|
te provoaca sa gandesti
familia de cuvinte a cuvantului sărac
raspuns catre Monsieur Andre Morariu (avec accent aigu sur e)
- de
(anonim)
la: 20/03/2004 02:02:30
(la: Florin Iaru: "In 1989 s-a terminat cu optzecismul") Stimate Domnule Andre Morariu,
Ma surprinde in mod neplacut suficienta Domniei Voastre in a emite judecati de valoare asupra literaturii romane luind in considerare si ca punct de referinta numai un...almanah literar din 1985 sau 1986 ce poarta fotografia impuscatului in frunte, deci provine din galeria literaturii ideologice de partid si de stat din epoca, neconcludenta in ceea ce priveste o reprezentativitate chiar si numai teoretica a fenomenului literar romanesc. Acest fenomen literar include, daca este sa doriti a fi obiectiv si a face o cercetare stiintifica a chestiunii, si literatura oficiala a propagandei, si literatura de rezistenta (rezistenta prin cultura, evident), si literatura disidentei, si literatura carcerala, si literatura exilului, si literatura de sertar...si citeva inca alte sectiuni (de care ar fi fost bine macar sa fi auzit si Domnia Voastra, pentru a face un dialog in cunostinta de cauza aici, iara nu o runda de pugilism). Oricum, va admir pentru curajul de a emite pareri atit de categorice intr/o chestiune pe care se vede ca nu o stapiniti (dar asta imi dovedeste o data in plus ca sinteti intr/adevar roman, ca va pricepeti desigur la fel de bine la politica, la fotbal, la agricultura si la meteo, ca aveti o profunda aversiune fata de toata familia de concepte ce insoteste familia de cuvinte "roman"- episod masochist pe care il traverseaza astazi toti conationalii nostri, pe buna dreptate, doar de la noi a plecat la Paris si marele Emil Cioran, care de citeva ori se jurase ca nu va mai vorbi niciodata romaneste, atit de suparat si ingretosat era de Romania, sau daca mergem cu memoria si mai in urma, insusi Caragiale s/a autoexilat la Berlin catre sfirsitul vietii lui, cuprins de sila fata de ratarea si inutilitatea eforturilor de a construi in spatiul romanesc idei coerente, democrate si progresiste... ). Pentru a va ajuta sa deveniti insa un pic mai sceptic in agresivitatea aroganta a sentintelor...globalizatoare, eu va recomand cu caldura sa achizitionati, bunaoara, volumele din seria "Unde scurte" ale Doamnei Monica Lovinescu(una dintre marile noastre scriitoare si femeie critic de literatura si cultura, stabilita la Paris in anii 40 si care a tinut timp de decenii cel mai important, consistent si consecvent jurnal critic al evolutiei literaturii romane, pe care l/a difuzat cu acribie prin Radio Europa Libera, care devenise practic o adevarata Academia de Cultura Libera a Romaniei sub totalitarism), sa mai achizitionati cele trei volume ale Jurnalului ei, precum si lucrarea cu caracter autobiografic "La apa Vavilonului", primele carti fiind scoase la prestigioasa editura Humanitas. Veti gasi acolo opera celei mai importante constiinte critice a literaturii noastre dintotdeauna, care a consemnat, in ordinea aparitiei lor dintre anii 40 si 90, tot ce , fenomenologic, aparea si se manifesta in tara sau in exil, ma refer la carti, curente literare, curente ideologice, atitudini politice, atitudini personale sau de grup ale scriitorilor s.a. Ar fi bine sa mai cititi opera critica asupra literaturii romane a lui Nicolae Manolescu, sau lucrari asemanatoare semnate de Mircea Martin, Al. Cistelecan, Ion Simut, Mircea A. Diaconu, Marin Mincu etc...Am senzatia ca va lipsesc lecturile fundamentale in aceasta chestiune, si tocmai de aceea veniti cu o atitudine ostila atit de evidenta, incit pentru o clipa mi se parea ca sinteti chiar importiva dialogului. Mais, non, mi/am spus in sinea mea. Trebuie sa/i dam acestui Monsieur sansa de a deveni ceea ce se doreste, in cheie socratica, maieutica, ori pentru aceasta dialogul nu trebuie intrerupt, caci Domnia Sa, traitor la Paris fiind, este, sau macar se straduieste sa fie un bun european, adica un coseur desavirsit si un partener de dialog intelept. Alors, e bine sa stam de vorba, si e bine sa va informati neincetat, dar nu din almanahuri(care sint producte de divertisment si subcultura), ci din operele fundamentale, cele teoretice, cele critice, cele beletristice. Nu conteniti sa sperati ca veti atinge cindva conditia de gratie a intelectualului, or aceasta este : nu conteni sa te informezi, nu conteni sa te indoiesti. Va iert, in consecinta, si pentru graba de a ridica primul piatra si de a condamna in bloc toata literatura romana: banuiesc ca nici nu v-ati dat seama ca, procedind astfel, nu faceti decit sa reiterati experienta de tip totalitarist-cine nu e cu noi, e importiva noastra. Eu, una, intorc si celalalt obraz, va intind mina si va invit sa nu conteniti a exersa dialogul de pe pozitiile polemicii cordiale...
plutonierul Batal Gheorghe
- de
Muresh
la: 20/02/2006 20:48:21
(la: Un nou forum: "Bancuri, glume, poante...") ACRU - Unitate de masura a acrelii. Ex: am o sotie de 3 acri o soacra de 5.
BATALION - Fratele mai mic al plutonierului Batal Gheorghe. BIRMANIA - Predispozitie maladiva a unui ministru de finante de a pune noi taxe si impozite. CASCA - Ordin pe care comandantul il da militarilor cu putin timp inainte de culcare. CIMBRU - Marca postala din Banat. COMBINEZON - Lenjerie usoara, transparenta, purtata de lucratorii de pe combine. CONTRADICTIE - Ceva impotriva dictiei, spre exemplu calusul. DOGMA - Raspuns pentru “Si ce rasa zici ca e ciinele asta?“ EVADAT - Raspuns pentru “Cine dat tie mar, Adam?“ A GENERALIZA - Verb mai mare in grad decat “a coloneliza“. GHERILA - Un mos simpaticut care daruieste copiilor din Cambodgia, Honduras si Peru cadouri dragute: mitraliere, pistoale, grenade, mortiere… GHINION - Varianta moldoveneasca pentru ardelenescul “Bine, Ioane“. LIBERTATEA PRESEI - Privilegiu de care se bucura un ziarist la iesirea din inchisoare. MERITORIU - Teritoriul ocupat de livada de meri. MOLIERE - Cutiute in care se pastreaza naftalina. NASTURE - Plasture pentru nas. PITON - Peste a carui lungime declarata se obtine din cea reala prin inmultire cu 3,14. PLASTURE - Nasture din material plastic. RATEU - Pateu din carne de rata. SARCINA - “Dupa cum arati, ar trebui sa sari si prinzul!“ SCARABEU - Cetatean ce locuieste la bloc, pe scara a doua; din aceeasi familie de cuvinte se cunosc scaraceu si scaradeu. SCUMPETE - Termen dragastos adresat femeii iubite pe timp de inflatie. SOPRAN - Cintaret cu alea mici, mici. TRACTOR - Actor cu mult trac. TUTUN - A-arma de-de-de a-a-artilerie. TURTUR - Sunetul soneriei, iarna. VEDETA - Nava mica de razboi care se bucura de o deosebita popularitate. Adrian Fuchs :
Sunt o suma mare de "de ce"-uri. Omul, prin definitie, este un intrebator. De unde si falsitatea si eroarea si caducitatea din indemnul "crede si nu cerceta". Religia, oricare ar fi ea, a devenit din instrument pseudoexplicativ, un instrument coercitiv, aflat in mana clerului si a uneltelor sale - "dreptcredinciosii". "Strambcredinciosii" sunt si ei oarecum tolerati pentru ca dau posibilitatea de a mima o oarecare democratie teologica. Necredinciosii si scepticii sunt insa periculosi pentru cler. Si nocivi, in viziunea lor. Periculosi mai ales pentru ca pot smulge "suflete" din gramada mare care se adapa din credinta. Pe masura ce aceasta gramada scade, clerul devine tot mai virulent si inspaimantat ca ramane fara "obiectul muncii". Si atunci reactioneaza dezordonat si violent, cu texte-axiome si mijloace reprobabile. Armele principale sunt afirmatiile care se vor litera de lege. "Munitia" sunt citatele (corecte sau denaturate) din textele zise sfiinte. Texte scrise de oameni analfabeti, prin dictare, dar foarte intelepti si "on-line" cu divinitatea. Clericii se tem pentru ca nu vor sa accepte ca a cam trecut vremea crezutului si a venit vremea cercetatului. Adica vremea cautatului raspunsurilor la "de ce"-urile tale. Complementar. Iscoada face parte din aceeasi familie de cuvinte cu (mintea) iscoditoare !
Cu pla Yuki :)
- de
Andre29
la: 20/01/2007 16:07:40
(la: PALAVRE DE CAFENEA (Trancaneala- editie speciala)) Noul DEX
BATALION = fratele mai mic al plutonierului Batal Gheorghe A GENERALIZA = verb mai mare în grad decât "a coloneliza" GHERILÃ = un mos simpãticut care dãruieste copiilor din Cambodgia, Honduras si Peru cadouri drãgute: mitraliere, pistoale, grenade, mortiere... GHINIOANE = varianta moldoveneascã pentru ardelenescul "Bine, Ioane" HAITI = grupuri de lupi flãmânzi care bântuie prin judetul Botosani LESINA = pe unde merge "le tren" LIBERTATEA PRESEI = privilegiu de care se bucurã un ziarist la iesirea din închisoare MERITORIU = teritoriul ocupat de livada de meri MOLIERE = cutiute în care se pãstreazã naftalina NASTURE = plasture pentru nas PLASTURE = nasture din material plastic PITON = peshte a cãrui lungime declaratã se obtine din cea realã prin înmultire cu 3,14 RATEU = pateu din carne de ratzã SCARABEU = cetãtean ce locuieste la bloc, la scara a doua; din aceeasi familie de cuvinte se cunosc scaraceu si scaradeu. SCUMPETE = termen drãgãstos adresat femeii iubite pe timp de inflatie TRACTOR = actor cu mult trac TUTUN = a-a-armã de-de-de a-a-artilerie TURTUR = Sunetul soneriei, iarna VEDETÃ = navã micã de rãzboi care se bucurã de o deosebitã popularitate ________ daca te plimbi inainte pe plaja te ajungi in cele din urma :)
N-am zis tzucal ! Crezi ca-s din aceeasi familie de cuvinte ? Nu cred ca exista umbris:)
Putem merge la diminutive, ca tot din familia de cuvinte fac parte, de nu cred ca are rost. Putem conveni chiar cu vulpea daca le luam sau nu in considerare. Io tot caut alte cuvinte din familia lui umbra, dar nu gasesc:( alex
monte_oro
- de
alex andra
la: 28/03/2008 17:29:52
Modificat la: 28/03/2008 17:32:27
(la: Poezia secolului 21...sau nu?...) Si, la urma urmei, cum, naibii, trebuie sa arate "poezia secolului 21"?...
Asa cum arata. Altfel decat acum un secol, doua, trei. Pentru ca nimic nu ramane incremenit, nici limbajul poetic, nici conceptiile poetice, nici gustul iubitorului de poezie. Schimbarile, uneori aproape insensibile, cu treceri line de la o era poetica la alta, alteori cu serioase cutremure sau revolutii sau cum vrei sa le zici, din alea care incearca sa rastoarne totul, sa darame tot ce-a fost inainte si sa porneasca de la zero. Ceea ce este o mare iluzie. Oricum ai da-o, poezia, si literatura in general, se misca intre traditie si inovatie, neputandu-se sustrage total trecutului, dar schimbandu-l pe ici pe colo, prin punctele mai mult sau mai putin esentiale. Ne place sau nu, poezia se situeaza intre doi poli, cel al identitatii si cel al alteritatii, miza jocului fiind apropierea de unul sau de celalalt, fara ca vreunul sa fie atins, pentru ca prin atingere, iesim din sfera poeticului, fie prin copie, fie prin ceva ce nu mai produce sens si deci ce nu mai comunica. Ori poezia e comunicare. De un tip special, drept e, dar asta-i deja o alta tema. Rezumand, poezia de astazi nu mai seamana cu cea de ieri decat prin trasaturile general valabile, care o fac recognoscibila ca gen: forma ritmica, fior liric, sonoritati sugestive (si nu e vorba neaparat de rima, ci de diferite tipuri de armonii imitative),"ezitarea intre sunet si sens"( Paul Valéry), o anume exacerbare a eului etc. Mai saraca in figuri decat poezia secolului al XIX-lea ( cu romanticii se ajunge la o adevarata lipsa de masura in folosirea figurilor de stil), mai "ascetica" deci, adesea literala (ceea ce n-o face mai facil decodabila), eliptica (de aici ermetismul ei), mai toleranta cu asa zisele cuvinte nepoetice ( cuvantul "poetic" este o alta iluzie care ar merita o discutie amanuntita). De aceea cititorul de astazi nu mai rezoneaza cu poezia romantica, pe care o gaseste desueta prin sentimentalismul excesiv, prin limbajul prea incarcat, prin redundanta obositoare. Si nu ma refer la Eminescu, ci la toti marii romantici europeni. Ii apreciem, le recunoastem valoarea. Pusi in contextul epocii lor sunt geniali. Astazi nu mai corespund in general gustului cititorului instruit. (Abia astept sa sari de sapte metri:))))))))))) ) Daca nu te-ai plictisit de moarte ( de ceilalti "cetitori" ai nostri nu mai vorbesc), pot continua indefinitely :))) Da acuma tre sa-mi trag sufletu, ca am scris dintr-o suflare si nu mai am aer:))))))))))
am ras cu lacrimi, hai si voi
- de
thebrightside
la: 19/05/2008 12:26:40
(la: Is there anybody out there ?) INFOCARE = transformare in foca
GHINIOANE = varianta moldoveneasca pentru ardelenescul "Bine, Ioane" IMPRASTIERE = rezultatul procesului prin care betivii se fac prastie BIZAR=zar dublu MACEL= mac mic MICROSCOP= scop marunt INVIORAT = Prevazut cu vioara LESINA = pe unde merge "le tren" MERITORIU = teritoriul ocupat de livada de meri RATEU = pateu din carne de ratza SCARABEU = cetatean ce locuieste la bloc, la scara a doua; din aceeasi familie de cuvinte se cunosc scaraceu si scaradeu. TRACTOR = actor cu mult trac TUTUN = a-a-arma de-de-de a-a-artilerie TZURTZUR = Sunetul soneriei, iarna BATALION = fratele mai mic al plutonierului Batal Gheorghe problema nu e daca individa cu pricina a facut ce a facut cu sotul ei in intimitate ci ca acele scene au ajuns sa fie facute publice. desi e plin de pornografie in toata media, o chestie furata trezeste intotdeauna mai multa curiozitate fata de "prestatiile legale".
totusi, parerea mea e ca e vina celor ce nu inteleg netul si propriul sistem de operare. ingrijorator de multi utilizatori de computer nu isi iau un minim de siguranta fata de datele pe care le au stocate in computer. vorbesc aici de parole de messenger sau mail cu numele de familie sau cuvinte usor de intuit sau lipsa programelor antivirus, prin asta facilitand instalarea unei intregi armate de troieni si worm-i. firewall e limba straina. uneori intreaga platforma e un mare virus: Vista. am in bloc 3 retele wireless complet desecurizate. se poate intra in ele ca in branza. chiar si dupa ce i-am anuntat pe respectivii ca au probleme cu securizarea retelei, nu s-a schimbat nimic. in conditiile in care am cunoscuti care nu stiu sa salveze un fisier venit pe mail, la ce sa te astepti? nu vreau sa fac pe desteptul pe aici dar cateva lucruri ar fi bine de stiut: - folositi o platforma Win XP cu SP3 totusi setarile de firewall si acces din Win nu sunt suficiente. - instalati un program antivir despre care sa stiti ca va protejeaza si un firewall independent. nu permiteti penetrarea sistemului de catre programe, fie din afara, fie din cele instalate de dumneavoastra. cititi cu rabdare fiecare cerere de acces. - nu pastrati pe computer informatii care va fac vulnerabili. acelea le pastrati pe computere neracordate in retea sau CD/DVD -uri. - nu deschideti mailuri de la necunoscuti, in special fisiere atasate Jpeg, PPS, etc. - scanati o data la cateva zile intreg sistemul. - folositi parole formate din combinatii de litere si cifre, greu de intuit... ... altfel, s-ar putea sa va recunoasteti poza prin ziare de scandal. A fost la fel ca in istoria cu Romeo si Julieta care au supt la o leoaica.
Personajul lui Camil Petrescu are constiinta pura, dar incarcata. El priveste retrospectiv spre viitor si se izoleaza de cei din jur sinucigandu-se. La sfarsitul romanului Ana Karenina isi curma zilele, ramanand in continuare o mama buna. Meritul principal a lui Geo Bogza este ca el insusi este martor la ceea ce vede. Cronicarii munteni ii laudau pe stapanii lor cu cuvinte frumoase, iar pe dusmani cu ocari si insulte. Substanta cenusie este mai proeminenta la copii care pe masura ce cresc se imputineaza. Ionel s-a urcat pe un cal, a pus toba de gat si goarna la gura; cu o mana batea toba, cu cealalta sufla cat putea in goarna. Imaginea locurilor natale i s-a imprimat din copilarie, puternic si colorat, pe retina creierului. Familie de cuvinte: magnetofon, telefon, microfon... sifon. Trubadurii aratau si calitatile unei fete sau ale altui obiect Momitul şi momiţa sunt din aceeşi familie de cuvinte?
Competez ca daca folosim``bomba sexy``tot suntem luati in vizor.Doar daca din contextele urmatoarelor convorbiri nu rezulta nimic suspect sau de interes pentru cei cu ochii albastri ne lasa in pace.Asadar nu conteaza ce si cate cuvinte alaturi cuvantului ``bomba``,conteaza ca-l folosesti(scrii). Am si eu o intrebare,daca se poate,de ce m-ati rebotezat?
pai aceasta familie de cuvinte, relatiile si implicatiile dintre ele, sunt la nivel global cam 90% din ceea ce reprezinta omenirea. as zice ca de fapt in afara de ideea de religie si de marile descoperiri stiintifice si in afara de fuctia fiziologica de a manca si cea de a bea, restul e sex. deci nu stiu cata nevoie am eu sau pur si simplu aceasta covarsitoare putere ma obliga.
zaraza
- de
latu
la: 18/10/2010 13:18:42
Modificat la: 18/10/2010 13:22:01
(la: Animalul Inimii de Herta Muller) Eu am enumerat cele doua posibilitati intre care ziceam ca nu vreau sa aleg pentru ca nu ma vad in masura.
Dar daca ar fi sa speculez, as putea vedea dorinta de a 'cuceri' o piata de desfacere, ca pe o oportunitate. O alta ar fi satisfactia de a-si spune ceva de genul "Le-am zis-o, 'rar mama lor de rasisti". Nu ca nu le-a zis-o poate si pana acum, da' acum le-a zis-o cu vocea laureatei Nobel... (O fi 'cam ieftina' asa o varianta, dar nu subestima ce se poate acumula intr-un copil sau un adult care constata ca nationalitatea ii sta in drum cand e vorba de cariera, prietenii, etc. Si-n afara de asta: Acu' speculam...). Serios vorbind, mu-mi vine sa speculez eu acum, daca HM e sau nu oportunista. In insasi Comunitatea Svabilor din Germania e insa controversata, unii dintre membrii asociatiei considerand-o a fi o tradatoare (Cuvantul nemtesc e "Nestbeschmutzer" ceea ce mot-a-mot inseamna "Cel care-si murdareste cuibul". Nu sunt sigur daca "Nestbeschmutzer" se traduce exact cu "tradator". Cuvantul se compune din Nest=cuib si beschmutzer=care murdareste sau "murdaritor" daca e sa inventam cuvinte noi:) ). Cuvantul "oportunist" l-am preluat din scrisoarea deschisa pentru care am pus mai sus un link intr-un mesaj pentru Bucu si in care autorul scrisorii o numea asa. De aici enumerarea celor doua variante cum am pomenit. sigur... io jtiu ca pot suna atipic... mie...dar nu vaz de ce am fi prizonierii eterni ai acelorasi familii de cuvinte. Si mai cred ca... de multe ori... nevalim spre forma... nu ca n-ar fi importanta... da navalim mai degraba spre forma si aspecte "tehnice", decat spre emotia, "mesajul"...zdruncinarea...sau nu...pe care o poezie o poate aduce celui ce-o citeste... in fonctie de sensibilitatea si gustul.. noah... fiecaruia... Si..la urma urmei.. care-i dom_le baiu cu ultimele doua versuri... mai ales alea din prima strofa? ca nu-nteleg ce-s asa problematice...:)))
aualioooooo, mancavash guritzilii la toti, facetzi concurs de miss shi pa mine nu m-atzi chemataraaaa...al 'reacu' intruder asta, nu m-a anuntzat, baga-s-ar dracu-n coada lui!!!
ia fitzi atenti baietzi, ca raspund la-ntrebari!...am si io bacaloriatu', orsh'cum! entendrez, bre si datzi play!!! OM1 = cum va interpretati fotografiile puse de voi? - grasa, fromoasa si devreme acasa! OM2 = cum raspundeti unor complimente facute de un cafegiu? - dau jenele-n sus shi fac o reverentza. OM3 = cum ati defini MISCAREA FEMINISTA ? - iote la el!...miscarea aia din banc, adica sa aiba ritm...io am, parol! (Intruder stie, mangafaua!...ca l-am deshelat odata.) OM4 = intrati in general numai pe subiectele cele mai intens discutate sau va cautati numai subiectele care va pasioneaza? - intru pa alea cu secs!...halea ma pasioneaza pa mine intens, bre!) OM5 = ce i-ati spune unui TROLL? - cine-i ala?...sofer da TROLeibuz? OM6 = care a fost cel mai dur si cel mai dragut comentariu pe care l-ati facut in cafenea ? - am facut un complement lu' admin da' nu m-a confirmat...:( OM7 = sunteti deschise la initiative/sensuri noi? Daca DA, ce va inspira cuvantul CIOMUIRE (de altfel detectat si in google) ? - ma gandesc la Bator a lu' Fefeleaga! (v-am spusara ca am bacaloriatu'!) OM8 = care este primul cuvant care va vine in minte cand auziti cuvantul CAFEA? - tigara si cartzilii cu care fac io pasientzele! INT1. Citeste cu atentie poezia "Eva" de Lucian Blaga. intrebare: Ce crezi ca a soptit sarpele la urechea Evei? - "mai fata!...intreaba-l daca are prezervativ!" INT2. Care este personajul preferat (dintr-o carte, film sau piesa de teatru) ce se "muleaza" cel mai bine pe personalitatea ta? (dezvolta in cateva cuvinte) - Mitza Baston si Miss Piggy (muppets) INT3. Enumera 3 (trei) insusiri pe care nu le poseda sotul/ partenerul tau, dar ai vrea sa le aiba. - par pa chiept. - dintii din fatza - mi-i rushine sa mai zic... INT4. Enumera 3 (trei) defecte pe care le poseda sotul/ partenerul tau si care ai vrea sa le piarda. - nu stie sa calce rufele... - nu vrea sa ma lase cu intruder la cimitir, s-aprindem o lumanare lu' soacra-mea... - nu poate. INT5. Daca esti o femeie puternica (la figurat vorbind) ce te face sa fi astfel? ganterele lu' barbatu-mio si telenovela de pe ''acasa''... INT6. Comenteaza pe scurt ce-ti sugereaza urmatorul fragment din "Ce noroc sa dormi si sa nu visezi" de Nichita Stanescu: "Am gasit o toanta care tine la mine. Si stiti de unde stiu ca tine la mine? Mi-a spalat camasa." (Sudoarea de piatra - pagini de jurnalistica) - asta nu stie nici sa spele! INT7. Dezvolta pe scurt notiunea de ''gandire libera''. - adeca stau io asa pa ganduri, in cada, cu lumanarile de la parastasu' lu soacra-mea, toate aprinse...si bou' ala de barbatu-mio nu vine sa ma spele pa spate! INT8. Care este conferinta, textul, poezia, pool-ul sau postarea preferata de pe cafeneaua.com? (exemplifica cu o trimitere la link-ul respectiv...) nota: la INT8 nu se iau in consideratie textele personale. - alea cu secsu'...nu stiu ce-i ala ''linc''! bloom1: cum te-ai descrie cel mai bine in cateva cuvinte? - halba ca zapada... bloom2: care sunt asteptarile unei femei de la viata? - tramvaiu' 34. RAC 1: Cât timp alocati în medie/zi sau saptamâna navogarii pe www.cafeneaua.com? - acu' e prima data...nu ma lasa intruder, manca-i-ash pectoralii lui! RAC 2: Daca ati avea posibilitatea, daca ati fi admin, ce ati schimba la acest site si de ce? - ash pune ''moticuri'' (vorba lu' mann!) RAC 3: Ce va place cel mai mult la acest site, ce nu va place, si de ce? - imi place de intruder bre!... - nu-mi place ca n-are poze!... - nush' de ce! RAC 4: Numiti una din conferintele care vi s-a parut cea mai inspirata de-a lungul timpului si una pe care nu ati agreeat-o. Motivati. - ce-i aia conferintza?...iote la ei! RAC 5 : Care este diferenta dintre comportamentul si atitudinea dvs. de pe acest site fata de comportamentul din viata reala? - in viatza reala sunt mai dashteapta!...aici ma inhiba intruder, cica sa termen mai repede, sa intre el!...pai da! c-asha vor toti, sa termenam mai repede!!! RAC 6: Cum comentati existenta pe site a utilizatorilor cu mai multe nick-uri pe site? - ce-i ala ''nick''? RAC 7: Asemuiti www.cafeneaua.com cu un animal. Motivati. - aualioooo...cu animalu' de intruder! RAC 8:De ce aveti nevoie de www.cafeneaua.com? - io nu am, io vreau sa fiu ''miss'', altfel va dau foc la shandrama! OM9-barbatul este capul, iar femeia gatul ? - adeca barbatu' gandeshte cu capu' si fomeia face gargara! OM10-puneti o ALTA poza/link cu barbatul ideal - ce linc, ce poza?...intruderu' e barbatu' ideal, manca-i-ash pectoralii lui de frumos! (ca MA repet!) INT9: de cate ori ati intrat intr-un sex-shop si ce ati cumparat de acolo? - am intrat p-acolo si am uitat sa mai ies!...am cosmaruri si-acum! INT10: ce ati facut cu obiectul respectiv daca l-ati cumparat? - am cumparat un obect...il folosesc la zdrobghit usturoiu'! RAC 9: Dati o nota cafenelei, de la 1 la 10. iaca na!...10! RAC 10: Dati-va o nota, in raport cu cafeneaua, de la 1 la 10. tot 10, normal! dq 1 personalitatea feminina (sau masculina) cu care va (ati vrea sa va...)identificati sau apreciati in mod deosebit - n-auzitaratzi ca intrusu'???? dq 2 daca ati fi barbat ati fi vrut sa aratati ca:..... - intrusu', manca-i-ash guritza lui! dq3 - asta in loc de poze...:) daca ati fi avut alegera, in afara de cum aratati in realitate (care e probabil preferinta No. 1) ca preferinta No. 2 ati fi vrut sa aratati ca:.... - zoe petre dq 4 si una personalitate: sunteti la volanul unei masini sport luxoase de 2 locuri, intr-o zona rurala, in drum spre un 'blind date' cu partenerul de chat de pe internet din ultimile 6 luni. ajunsa in intersectie aveti in fata ochilor urmatoarea situatie: - accident intre o ambulanta si un automobil. ambulanta incercand sa evite a intrat intr-un stalp, automobilul 'total loss'. - din accident au asupravietuit pacientul - un barbat de 55, tata a 7 copii in drum spre spital cu atac de cord. - din automobil, a iesit nevatamat un chirurg, si el in drum spre acelasi spital ca s a efetueze o operatie de transplant de urgenta unui baiat de 10 ani, copil unic facut 'la batranetze' dupa multe incercari nereusite. - pe marginea drumului, la umbra unui pom, barbatul mult visat, marea iubire din tinerete care din motive diverse nu s-a implinit, asta fiind ultima sansa de a fi impreuna. intrebare: cum procedati? (toate raspunsurile sunt bune, dar este unul 'super' - daca il gasiti, si daca il gasiti o sa stiti ca l-ati gasit - trimiteti pe pm) luati in considerare ca: - in masina sport intra numai 2 persoane. nimeni pe capota, in portbagaj, etc. - in ambulanta nu este echipamentul necesar pentru interventie ambulatorie, si nici timpul necesar deoarece chirurgul trebuie sa ajunga in timp cat mai scurt. raspuns: il iau pe parteneru' de chat (ala cu webcamu'!!!) si mergem in tufishuri!...pentru ceilaltzi, dai talica telefon la salvare, io nu mai am credit pa mobil!!! si-acum gata!...votatzi-ma!...votatzi "Anjelika"...va pup pa totzi!!!
Familia
- de
Florin Firimita
la: 16/12/2003 22:18:51
(la: Florin Firimita despre experienta emigrarii si "Arta de a pleca") Catalina,
Mutumesc, Imi place tonul acestei conversatii "virtuale." Tocmai am citit niste comentarii de pe urma interviului pe care l-am dat la "Evenimentul Zilei," destul de vulgare, referitoare la faptul ca am folosit imagini de la Mineriada din 1990 in filmul meu. Alt motiv de a nu incerca sa port un dialog civilizat cu o societate departe de civilizare. Dar sa raspund la intrebarea ta. Familia mea a fost destul de ciudata, amestec de tarani si aristocrati. Toate informatiile pe care le am despre ei sint vagi, si multe lucruri pe care astazi cred ca le stiu, au multe pete albe. Parintii mei au murit in 1982 si in 1983, cind nu-mi inchipuiam ca vor muri vreodata, si ca urmare, am aminat intrebarile esentiale pe care orice adolescent ar trebui sa le puna parintilor. Din partea mamei, stiu ca sint ceva legaturi cu Brincovenii (am aici in state, un arbore genealogic care explica, chiar daca destul de vag, legaturile astea). Bunica din partea mamei a fost grecoaica, s-au stabilit la Buzau. Legatura cu Brincovenii vine de la bunicul meu, pe care nu l-am cunoscut. Fratele mamei mele, ambasador cultural, prieten cu Nicolae Iorga, a infiintat Liga Culturala. I-a promis mamei ca, dupa ce ea ii va absolvi facultatea, ii va deschide o casa de mode la Paris, unde sa-si desavirseasca visul (a studiat moda). Poate ca a simtit ceva, sau poate ca a stiut ceva despre ce se va intimpla in Romania. El s-a insurat si a plecat pe Coasta de Azur in luna de miere. In tara, Iorga si alti demnitari din cercul lui au fost asasinati. Din Franta a venit vestea ca unchiul meu s-a sinucis, destul de aberant daca te gindesti ca nimeni nu s-ar sinucide pe Coasta de Azur, in luna de miere, in loc sa ceara azil politic si sa se stabileasca in aceasta tara magnifica. Bineinteles ca mama si ideile ei de moda s-au topit in salopetele rusilor si a comunistilor locali, care au considerat ca ea n-a avut "origine" sanatoasa, si ca urmare, desi era absolventa de facultate cu studii in design de moda, a fost nevoita sa fie "re-educata" si sa lucreze in posturi amarite de cusatoreasa, etc. Cred ca moartea fratelui ei a fost prima lovitura majora. Altele au urmat, dar ea nu si-a revenit niciodata. Am crescut in spiritul acela al lumii "vechi," inconjurat de ceea ce a putut sa salveze, un sens de cultura apusa, o umbra veche a ceea ce a fost vreodata, ca o patina de aur de-abia vazuta pe o icoana veche. Tatal meu...n-a fost usor de trait cu el, desi m-a iubit mult mult. La 12 ani ascultam Europa Libera sub un cort de paturi improvizat intr-unul din dormitoarele apartamentului din Drumul Taberei. Tata credea ca paturile vor fi un fel de buffer (nu-mi aduc aminte cuvintul in romaneste), si ca vecinii nu vor putea auzi ce ascultam. N-a vrut sa se inroleze in partid, si toata viata a incercat sa ne salveze, ca familie, desi lupta pentru o cauza pierduta. A fost un om simplu, nascut intr-o casa de chirpici, fara podele. Cred ca a regretat ca n-a ramas la tara, si s-a mutat la oras pentru o viata mai buna. Cred ca si-a dat seama ca viata mai buna era doar o iluzie. A avut tot timpul nostalgia oalei de pamint si a strachinii. Mama avea seturi de tacimuri de argint masiv (salvate si nedeclarate la militie), dar tata s-a incapatinat sa-si manince ciorba intotdeauna cu o lingura de lemn. A fost un om ciudat, excelent fotograf amator, foarte patimas, care in ultimii ani de viata si-a gasit consolarea in bautura. Josif C. Drãgan:
Este cel mai bogat român, dar spune cã nu a stat niciodatã sã îsi numere banii. S-a stabilit încã din tinerete în Italia, a fost considerat, mult timp, apatrid, dar spune cã, în sufletul lui, nu a pãrãsit niciodatã România. Într-un interviu „Verde-n fatã” cu Marius Tucã, Josif Constantin Drãgan a explicat de ce se stie atât de putin despre el în tara natalã si cine ar fi, în opinia sa, „vinovatii”. ▪ Marius Tucã: Vã amintiti cum ati fãcut primul milion de dolari? Josif Constantin Drãgan: Nu-mi amintesc pentru cã nu l-am numãrat, nu am stat sã numãr banii, ci am vrut sã stiu cã se realizeazã, ca o confirmare a succesului, a împlinirii datoriei muncii în societatea din care fac parte. ▪ Sunt corecte aprecierile si evaluãrile publicate? Tot timpul s-a vorbit de bani, pentru mine nu a fost important sã am bani si sã-i folosesc pentru scopuri personale; am avut o viatã normalã si aspiratiile mele în acest domeniu au fost pe mãsurã. Bani, bani, bani, nu se vorbeste decât de bani. Aprecierile au fost fãcute pe anumite criterii si ca atare si rezultatele au o valabilitate relativã pentru cã sunt din puncte de vedere diferite. Se vorbeste de bogãtia cuiva, într-o tarã, într-un moment în care problema de bazã este sãrãcia, o tarã unde oamenii sunt la limitã, dacã nu sub limita existentei, ajungând sã fim sãraci într-o tarã bogatã. Despre afaceri ▪ Ce credeti cã face diferenta dintre dumneavoastrã si urmãtorii clasati în topul celor mai bogati români? În primul rând, cred cã putem vorbi aici despre întinderea europeanã si nu numai a Grupului Multinational Drãgan, apoi despre soliditatea lui clãditã în aproape 60 de ani de existentã, care cred cã-i dau o dimensiune aparte în peisajul economic actual. ▪ Cu câti dintre românii din top 10 vã cunoasteti personal? Îi cunosc personal doar pe câtiva dintre ei, pentru cã dezvoltarea Grupului Multinational Drãgan m-a tinut mult timp departe de tarã. ▪ Vã gânditi sã vã implicati în privatizarea companiilor de gaze din România? Nu, pentru cã în privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor. Continuarea privatizãrii cu insistentã este o diminuare a propriilor capacitãti, fiind o declaratie de incapacitate. În 1996 am preluat de la stat o societate Petrom pe care-am dezvoltat-o si unde am devenit actionarul principal. ▪ Cum apreciati estimarea cã stocurile de gaze din tarã se vor epuiza pânã în 2005? În aceastã perspectivã, dezvoltarea sectorului GPL (principalul obiectiv de activitate al grupului Butan Gas) devine o prioritate în România. Acest tip de „energie mobilã” este rezultatul unor resurse care nu se epuizeazã la fel de usor, constituind o alternativã viabilã si în viitor. ▪ Ati fost nevoit sã dati vreodatã spagã în România? Eu nici nu cunosc cuvântul „spagã”, a trebuit sã întreb ce e spaga? Mi s-au cerut mici atentii, în diferite ocazii, pentru a mi se face anumite comisioane. Este o metodã total dezagreabilã si descalificantã, nu am apelat la ea si nici nu am încurajat, în tot ceea ce am fãcut, acest mijloc de a obtine avantaje de pozitie sau diverse facilitãti. Tot ceea ce am obtinut, de-a lungul vietii, este exclusiv rodul dedicãrii, intuitiei, pasiunii si muncii mele. Spun acestea rãspicat, cu toate cã, deseori, inexplicabil, am întâmpinat piedici în concretizarea unor initiative economice sau culturale, de altfel benefice pentru societatea româneascã. ▪Domeniile dumneavoastrã de afaceri sunt foarte variate. Cum se explicã diversitatea lor? Am fost si sunt interesat de cât mai multe si diferite domenii. Am o imaginatie efervescentã si dorinta de a acoperi suprafete întinse de activitate. Omul este produsul societãtii si are o datorie fatã de ea: sã munceascã. Munca este o obligatie. Asa am importat si exportat tesãturi si fibre din Italia în România pentru pânzele de avion din care se realizau aripile avioanelor la IAR Sibiu. Am gândit afaceri cu banalele, dar utilele mãturi. Am fãcut marketing în pietele de desfacere din Elvetia, Belgia si Anglia fãcând comert cu produse alimentare, am afaceri imobiliare... O afacere nu se naste decât dintr-o mare cunoastere a pietei si din dorinta de activitate. Despre cartierul Josif C-tin Drãgan ▪ E adevãrat cã detineti o stradã în Italia? Da, existã la Venetia o stradã care se numeste Calea Draga, unde de altfel si locuim, stradã care existã cu acest nume de prin 1600. E o purã întâmplare.... Dar în Grecia existã o localitate lângã Teba, Dragania, onoare pe care statul grec mi-a conferit-o pentru cã aici am creat prima zonã industrialã din Grecia. ▪ Domnule profesor, haideti sã revenim putin. Spuneti-mi si mie cum ati plecat din România. Am plecat cu trenul... si cu bursa de studii pentru un an – de 6.000 de lire – oferitã de Guvernul italian, prin Institutul Italian de Culturã. Cu acesti bani îmi plãteam locuinta, întretinerea si câteodatã mici aventuri de tinerete. Îmi amintesc cã am cunoscut o cântãreatã la Biserica Greco-Catolicã de la Roma si îmi permiteam sã o invit câteodatã la cinematograf. Îmi completam bugetul cu 100 de lire lunar, tinând contabilitatea domnului Rossi, vânzãtor de alimente. ▪ Care este povestea cartierului Josif Constantin Drãgan din Lugoj? Povestea cartierului ce-mi poartã numele, în Lugoj, este una extrem de simplã. Am primit o solicitare din partea municipalitãtii si a locuitorilor acelui cartier – unde se aflã, pozitionat si sediul Butan Gas International – de a contribui, financiar, la eliminarea datoriilor pe care oamenii din aceastã zonã a Lugojului le aveau cãtre regiile locale, respectiv întretinere, gaze si altele. La vremea când a fost fãcutã solicitarea, adicã anul 2000, suma pe care am alocat-o era destul de importantã. Astfel, am ajutat comunitatea respectivã si, drept recompensã, acestia au hotãrât ca acest cartier al Lugojului sã poarte numele meu. De altminteri, mai este o piatã, chiar în centrul orasului, pe care am reamenajat-o integral, contribuind cu aproape 200.000 de dolari, si care îmi poartã numele. Alãturi se aflã si Catedrala Greco-Catolicã „Coborârea Sfântului Spirit”, la repictarea cãreia am contribuit. Nu mai putin o creatie a mea, la care tin cu deosebire, este Universitatea Europeanã Drãgan, la Lugoj si Brasov, cetate a spiritului si mintii românesti, de talie europeanã si, de curând, acreditatã. Clãdirea Universitãtii din Lugoj este opera unui arhitect din Timisoara, Radoslov, proiect care a fost premiat la Venetia si care a pãstrat multe dintre doleantele si indicatiile mele de a îmbina vechiul cu modernul, de a continua ideea de cetate medievalã, viitoare Cetate a Stiintei. Despre politicã ▪ Care politician din România v-ar convinge sã îl votati? Nu am fost niciodatã implicat în viata politicã. Acest lucru nu a fãcut si nu face parte dintre preocupãrile mele. Cred însã cã unul dintre politicienii cãruia i-as acorda, fãrã ezitare, votul meu ar fi unul care ar sesiza rolul pe care România l-ar putea ocupa, prin ceea ce reprezintã ca potential, în rândul natiunilor lumii. ▪ Ce simpatii politice aveti? Nu am simpatii politice care sã mã determine sã apreciez, mai mult sau mai putin, un oarecare partid sau om politic. Am încercat, în toate contactele si relatiile avute cu politicienii români sau strãini, sã pun mai presus de toate interesele tãrii mele, fie ele economice sau de altã naturã. Asta apreciez la orice om politic sau formatiune de guvernãmânt. ▪ Ce credeti despre alianta PNL-PD? Nu-mi exprim nici o opinie. Despre investitiile în presa din România ▪ Cât de implicat sunteti în presa din România? Implicat nu este cuvântul cel mai potrivit. Am fondat o serie de publicatii în România, si mã refer la cotidianul „Natiunea”, „Renasterea Bãnãteanã” din Timisoara, sãptãmânalul „Redesteptarea” din Lugoj, „Buletinul European”. De asemenea, am investit în televiziune si radio, având propriile posturi la Lugoj, anume Europa Nova. Editãm, la Bucuresti, în cadrul tipografiei „Fed Print”, diverse publicatii cu caracter cultural, ziare, reviste, carte si multe altele. O implicare de naturã pãrtinitoare, politicã sau de altã naturã, nu am avut si nu avem. Dar am considerat cã presa poate constitui, pentru spiritul românesc, letargic acum, un vehicul valabil prin care sã poatã deveni din nou treaz. De asemenea, aceste initiative legate de presã au potentat toate actiunile Fundatiei Europene Drãgan, contribuind la rãspândirea culturii si a românismului în tarã si în Europa. În plus, am contribuit si la configurarea postului de radio Vocea Basarabiei, din Moldova, pentru a da posibilitatea românilor de acolo sã se exprime alãturi de semenii lor din tara româneascã. Si, sincer, nu a fost usor sã se concretizeze acest lucru. ▪ Fundatia Europeanã Drãgan a editat „Istoria Literaturii Române” a lui Cãlinescu. Cum ajungea aceastã carte în România? Neexistând în România de foarte multã vreme „Istoria Literaturii Române” a lui George Cãlinescu, aceastã fiind deja epuizatã, dar necesarã pentru cunoasterea mai de aproape a literaturii române, am considerat necesarã reeditarea sa în limba românã si în limba englezã. Aceastã carte am trimis-o în 135 de exemplare tuturor autoritãtilor, începând cu presedintele Ceausescu, iar apoi, profitând de organizarea unui Congres Cultural la Bucuresti, cu posibilitatea de a introduce orice publicatie, având autorizatia organizatorilor, am introdus 5.000 de exemplare nelegate, pentru a fi distribuite si folosite în scoli. ▪ Cum de unele dintre cãrtile dumneavoastrã ajungeau sã fie editate în România? Diverse edituri, de exemplu Cartea Româneascã, primeau autorizatiile necesare de la sectia culturalã în raporturile cu strãinãtatea si astfel ajungeau sã fie editate în România cãrtile mele. Despre pasiunea pentru istorie ▪ De unde pasiunea dumneavoastrã pentru istorie? Nevoia proprie de a cunoaste ca român istoria neamului în care m-am nãscut, a Tãrii Românesti si a altora din Europa si din întreaga lume. Aceastã pasiune pentru cunoasterea istoriei era stimulatã de stabilirea mea în Italia, pe care o consider a doua patrie, si de faptul cã, 30 de ani dupã plecarea din România, nu am putut sã revin în tarã din cauza unui decret dat de Ana Pauker, în care se prevedea pierderea cetãteniei românilor care nu se întorceau în tarã în termen de 60 de zile. Am fost considerat mult timp apatrid. ▪ Ce credeti despre scandalul Holocaustului, declansat în urmã cu câteva luni la noi? Cred cã este vorba despre lipsa de cunoastere a prim-ministrului nostru, care a adoptat atitudinea Asociatiei evreilor de a fi despãgubiti si care au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri de beneficii condamnatã de însusi profesorul universitar Normal Finkelstein în lucrarea sa „The Holocaust Industry”, lucrare tradusã în multe tãri din lume. Nu a fost Holocaust în România. ▪ În opinia dumneavoastrã, ce înseamnã sã fii bun român? Sã fii bun român înseamnã împlinirea datoriei de a-ti iubi propria tarã, sã-ti cinstesti neamul cu credintã, oriunde te-ai afla, si de a-ti îndeplini îndatorirea de a munci. Despre maresalul Antonescu ▪ Se spune cã aveti un cult pentru maresalul Antonescu. De unde vi se trage aceastã admiratie? Cum am mai spus, maresalul Antonescu este o figurã marcantã a istoriei, este eroul si martirul neamului românesc. În împrejurãri dramatice pentru tarã, a avut o comportare exemplarã, a fost animat de un înalt patriotism si spirit de sacrificiu. A purtat un rãzboi just de întregire a frontierelor, impus de vecini agresivi, si de apãrare a evreilor din România si din tãrile vecine, ocupate de nazisti, falsificându-le chiar cu pasapoarte plecarea, de la Constanta cãtre Palestina. Simt o profundã durere la nerecunoasterea acestor merite ale sale, ca si atunci când a fost acuzat, condamnat si ucis cu acceptul fostului rege Mihai. Pãcat cã, repet, din oportunism politic sau pentru obtinerea de avantaje pasagere, denigrãm un ROMÂN, fãcându-l dusman al tãrii. ▪ De ce românii stiu atât de putine lucruri despre „personajul” Josif C-tin Drãgan? V-ati ascuns vreodatã de presã? Îmi doresc ca oamenii sã stie cât mai multe despre realizãrile mele, nu despre mine, dar nu refuz niciodatã sã mã fac cunoscut. Tot ceea ce am fãcut pentru tara mea, inclusiv lobby-ul fãcut pentru afirmarea valorilor sale în Europa si în lume, de exemplu statuia lui Antonescu, tipãrirea „Istoriei Literaturii Române” a lui Cãlinescu, Fundatia Europeanã Drãgan, Butan Gas-ul, Capul lui Decebal de la Orsova, cea mai mare sculpturã a lumii, înainte de statuile celor patru presedinti ai Americii de la Muntele Rushmore chiar, actele mele de mecenat, de caritate, de bunãvointã fatã de societatea româneascã au fost, în general, trecute cu vederea de mass-media româneascã sau au fost minimizate ca importantã. ▪ Cam câte interviuri acordati într-un an? Destul de putine. Despre familie ▪ Cât de des îsi vede familia cel mai bogat român? Nouã ani, sotia mea a stat alãturi de mine zi de zi. Pãstrãm traditia si ideea de familie prin prezenta celor trei copii: Stefan Constantin de 4 ani si gemenii Alexandru Eugen si Tudor Sebastian de 2 ani, pentru care, de exemplu, masa de prânz este sfântã. Tot timpul suntem împreunã, îmi desfãsor viata alãturi de ei si sunt parte nelipsitã din viata mea, suport activ al acesteia. Despre patriotism ▪ În anul 2003 al Europei mai existã patriotism? Trebuie sã existe. E un sentiment firesc si o datorie de onoare, un sentiment care, din fericire, va exista chiar dacã, în timp, frontierele vor dispãrea. ▪ Cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, profilul românului si cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, România actualã? Este împovãrat de greutãti si totusi optimist si încrezãtor într-un viitor mai bun. România zilelor noastre este încã marcatã de frisoanele tranzitiei. Este însã foarte atasatã idealurilor europene, pe care si le poate apropia prin integrarea în UE, proces care în nici un caz nu trebuie ratat. ▪ Ce-ati putea sã comentati legat de Revolutia din 1989? În anul 1989 consider cã nu a avut loc o revolutie, ci o loviturã de stat pentru înlãturarea presedintelui Ceausescu si a regimului comunist, cu consecintele de rigoare. Istoria va demonstra ceea ce nu mai e de demonstrat: adevÃrul. ▪ Care este opinia dumneavoastrã legat de fenomenul globalizãrii? Globalizarea a devenit fireascã. ▪ Ce v-a determinat si care au fost conditiile plecãrii din România? Bursa de studii care mi-a oferit posibilitatea de a mã realiza cu succes. ▪ Ati reusit sã impuneti cultura româneascã prin ceea ce ati fãcut în Italia? Cu prisosintã. Aceasta a fost una dintre principalele mele preocupãri. Am creat Fundatia Europeanã Drãgan, reprezentatã în marile capitale europene, am editat încã din anii ’50 „Buletinul European”, care apare si în zilele noastre, am înfiintat Editura Nagard, Universitatea Golden Age, Centrul European de Cercetãri Istorice de la Venetia si multe altele. Am fost considerat promotorul Europei Unite de astãzi. ▪ Cum ati încadra în istoria României miscarea legionarã? O miscare politicã fireascã pentru epoca respectivã, de apãrare a intereselor nationale. ▪ Vã veti întoarce vreodatã definitiv în România? Vã pot spune cã nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar în perioada când am fost plecat din tarã. Am purtat-o mereu în suflet, cu atât mai mult acum, când mare parte a timpului meu se desfãsoarã în tarã, pot spune cã sunt, am fost, definitiv acasã. Pãmântul natal te atrage sã te întorci acolo unde ai fost zãmislit. ▪ Nu vã temeti cã fiii dumneavoastrã ar putea fi, la un moment dat, „striviti” de povara averii dumneavoastrã? Povara aceasta se va împãrti si va deveni, probabil, „suportabilã”. Ideea bogãtiei nu o suport, e ceva extravagant si nu trebuie folositã ca atare de viitoarele generatii. Atât timp cât eu am o viatã normalã si copiii mei vor urma acelasi model: o mãsurã în toate. Josif Constantin Drãgan DATE PERSONALE: Data si locul nasterii: 20 iunie 1917, Lugoj STUDII: 1938: licentiat al Facultãtii de Drept, Universitatea din Bucuresti - licentiat în Stiinte Economice si Politice, Universitatea din Roma - doctor în Drept, Universitatea din Roma AFACERI: 1941: se orienteazã spre domeniul petrolier, exportând petrol din România cãtre Italia 1948: formeazã societatea Butan Gas SA, care se ocupã cu îmbutelierea si distribuirea gazului ALTE TITLURI: 1966-1976: Presedinte al Federatiei Internationale de Marketing 1973: Membru al Camerei de Comert italo-române Doctor Honoris Causa al Universitãtilor din Craiova si Timisoara Cetãtean de onoare al oraselor Lugoj si Cluj-Napoca si al comunei Spãtaru (judetul Buzãu) IMPLICARE ÎN ÎNVÃTÃMÂNTUL ROMÂNESC: 1967: Ia fiintã, în Italia, Fundatia Europeanã Drãgan 1990: Înfiinteazã, la Bucuresti, „Drãgan European Business School” 1991: Pune bazele, la Lugoj, Universitãtii Europene Drãgan VOLUME PUBLICATE: 1985: The World Mission of the International Marketing Federation 1987-1989: Geoclimate and History 1995: Bazele Cognitive ale Cercetãrilor de Marketing (în colaborare cu prof. M.C. Demetrescu) 1976: Istoria milenarã a tracilor 1985: Imperiul milenar al Daciei 1996: Istoria românilor 1996: Adevãrata istorie a românilor Nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar când am fost plecat din tarã. Nu am stat niciodatã sã numãr banii. În privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor. Am fãcut afaceri cu mãturi. La Venetia locuim pe Calea Dragan. Evreii au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri si beneficii. Am fost considerat promotorul Europei Unite de azi. Am o viatã normalã si o mãsurã în toate. Note: Sufletul romanesc - conditii istorice si trasaturi psihologice ale romanilor
de Lucian Hetco. 09.12.2001 - Göppingen bei Stuttgart Ingaduiti-mi sa prelungim infatisarea metaforica a poporului roman - neam romanesc la rascruce de drumuri pe o placa turnanta aflata la gurile Europei, copil orfan al istoriei europene, fara neamuri aproape, lasat singur in calea tuturor neamurilor migratoare, vadit razboinice. Sintem un popor de oameni toleranti (prima noastra caracteristica care a influentat decisiv istoria noastra, voi arata mai incolo cum am ajuns aici), care cu intelepciunea taranului pamantean ( taran vine de la latinescul "terra" care inseamna pamant, aceasta denumire o avem doar noi romanii), s-a adaptat conditiilor neprielnice ale vremii reusind sa-si pastreze fiinta etnica prin intermediul culturii si limbii sale de tip latin. Sintem insa un popor in genele caruia intalnim si elemente ramase din trecerea si asimilarea altor popoare care ne-au stapinit vremelnic si partial, sintem adevarati europeni - autentici si nu veniti de prin pustiile eurasiatice. Insusi limba noastra poseda elemente din limbile Europei, pe fondul ancestral traco-moesic, cu preponderenta latinei vulgare, cu influentele puternice slave, germanice de devreme (gepizii, gotii si de mai tarziu, ale sasilor transilvaneni) , mai tarziu urmate de cele turane (pecenegii), ugro-finice (ungurii), cumane (inruditi cu pecenegii), turcice, ruse, franceze etc. Cultura romana a trait toate fatetele si inrauririle vremilor reusind sa se omogenizeze intr-o spiritualitate coplesitoare. Insasi vocabularul limbii noastre moderne, atesta consistenta si suculenta vorbei noastre, asa cum spunea Ciulei. Succesiunea neamurilor care s-au perindat prin spatiul carpato-dunareano-pontic se regaseste inca si acum dupa sute de ani in fiinta noastra. Nu ramane decat sa constientizam origini, toponimii, denumiri si obiceiuri - sintem intr-adevar un unicat in Europa. Contrar teoriilor de natura politica prin care neamul nostru ar fi un neam de contrabanda, teorii vehiculate cu atata dezinvoltura si nonsalanta in occident de cei ostili noua romanilor, de parca falsificarea istoriei ar fi un fapt firesc, putem argumenta astazi, dincolo de subiectivism si interese nationaliste ca autenticitatea noastra este un fapt real si ca autenticitatea noastra e data si nu facuta. Mult hulitul (nu de istoriografia romana) cronicar anonim al regelui Bela atesta prezenta formatiunilor romanesti la navalirea brutala a triburilor ungurilor spre Europa, (dupa multi ani de existenta ungara in "Ätelküz" in sudul actualei Basarabii) este un fapt real si confirmat, existenta sa nu poate fi pusa la indoiala, iar faptele nu se pot contesta. Mai intai de toate insa sintem traci si nu oarecum ci... cei mai buni dintre traci - daci romanizati prin destinele istoriei, neamului nostru trac ale carui gene le purtam azi in noi impreuna cu celelate popoare balcanice autentice, cum ar fi bulgarii si albanezii, ii fusese dat insasi de Herodot urmatoarea descriere:" ...neamul Tracilor este, dupa acela al Inzilor, cel mai numeros din lume. Daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile". Coplesitor acest:"..daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile". Actuala si mai adevarata ca oricand aceasta a doua caracteristica a noastra. Istoria se repeta, iar noi romanii purtam aceasta caracteristica a strabunilor nostri mai departe cu noi, de parca am fi dorit sa o avem ascunsa in subconstientul nostru. Sa constientizam un alt element al spiritualitatii noastre, tipic spatiului nostru carpato-moesic atestandu-i autenticitatea istorica si prelungirea mentalitatii trace de-a lungul secolelor pina in zilele noastre. Am luat de la slavi o multime de elemente, fapt de altfel firesc, caci in Tara Romaneasca ( Oltenia, de exemplu) romanii asimilara pe slavi, in Moesia ( actuala Bulgarie si Serbia) populatia vlaha sau valaha fu asimiliata de acestia. De la inraurirea slavona pe la anul 600-1000, ne-au ramas denumirile de institutii de tip cnezat sau voievodat, (totusi aici parerile difera, multi istorici vazind in cnezate continuarea vechii judecii de origine romana, numele de origine slava " cneaz" suprapunindu-se cu acesta, de la slavii care traiau impreuna cu romanii) . Institutiile crestine de tip roman, dupa 500 de ani de crestinism apropiat de Roma, au fost violent trecute la ritul grec ortodox sub "apasarea violenta a bulgarilor" (Xenopol). Trebuie insa sa fie si ceva adevarat in teoria dlui. Xenopol. De la vechiul imperiu bulgar, ne-au ramas cel putin in sudul tarii influente slavone de tip bulgaresc. Crestinismul slavon ne-a slavizat partial mentalitatea pe mai departe, intr-o propaganda activa. Slavii insa au acelasi rol in formarea poporului roman si a limbii romane neolatine, precum l-au avut germanicii in procesul de formare a limbilor neolatine occidentale. Aceeasi origine slavona o avura mai tarziu toate dregatoriile politice, pe fondul carora se organizara principatele de mai tarziu. Numele dregatoriilor sunt de exemplu: Logofat, Ban, Vornic, Postelnic, Paharnic, Stolnic, Clucer, Jitnicer, Parcalab etc, care cu exceptia logofatului sint toate de origine slava. Nu cred sa fie multi romani astazi care sa poata sa descrie explicit functiile acestea. Inclusiv birul este tot de origine slava, inlocuind latinescul "tributum", dar aseaza deja darea pe cap a poporului de rand, si este un element rudimentar, premergatorul impozitelor de astazi, ca element de baza in constituirea constienta a unei societati oricat de rudimentara ar fi fost ea. Elementul slav este deci un adaos, nu este insa implicit hotarator, adaosul venind destul de tarziu, pentru ca poporul roman tinar atinsese deja, in romanitatea sa nord-dunareana un grad de definitie si delimitare, de structurare si omogenizare, care nu mai permitea asimilarea de catre noii migratori. In concluzie - au fost ei (slavii) cei asimilati, cel putin la nord de Dunare. Etnicitatea noastra este un faptor complex si de necontestat. De sorginte tracica, mentionate si in timpul stapinirii romane, obstile teritoriale daco-romane erau esentialmente deosebite si superioare obstilor gentilice ale neamurilor slave sau germanice. Obstile se reuneau in uniuni de obsti, aceste "Romanii populare" cum le-a denumit Nicolae Iorga. Acestea au cunoscut o dezvoltare spre forme social-politice superioare, administrative si militare. ( P.P. Panaitescu). Deci in final datoram romanitatii noastre supravietuirea noastra. Este o trasatura din vechiul caracter al dacilor si al romanilor , ramasa noua proprie in ciuda nefericirilor istoriei noastre: o dorinta nestirbita de libertate, o pornire excesiva spre neatarnare. Ne-au ramas toate acestea din vremea invaziilor, cele de devreme ale pecenegilor, gepizilor, cumanilor, ungurilor si cele de mai tarziu ale turcilor sau ale rusilor. Neiubiti: grecul si evreul sint in mentalitatea romaneasca de tip viclean si sint lacomi. Boierii (cuvant slav), tipul de mic stapinitor local, sint neiubiti si haiducii de mai tarziu care se ridica impotriva exceselor acestora sint adevarati eroi, elogiati si iubiti, adapostiti si ridicati la rang de eliberator, mici "Zapata" intr-un perimetru al tolerantei traditionale tipice noua romanilor. Nici primele secole de dupa anii 1000 si nici Evul Mediu nu ne-au fost prea prielnice. Stransi intre chezarimea austriaca cu iz unguresc in Ardeal, cu vasalitatea principatelor romane in fata turcimii ce asfixia mijlocul Europei, cu polonezii si cu rusii in Est am stat la confluenta intereselor puterilor vremii. Ne-am plecat deseori capul spre a supravietui, dar de fiecare data l-am si ridicat afirmand demnitatea noastra. Am fost si mai tarziu adeseori umiliti si batjocoriti, sa nu uitam de moartea lui Mihai si tradarea lui Basta, groaznicele chinuri pe care ardelenii Horia, Closca si Crisan au trebuit sa le indure inainte de moartea lor ca martiri ai neamului. Ne-au umilit fanariotii, slugarnicia iar demnitatea noastra a fost calcata in picoare: sa nu uitam de macelul familiei Brancoveanu, de cei patru fii ai sai care au murit sub ochii tatalui. O fiica de-a familiei Safta (Elisabeta)se refugiaza in Ardeal, astfel ca, in mod contrar dorintei Portii otomane singele familiei Brancoveanu nu s-a pierdut si inca mai curge inca in venele unor romani ardeleni. De pierdut insa nu ne-am pierdut noi romanii niciodata, nici nu aveam cum, de vreme ce eram un popor cu o natalitate demna de invidiat, fapt subliniat de altfel si de istoricul american Milton G. Lehrer in lucrarile sale despre Romania. Ne-au trebuit umilintele vremii, pierderea Basarabiei pentru prima data la 1812, barbaria grecilor fata de Tudor Vladimirescu, dispretul lui Kossuth fata de romanimea lui Avram Iancu si inca multe altele pentru a putea constientiza prin carturarii vremii sensul primei unitati noastre nationale faurite cu sute de ani in urma de primul strateg al neamului, banul Craiovei, principele Mihai Viteazul. Si nu numai de aici ne-au ramas idea de unitate si suflet, caci si simbolicele batalii de la 1877 au antrenat si pe romanii ardeleni. Prin hazardul istoriei am avut sansa unui prim rege de sorginte germana care a continuat constientizarea treptata spre Europa si sub care am reusit sa devenim in sfarsit independenti. Repulsia romanilor de a servi pe altii, in special a vechii taranimi romane este un alt element tipic. Tocmai toleranta taranului roman in simplitatea sa a ingaduit excesele boierimii, iobagii, robii moderni au oferit de-a lungul istoriei noastre exemple suficiente. Romanii sunt un popor superstitios, mai superstitios chiar decat rusii, in ciuda vioiniciunii si istetimii spiritului sau. Calitatile mentale ale romanului nu stau la suprafata, el fiind de multe ori subapreciat - trebuind sa cobori in sufletul sau pentru a-l descoperi cu adevarat. Un german va fi cu siguranta mai silitor si mai muncitor, dar romanul va fi mai patrunzator si spiritul sau va fi mai vioi decat al germanului. Taranul roman, baza poporului roman, este latin autentic, asemanindu-se cu taranul francez, spaniol sau italian. Defavorabila este pina azi imaginea romaneasca cel putin in spatiul de limba german unde filo-germanitatea altor natiuni nu ne-au ingaduit o imagine corespunzatoare realitatii. Ospitalitatea traditionala a romanilor si bunatatea caracterului sau o atesta calatori ai secolului trecut care relateaza ca romanii au obiceiul de a pune pe marginea drumurilor vase cu apa, pentru calatorii care pot trece si seara dinaintea portilor. Linga vasele cu apa, cei bogati mai pun si paine pentru cei ce vor veni noaptea. In bilciuri, fetele tinere se plimba cu vasele lor de lut pline cu apa si dau sa bea la cei insetati. Ospitalitatea noastra este o alta caracteristica a poporului nostru. In sfarsit scriitorul francez Le Cler rezuma admirabil in aceste cuvinte firea si psihologia romanilor: "rasa este occidentala, caci aminteste in privinta limbii si fizionomiei de italieni si spanioli, obiceiurile ei sunt orientale". Stramosii noastri, atacati mereu de cate vre-un neam mai puternic fura de multe ori invinsi... cu timpul renuntara de a mai ataca, devenind toleranti, au evitat luptele cautand sa reziste defensiv. O tactica care s-a confirmat in rezistenta pasiva vizavi de dominatia ideologiei comuniste timp de 50 de ani. Pentru noi romanii a fost o intrebare care a tinut de factorul timp. Lipsa noastra de metoda ne-a fost adeseori fatala, atmosfera morala a orientului in care dominatia turceasca si greco-fanariota, bacsisurile si aceasta expresie: " de a te descurca..." coplesi si enerva spiritualitatea noastra. Mai apoi imprumutul sovietic: "omul nou", de tip comunist, o creatie a unor minti bolnave, modelat in spirit neo-sovietic de tip slav a pus pecetea sa asupra mentalitatii romanesti. De distrus insa nu poate fi vorba. Mentalitatea romana s-a imbogatit cu o noua experienta. Patima noastra de mai tarziu in a face politica este coplesitoare; rar intalnim o natiune europeana care sa discute cu atita patima problemele sale si sa se piarda la randu-i in detalii, coruptie si balcanism. Sintem o natiune europeana care se redescopera astazi cu tot optimismul, avand un trecut zbuciumat. Si meritam sansa istorica ce ni se acorda. Avem destule minti luminate, ar fi pacat sa nu ne trezim definitiv pe muzica imnului nostru national "desteapta-te romane" , acum cand poarta e deschisa. O ultima observatie: avem in sufletul romanesc o sumedenie de contraste, nedesavirsiri si provizorate. Am trait mai multe umilinti decat oricare alt popor european. Nici imaginea noastra in spatiul european nu ne-a fost decat rareori favorabila. Avem insa si capacitatile noastre nationale, care vor modela si armoniza aprecierea spiritului romanesc la adevarata sa valoare si pe viitor. Nu avem voie sa ne vindem usor niciunde in Europa si niciunde in lume. Sa afirmam existenta noastra si a spiritului nostru pe plan international cu argumente si cu o imagine favorabila Romaniei in lume. Numai asa vom reusi sa tinem pasul cu alte natiuni care au invatat din mersul istoriei sa culeaga elementele favorabile lor si sa le sublinieze cu elocventa. Si noi avem potentialul necesar, sa o facem deci cu totii. Indemnul meu: Sa nu uiti ca esti roman - si daca poti sa faci ceva pentru poporul tau, oriunde ai fi - acasa sau in strainatate - sa o faci fara ezitare! Avem nevoie de fiecare suflet.
|
 loading... loading...cautari recente
"pret pasaport la ambasada romana pentru nou nascuti londra"
"TEXT AL ION DRUTA" "fiinte fabuloase" "pamint" "inlocuire in constructia dealurile caramizii calcinate" "vraji ac de siguranta" "mazot retete" "proza copilaria" "rar posedam ce meritam si rar meritam ce posedam" "multumesc mama" "dialog dintre doua fete la cumparaturi" "entuziast" "joc joaca univers nelimitat al copilului" "inima-expresii si locutiuni" "comunicare limba romana este patriea mea" "caligrama-exemple" "toaamna citate" "bromura" "2 comparatii cu cuvintul carte" "polisemia a curge" "fac cinste" "a trece examenul" "farmece de despartire" "copii care merg de paste la biserica" "scrisoare adresata unui prieten scurta" "polisemantismul cuvantului prost" "dialog intre doi prieteni buni" "despre virgula" "Starea de spirit a eului liric in raport cu titlul poeziei fiului de aureliu busuioc" "angajez bona in germania" mai multe... linkuri de la Ghidoo:
|
(la: comunitara)
ps.toti cei amintiti imi sunt simpatici..si de daca? nu?
DEX varianta imbunatatita
A GENERALIZA Verb mai mare in grad decit \"a coloneliza\"
ACRU Unitate de masura a acrelii. Ex: am o sotie de 3 acri si o soacra de 5
ACTRITA Matrita pentru fabricarea acelor
AIUREA Loc bine determinat spre care ne indreptam
ALIDADA Fratele mai mic al lui Ali-Baba (pe fratele mijlociu, din respect pentru dumneavoastra, nu-l amintim)
AMPULA Amintiri din tinerete
APOPLEXIE Stare de disconfort creata de apa provenita de la vecin, neconventional, prin tavan
BASCA Femeie din Pirinei, cu marginile indoite inauntru
BATALION Fratele mai mic al plutonierului Batal Gheorghe
BIRMANIA Predispozitie maladiva a unui ministru de finante de a pune noi taxe si impozite
BIROCRATIE Democratie originala, bazata pe incasarea cit mai multor biruri, cam ca la noi
BULDOZER Aparat sofisticat utilizat la repartizarea in fiecare litru de sifon a 163.172.249+3 bule de CO2
CASCA Ordin pe care comandantul il da militarilor cu putin timp inainte de culcare
CELULOZA Boala capatata in inchisoare
CIMBRU Marca postala din Banat
COLONEL Intestinul subtire
COMBINEZON Lenjerie usoara, transparenta, purtata de lucratorii de pe combine
CONTRADICTIE Ceva impotriva dictiei, spre exemplu calusul
DOGMA \"Si ce rasa zici ca e ciinele asta?\"
EXTRACTOR Fost tractor la C.A.P., actualmente piese de schimb in Turcia
EVADAT Raspuns pentru \"Cine dat tie mar, Adam?\"
GARDENIE Legatura de rudenie intre un tip istet si un gard; zicatoare populara: \"inalt ca bradu\' si prost ca gardu\"
GARGARA Boala parlamentara
GHERILA Un mos simpaticut care daruieste copiilor din Cambodgia, Honduras si Peru cadouri dragute: mitraliere, pistoale, grenade, mortiere €¦
GHINION Varianta moldoveneasca pentru ardelenescul \"Bine, Ioane\"
HAITI Grupuri de lupi flaminzi care bintuie prin judetul Botosani
HOLDING Sistem de alarma pentru holuri
LESINA Pe unde merge le tren
LIBERTATEA PRESEI Privilegiu de care se bucura un ziarist la iesirea din inchisoare
MAIOR Turist care bate drumurile cu maiul
MERITORIU Teritoriul ocupat de livada de meri
MILA Pereche de note muzicale folosita la masurarea distantelor; se cunosc: mila terestra, mila marina si mila publica
MOLIERE Cutiute in care se pastreaza naftalina
MOPS Ciine care a facut ceva box la viata lui
MUCOASA Posibila purtatoare de SIDA, in jur de 16 ani
NASOL Amintiri despre viitor
NASTURE Plasture pentru nas
PITON Peste a carui lungime declarata se obtine din cea reala prin inmultire cu 3,14
PASPARTU Salut adresat de gazda, la plecare, unui gurmand autoinvitat de Revelion
PLASTURE Nasture din material plastic
POLITIA CALARE Echipaj al Politiei care se ocupa cu violurile
RATEU Pateu din carne de rata
SARCINA \"Dupa cum arati, ar trebui sa sari si prinzul!\"
SCARABEU Cetatean ce locuieste la bloc, pe scara a doua; din aceeasi familie de cuvinte se cunosc scaraceu si scaradeu
TIMIDA Femeie care foloseste in orice imprejurare furculita
TIR INCRUCISAT Camion turcesc in care soferul dezleaga integrame impreuna cu o fetita ratacita prin parcare
TRACTOR Actor cu mult trac.
TUN Victoria finala in asediul unei banci
TURTUR Sunetul soneriei, iarna
TUTUN A-arma de-de-de a-a-artilerie
YETI Filmul lui Spielberg, \"E.T.\", pe ecranele Iasiului