comentarii

familia lexicala a cuvantului viteaz


Hei, cum stai la mate? Testeaza-te online!
Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
*** - de irma la: 18/10/2010 10:45:04 - de om la: 18/10/2010 18:53:29
(la: Cafeneaua.com, vizitata de peste 200.000 de vizitatori lunar)
cum de ajung sa acceseze cafeneaua acesti 200000? = pai cauta "anumite lucruri" si din greseala mai apasa si pe cafenea :))

de ex:
cautari recente
"familia lexicala a cuvantului caine"
"dragostea către mamă"
"ce tie nu-ti place altuia nu-i face!"
"structura genetica y-adn a romanilor"
"copilul din tine"
"Apocalypse [ 2010 ]"
"cum sa iti recuperezi nevasta"
"regula"
"bate"

-------adica sufera ca un caine in dragostea lui de mama extrapolata intr-o nevasta furata deoarece necesitatea de a regula il bate in acelea umflate :)))

ah si mai erau cateva cautari:
"iurie darie si anca pandrea poze xxx"
"cresterea copilului de la o zi la sase ani"
"mar interesa"
"biocampuri si extaz"
"cea fi zis"
"mai am de facut teme"
"psihologia emigrantului"
"ca un exemplu de paradox statistic"
"de ce pula intra in cur si in pizda"
"ambasada romaniei din londra"
"futai cu isterice"


Stau si ma intreb, vorba cuiva, ii de bine sau nu ca este accesata astfel?
#575516 (raspuns la: #575385) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
bright - de maan la: 04/12/2007 16:52:10
(la: constanta buzea)
Deci Romania si roman de scria ca si acum, insa io imi amintesc ca pana cand Academia a introdus noile norme (nouazeci si ceva parca?), adica astea cu 'sunt' si î din a in interiorul cuvantului ...
se scria asa cum spui, dar Romania era ca acum, cu tot cu familia lexicala din dotare.
#262701 (raspuns la: #262698) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
picky - de thebrightside la: 29/08/2007 10:23:38 Modificat la: 29/08/2007 10:24:52
(la: Cuvinte...)
O fi. Tu ai verificat in dictionar daca invaruitele tale sunt bune? (as fi facut-o io, dara sunt la job si n-am dex aci)
De sunt, tac. Insa doar in privinta varului. Ezista tzspe cuvinte care au minus sapte in familia lexicala.
no, inca unul: sindrom!
#230805 (raspuns la: #230803) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
poema ta - de oldrembrandt la: 14/02/2008 22:04:37
(la: nenascuta secunda)

face cert parte din campul lexical al cuvantului "pa-te-tic"
tine-o tot asa!


rembrandt
*** - de nyx la: 04/04/2011 14:55:44 Modificat la: 04/04/2011 14:56:12
(la: Noi)
nu stiu sa descifrez o seama de metafore, printre care aia cu tiparii.
cu "Nu păstrăm suflul mitului, e cumva o acumulare de aşchii
A ceea ce credem că suntem. " ce ai vrut sa spui?
ce inseamna a pastra suflul mitului si ce legatura are asta cu acumularea de aschii a ce credem ca suntem?

asta-i ce nu inteleg.

ce nu-mi place: mai ales a doua strofa, plina de cuvinte din familia lexicala a lui 'drum'.
Sufletul romanesc - de SB_one la: 20/12/2003 14:15:18
(la: Romani in strainatate)
Sufletul romanesc - conditii istorice si trasaturi psihologice ale romanilor
de Lucian Hetco. 09.12.2001 - Göppingen bei Stuttgart

