaliguta foarte vartoasa cu faina picluita de prima calitate, mestecata si batuta cat se va putea mai tare; dupa ce se raceste cat va suferi mana, se pun doua galbenusuri de ou, o bucatica de unt topit cat o nuca de mare, si jumatate kilogram drojdie de bere, cat se va putea mai buna,batuta iar impreuna jumatate de ora; se presara deasupra putina faina, se inveleste apoi c-o fata de masa calda si se lasa sa dospeasca in camera calda in care trebuie sa se framante.

Pana ce va dospi plamadeala, se pregatesc 200 oua, alegandu-se galbenusurile de o parte si 100 de albusuri de alta parte, masurand galbenusul si albusul, trei masuri oua si una de unt, punandu-se untul pe langa foc. Acele 200 galbenusuri se pun intr-un vas cam adanc, se amesteca cu o lingura (polonic) mare vreo 20 de minute si apoi se amesteca cu un kilogram de zahar pulverizat si se bate ca o jumatate ora.

In acest timp se va bate albusul foarte bine ca sa se reduca in spuma alba, si se pune in acel zahar cu ou mestecandu-se foarte bine; acest albus insa se va amesteca cu zahar batut cu ou, cand plamadeala va incepe sa se ridice. Aceasta compozitie se pune intr-o copaie (covata) adanca si se amesteca in ea: razatura de la doua lamai, apa de flori,un paharut de rom alb si 750 grame lapte fiert de mai ’nainte cu vanilie si sarea trebuitoare.

Apoi, punand toate acestea impreuna, se alatura si plamadeala dospita, si se incepe framantarea in copaie, punand faina putin cate putin, fara nici o masura, ceea ce va tine doua ore si jumatate, in care timp se framanta de doi barbati, schimbandu-se pe rand intre dansii, pana cand, cercand aluatul pe mana, nu se va mai lipi. Apoi se pun acele masuri de unt si in timp de o ora sa fie tot untul framantat, batand aluatul de mai multe ori de copaie (covata); se presara cu putina faina pe deasupra si, acoperindu-se c-o fata de masa calda, se pune copaia (covata) pe un loc moale la caldura, unde trebuie sa se lase sa dospeasca, fara a se mai umbla pe usa acelei camere.

In timpul acesta se pregatesc formele, ce trebuiesc sa fie de-un cot de inalte, facute intr-adins pentru aceste babe si despicate in doua, cu incuietori, spre a se putea deschide cand baba va fi coapta. Aceste forme pregatite, unse cu unt, sunt duse in camera in care se afla aluatul.

Se ia din acel aluat, fiind dospit, si punandu-se pe o masa unsa de-abia cu unt, incepem a-l aduna si imparti prin forme, fiind formele asezate langa un loc calduros, si lasandu-1 sa mai dospeasca pana ce se uor umple, se asaza formele binisor, ca sa nu se clinteasca; din acest aluat se poate pune si in alte tingiri, insa prea putin. Sa se ia precautiune ca usile sa nu se deschida de multe ori si sa nu se zguduie.

Dupa ce aluatul creste pana ce-i aproape sa umple forma, sa avem vreo cateua oua batute foarte bine; se ung babele cu penita foarte usor si incet, se pun formele in cuptor cu mana, apoi se inchide cuptorul la gura doua sferturi de ora, fara sa te uiti la ele, iar dupa doua sferturi de ora te uiti in cuptor, si de se prea rumenesc, se arunca cate o hartie uda de-asupra, iar cand sunt coapte, se trage formele afara cu mana foarte incet, apoi se lasa putin sa asude, se deschid formele incet si se scot babele din ele.

Atunci, fiind asternute fete de masa pe perine moi, se pun babele culcate pe acele perine, pana ce se vor reci, umbland foarte rar pe usa.

Bolta cuptorului sa fie cu jumatate cot mai mare decat cele obicinuite, iar cuptorul sa se arza cu stuf sau cu lemne de brad; e de preferat stuful, pentru ca produce o caldura mai usoara si arsura iese de-o potriva in toate partile.

Cand se arde cuptorul cu stuf, se tot amesteca stuful in cuptor, ca sa arda de-o potriva peste tot locul. Cuptorul va arde necontenit, pana ce formele (calupurile) vor fi cu un deget deserte de aluatul babelor, si cand aluatul va fi astfel, se cearca cuptorul cu tarate in modul urmator: se scoate focul, se sterge cu pamatuful ud si apoi se cearca cu tarate de faina ordinara, si cand taratele se rumenesc bine, atunci cuptorul este nemerit. Babele se pun in el foarte incet, fara a se impinge sau a se pune pe lopata, spre a nu se rasturna, ci se pun binisor cu mana.

din "Cartea de bucate" a doamnei Ecaterina colonel Steriad


Cea mai interesanta parte mi s-a parut aia cu cei doi barbati :))))
GloriaVictis - de amari la: 17/12/2009 09:39:46
(la: Cozonacul perfect)
Iata si reteta(cam tarziu,scuze):
1kg faina,7 galbenusuri,4 albusuri,300g zahar tos,250g unt,2 linguri ulei,lapte cat cuprinde(de obicei 1/2l),1lingura rom,vanilie,50g drojdie(nu uscata),1lingurita rasa de sare.
Se inmoaie drojdia in lapte caldut,nu fierbinte si putin zahar.
Intr-o oala mica se oparesc 3-4 linguri de faina cu putin lapte clocotit,amestecind ca sa nu se faca cocoloase=maia.
Atunci cand maiaua s-a racorit (degetul poate fi introdus in ea si nu ne ardem) se amesteca cu drojdia(preparata mai inainte) si apoi se bate bine pana face basici mari.Se presara cu putina faina,se acopera cu un servet de panza si se pune la crescut intr-un loc cald dar nu in inediata apropiere a unei surse de caldura.
Se freaca galbenusurile cu putina sare(ca sa se inchida la culoare)apoi se adauga treptat zaharul si se freaca pana se obtine o crema spumoasa-smantanoasa.
Se pune intr-un vas mai mare(vailing,covata,lighean) restul de faina si se tine in incapere,la cald pana maiaua creste.
Albusurile se bat spuma dar inainte li se adauga un varf de cutit de sare.
Cand maiaua a crescut se pune in vasul mare peste faina,se adauga albusurile,laptele caldut si se framanta cel putin o jumatate de ora aducind aluatul de pe margini spre mijloc(nu batandu-l sau impungandu-l cu degetele---ca la paine).Apoi se adauga putin cate putin uleiul,romul,untul topit(daca aluatul devine prea vartos(tare) se mai adauga un pic de lapte caldut,vanilia,daca se doreste se pun stafide(spalate dar sterse,uscate).Dupa ce toate cele au fost bine incorporate se aduna aluatul la mijlocul vasului,se acopera cu un servet si se lasa 2-3 ore la caldura departe de usa sau fereastra.
Dupa ce a crescut destul se rup cu mana,unsa cu unt,bucati ce se impletesc pe tabla de aluat presarata cu faina,apoi se aseaza in forme unse cu unt---aluatul nu trebuie sa ajunga la jumatatea formei.Se lasa din nou sa ceasca la cald,dupa care se unge cu ou,se presara deasupra zahar grunjos(obisnuit) nuci(anterior prajite-n duba si curatate de pielita amara,taiate julien)sau stafide(tinute cateva ore in sirop+rom apoi stoarse).
Se pune in duba,la foc potrivit cam o ora.Dupa ce s-au copt se lasa sa se raceasca-n forma dar nu in curent de aer rece.

Cozonac economic:1kg faina,3 oua,260g zahar,3 linguri ulei,lapte aproximativ 1/2l,1 lingura de rom,vanilie,50g drojdie,1 lingurita rasa sare.---se prepara la fel ca si anteriorul.

Cozonac cu smantana:400g aluat de cozonac(mai sus preparat) din care se intinde o foaie groasa de 0,5cm si de marimea tavii in care se coace.Tava se unge cu unt si se aseaza foaia pe fundul ei.Se impletesc doua suluri de aluat de grosimea unui creion(pe tabla de aluat) si se aranjeaza pe marginea formei de jur-imprejur apasind capetele cu degetele pentru a se uni.Se lasa la crescut dupa ce se adauga si umplutura(facuta inainte de asezarea aluatului:Se freaca galbenusurile cu zaharul si faina,se adauga albusurile batute spuma,smantana,romul,praful de sare,coaja de lamaie rasa,jumatate baton de vanilie).Dupa ce a crescut,inainte de a o baga-n cuptor se unge marginea de aluat cu ou,se presara peste tot stafide.Se scoate din forma dupa ce s-a racit.
-daca se doreste o umplutura cu branza de vaca dulce---pasca---:500g branza de vaca,3 oua,100g zahar,50g unt,40g faina,1 ceasca lapte,vanilie,coaja de lamaie,25-30 stafide,1/2 lingurita sare.Branza se freaca cu untul si zaharul,se adauga ouale pe rand,apoi sarea,faina,laptele,vanilia,coaja de lamaie,stafidele(in ordinea asta).Se pune-n forma(pe "patul" de aluat de mai sus),se unge peste tot cu ou si se coace la foc mic,se scoate dupa racire din forma.

Sper sa-ti fie pe plac macar una.
#507928 (raspuns la: #507680) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
10 - de Tot Areal la: 26/12/2011 09:00:21
(la: Adâncul rece al nopţii )
Fără să-şi mai poată stăpâni răbdarea, Ramona se ridică, iese din cort şi se apropie de apă. Vântul îi juca jerseul ce şi.l aruncase peste umeri făcându-l să fluture asemeni unui drapel. Se apropie încet atentă la valurile ce se spărgeau des inundând şi stropind un metru iarba până la un metru de mal.
Privi spre cer. Din lună abia se mai vedea jumătate. Era clar că fără lumina lunii, şansele să-l mai zărească scădeau dramatic şi mai rău, se poate ca Mihnea să se rătăcească.
-Raduu...!strigă ea privind peste umăr, încearcă să întreţii focul ăla. Dacă se întunecă de tot, măcar să se poată ghida după foc, să nu se rătăcească prostu’ ăsta, la naiba!
Aude că Radu îi răspunde ceva, dar suierul vântului o împiedică înţeleagă ce anume. Se mulţumeşte şi aşa, întorcându-şi ochii într-o nouă încercare de a străpunge bezna tot mai compactă.
Statura uriasă, impunătoare, răsării din neant asemeni unui munte din apă. Ramona cască ochii într-o încercare de a înţelege ceva, înghiţându-şi reflexul unui ţipăt. Cocoasa neagră, lucioasă, o depăşeşte în înălţime acoperind şi ultimele reflexe ale lunii din apă. Totul pare ireal. Totul se deşfăsoară ca-ntrun fim mut. Chiar şi valurile care i se sparg la picioare nu o pot scoate din paralizia fricii. Valurile cresc. Simte cum apa îi siroieşte pe picioare. Ochii văd, mintea lucrează cu energia unui atac de panică paralizant. Cască gura să zică ceva, dar din gât nu iese niciun sunet, nicio şoaptă. Corpul mare, lunecos, acoperit cu ceva nedefinit e aici, în faţa ei. Mirosul infect de iarbă putrezită îi străpunge nările până în creier. Corpul începe să-i tremure spasmotic. Îşi muşcă învoluntar limba într-un acces împosibil de controlat, în clipa când ochii mari, sticloşi prinse a-i străluci în faţă, aproape, aproape de tot. Mai apucă să simtă, să înţeleagă mirosul, greu, greţos, spurcat, de hoit de putreziciune, apoi valurile păreau a o cuprinde, până la brâu, până la piept, încolăcindu-i-se în jurul trupului ei răpit, strâns, tras inevitabil spre adânc.
Un fulger traversă pe sub nori întreaga întindere de apă. O secundă de linişte. Bruuummmm...!! Un bubuit de tunet acoperă suierul vântului arţăgos repercutându-se cu un ecou sinistru dinspre păduricea înconjurătoare.

Radu tresare speriat. Nu se aştepta la aşa ceva şi inima îi rămase o clipă-n loc. Îşi revine zâmbindu-şi sie-şi de teama ce-o simţi. Priveşte spre cer, dar nu vede decât un întuneric ca de smoală. Copacii nu se mai văd demult, aproape că nici apa lacului nu se mai distinge, auzindu-i-se doar plescăitul valurilor pe mal.
Aruncă încă o mâna de vreascuri peste focul ce pare că dansează sub vânt ca posedat de diavol.
-Ramooo...! Unde eşti fato că nu te mai văd. Ai văzut ce repede a căzut furtuna asta?! Hai înapoi înainte să te ude toată. Las’ că vine el nebunu’ dacă tot s-a pornit furtuna asta! încearcă el să străpungă cu vocea vuietul naturii dezlănţuite.
Nici aude, nici răspunsul ei, şi nici nu o vede. Se ridică şi merge spre mal unde înţelege că pornise ea mai-nainte. Se opreşte brusc când dă de apă mult mai aproape decât se aştepta. De Ramona nici urmă. Se uită în stânga. Nimic. În dreapta. Nimic!
-Ei drăcie! strigă el, zâmbind în colţul gurii. Mă, voi sunteţi vorbiţi să mă păcăliţi pe mine?!
Nu primeşte niciun răspuns. Încet, încet, teama şi stupoarea pune stăpânire pe el. O strigă, la început încet, apoi din ce în ce mai tare. O strigă disperat fugind orbeşte prin-prejur, fără ţintă. Strigă după ea încercând să acopere urletul vântului. Fiecărui strigăt de-al lui îi răspunde o rafală de fulgere ce scifuiesc nervoase cerul asemeni unui gigantic arc electric, coborând apoi pe pământ vocea lor titanică prin bubuit de tunet. Ploia se porneşte năpraznică, implacabilă, siroaie. Părul ud i se lipeşte de frunte, apa şiroindu-i pe faţă asemeni unor lacrimi scăpate de sub control. Fuge bezmetic bătând aerul cu braţele. Nu vede nimic. Debusolat, se învârte pe loc. Focul se stinge sub puterea ploii cufundând locul într-un hău negru. Ameţit, alunecă. Încearcă să se redreseze, mai face câţiva paşi, dar iarba udă îi fuge de sub picioare. Nu mai simte decât o izbitură puternică la cap, apoi leşină.

După un timp nedefinit se trezeşte. Cu greu, priveşte printre gene. Ochii îl dor, îl înţeapă. Încet, simţurile îi revin. Simte o durere cumplită la cap şi o stare de discomfort de la hainele care îi sunt toate ude. În păr, în ureche, în mâini, şimte consistenţa densă a noroiul şi atingerea firelor de iarbă. Încearcă să se ridice, dar un junghi îi străbate o parte a capului făcându-l să cadă înapoi gemând. Cu greu îşi duce mâna la cap unde pipăie un cucui cât toate zilele deasupra tâmplei. Îşi mişcă picioarele târşindu-le prin iarba murdară. Face un efort şi se ridică pe genunchi.
#626449 (raspuns la: #626448) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
INCUBUS 4 - de Tot Areal la: 18/06/2014 17:09:26
(la: INCUBUS)
De undeva din pădure se auzi o pasăre ciripind şi agitându-se undeva prin coroanele copacilor. Aceasta şi faptul că luna se ivi iar de după nor, acoperind locul cu lumina ei albăstruie, ca de camuflaj, le readuse inima la loc. Nimic nu părea anormal înspre pădure. Liniştea se înstăpâni şi doar vântul ce prinse a adia iar, mişca liniştit frunzele copacilor.
- Şti ceva? Ne-am speriat ca proştii, zice el zâmbind larg, încurajator. Hai să mai punem ceva vreascuri pe foc că altfel se stinge.
- Nu vreau să mai mergem iar, protestează Valentina trăgându-l de mână.
- Nu mai mergem nicăieri. Caută p-aici prin iarbă. E bun orice vreasc, doar să ţinem focu' aprins.
Zicând asta, se lăsară amândoi pe vine bâjbâind cu palmele prin iarba înaltă şi udă după vreascuri rătăcite. Mirosul de iarbă proaspătă şi de pădure parcă se simţea mai pătrunzător ca oricând. Se liniştiră de tot. Era clar, că doar faptul că nu erau obişnuiţi cu viaţa sălbatecă a naturii le dăduse starea de teamă.
Valentina începu să fredoneze încetişor un cântec numai de ea ştiut. Rareş zâmbi auzind-o... Reuşiră să strângă un braţ de crenguţe şi alte vreascuri. Le puseră peste jar şi imediat focul prinse a pâlpâi vesel. Se aşezară lângă sursa de căldură, îmbrăţişaţi, şoptindu-şi vorbe de amor, punctate cu câte un sărut pe buze. Valentina căscă fără de-i trosniră fălcile şi zâmbi cu gura până la urechi.
- Ţi-e somnic, aşa-i? o muşcă el uşor de ureche.
- Un pic...
- Ţi se lipesc ochii. Hai să te culci puţin.
- Singuricăăă...?
- Aici stau. Am grijă de foc, cât mai am ce pune pe el, apoi vin şi eu.
- Nu mă duc fără tine.
- Nu fi încăpăţânată...
- Nu mă duc fără fără tine şi gata, se agaţă ea de el încrucisându-şi mâinile după gâtul lui.
- Atunci şti ce? Mai căutăm câteva vreascuri şi lemne, punem totul pe foc şi ne băgăm la somn. Ce zici, e bine aşa?
- S-a făcut! face ea prinzându-l de bărbie şi scuturându-l în glumă.
Se apucară să caute vreascuri iar prin iarbă, îndepărtându-se încet încet spre pădure. Le trecuse orice teamă. Căutau, când aplecaţi, când pe vine, crengi şi alte bucăţi de lemn. Adunau toate lemnele ce le găseau pe pipăite, fie uscate, fie verzi. Vântul se stârnise. Bătea acum un tare rece dinspre lac. Trestia se îndoia şi foşnea, iar valuri mici se rostogoleau peste mal. Pădurea foşnea şi ea. Nori negri, ca nişte pete se aglomerau pe cer ascunzând iar luna. Din foc, scântei mărunte se împrăştiau tot mai mult duse de vânt, câteva fiind ajungând până în apropierea cortului. Rareş vede şi le stinge călcând peste ele, dar aşa, pericolul nu era înlăturat.
- Vali, cred că trebuie să ştingem focul. Dacă ajunge jar pe cort i-a naibii foc. Vântu' ăsta nenorocit.
Ea se ridică de spate îndreptându-şi spatele şi urechea spre el.
- Ce ai zis?
- Vântul ăsta împrăştie jar şi-l duce spre cort! strigă el. Nu mai aduna nimic, trebuie să stingem focul. Doamne fereşte să se aprindă cortul sau pădurea. Asta ne-ar mai trebui.
Valentina strânge totuşi în braţe mănunchiul de vreascuri şi le aruncă apoi lângă cort.
- Hai că sting focu', zice Rareş aruncând apă dintr-o sticlă peste flacără.
Goli sticla, dar focul continua, să pâlpâie mărunt.
- Mai aduci nişte apă, o roagă el pe Valentina ce tocmai ieşi din cort după ce-şi puse încă o bluză pe ea.
- De unde, că nu mai avem?!
#652097 (raspuns la: #652096) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cind ne referim la Occident p - de (anonim) la: 29/10/2003 01:08:38
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
Cind ne referim la Occident punem la un loc UE (mediteraneean si nordic !), Nord America, Japonia si citiva altii... Si intr-un fel referim printr-o singura notiune culturi si atitudini foarte diferite. Si se poate ca acea persoana care se simte perfect traind in California sa nu se simta bine traind for ever in Roma sau Berlin, de exemplu. Sau viceversa. Poate ca intrebarea trebuia sa fie: daca ai avea 1 mil. EURO unde te-ai stabili ? In Romania sau in alta tara ? De ce ?

Nici o tara nu e perfecta. E drept ca e minunat sa visam la o lume perfecta si sa ne convingem ca ea exista.

De curiozitate, Sergiu, de cit timp esti in USA ?

Nu de alta dar plec de la 2 realitati de bun simt:

1. Nobody and nothing is perfect. Or pentru tine totul e perfect.

2. Nu e usor cind schimbi locul. Nu e usor cind te muti in Romania dintr-un cartier in altul sau dintr-un oras in altul. Sa fie mult mai usor dintr-o tara in alta ?! Hmmm....

E suficient sa ai ambitie si gata ?

Cred ca nu e numai ambitie dar si determinare, puterea de a ramane optimist si a continua, precum si acceptarea faptului ca nu e perfect si nu e usor.

Am auzit de persoane care strangeau (cu greu !) bani tot anul doar ca sa se duca in Romania si sa joace perfecta fericire acolo. Nu cred ca sunt adepta stilului. Succesul se atinge cu destula munca si sacrificii si nu cred ca voi ajunge vreodata sa pretind ca e suficient sa emigrezi ca totul sa fie perfect.

Asa ca inca o data: Sergiu, de cit timp esti in SUA ?
#2497 (raspuns la: #1970) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Unicatul - de relu la: 11/12/2003 23:22:49
(la: Despre fotografie)
Mai e un aspect care nu s-a abordat inca. Faptul ca odata ce s-a facut o poza pe hirtie, este unica, si are o calitate fizica, reala, ceea ce noua, oamenilor ne place. De exemplu multi fotografi celebri au cerut ca negativele lor sa fie distruse dupa ce ei mor. Cu aparatele digitale raspindirea (copierea) unei fotografii e mult mai usoara, care parca o face de mai putina valoare. Si aspectul fizic, tangibil a disparut. Vezi, cind te uiti la un film pe care e imprimata bunica sa zicem, sau mama, sau copilul, atunci stii ca acel film a fost acolo, martor, fizic, in aparat, in fata subiectului. Acel film a fost prezent in acel an, cind s-a imprimat fotografia, iti amintesti unde l-ai cumparat, cit a costat poate, cu cine ai fost... ne leaga cumva intr-un mod mai real de acea memorie care e fotografia. Asta mi-a adus aminte de o poezie ce-am citit-o ieri pe metrou in Toronto (din cind in cind pun poezii in loc de reclame): poezia este despre facutul gemului, ceva de genul: de ne chinuim sa facem gem? ca e mai ieftin sa-l cumparam. De ne chinuim, si ne taiem la degete, si cadem din copac, samd. Pentru ca o sa tinem minte cum l-am facut, si cum am cules fructele, si cu cine am fost, si dulcele gust de pe degete... e o experienta de viata complexa. Pe cind cumparatul de la magazin, desfacerea borcanului, si mincatul, e o experienta triviala. Dintr-o data, fotografia digitala o sa fie ca gemul la borcan din magazin. Dar e inevitabil.

Din pacate, filmul o sa devina un lux al unor amatori si profesionisti care inteleg unicatul acestui mediu. Mie cel putin, o sa-mi faca intotdeauna placare sa-mi iau aparatul meu mecanic, fara baterii, sa invirt obiectivul, sa aud acel 'click' metalic cind apas pe buton. Dar fiecare cu musca lui pe palarie. Deja Kodak a anuntat ca nu o sa mai puna bani in cercetari de imbunatatirea filmului. Publicul dicteaza ce se fabrica in mod major, prin puterea sa de a cumpara. Si publicul vrea comfort in primul rind. Fotografia digitala are locul ei, si tot asa cea pe film. Nu e gresit sa folosesti nici una pentru arte sau amintiri -- depinde ce vrei sa obtii.
Numai bine,
-Relu



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: