comentarii

explicatia proverbului copii pregatesc viitorul parintilor


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Ce este cu invatamintul actual ? - de Qwe la: 26/11/2005 17:45:55
(la: Se scoate la vanzare invatamantul...pret avantajos)
Fara discutie sistemul educational este foarte important pentru viitor. Performanta pe care acesta o poate atinge este dependenta de viteza cu care percepe si se adapteaza la transformarile societatii pe care o deserveste. "Explozia" mijloacelor de informare, a tehnologiilor IT, a condus la o situatie paradoxala : profesorii de acum, din anumite domenii, au fost depasiti de unii elevi. Intr-un sistem educational in care profesorul este (in general) zeu absolut, iar dialogul este o "rara avis" astfel de performante ale unor elevi conduc la o "revolta" a invataceilor, manifestata pe orice cale posibila. In plus, performantele financiare ale parintilor, manifestate strident in multe cazuri, conduc la o stirbire si mai accentuata a pozitiei cadrelor didactice. Baza materiala din scoli este de cele mai multe ori insuficienta pentru o educatie minimala si cu certitudine total depasita. Excelam in pregatire teoretica dar stim cit ramane din ea in memoria tinerilor invatacei. Cu ce se mai stimuleaza atunci interesul si respectul pentru educatie ? Rezultatul este evident. Favorizati de noroc, unii urca scara sociala si ajung in pozitii cheie in care singura preocupare este propria bunastare, de realizat cit mai rapid posibil. Ce va favoriza un astfel de "specimen"? Doar domeniile cu recuperare rapida a investitiilor. Rar vei gasi viziuni "la distanta" in timp la astfel de indivizi. Cultura ? In nici un caz, sau ceva superficial, pentru epatare. O testare a cunostintelor elementare de matematica, la nivelul clasei a VII-a, efectuata printre parlamentari, de un reporter, a relevat surprize mari, cel putin pentru mine. Cine conduce Romania si cum suntem condusi de fapt ? Exista o strategie pe termen lung ? Exista de fapt vreo strategie ? Astfel a aloca fonduri de la buget invatamantului reprezinta o obligatie si nu o necesitate, deci fondurile alocate vor fi mereu insuficiente, la limita supravietuirii. Si asa se inchide cercul. Consecinta ? O vedem astazi si, probabil mai crunt, in viitor.
((((Parinti abrutizati de munca (pentru cei ce au loc de munca), cu posibilitati minimale de urmarire a educatiei copiilor. O societate indiferenta la generatiile tinere (adultii au crescut astfel). Structurarea unei elite, greu penetrabile. Mai trebuie sa apara si tehnologiile genetice de imbunatatire (si manipulare) a performantelor oamenilor. ))))
Solutia ramane tot la grevisti. Daca multi pot fi zapaciti cu cifre aruncate pe hirtie, prezentate pompos in conferinte de presa, nu cred ca este cazul cadrelor didactice. Au rabdat si, in special, AU INTELES MEREU ca pot afecta generatiile tinere. Si si-au vazut de treaba. Primul ministru viseaza numai la conspiratii din partea PSD, dar uita cit de eficienta a fost, pentru linistirea spiritelor profesorilor, anuntul de rezolvare a revendicarilor minerilor. Si de fapt cit cer profesorii ? Un calcul simplu conduce la o valoare de maxim 50 de miliarde ROL, in doua transe. Iar pentru parlament exista oricat de mult. 18% in plus la salariu este foarte mult si se va darama economia nationala. Politicantii astia chiar ca au uitat matematica elemntara. Daca 50 de miliarde pot darima economia nationala, in ce tara traim azi ? Unde ne-au adus de fapt ?
Se vehiculeaza mereu banii din proiecte ca o completare la bugetul educatiei. Din cite stiu putini au acces la ei, iar beneficiarii reali tot prin paturile politice sau la clientii lor se gasesc. Deci profesorii tot "praful de pe toba" il vor primi. Cu o patura sociala mai putin educata poti sa te joci astfel, dar nu si cu profesorii. Ar fi trebuit sa stie acest lucru politicienii nostri. Se cred unsii lui Dumnezeu si uita unde-si au radacinile.
copii - de donquijote la: 23/05/2005 01:15:48
(la: Divortul)
mai mult de o treime din prietenii copiilor mei au parinti care locuiesc la adrese diferite. deci incepe sa cam devina norma...
uneori binele copiilor nu e sa aiba amandoi parintii sub acelasi acoperis, ci sa creasca intr-o atmonsfera 'sanatoasa'.
inca ceva, copii nu te impied - de Calypso la: 23/12/2005 10:00:51
(la: "Copiii tai unde sunt?")
inca ceva, copii nu te impiedica in cariera, din contra...

eu am numai un copil, nu-mi este greu; sunt modalitati de garda...
cunosc cupluri cu 3-4 copii si amandoi parintii cu cate-o cariera stralucita in diferite domenii....

lor le e mai greu dar au invatat sa-si organizeze totul f bine;
singurul avort nejustificat - de donquijote la: 11/01/2006 17:06:19
(la: Da sau nu pentru avort?)
este cel legat de sexul fatului: parinti vor doar baiat sau doar fata. in rest nimeni nu face avort de flori de cuc.
fiecare justificare e mai puternica decat orice morala care o faca altii. pentru ca acesti 'altii' nu sunt dispusi sa plateasca un taxe suplimentare catre stat doar ca sa asigure o viata normala mamei si copilului (saluriu intreg timp de 1 an si gradinita pe gratis pentru mamaele care lucreaza ca in scandinavia).
pot sa pariez de exemplu ca cercurile conservatoare care se opun avortului in USA sunt acealeasi care se pronunta pentru reducerea ajutoarelor sociale si nu-i intereseaza nici cat negru sub unghie soarta viitorului copil.
intrebare catre toti care se opun avortului: este careva din voi dispus sa plateasca +20% taxe ca sa se poata subsidia existenta copiilor la care parintii 'renunta' pentru ca nu-i pot creste in conditii normale? sau costul social al intretinerii celor cu deficente mintale sau fizice?
cine nu, sa lase ipocrizia deoparte..
Sa trebuiasca sa alegi unul s - de Honey in the Sunshine la: 07/02/2006 20:21:07
(la: Ati adopta un copil?)
Sa trebuiasca sa alegi unul si sa stii ca ceilalti vor ramane acolo?
Da... ai dreptate... e mai bine sa ramana toti in orfelinat. rolleyes*
Cat despre Vei mai putea dormii dupa aceea?, spun doar atat: cand hotarasti sa ai un copil (adoptat sau al tau) el devine mai important decat tine.
Birocratia infernala, zici... da, poate ca ar trebui sa incredinteze copiii oricui vine sa ceara, in asa fel incat pedofilii sau maniacii sa nu se mai chinuie in cautarile lor.

Sa mergeti intr-un orfelinat si sa alegeti ?Si toti copii sa-ti spuna:"mami (sau tati )ia-ma pe mine?
Ma indoiesc ca asemenea situatii exista si ca cei care se ocupa cu adoptiile obliga viitorii parinti sa treaca prin experiente de genul asta.
________________________________________________________
What if nothing exists and we're all in somebody's dream? Or what's worse, what if only that fat guy in the third row exists? - W. Allen
#104503 (raspuns la: #104412) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
La o cafea despre educatie - de zaraza sc la: 31/03/2006 13:34:22
(la: de-ale parintilor...de-ale dascalilor...)
Peste tot pe unde a avut legatura am pomenit despre nevoia de comunicare parinti-copii , copii-dascali, dascali-parinti, ma refer la conferintele de aici.
Cred ca accentul trebuie pus pe comunicarea parinte-copil astfel incit parintele sa stie ce ginduri are copilul si sa stie cum sa-l indrume...Uneori parintele are nevoie de dascal ca sa inteleaga mai bine prin ce trece copilul la diferite virste, iar dascalul trebuie ca la ore sa faca mai mult educatie decit sa urmareasca asimilarea materiei seci ce plictiseste azi elevii...nu prea gasesc o explicatie la asta, dar asa e...
Fiica mea a trecut de mult de perioada de gradinita, ce probleme sint acum in acest segment de virsta?
Cu cit incepi la o virsta mai frageda cu atit va fi mai usor mai tirziu. Ei, uite: educatie alimentara...dar sa nu anticipam ca am zis ca fiica mea a trecut demult de aceasta perioada...

cere si ti se va da
cezarok2 - de desdemona la: 07/04/2006 09:10:26
(la: Despre bebelusi)
intr-adevar cele ce le-ai povestit nu dau un tablou prea atractiv al primelor luni (sau ai primilor ani) de petrecut cu un bebelus. Astfel de intamplari sunt de-ajuns ca sa inspaimante orice viitori parinti. atata suferinta ... cand aud astfel de povesti ma bucur ca bebe-ul e asa cum e. Dar cand ma gandesc ca sunt cazuri si mai nefericite, de parinti care au pierdut copii, sau sarcini pierdute, sau oameni care nu reusesc ani de zile sa conceapa copii, imi vine sa cred ca acei parinti ar fi doritori sa fie in locul tau. dar asa sunt oamenii, mai inclinati sa se planga de necazurile ce le au decat sa se bucure de binecuvantarile ce le-au primit. Si cazul meu e un exemplu al acestei legi generale, dar citind ce mi-ai scris, imi dau seama ca sunt norocoasa si ca am toate motivele sa fiu fericita.
Iti multumesc pentru comentariu, si iti doresc si tie toate cele bune

Desdemona
#115891 (raspuns la: #115433) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ori pierd persoana iubita, ori ma obisnuiesc.... - de providence la: 09/06/2006 08:15:40
(la: cum ai reactziona daca...)
Dupa Gay festul din Buc. chiar mi-am pus problema: ce o sa fac, daca copilul meu (inca nu s-a nascut dar deja ma gandesc) pe la 16-17 ani mi-ar marturisi ca e gay. Chiar nu stiu ce as face, dar un lucru mi-e foarte clar: n-am sa-l(o) gonesc! Pentru ca trebuie sa fie foarte greu din momentul in care realizezi ca esti o alta fiinta si sufletul, instinctele sexuale cumva nu ti se potrivesc cu fizicul....Si atunci omul incepe sa caute disperat, pana-si gaseste perechea. Ca n-o fi de sex opus? Asta e...E foarte greu sa accepti. Eu am o orientare..normala (ce-nseamna cuvantul asta de fapt?)...sunt femeie si iubesc un barbat...Dar ma gandesc ca mi-ar fi fost f. greu sa accept o alta situatie. Pt. ca stiu ca daca as fi fost ALTFEL prietenii si parintii nu m-ar fi inteles. Si asta pentru ca (cred eu) societatea romaneasca nici acuma nu e pregatita sa tolereze, sa accepte asa ceva. Poate generatiile urmatoare o sa fie mai libere...si noi ca viitorii parinti (am 27) o sa-i intelegem mai bine...
Revenind la subiectu propus....nu stiu sigur ce as face....dar as incerca din rasputeri sa ma obisnuiesc cu situatia. Pentru ca, daca ne gandim bine, alta solutie nu este. Ori imi pierd persoana iubita, ori incerc s-o accept asa cum este ea..
Cu un singur lucru nu sunt de acord...dar poate asta e alt subiect, poate unii ma vor condamna...e parerea mea..: adoptarea unui copil de catre gay....
lasand instinctele la o parte... - de donquijote la: 18/08/2006 23:20:53
(la: Cum e sa fii "cealalta"?)
e clar ca situatiile descrise aici sunt mai mult rezultatul unor manifestari hormonale si nu e vorba de marea dragoste (sau suflete surori :)), pentru ca in acest caz ar fi cautat o iesire din calea 'fara iesire' pe care au luat-o.
dupa parerea mea situatia de 'cealalta' - si nu conteaza de care parte, 'fericita' sau 'parasita' nu este ca o inscriptie gravata in stanca, e mai degraba ca un castel de nisip. depinde doar de personajele implicate.
insa, fara luare de pozitie (si nu conteaza care din varfurile triunghiului o face), poate continua ani de zile. si cand se termina e prea tarziu pentru toti.
intrebarea e de ce unele (mai rar unii - triunghiurile cu 2 barbati sunt mult mai rare, deoarece in cazul in care femeia e cea care implicata in relatia extraconjugala e vorba de marea dragoste si se rezolva 'repede') nu sunt capabile de a 'pune piciorul in prag'. depinde probabil de mentalitate si circumstante socio economice.

in vest, (unde intr-o clasa numarul copiilor a caror parinti sunt la a doua chiar a treia casatorie sau crescuti doar de mama se apropie de cel al copiilor proveniti din familii 'conventionale' si 'viitorul' copiilor nu constituie un motiv contra separarii, si situatia economica e de asa natura ca o femeie singura care lucreaza + pensia alimentara + ajutoare sociale poate intretine o familie), triunghiuri de aste de lunga durata exista doar in filme. nu ca n-ar apare, dar nu tin prea mult (am cateva exemple prin vecini, la lucru- cateva luni si situatia se clarifica). si alea care tin, o fac la intelegere (casatorii 'deschise') de cele mai multe ori fiind vorba de foarte multi bani implicati sau pozitii politice (in franta exemplele nu lipsesc).

concluzia (mea) e ca e vorba doar de atitudinea celor implicati care se complac in situatie din diverse motive. :)
Oameni suntem? Macar de putine ori o dovedim? - de Jianu Neridan la: 26/09/2006 05:10:59
(la: Oameni suntem? Macar de putine ori o dovedim?)
Biblia spune "sa cercetam" pe oameni tocmai pentru motivul ca nu toti sunt ceea ce pretind- cum spuneau si unii din anteroirii mei.Daca vrei sa faci un bine du-te la spital si vei vedea ca oricum ai prea putin fata de nevoia care este acolo.
Cred ca lucrarea aceasta - de a ajuta la spital sau un vecin batran sau niste copii mici cu parinti iresponsabili -ar trebui sa fie o obisnuinta pentru crestini.
"Cine da celui sarac imprumuta pe Dumnezeu" Proverbe.
Este interesant sa observ ca - de om la: 10/12/2006 04:09:42
(la: parintii si educatia)
Este interesant sa observ ca din unele comentarii se desprinde o educatie luminata de aura totipotenta a parintilor, dar culmea, in acelasi timp voi cautati sa fiti un pic mai "umani" (nestralucitori) cu copii vostri. Cu alte cuvinte parca ati schimba "traditia" educatiei....cu toate ca se spune asa cum ai vazut in casa, asa o sa faci si tu cu ai tai ;))
Din punctul meu de vedere, mitizarea parintilor mi se pare o forma de...raceala si nesiguranta din partea...lor ;)). Si in plus, se ajunge la o criza/dezorientare/prabusire a universului copilaresc atunci cand "l-am simtit cum pica, sub umarul meu stang" (era un cantec de la Cenaclul flacara "unde va duceti puteri parintesti" ). Banuiesc ca trauma este destul de puternica.
Parintii mei au fost/sunt pt mine toate: prieteni, parinti, frati, autoritati, iar schimbarea de la o "melodie" la alta se face intotdeauna prin schimbarea tonului si eventual o explicatie (atunci cand eram mai batut in cap si nu intelegeam din prima ;). Am incredere in ei tocmai pt ca sunt umani si-mi dau "doar" tot ce pot ei...nu mi-au spus niciodata "faci asa pt ca eu iti sunt parinte", in schimb mi-au spus atunci cand a fost cazul: nu stiu, hai sa cautam impreuna cel mai bun raspuns pt tine.

nota: NU neg nici o clipa si nu fac nici o discriminare dintre modurile de iubire a parintilor fata de copiii si a copiilor fata de parinti...dezbat doar educatia cu parul sau fara, acceptarea limitarii temporare din cauza unei pudori exagerate, etc
----------------------------------------------------------
scot la licitatie acest spatiu publicitar de...semnatura ;))
#162432 (raspuns la: #162280) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
G.B. - de INSULA ALTUIA la: 14/03/2008 14:25:48
(la: Si inca o stea...)
Au spus la tv. ca acest concurs a fost sana lui ca in Spania e facut doar pt. emigranti.Repet a fost in 2005 la surprize l-am vazut aseara pe ntena 3 cinta tot atit de curat aceasta a fost sansa lui.A specificat ca vrea sa asigure copiilor un viitor vrea sa cumpere o casa.Sa vedem pe mine m-a impresionat fetita lui cu ochelari,saracia parintilor din satul Gorun jud.Iasi a spus ca de aceea a plecat de acolo sa nu ajunga la puscarie casi fratii lui.Lucra cu ziua pe la oameni este de admirat .(buburuza)
#293043 (raspuns la: #292927) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
honey - de motanelul la: 15/04/2008 21:50:28 Modificat la: 15/04/2008 21:53:14
(la: Pledoarie , dupa ureche, in favoarea adoptiei)
stiu pe cineva care a infiat un copil. au "incercat" vreo trei pana s/au decis, si asta conform sistemului legal. mai intai il vizitezi la casa de copii, apoi il iei acasa de proba cateva zile, apoi e de proba pe sase luni..ceva de genul asta. si intre timp ori cuplul ori statul pot decide daca s/a adaptat bine copilul sau nu.
cinism sau nu, primul gand al viitorilor parinti a fost sa nu aiba copilul cine stie ce boli sau chestii psihice ascunse...e naspa, dar adevarat :(
a, am uitat sa spun de diversele piedici birocratice...au trecut trei ani de cand au inceput demersurile pana au reusit.

evident poti evita asta infiind de la parinti dispusi sa dea spre adoptie, direct. aici nush cum se procedeaza.
#303209 (raspuns la: #303196) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nu am prea mult timp asa ca zic repede.

sustin ideea lui intruder fiindca cred ca stiu unde bate.

de acord ca trebuie sa inaintam si sa privim cu optimism spre viitor insa acest lucru la noi in tara se intampla privandui pe cei care merita mai mult ca altii, de anumite drepturi ce li se cuvin.

adica gandesc ca aceste stickere nu sunt donate din buzunarele deputatilor, parlamentarilor etc ci din bugetul de stat care oricum e 'sarac'.ar putea foarte bine sa-i foloseasca in alte scopuri...sunt atatea nevoi in invatamant, sanatate...si sa fii sigur ca acestea vor ajunge tot la copii ai caror parinti au o situatie materiala mai buna.
#304220 (raspuns la: #304180) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de maan la: 30/10/2008 15:02:50 Modificat la: 30/10/2008 15:04:18
(la: neglijare sexuala?)
neglijare sexuala

recunosc.
ma tavalesc de ras!
bre, n-auzi!? neglijarea sexuala se refera la refuzul (transformat in obisnuinta, adica repetat) de-a face sex cu partenerul, ignorarea lui cu desavarsire.

sa inteleaga ca nimeni nu are voie sa i puna mana pe cucusor (pardon, pe penis) decat daca el (copilul) vrea

daca ala micu' vrea??????
excelent!
am inceput, pasamite, a vorbi despre constiinta de sine si discernamant,la copilasi de cativa anisori.
cum adica 'daca el vrea', mai?
orice adult care-si punemintea, poate convige un copil numa' daca-i promite dulciuri!
uh!

apropo de cucusor-penis , ne spuneau de asemenea sa-i invatzam direct cu "penis" si nu cu alte denumiri (ptr ca sunt o droaie de denumiri si in caz de abuz sexual, doctoru' victimei sa-si dea seama despre ce evorba?)

aha!
adica sa-i spun copilului ca-l spal la vulva, nu la putza, pentru ca in situatia-n care va fi agresat sexual, psihologului i-ar sa-i fie greu sa identifice putzele din context.

o colega-mamica imi spunea de asemenea ca fiica ei a gasit prin reviste imagini sexuale.ea nu stia cum sa-i explice ce se intampla, ba ii era chiar frica sa nu-i dea idei. cum ar trebui procedat?

pai, pentru-nceput, ar trebui sa nu mai cumpere reviste porno, draga!
porma ar putea foarte bine sa ii explice copilului ca femeile si barbatii fac sex cand sunt adulti, iar unii dintre ei isi fac si poze pe care le pun in reviste pentru oameni mari, nu pentru copii.
fiecare varsta are revistele ei.
iaca!

auzi, 'ii da idei'!
mintea mea refuza sa inteleaga modul asta de gandire.
nu explicatiile ii dau idei copilului, ci lipsa de informatie.

sunt cartulii tiparite de larousse...una dintre ele se cheama 'prima mea carte de intrebari'si-acolo, desi explicatiile is idioate, poti gasi un punct de plecare pentru o explicatie serioasa, potrivita varstei.

teama parintilor e, de fapt, sa nu faca plodu' sex???
mie mi-i teama mai mult de idei preconcepute, de boli, de abuzuri...
era un reportaj de 2 ore foarte documentat - de Jimmy_Cecilia la: 02/12/2008 10:52:21
(la: Surogat mum)
mai intai este un contract juridic, cu avocatzi si toate clauzele posibile si imposibile

apoi se face sub asistentza medicala

este o insamantzare, nu un act fizic

insamantzarea era cu spermatozoizii barbatului din cuplu

viitorii parinti platesc medicii, ce ea studenta e net, net

se permite unor cupluri sa aiba copii, cu multe caracteristici mostenite:
culoarea ochilor, a parului, inaltime, inteligentza, frumusetze

sunt cataloage si o agentie care se ocupa
selectia e serioasa si pretzurile cele mai ridicate sunt pt purtatoarea care a dat nastere in trecut la copii care-i seamana ei si gemeni

cheltuielile aferente, medic, asistantza medicala, clinica, agentie, contract, etc, etc ...mai e inca pentru cca 50.000 de dolari ca cuplul care vrea copilul platesc

daca se razgandeste...pierde banii
#367825 (raspuns la: #367819) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Karla la: 26/06/2009 02:39:32
(la: schizofrenie)
tatal meu este bolnav de schizofrenie. inainte avea crize foarte dese manifestate prin violenta, comportament agresiv fata de toata lumea, in special de cei apropiati lui. Era perfect constient de ceea ce facea in afara momentelor cand era sub influenta alcoolului. Ceea ce a intretinut si a facut sa avanseze rapid aceasta boala psihica a fost pe langa consumul de alcool si mediul social in care se dezvolta. de fapt aceste grave devieri psihice sunt la baza de natura genetica, insa mediul, puterea psihica, realizarile personale, intr-un cuvant circumstantele au un rol hotarator in declansarea schizofreniei. O data declansata aceasta boala este incurabila, nu exista tratament pentru ea, iar diferentierea intre diversele forme de schizofrenie este inutila. Ce conteaza diagnosticul pus, atata timp cat boala este incurabila? Tatal meu a fost diagnosticat cu schizofrenie nediferentiata cu toate ca felul in care el se comporta corespunde fidel tipului de schizofrenie catatonica. Doctorii care l-au diagnosticat au facut o superficiala investigare a cazului. Tatal meu a facut tratament, este de doi ani sub influenta medicatiei, intr-adevar se poate tine aceasta boala sub control temporar, insa periodic crizele revin si nimic nu poate impiedica aparitia lor. Ramura psihiatrica este subdezvoltata la noi in tara, spitalele de psihiatrie nu ofera solutii ptr pacientii lor, internarea definitiva este imposibila, schizofrenicii nu se pot vindeca. Referitor la copii, studiile arata ca doar 4-5% dintre copii cu un singur parinte schizofrenic au sansa de a fi afectati pe cale ereditara. In cazul copiilor cu ambii parinti schizofrenici exista sanse de 60-70% sa fie afectati, deci nu asta este principala problema. Marea problema este ca atunci cand mai intervine si un copil este mai greu sa renunti, iar viata voastra nu va fi usoara de loc. Eu nu o judec pe mama mea ca a stat atata timp(25 de ani) langa el, dar se puteau evita multele clipe de cosmar pe care le-am trait cu totii. Si cum niciodata nu este tarziu atat cat esti inca in viata trebuie sa cauti calea care te face fericit nu cea care in speranta ca te va glorifica te sacrifici inutil.
Imi fac curaj sa-mi spun parerea referitor la cazul tau: paraseste-ti sotul si nu astepta momentul in care iti va fi frica, prea mila sau nu vei mai avea puterea necesara sa faci asta.
Trebuie sa iti asumi acest drum, sa fii puternica si sa nu te uiti inapoi, ori altfel o viata numai cu clipe de cosmar si teroare nu este preferabila nimanui. Si nu visa ca se va vindeca vreodata si veti putea fi fericiti; poti visa la un viitor mai bun pentru tine. Fii cu sufletul impacat si nu cauta vinovati. Viata e in mai multe feluri decat ne-am astepta sau ne-am imagina ca ar putea fi..
Baby M. - de amari la: 26/07/2011 09:59:34
(la: Solutie tampon la sistem de inecuatii cu necunoscute)
admitand ca sentimentele nu pot fi decat pana-ntr-un punct tinute in frau si ca nu le poti dicta nici aparitia si nici disparitia atunci subiectul e departe de a fi lejer din cauza efectului hotararii nu a hotararii insasi.

Nu sunt de acord ca sa fie copii folositi drept scuza,motiv,pavaza,piedica in existenta unei casnicii.

Indiferent daca cresti alaturi de un parinte divortat/despartit sau intr-o familie in care doar actul,hartia mai conteaza copilul are un marcaj sa-i zicem negativ asupra vietii sale viitoare.Sunt insa cazuri in care chiar e mai bine pentru odrasla ca parintii sa se separe.

Pentru ca adevarul este cel mai greu de spus si de suportat eu cred totusi ca el e cel care trebuie sa domneasca si sa clarifice situatia.Cei doi adulti n-ar trebui sa continuie ceva mort,apus deja(presupun ca asta e motivul ce i-a adus in fata unor sentimente/trairi ce urmeaza a le schimba viata).
Copii pot sau nu ca sa inteleaga situatia,pot sau nu ca sa accepte noua conjunctura dar nu pot hotari viitorul parintilor si pana la urma nici nu au dreptul de a-i judeca.
Greu de raspuns precis, dar... - de relu la: 28/10/2003 19:40:21
(la: Romani in strainatate)
Pot sa-mi dau si eu cu parerea. Cind am plecat in vara in '89, securitatea era dupa mine. Poate ca de-aia am plecat, dar, daca nu esti speriat de un mesaj lung (scuze), citeste mai departe:
realitatea din Romania nu era pe placul meu
bineinteles ca am vrut sa gasesc un trai mai bun, incluzind aspectul financiar, de libertate, samd
nu am ales calea cea mai usoara; am trecut doua granite ilegal si am ajuns in Austria dupa 4 zile (slabit 5Kg); a fost riscant si un tur de forta in punctul de vedere al vointei
patriotism? HA-HA-HA! Dirigintele in liceu m-a scos in fata clasei si m-a batjocorit: cum imi permit sa spun ca salariile in Canada sint mai mari decit in Romania! -- ca Romania mama ma hraneste cu piine si.. altele (zicea el). Faptul ca ma face mindru sa ma identific cu Decebal, Eminescu, Enescu, Iorga, samd, se poate numi patriotism? Cind intilnesc romani care sint: mindri, dar nu aroganti, modesti, dar nu ca un sclav, silitori, dar nu fraieri, isteti, dar nu care pretind ca toti altii sint prosti, prietenosi, sinceri, samd, atunci mi se incalzeste inima, si ma bucur. Dar sint putini asa.
renuntat la supravietuire? Hmmm, let's see; am plecat CA SA supravietuiesc! Ca cine stie ce-mi facea securitatea daca ma gasea acasa.

Am citit comentariile scrise de altii. Cu respect as vrea sa spun ca cei care sint in Rom. si nu au trait citiva ani buni in alta tara, nu cred ca au un punct de vedere realistic. Domnului din Canada (care angajeaza studenti romani): acesta este un roman care imi inspira respect. Se vede ca el a inteles viata de aici. Domnului care zice ca americanii nu sint prea inteligenti in comparatie cu romanii. Imi vine sa rid -- aceasta propozitie ne spune ca poate dumneata nu te invirti intr-o societate de americani inteligenti. Oamenii peste tot au prosti si destepti, nu conteaza ce nationalitate sint. Am intilnit o romanca care preda matematica in universitate aici si-mi spune ca a avut o eleva romanca care nu a luat nota mare la lucrare; si ca ne face neamul de ris! Vai de noi, daca romani cu doctorat gindesc asa. My point este ca poti sa ai o groaza de educatie, asta nu inseamna ca stii multe despre viata, si in mod definitiv nu iti da dreptul sa ii consideri pe altii inferiori si sa-i rapesti de umanitatea lor, si de dreptul de a fi respectat, de a-ti trai viata in cel mai bun fel posibil. Intilnesc prosti si destepti tot timpul (americani, canadieni, romani, etc.). Nu conteaza; toti sint oameni. Incerc sa-i inteleg. Poate pot sa-i si ajut. Sau poate ei pot sa ma ajute. De ce nu? Un tip care a fost scolit MIT si a avut un IQ pina la tavan a avut accident de masina care i-a crapat craniul. Cind si-a revenit din operatii, IQ-ul lui era sub pragul usii. Sper sa nu se intilneasca cu un roman din ala, care o sa-l considere prost, incuiat...

Fiind aici de citiva ani si incercind foarte serios sa ma incadrez in societatea asta, am realizat ca majoritatea oamenilor de alte nationalitati tin unii la altii. Se angajeaza unii pe altii, se ajuta, si nu prea au fumuri. Cei mai multi (88%) romani pe care ii intilnesc aici si sint noi in tara, sint ingimfati, aroganti, si nu le place nimic. Fiindca viata mea se cam desfasoara intr-un dept. de informatica in universitate, intilnesc de multe ori romani studenti. Cind vin prima data aud: "canadienii astia sint prosti de tot", "cursurile astea sint usoare, sa vezi ce studii serioase faceam eu la Timisoara/Bucuresti/Iasi", "studentii astia de masterat/doctorat fac niste comentarii asa de timpite in ore ca ma mir ca au fost acceptati in scoala", samd. De obicei le spun: "e bine ca tu deja te-ai orientat fiind aici numai de 2 saptamini; totusi, e posibil ca te inseli?". Apoi ii intilnesc pe la sfirsitul semestrului si-aud: "aoleu, ca ma omoara astia cu munca!"

Afara de universitate aud des: "Canada e imputita -- oamenii de la birou sint parsivi/nu e istorie/viteza maxima pe autostrada e 100Km/h/oamenii sint prost imbracati/barbatii/femeile sint obeze/fructele nu au nici un gust/benzina e proasta/masinile americane sint de rahat/samd! Europa era faina de tot!" Le spun: "de ce nu te intorci in Germania/Austria/Franta?" "Ah, nu, ca nu e convenient!" Fiindca am fost un an jumate in Austria, intr-un fel ii inteleg. Dar, fiecare tara are avantaje si dezavantaje. Tara perfecta, din pacate, nu exista, pentru ca noi, umanitatea, nu sintem perfecti! Asa ca adapteaza-te, incearca sa fi fericit cu ce ai, sau daca nu poti, atunci "move on". Nu te mai vaita, ca le faci si viata altora mizerabila. Dar, fiind o tara libera, vaita-te daca chiar vrei, dar nu e sanatos.

Get the idea? Mai sint multe exemple, care pur si simplu arata mentalitatea multora care vin din Rom., de curind, sau de mai de mult dar refuza sa invete ceva despre viata din afara Romaniei. Mentalitatea oamenilor a fost unul din motivele mele principale de a fugi din Romania. Si mentalitatea unei natiuni este cel mai greu lucru de schimbat. Daca as deveni miliardar peste noapte nu m-as intoarce in Romania. E ca si cind ai fi avut o mama care te-a batut si nu ti-a dat de mincare cind erai mic, te-a tinut in casa tot timpul si n-ai putut sa te joci afara, nu ti-a dat bani sau jucarii, nu te-a lasat sa te uiti la TV decit putin, si, cel mai important, ti-a promis ca toata viata ta o sa fie asa. Si-apoi, dupa ce ai fugit la o mama vitrega, care nu numai ca te-a lasat sa-ti refaci viata, dar si te-a sprijinit, cu sperante si bucurii, cu sfaturi bune, cu ocazia de a face prieteni care te vor ajuta, te-a iubit, te intreb eu: o iubesti pa mama ta naturala? De ce nu te intorci la ea? Ceea ce se petrece la un nivel micro, de obicei se petrece si la nivel macro. Singele apa nu se face? Poate ca nu. Dar nu o sa refuz o transfuzie daca ma salveaza de pe patul de moarte. In societatiile mai dezvoltate copii abuzati de parinti sint luati si dati la alte familii. Cind imi aduc aminte de unii prieteni de-ai mei si cum erau batuti (cu curele, cu bat, cu de toate) cu vinatai si vai de capul lor, si cum societatea pur si simplu era de acord, ma bucur ca nu mai sint acolo. Da, inteleg ca lucrurile s-au schimbat; poate.

Ca sa inchei, spun ca da, mi-e dor citeodata de blocul unde am crescut, de dealurile pe care m-am jucat, samd. Dar poate ca este numai nostalgie de copilarie. N-am fost in Rom. din '90. Dar inca am citeodata cosmaruri ca m-am dus in vizita si cumva, nu ma mai pot intoarce in Canada. Cind ma trezesc, rasuflu usurat -- "thank God it was just a dream!"
romanului din US - de enigmescu la: 25/02/2004 21:57:51
(la: Lia Roberts candidata la presedintie)
mai taticule, m-ai dat gata cu atatea date concrete despre ce si cum o sa fie de bine si de favorabil Romaniei venirea la conducere a Liei. mie personal nu-mi creaza nici un fel de incredere desi n-am nimic de reprosat persoanei dumneaei. din pacate cred ca se pierde din vedere un anumit aspect: faptul ca ea va fi unealta americana care va lucra pe dedesubtul tarii, din afara si din interior.sigur ca cei mai multi asteapta cu gurile larg deschise momentul cand se va decide intrarea noastra in respectivele structuri. o fi bine dpdv economic? poate da, poate ba... cine poate sti sigur? de ce va faceti ca nu stiti un lucru cert: nimeni nu investeste fara a cere cu dobanda mai tarziu! si asta mai ales intr-o economie cum e cea americana. apoi se mai pierde din vedere inca ceva: faptul ca am fost si-o sa ramanem in centrul intereselor straine fiindca e vorba de strategia mondiala aici. suntem chiar in coasta rusilor. asta nu va spune nimic? ma si tem la gandul ca tara noastra, in pofida demonstratiei ei de buna vecinatate de-a lungul veacurilor, o sa devina patria care va pregati viitorii agresori si slujbasi ai intereselor straine prin inarmare si derogare de la pricipiile crestine conform carora fiecare om si fiecare natiune are dreptul la autodeterminare.
interesele americane in aceasta regiune sunt evidente. intrebarea e: de ce? cam din aceleasi motive pt. care au vrut si rusii sa ne aiba. dealtfel ne-au cam tinut sub observatie permanenta.
dar sa nu uitam de pacturile si tratatele de pace de dupa al doilea razboi mondial cand am fost pur si simplu abandonati de fratii nostri, aceiasi americani care azi se bucura ca le lustruim cizmele, in mainile comunistilor. mai este vreun dubiu in privinta asta? cine isi mai aduce aminte acum de ce nu mai avem bucati intregi din ceea ce era Romania Mare? cine mai studiaza un pic istoria sa vada cu ce ne-au ajutat americanii vreodata pe noi? si nu ne referim doar la americani. si fratii nostri francezi, spita nobila, n-au facut decat sa na vanda pe nimic. totul e o maimutareala politica, in opinia mea. totul se reduce la atat: care are cea mai mare felie de tort! credeti ca presedintele Chirac a facut degeaba acea afirmatie referitoare la decizia noastra de a contribui la razboiul din Afganistan si de a-i sprijini pe americani cu toate fortele mai inainte de a decide ceva CE? si iata cum lingaii de papuci domnesti ne-au facut sa aparem ca si o natiune fara discernamant. pt. a cata oara? o sa fim desigur trasi la raspundere pt. ca am actionat impotriva unui popor sarac si chinuit cum e cel din Afganistan. acolo mor in continuare oameni nevinovati fiindca sunt SUB OCUPATIE ARMATA! si noi ne-am facut partasi la omorurile de acolo.
dar sa revin. oare problema marii conspiratii mondiale nu este legata tot de americani si de visul lor de a-si impune hegemonia pretutindeni in lume? e ciudat cum unii formeaza, cu ajutorul mass-mediei in principal, opinii eronate despre adevaratele scopuri ale unor cercuri politice. si mai ciudat este faptul nu ne punem intrebari insistent. cine vrea sa se destepte, cu intrebarea calatoreste- ca sa parafrazez. noi trebuie mai intai sa intelegem ce se intampla in jurul nostru pt. a putea lua o decizie inteleapta si corecta.
si inca ceva ce mi se pare interesant. ar fi bine de facut un studiu si de vazut cam cati barbati din Romania ar vota o femeie in fruntea statului si cam cate femei. vad ca pe aici majoritatea femeilor voteaza pt. femei.
iar cu asta inchei: trebuie sa tinem cont de realitatile romanesti in vederea implementarii unui eventual plan economic viabil in acest spatiu. dupa cate mi-am dat eu seama pana acum, nu s-a prea tinut cont in nici un fel. toti vor sa faca democratie in Romania fara a le pasa daca asta vine in contradictie cu spiritualitatea si obiceiurile noastre. ar cam fi timpul sa invete, inclusiv doamna Lia.
just me



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...