Ingaduiti-mi sa prelungim infatisarea metaforica a poporului roman - neam romanesc la rascruce de drumuri pe o placa turnanta aflata la gurile Europei, copil orfan al istoriei europene, fara neamuri aproape, lasat singur in calea tuturor neamurilor migratoare, vadit razboinice. Sintem un popor de oameni toleranti (prima noastra caracteristica care a influentat decisiv istoria noastra, voi arata mai incolo cum am ajuns aici), care cu intelepciunea taranului pamantean ( taran vine de la latinescul "terra" care inseamna pamant, aceasta denumire o avem doar noi romanii), s-a adaptat conditiilor neprielnice ale vremii reusind sa-si pastreze fiinta etnica prin intermediul culturii si limbii sale de tip latin. Sintem insa un popor in genele caruia intalnim si elemente ramase din trecerea si asimilarea altor popoare care ne-au stapinit vremelnic si partial, sintem adevarati europeni - autentici si nu veniti de prin pustiile eurasiatice. Insusi limba noastra poseda elemente din limbile Europei, pe fondul ancestral traco-moesic, cu preponderenta latinei vulgare, cu influentele puternice slave, germanice de devreme (gepizii, gotii si de mai tarziu, ale sasilor transilvaneni) , mai tarziu urmate de cele turane (pecenegii), ugro-finice (ungurii), cumane (inruditi cu pecenegii), turcice, ruse, franceze etc. Cultura romana a trait toate fatetele si inrauririle vremilor reusind sa se omogenizeze intr-o spiritualitate coplesitoare.
Insasi vocabularul limbii noastre moderne, atesta consistenta si suculenta vorbei noastre, asa cum spunea Ciulei. Succesiunea neamurilor care s-au perindat prin spatiul carpato-dunareano-pontic se regaseste inca si acum dupa sute de ani in fiinta noastra. Nu ramane decat sa constientizam origini, toponimii, denumiri si obiceiuri - sintem intr-adevar un unicat in Europa. Contrar teoriilor de natura politica prin care neamul nostru ar fi un neam de contrabanda, teorii vehiculate cu atata dezinvoltura si nonsalanta in occident de cei ostili noua romanilor, de parca falsificarea istoriei ar fi un fapt firesc, putem argumenta astazi, dincolo de subiectivism si interese nationaliste ca autenticitatea noastra este un fapt real si ca autenticitatea noastra e data si nu facuta. Mult hulitul (nu de istoriografia romana) cronicar anonim al regelui Bela atesta prezenta formatiunilor romanesti la navalirea brutala a triburilor ungurilor spre Europa, (dupa multi ani de existenta ungara in "Ätelküz" in sudul actualei Basarabii) este un fapt real si confirmat, existenta sa nu poate fi pusa la indoiala, iar faptele nu se pot contesta.
Mai intai de toate insa sintem traci si nu oarecum ci... cei mai buni dintre traci - daci romanizati prin destinele istoriei, neamului nostru trac ale carui gene le purtam azi in noi impreuna cu celelate popoare balcanice autentice, cum ar fi bulgarii si albanezii, ii fusese dat insasi de Herodot urmatoarea descriere:" ...neamul Tracilor este, dupa acela al Inzilor, cel mai numeros din lume. Daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile".
Coplesitor acest:"..daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile". Actuala si mai adevarata ca oricand aceasta a doua caracteristica a noastra. Istoria se repeta, iar noi romanii purtam aceasta caracteristica a strabunilor nostri mai departe cu noi, de parca am fi dorit sa o avem ascunsa in subconstientul nostru. Sa constientizam un alt element al spiritualitatii noastre, tipic spatiului nostru carpato-moesic atestandu-i autenticitatea istorica si prelungirea mentalitatii trace de-a lungul secolelor pina in zilele noastre.
Am luat de la slavi o multime de elemente, fapt de altfel firesc, caci in Tara Romaneasca ( Oltenia, de exemplu) romanii asimilara pe slavi, in Moesia ( actuala Bulgarie si Serbia) populatia vlaha sau valaha fu asimiliata de acestia. De la inraurirea slavona pe la anul 600-1000, ne-au ramas denumirile de institutii de tip cnezat sau voievodat, (totusi aici parerile difera, multi istorici vazind in cnezate continuarea vechii judecii de origine romana, numele de origine slava " cneaz" suprapunindu-se cu acesta, de la slavii care traiau impreuna cu romanii) . Institutiile crestine de tip roman, dupa 500 de ani de crestinism apropiat de Roma, au fost violent trecute la ritul grec ortodox sub "apasarea violenta a bulgarilor" (Xenopol). Trebuie insa sa fie si ceva adevarat in teoria dlui. Xenopol. De la vechiul imperiu bulgar, ne-au ramas cel putin in sudul tarii influente slavone de tip bulgaresc. Crestinismul slavon ne-a slavizat partial mentalitatea pe mai departe, intr-o propaganda activa. Slavii insa au acelasi rol in formarea poporului roman si a limbii romane neolatine, precum l-au avut germanicii in procesul de formare a limbilor neolatine occidentale.
Aceeasi origine slavona o avura mai tarziu toate dregatoriile politice, pe fondul carora se organizara principatele de mai tarziu. Numele dregatoriilor sunt de exemplu: Logofat, Ban, Vornic, Postelnic, Paharnic, Stolnic, Clucer, Jitnicer, Parcalab etc, care cu exceptia logofatului sint toate de origine slava. Nu cred sa fie multi romani astazi care sa poata sa descrie explicit functiile acestea. Inclusiv birul este tot de origine slava, inlocuind latinescul "tributum", dar aseaza deja darea pe cap a poporului de rand, si este un element rudimentar, premergatorul impozitelor de astazi, ca element de baza in constituirea constienta a unei societati oricat de rudimentara ar fi fost ea.
Elementul slav este deci un adaos, nu este insa implicit hotarator, adaosul venind destul de tarziu, pentru ca poporul roman tinar atinsese deja, in romanitatea sa nord-dunareana un grad de definitie si delimitare, de structurare si omogenizare, care nu mai permitea asimilarea de catre noii migratori. In concluzie - au fost ei (slavii) cei asimilati, cel putin la nord de Dunare. Etnicitatea noastra este un faptor complex si de necontestat. De sorginte tracica, mentionate si in timpul stapinirii romane, obstile teritoriale daco-romane erau esentialmente deosebite si superioare obstilor gentilice ale neamurilor slave sau germanice. Obstile se reuneau in uniuni de obsti, aceste "Romanii populare" cum le-a denumit Nicolae Iorga. Acestea au cunoscut o dezvoltare spre forme social-politice superioare, administrative si militare. ( P.P. Panaitescu). Deci in final datoram romanitatii noastre supravietuirea noastra.
Este o trasatura din vechiul caracter al dacilor si al romanilor , ramasa noua proprie in ciuda nefericirilor istoriei noastre: o dorinta nestirbita de libertate, o pornire excesiva spre neatarnare. Ne-au ramas toate acestea din vremea invaziilor, cele de devreme ale pecenegilor, gepizilor, cumanilor, ungurilor si cele de mai tarziu ale turcilor sau ale rusilor. Neiubiti: grecul si evreul sint in mentalitatea romaneasca de tip viclean si sint lacomi. Boierii (cuvant slav), tipul de mic stapinitor local, sint neiubiti si haiducii de mai tarziu care se ridica impotriva exceselor acestora sint adevarati eroi, elogiati si iubiti, adapostiti si ridicati la rang de eliberator, mici "Zapata" intr-un perimetru al tolerantei traditionale tipice noua romanilor.
Nici primele secole de dupa anii 1000 si nici Evul Mediu nu ne-au fost prea prielnice. Stransi intre chezarimea austriaca cu iz unguresc in Ardeal, cu vasalitatea principatelor romane in fata turcimii ce asfixia mijlocul Europei, cu polonezii si cu rusii in Est am stat la confluenta intereselor puterilor vremii. Ne-am plecat deseori capul spre a supravietui, dar de fiecare data l-am si ridicat afirmand demnitatea noastra. Am fost si mai tarziu adeseori umiliti si batjocoriti, sa nu uitam de moartea lui Mihai si tradarea lui Basta, groaznicele chinuri pe care ardelenii Horia, Closca si Crisan au trebuit sa le indure inainte de moartea lor ca martiri ai neamului. Ne-au umilit fanariotii, slugarnicia iar demnitatea noastra a fost calcata in picoare: sa nu uitam de macelul familiei Brancoveanu, de cei patru fii ai sai care au murit sub ochii tatalui. O fiica de-a familiei Safta (Elisabeta)se refugiaza in Ardeal, astfel ca, in mod contrar dorintei Portii otomane singele familiei Brancoveanu nu s-a pierdut si inca mai curge inca in venele unor romani ardeleni.

De pierdut insa nu ne-am pierdut noi romanii niciodata, nici nu aveam cum, de vreme ce eram un popor cu o natalitate demna de invidiat, fapt subliniat de altfel si de istoricul american Milton G. Lehrer in lucrarile sale despre Romania. Ne-au trebuit umilintele vremii, pierderea Basarabiei pentru prima data la 1812, barbaria grecilor fata de Tudor Vladimirescu, dispretul lui Kossuth fata de romanimea lui Avram Iancu si inca multe altele pentru a putea constientiza prin carturarii vremii sensul primei unitati noastre nationale faurite cu sute de ani in urma de primul strateg al neamului, banul Craiovei, principele Mihai Viteazul. Si nu numai de aici ne-au ramas idea de unitate si suflet, caci si simbolicele batalii de la 1877 au antrenat si pe romanii ardeleni. Prin hazardul istoriei am avut sansa unui prim rege de sorginte germana care a continuat constientizarea treptata spre Europa si sub care am reusit sa devenim in sfarsit independenti.

Repulsia romanilor de a servi pe altii, in special a vechii taranimi romane este un alt element tipic. Tocmai toleranta taranului roman in simplitatea sa a ingaduit excesele boierimii, iobagii, robii moderni au oferit de-a lungul istoriei noastre exemple suficiente. Romanii sunt un popor superstitios, mai superstitios chiar decat rusii, in ciuda vioiniciunii si istetimii spiritului sau. Calitatile mentale ale romanului nu stau la suprafata, el fiind de multe ori subapreciat - trebuind sa cobori in sufletul sau pentru a-l descoperi cu adevarat. Un german va fi cu siguranta mai silitor si mai muncitor, dar romanul va fi mai patrunzator si spiritul sau va fi mai vioi decat al germanului. Taranul roman, baza poporului roman, este latin autentic, asemanindu-se cu taranul francez, spaniol sau italian. Defavorabila este pina azi imaginea romaneasca cel putin in spatiul de limba german unde filo-germanitatea altor natiuni nu ne-au ingaduit o imagine corespunzatoare realitatii.
Ospitalitatea traditionala a romanilor si bunatatea caracterului sau o atesta calatori ai secolului trecut care relateaza ca romanii au obiceiul de a pune pe marginea drumurilor vase cu apa, pentru calatorii care pot trece si seara dinaintea portilor. Linga vasele cu apa, cei bogati mai pun si paine pentru cei ce vor veni noaptea. In bilciuri, fetele tinere se plimba cu vasele lor de lut pline cu apa si dau sa bea la cei insetati. Ospitalitatea noastra este o alta caracteristica a poporului nostru. In sfarsit scriitorul francez Le Cler rezuma admirabil in aceste cuvinte firea si psihologia romanilor: "rasa este occidentala, caci aminteste in privinta limbii si fizionomiei de italieni si spanioli, obiceiurile ei sunt orientale". Stramosii noastri, atacati mereu de cate vre-un neam mai puternic fura de multe ori invinsi... cu timpul renuntara de a mai ataca, devenind toleranti, au evitat luptele cautand sa reziste defensiv. O tactica care s-a confirmat in rezistenta pasiva vizavi de dominatia ideologiei comuniste timp de 50 de ani. Pentru noi romanii a fost o intrebare care a tinut de factorul timp.
Lipsa noastra de metoda ne-a fost adeseori fatala, atmosfera morala a orientului in care dominatia turceasca si greco-fanariota, bacsisurile si aceasta expresie: " de a te descurca..." coplesi si enerva spiritualitatea noastra. Mai apoi imprumutul sovietic: "omul nou", de tip comunist, o creatie a unor minti bolnave, modelat in spirit neo-sovietic de tip slav a pus pecetea sa asupra mentalitatii romanesti. De distrus insa nu poate fi vorba. Mentalitatea romana s-a imbogatit cu o noua experienta. Patima noastra de mai tarziu in a face politica este coplesitoare; rar intalnim o natiune europeana care sa discute cu atita patima problemele sale si sa se piarda la randu-i in detalii, coruptie si balcanism. Sintem o natiune europeana care se redescopera astazi cu tot optimismul, avand un trecut zbuciumat. Si meritam sansa istorica ce ni se acorda. Avem destule minti luminate, ar fi pacat sa nu ne trezim definitiv pe muzica imnului nostru national "desteapta-te romane" , acum cand poarta e deschisa.
O ultima observatie: avem in sufletul romanesc o sumedenie de contraste, nedesavirsiri si provizorate. Am trait mai multe umilinti decat oricare alt popor european. Nici imaginea noastra in spatiul european nu ne-a fost decat rareori favorabila. Avem insa si capacitatile noastre nationale, care vor modela si armoniza aprecierea spiritului romanesc la adevarata sa valoare si pe viitor. Nu avem voie sa ne vindem usor niciunde in Europa si niciunde in lume. Sa afirmam existenta noastra si a spiritului nostru pe plan international cu argumente si cu o imagine favorabila Romaniei in lume. Numai asa vom reusi sa tinem pasul cu alte natiuni care au invatat din mersul istoriei sa culeaga elementele favorabile lor si sa le sublinieze cu elocventa. Si noi avem potentialul necesar, sa o facem deci cu totii. Indemnul meu: Sa nu uiti ca esti roman - si daca poti sa faci ceva pentru poporul tau, oriunde ai fi - acasa sau in strainatate - sa o faci fara ezitare! Avem nevoie de fiecare suflet.
#7020 (raspuns la: #7016) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
craciunul... ce cuvant frum - de rembrandt la: 22/12/2004 00:45:47
(la: Craciunul... amintiri si obiceiuri..)
craciunul... ce cuvant frumos. Sau, cel putin, asa era... cand eu nu eram. Pentru mine, craciunul este un motiv de publicitate, comercializare... cand la televizor arnold schwarzenegger vrea sa-i cumpere supermanu' la copil... IN FIECARE AN si cand, la radio, rasuna ca niste miraje futile (pe care uneori mi se pare ca le aud chiar si cand nu am radioul aprins) 'feliz navidad' si 'jingle bell rocks'. Walmart-urile sunt pline de barbite à la Mos Craciun, preturile in magazine sunt marite 1 luna inainte de craciun cu 30% si apoi, de sarbatorile mult-asteptate, reduse cu 15%. Sau cel putin asa e p-aici pe la mine. Altfel spus, eu cam tot traiesc craciunul de vreo de 2 luni anticipat...

din alt unghi privit, daca as fi pe o insula indepartata unde nu ar exista publicitatea si interesele, craciunul ar insemna niste vin fiert cu scortisoara... de care imi este tare dor. Ar mai fi si atmosfera aia ultra-incarcata care nu te lasa si n-o sa te lase jamais sa uiti ca e craciunul. Mi-e dor de cozonac, de toata familia reunita pentru a 2-a oara in an pentru a face schimb de indiferente si pentru a fraterniza cu elementele (ca sa nu zica 'vecinii' ca suntem oameni fara principii!:).

cand eram in romania parca era mai fain de craciun. La TV erau filme cu Iisus, nu cu presupusul mos craciun... Probabil ca oamenii 'simplii' (ca sa ma exprim astfel) stiu mai bine sa infrumuseteze atmosfera preparand cozonacul si restu' decat oamenii astia 'complicati' de aici (canada) care, avand in vedere ca gasesc mielul si cozonacul gata facute la magazin... traiesc altfel (sau mai bine zis nu traiesc) sarbatorile.

gardez votre vie à l'abri de moi...
prietenii sau familia? - de lavdyi la: 18/11/2005 20:30:42
(la: PRIETENIA-CEL MAI DE PRET LUCRU AL OMULUI)
Prietenii te ajuta sa te integrezi, sa cunosti, sa te distrezi, sa razi, sa te enervezi , sa judeci , sa barfesti , sa te bucuri , sa te intristezi, intr-un cuvant - sa traiesti intre oameni. Intr-adevar , atunci cand intampini o problema mare de regula familia e cea care-ti da suportul de care ai nevoie. Desi poate iti petreci mai mult timp cu prieteni sau colegii( categorii care adesea se confunda- atentie , nu e bine!) decat cu familia, atunci cand ai nevoie de o mana de ajutor cei din acelasi sange cu tine iti intind colacul de salvare. Asta insa nu inseamna ca trebuie sa neglijezi acest aspect al vietii, mai exact relatiile cu cei din jur. Nu ne facem prieteni pentru a avea de la cine imprumuta bani sau pentru a avea cu cine sa ne caram mobila. Ne facem prieteni pentru a ne face viata mai frumoasa. Nu mai usoara!
#88725 (raspuns la: #88706) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
FAMILIE - de Areal la: 24/07/2008 09:46:41
(la: DICTIONAR DE CUGETARI)
De obicei un tata vrea ca fiul sau sa fie asa cum ...n-a reusit el sa ajunga.

Tatal este acea persoana care a ajuns sa poarte poze acolo unde obisnuia sa tina banii.

Viata are un fel de a tine lucrurile in echilibru:
pentru fiecare femeie care nenoroceste un barbat este o alta care face un barbat dintr-un nenorocit.

Primul "detector de minciuni" a fost facut din coasta unui barbat si de atunci nu a trebuit sa i se faca nici un fel de imbunatatire!

Este adevarat ca, acasa barbatul poarta pantalonii, dar femeia tine bretelele.

Acelasi barbat care-i in stare sa piarda o zi intreaga la panda in balta,
la vanat rate, sau pe mal la pescuit, sare ca ars daca acasa sotia lui intarzie zece minute cu masa.

Semn pe peretele unui magazin de vopsele si tapet: "Sotii care aleg culorile trebuie sa aiba aprobare scrisa din partea sotiilor lor."

Traieste in asa fel incat atunci cand oamenii ii vor spune
copilului tau ca seamana cu tine, el sa simta nevoia sa scoata in afara pieptul, nu limba.

Definitia data de un copil pentru "ziua tatalui": Este la fel ca si ziua mamei, numai ca costa mult mai putin.

Cineva descria cam asa reactia sa cu ocazia logodnei fiicei sale:
"Este cea de a treia fata a mea care se logodeste si de fiecare data ma simt
de parca as da un stradivarius de un milion de dolari pe mana unei gorile".

Nici scoala si nici Biserica nu pot inlocui familia in educatia copiilor.

Daca cineva ti-ar da cate 10 bani pentru fiecare cuvant frumos spus cuiva
si ti-ar cere inapoi cate 5 bani pentru fiecare cuvant urat spus, ce ai fi: om bogat sau ... sarantoc?

Imparat sau om de rand, cel mai fericit este cel ce-si gaseste fericirea acasa.-J.W. von Goethe

Parintii n-ar trebui sa-i minta pe copiii lor niciodata, nici macar atunci cand pare a fi in folosul lor. Minciuna este ceva foarte periculos chiar si in cantitati mici. Ea deterioreaza constiinta, iar aceasta, impreuna cu dragostea, sunt lucruri de valoare eterna. (Pablo Casals)

Opusul iubirii nu este ura, asa cum se crede de obicei. Ura, cu toate efectele ei negative este un sentiment care tine seama ca celalalt exista. Opusul iubirii este ceva mult mai rece si mai distrugator, mult mai plin de cruzime: opusul iubirii este indiferenta! Cele mai multe familii sunt dezintegrate de aceasta maladie moderna.

Exista doua greseli in conflictul dintre generatii. Prima este ca cei tineri cred ca inteligenta este un substitut pentru experienta, iar cea de a doua este a celor in varsta care cred ca experienta poate inlocui cu succes inteligenta.

Una dintre cele mai raspandite greseli printre femei: credinta ca este suficient sa ai un copil pentru a deveni mama; este ca si cum ai crede ca poti deveni mare muzician de indata ce ti-ai procurat un pian.

Pentru o mama, fiul ei nu inceteaza niciodata sa fie un copil; iar fiul nu a ajuns cu adevarat adult decat atunci cand intelege si accepta acest adevar despre propria lui mama.

Cuvantul evreiesc pentru parinte este "horim" care deriva de la "moreh", invatator. Primul si cel mai mare invatator al copilului trebuie sa se afle in familia lui.

Necazul cu cresterea copiilor este ca pe cand crezi ca ai ajuns sa ai experienta, copiii te scot la pensie.

Sa nu crezi ca ai pierdut timpul degeaba daca copii tai ti-au auzit sfaturile dar nu le-au pus in practica. Peste ani de zile ei si le vor reaminti si le vor spune la randul lor copiilor pe care-i vor creste.

Cel mai mare dar pe care-l pot face parintii copiilor este propria lor prietenie.

Tatii nostri ne-au invatat cum ar fi trebuit sa fim; mamele noastre ne-au invatat ceea ce suntem.
#328382 (raspuns la: #328286) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sfintenia si puterea autosugestiei - de ninel la: 29/09/2003 09:53:34
(la: Exista sfintenie fara Dumnezeu?)
Am citit nu stiu unde de curand, ca oamenii ce-si risca sau sacrifica viata pentru altii au motive nu tocmai altruistice. Ca exemplu, cineva care-si risca viata pentru a salva pe un copil dintr-un incendiu o face pentru ca nu poate trai o viata normala stiind ca a lasat un copil sa moara in flacari. Deci motivul principal este frica de constiinta proprie si nu dorinta de a face bine. Este foarte posibil ca interpretarea asta sa fie prea cinica si departe de adevar, dar este o teorie ce nu poate fi negata usor.

Un alt unghi de a privi idea de sfintenie, este de a ne intreba pe noi insine daca nu cumva noi vedem sfinti acolo unde nu-s pentru ca vrem sa vedem, nu necesar pentru ca sunt. Un exemplu concret in aceasta privinta este Maica Teresa. Este considerata de multi o sfanta, iar Vaticanul este pe cale de a o canoniza. Datorita puterii mediei de a construi mituri si a dorintei launtrice de a vedea binele deasupra raului, aproape toti cred ca Maica Teresa este o sfanta intr-adevar. Dar nu toti accepta tot ce li se spune si unii chiar cauta nod in papura. Se pare ca i-au gasit nod si Maicii Teresa. Un eseist american oarecum cunoscut (scrie la Slate), Christopher Hitchens a fost unul dintre acesti sceptici. Iata ce are el de spus despre Maica Teresa:
http://www.swordoftruth.com/cgi-bin/forum.pl?action=display&num=1964

Eu fiind un sceptic si cinic, bineinteles ca nu cred tot ce zice tipul asta, dar unele din declaratiile lui dau de gandit. De exemplu, de ce ar fi sustinut Maica Teresa familia Duvalier din Haiti? Sau de ce nu a returnat milioanele de dolari murdari ai lui Charles Keating? Sau de ce foloseste majoritatea donatiilor pentru a-si construi un ordin personal in loc de a folosi banii pentru a ajuta pe cei ce au nevoie de ajutor? Poate ca multi considera ca banii sunt mai bine folositi daca ajuta raspandirea crestinatatii, chiar mai mult decat pentru a ajuta pe cei ce au nevoie de ajutor. Poate ca multi considera ca biserica catolica propaga cuvantul Domnului si nu intoleranta sau rigiditate doctrinara.

Indiferent de parerea unuia asupra fenomenului Maica Teresa, cati oare s-au intrebat vreodata daca Maica Teresa este ceea ce pare sa fie sau ce noi vrem sa fie, si mai mult decat intrebat, au cautat adevarul? Ori mai repede au preferat sa fie creduli si sa se autoamageasca de frica trezirii dintr-un vis frumos?
Nici un cuvant nu are magia - de Alice la: 06/10/2003 00:39:08
(la: Downloadul de mp3-uri si filme de pe Internet.)
Nici un cuvant nu are magia lui "gratis". GRATUIT! Si incetezi sa mai gandesti!
1.Ziceam acum vreo ora ca tre - de Alice la: 06/10/2003 07:58:16
(la: "Muzica, mp3" sau "Asa cum nu fur sampania din supermarket...")
1.Ziceam acum vreo ora ca trebuie sa faci bine cu fereala: nici nu stii cat supara.Cred ca-i bine sa-ncerci sa-i convingi pe ceilalti, atunci cand lucrul pentru care lupti e o cauza dreapta. Cat despre mine: uite unul care te-ar sustine!

2.Hai, nu te face ca nu stii!
Daca zic XEROX, nu ma refer neaparat la companie. Nici macar la copiator, ci la o biata copie. Lexicologii explica transformarea in nume comun a numelui propriu, care intra asfel in lexicul fundamental, datorita agrsivitatii cu care a fost impus termenul si datorita saraciei lexicului in domeniul respectiv, la acea data.
E drept ca am auzit undeva ca francezii interzic folosirea cuvantului "chmpagne", care n-ar trebui sa traduca decat ce-ai spus tu. Cam tarziu, cred eu.In romaneste, cel putin, romanii tot sampanie de Panciu vor bea la revelion.
#767 (raspuns la: #766) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"poetul nu-i decat un viteaz - de Daniel Racovitan la: 09/10/2003 05:42:33
(la: De ce muzica?)
"poetul nu-i decat un viteaz pe-un cal alb si-atat"

Vroiam doar sa zic ca mi-a placut ideea ta :)
Intr-adevar, un poet are nevoie de curaj pentru a-si dezvalui sentimentele.
#941 (raspuns la: #922) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sustin ca da, a fost un mare holocaust - de aurelia la: 14/10/2003 10:04:28
(la: A existat holocaust in Romania?)
Discutia a inceput sa capete o nuanta personala, dar de dragul artei cuvantului voi continua de data asta si numai atat, nu conteaza ce vei raspunde.
1.Nu muzeul din USA ci cel din Tel-Aviv iti va da raspuns exact la
cele "cautate" de tine.
2.Nu trenuri catre lagare de exterminare ci trenuri de exterminare.
Vagoane de marfa, supraancarcate de evrei, au facut naveta Iasi
Podul Iloaiei, cateva zile, cu cca. 10km/h, fara apa si mancare, cu
cu opriri periodice pentru aruncarea afara a mortilor. Oamenii
de sete beau urina, de groaza si disperare inebuneau si se
sinucideau.
3.Da, evreii au fost trimisi in lagare de "munca", vezi Transnistria,
de unde putinii intorsi, in afara de povesti de groaza, au adus
cu ei moartea, s-au intors bolnavi si terminati sufleteste.
Macar din bun simt, incearca si nu continua sa dezvinovatesti sau sa nu recunosti situatii existente.
Cu bine, si de-a Domnul ca tu si familia ta sa nu aveti parte de cele ce mi-au fost povestite de mama si cei ramasi in viata,
in urma acelui Holocaust, ce dupa tine n-a existat.
Asa cum am promis, este ultimul meu raspuns
#1301 (raspuns la: #1274) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Raspuns la mesajul comentat in blog-ul lui Daniel Racovitan - de chitina35 la: 17/10/2003 00:21:08
(la: Pestele de la coada se impute, sau "bovina si Constitutia")
Art.52 din proiectul Constitutiei arata asa:
(1) Cetatenii au dreptul si obligatia sa apere Romania.
(2)Conditiile privind indeplinirea indatoririlor militare se stabilesc prin lege organica.
(3).Cetatenii pot fi incorporati de la varsta de 20 de ani si pana la varsta de 35 de ani, cu exceptia voluntarilor, in conditiile legii organice.
Alineatele 2 si 3 sunt redate asa cum vor aparea ele in noua
Constitutie.
Vreau sa stiu si eu unde spune ca nu mai este obligatorie armata?
Dragilor, cititi prima data modificarile aduse Constitutiei si dupa aceea tragei concluzii si.... in ceva. Dar pana atunci documentati-va.
Din pacate majoritatea oamenilor sunt in aceasta situatie. Au auzit ceva, vag, la televizor, de bine, si gata, sunt cei mai grozavi ca ei merg si voteaza Constitutia. Nu-i asa deloc. Guvernantii nu scot la iveala decat ce ii place masei ignorante sa asculte. A! Mergeti si votati ca dam burse pentru copiii familiilor defavorizate. Vom fi o tara de defavorizati.
Si in Constitutia din 1991 se obligau sa-mi asigure un trai decent.( art.43 spune:"statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor UN NIVEL DE TRAT DECENT). Cu 2.500.000 lei cat este venitul minim pe economie cine poate trai decent? Si ? I-a tras cineva la raspundere pe domnii guvernanti ca s-au obligat prin Constitutie si nu s-au tinut de cuvant? Nu! Normal.
Si atunci mai putem crede ca va fi altfel?
De ce nu au redus numarul de parlamentari? De ce nu au introdus o singura camera ? Sa avem Parlament unicameral. De ce nu au votat ca fie alesi prin vot uninominal. Pentru ca nu au nici un interes sa se loveasca ei intre ei. Nu. Si atunci vin si promit ignorantilor ceva si ei tot acolo raman, bucurosi ca si de data asta ne-au prostit.
TREZITI_VAAAAAAAAAAAAA !!!!!!!!!!!!!!!!
Casa si familia - de (anonim) la: 18/10/2003 14:54:28
(la: Buna dimineata intelepciune .....)
Citiva pe acest forum nu par interesati in acest subiect "Casa si Familia" fiindca se pare ca nu ar avea o familie,iar altii care au considera ca ar fi un domeniu privat de discutie si deci ne-discutabil.....
Nu stiu, personal nu m-ar deranja acest subiect ba dimpotriva as vrea sa stiu mai multe despre viata familiala a lui Papadie si Alice fiindca mi-am propus sa scriu o carte despre ei .....:):):):):)
Am zis "cochilia ca labirint" - de Alice la: 20/10/2003 03:27:15
(la: Buna dimineata intelepciune .....)
Am sa explic de ce.
De multe ori,te ratacesti pe drum, ca intr-un labirint, in propria ta casa, in propriul tau suflet.
Adesea, doua suflete ratacite in propriul lor "caush" ("caca rapace" caci bine-a zis!)se intalnesc, si fac greseala sa creada ca de sunt ratacite sunt la fel, si-atunci semneaza hartii si intemeiaza familii, convinse ca se-aseamana!
Mai rau e ca fac copii si-abia apoi realizeaza ca singura asemanare fost-a "ratacirea" de atunci.
"Sa ne unim singuratatile!" uite marea greseala, pe care-o facem cu totii.
Dup-aia-i simplu: ratacim in caca-rapace, pana ne dam seama ca de fapt si asta-i o iluzie, creata tot de noi si ne temem.
Si inventam alte scuze s.a.m.d.

Am omis intentionat lucrurile frumoase: cuvantul "mama", o mana pe frunte cant ti-i rau, un dans intr-o noapte cu luna, un vin bun, siguranta ca maine cineva iti spune "’neatza" de cealalta parte a patului, s.a.m.d.

Sa fac marturisiri? Are cineva curajul?
Chiar cu protectia de-anonimat sub nas!!?
Sa-l vad, si-atuncea mea culpa-mi fac!
Sau nu, voi sari cu dintii pe el si am sa-l sfartec drept pedeapsa c-a rupt tacerea...

Prostii ce spun, iata evidenta, Imm!
tu vrei sa-ti vorbim de tabuuri...nu cred ca se poate.:)
Nu de teama ca vor afla altii.
Dar daca ne-om trezi ca recunostem ce nu vrem?
Hm?

#1690 (raspuns la: #1677) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
FALSUL "POGROM DE LA ABATOR" SI LUNGUL DRUM CATRE ADEVAR - de Bogdan la: 22/10/2003 05:11:19
(la: A existat holocaust in Romania?)
Draga valentinb, ai scris asa:

#1796 - Comentariu adaugat de valentinb la mar 21 Oct 2003 - 20:03 (...)orice OM care a pierdut 20 din membrii familiei la pogromul de la abator (...)adica acu o sa se gaseasca vreun doct care sa spuna ca marele iorga i-a indemnat pe legionari sa omoare evrei..(...)


**

1. Iata mai jos cate ceva care s-ar putea sa te intereseze. Si nu numai pe tine. Daca ai argumente care pot dovedi contrariul, le astept. Am spus argumente, nu vorbe aruncate degeaba.

(link la text http://www.geocities.com/alkimistul/ml/pogrom.html )

FALSUL "POGROM" DE LA ABATOR

-Profesorul universitar, Dir. al Abatorului, Radu Ieftimovici, spulberã legenda comunistã privitoare la "pogromul" de la Abator din Ianuarie 1941-

"Primele mistificari privind acest subiect, apartin ziaristului sovietic Ehrenburg in 1945, (intr'o conferinta la Atheneu), aplaudat de Ion Calugaru, Mihail Sadoveanu, C. I. Parhon, Traian Savulescu s.a., dand mana libera lui Nicolski si Draghici pentru exterminarea care a urmat. Au continuat cu acuze dl. Sandu David, presedintele uniunii Asociatiilor de Scriitori din Statul Israel, iar dintre romani: Marin Preda, Sergiu Nicolaescu s.a., au colaborat prin scenarii folclorice comuniste acuzand fara dovezi. In anul 1946, procuratura comunista se ocupa de Abator. Sunt chemati toti medicii si muncitorii angajati la abator in anul 1941. Faptele sunt intoarse pe toate fetele, se cauta neaparat vinovati sau tapi ispasitori, dar nu se gasesc si procuratura este obligata sa inchida dosarul. Dintre cei audiati, doar macelarul Horwat crede in pogrom, insa el nu era angajat al abatorului in 1941. In schimb, tinichigiul Segal, evreu, de buna tinuta morala, prezent acolo in 1941, declara ca nu a existat nici un pogrom. Cel cu declaratia falsa, macelarul, dupa cateva luni a fost numit in postul de director al abatorului.

Angajatii Abatorului Bucuresti, revoltati, au semnat o nota de protest impotriva mistificarilor pe aceasta tema in ziarele comuniste. Facsimilul acestui protest a fost inaintat ziarelor "Universul" si "Dreptatea", dar nu a mai fost publicat deoarece aceste ziare au fost reduse la tacere" (Zaharia Marineasa - "Pogromul de la Abator", in "Almanahul Gazetei de Vest - 1994", pag. 144). Iata, mai jos, desmintirea angajatilor de la Abator in anul 1941:

D E S M I N T I R E
"Subsemnatii, medici veterinari si functionari ai Abatorului Capitalei, luand cunostinta de articolele publicate de ziarele "Romania Libera", "Tribuna Poporului" prin care se afirma ca in abatorul Capitalei au fost ucisi ovrei, si de campania care se duce pe aceasta tema, de natura sa discrediteze institutia si oamenii ce o servesc, dam cea mai categorica desmintire, afirmatiunilor facute si declaram pe proprie raspundere ca faptele enuntate mai sus sunt de domeniul fanteziei". Urmeaza semnaturile (37)

Facsimilul scrisorii si semnaturile (pentru cei interesati), au fost deja publicate in ziarul"Expres Magazin", Nr. 13, Aprilie 1992 (laolalta cu declaratiile prof. univ. Radu Ieftimovici), cum si in "Almanahul Gazetei de Vest - 1994). Documentul in original: vezi arhiva ziarului "Dreptatea".

"In afara acestor desmintiri, se adauga argumentul cel mai important care nu poate fi contestat: cartea "Martiriul evreilor din Romania in 1940-1941", cuprinzand documente si marturii, editata de Centrul de Studii al evreilor din Romania in anul 1991, cu un cuvant inainte al Sefului rabin Moses Rosen, carte care are 327 pagini, din care 16 pagini cu fotografii, si in care nu se gaseste nici un cuvant despre existenta vreunui abator.

D-nii Norman Manea, Andrei Pippidi si istoricul Francisco Veiga (intr'o istorie recenta, aparuta la editura "Humanitas"), fiind vorba de o denigrare planificata, nu tin seama de aceste dovezi si continua dusmanos cu acuzatiile asupra unor evenimente care nu au existat.

Despre evreii morti in timpul zisei rebeliuni, acesta fiind un capitol separat, "Cartea Neagra", editata in 1946 de Comunitatea evreilor din Romania, recunoaste conditia de beligeranti, adica cea de luptatori a evreilor in rasturnarea regimului legionar si nu de simple victime ale antisemitismului; numarul evreilor fiind neinsemnat fata de numarul legionarilor morti in evenimentele din Ianuarie 1941. Cercetand cu amanuntime evenimentele din timpul zisei rebeliuni, nu vom descoperi nicaieri vreo condamnare adusa vreunui legionar pentru fapta de a fi ucis un evreu, desi stim cu totii ca Antonescu s'a luptat mult sa descopere o astfel de proba incriminatorie.

Se cunoaste de asemenea ca legionarii au fost ocupati cu apararea institutiilor publice in contra loviturii de Stat antonesciene; in plus, ca si in Revolutia din 1989, ca de altfel in orice situatii de aceeasi factura, periferia orasului, prin elementele ei, isi aduce o contributie violenta si haotica". (Zaharia Marineasa - ibidem -).


2. "Marele Iorga" a fost in anii deceniilor 2-3 din secolul trecut unul din cei mai virulenti antisemiti romani. Relatiile sale foarte bune cu A.C. Cuza, fondatorul gruparii "Liga Apararii Nationale" al carei unic scop era lupta impotriva evreilor, sunt cunoscute.


3. Doritorilor le stau la dispozitie cu lucrari istorice in format electronic sau tiparit. Printre altele,

"Holocaust in Romania?" (editat colectiv, 2001)
"Industria Holocaustului" (N. Finkelstein, 2001)
"Holocaustul: martori oculari sau legile naturii?" (2000, carte interzisa in 2002)
"Miscarea legionara si evreii" (Flor Strejnicu, 2002)

Mai puteti consulta si linkurile

*Atitudinea legionarilor fata de evrei:
http://www.geocities.com/alkimistul/ml/atit_evrei.html
*RESPONSABILITATEA VIOLENTELOR ANTISEMITE DIN ROMANIA (1941)
http://www.geocities.com/alkimistul/ml/resp.html

Acestea se afla puse in pagina mea, daca vi se pare, firesc, ca nu prezinta prea mare incredere, puteti cauta aceleasi texte si din alte surse.

Toate, inspre aflarea ADEVARULUI cel adevarat. Fara sa se supere nimeni.

Semneaza: un nevrednic, dar mandru urmas al "neandertalienilor legionari" Noica, Tutea, Cioran, Eliade, Gyr, Crainic, Steinhardt, Nicolau, Dimitriu, Cantacuzino, Polihroniade si multi altii ca ei.


Bogdan
http://ro.altermedia.info, cealalta fata a realitatii
#1855 (raspuns la: #1796) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Zbu raspunde lui Sergiu - de (anonim) la: 23/10/2003 08:40:16
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
In mare ai dreptate si cam acelesi sentimente si trairi am avut si eu.
Dar afirmatia "Franta, Germania, Italia mi se par inapoiate" ma duce cu gindul la aroganta americanilor care cred ca sunt buricul pamintului. Un artist plastic american spunea, intr-un interviu, ca n-are ce invata de la cultura europeana. Poate americanul de rind, consumator de hamburgeri, cartofi prajiti si bere pe canapea la televizor, a fost manipulat, ca si bizonul roman si invatat ca el este cel mai viteaz si mai drept, cel mai omenos si primitor si, foarte important: cel mai destept. Chiar ieri am vazut pe un canal franco-german un documentar despre CIA, in care jurnalisti, dar mai ales fost angajati si directori ai pravaliei respective povesteau citeva episoade interesante din istoria patriei lor, capitolele: Cuba, Kennedy, Chile, Guatemala, Vietnam, Coreea si pina la razboaiele inutile din zilele noastre, care culmineaza cu timpenia numita Iraq. Iar desertul a fost relatarea evenimentului "11 septembrie", care n-a fost evitat, in ciuda faptului ca CIA avea destule informatii despre ceea ce se va intimpla. Iar familia Bush a avut pina in preajma acelei zile afaceri cu familia lui Osama Bin Laden.
E bine ca esti fericit ca traiesti in America, ca consideri Europa inapoiata. Ignoranta nu doare.
Dar oricum e mai bine ca in Romania. As fi curios sa stiu ce ti se pare asa de formidabil in State, in comparatie cu Elvetia, sa zicem. Am inteles ca-ti place ca America e mai intinsa ca suprafata, dar pina la urma, cea mai mare parte a timpului ti-o petreci tot intre serviciu si casa, caci nu zburzi zilnic intre Alaska si Florida.
#1959 (raspuns la: #1743) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Limba materna - de (anonim) la: 30/10/2003 18:27:09
(la: In strainatate, vorbesti romaneste stricat;unii te ataca;e OK?)
Nu sunt rau intentionata insa chiar nu pot sa inteleg cum este posibil sa uiti sa vorbesti romaneste indiferent cat de multi ani au trecut departe de Romania? De mai bine de 5 ani vorbesc in limba greaca acasa si cu familia sotului meu....se intampla uneori sa gandesc in limba greaca dar atat....romaneste am ocazia doar pe internet sa comunic si nu mi s-a intamplat vreodata sa uit vreun cuvant romanesc sau sa nu gasesc modalitatea de a ma exprima exact potrivit situatiei respective....
Am momente cand ma satur sa vorbesc in alte limbi decat cea materna...

Numai bine, Monica.



Hei, cum stai la mate? Testeaza-te online!
Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: