comentarii

familia lexicala a cuvantului viteaz


Hei, cum stai la mate? Testeaza-te online!
Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Ce stiti despre istoria unui singur cuvant : Romania ? - de Emirul Caton la: 02/12/2005 10:54:44
(la: La multi ani!)
Care este radacina cuvantului, cand a aparut, etc. Multumesc , La multi ani ! Caton
1. Care este cuvantul favorit - de mya la: 02/12/2005 21:00:35
(la: Chestionarul Bernard Pivot)
1. Care este cuvantul favorit?
Iubire.

2. Care este cuvantul cel mai putin favorit?
Ura si prefacatorie.

3. Ce va face placere in mod deosebit?
Creatia lui Dumnezeu.

4. Ce va displace cel mai mult?
Ignoranta si vulgaritatea.

5. Care este injuratura favorita?
Nu injur de regula (se intampla extrem de rar si numai in gand).

6. Ce sunet va place?
Fosnetul frunzelor in padure cand bate vantul si susurul apei. Dar si mai mult linistea deplina.

7. Ce sunet/zgomot va displace?
Zgomotul in general (si freza dentara, da :)).

8. Ce alta profesie v-ar placea sa practicati?
Creatoare de moda, sa predau istoria artei sau limbi straine si inca cateva (mai multe).

9. Ce alta profesie nu ati practica nici in ruptul capului?
Medic veterinar, ginecolog, stomatolog sau legist si inca cateva.

10. Daca Raiul exista, ce ati dori sa va spuna Domnul cand ajungeti la Portile Raiului?
Te iubesc asa cum esti! (nu mai e nevoie sa mor ca sa-mi zica asta ca stiu deja...).
Maria si Mihai.. - de Sibipot la: 11/12/2005 22:44:01
(la: sa facem un film!)
Pe Maria o cuprinse o neliniste, sau poate chiar o teama. Era in pat cu un barbat, pe care il asteptase atata amar de ani dar nu-si explica ce resort o impunse se la acest gest. Prea usor a venit in camaruta lui si acest gand o facu sa tremure, cu toate ca era constienta ca nici un pericol nu o paste. Deodata se ridica in cot apasand cu degetul pieptul lui Mihai in dreptul inimi il intreba energic:
-Asculta, Mihai ce te-a facut sa dispari, atunci, asa fara nici un avertisment? Vreau mai multe lamuriri. Sunt convinsa ca imi ascunzi ceva. Nu stiu ce dar am acest sentiment.
Mihai privi spre Maria nevenindu-i sa creada ce auzise. Era convins ca Maria il iubea fara nici un fel de retinere, dovada asteptarea ei. Iar acum deodata sare ca o leoaica pe el si-i cere socotala. Oare e bine sa ii spuna toate povestea vietii lui? Sa-i spuna adevarul crud?..
-Maria, oare nu ai incredere in mine? Toti acesti ani sa stii ca numai la tine m-am gandit. Am intalnit o multime de femei, dar eu numai pe tine te vedeam si numai cu tine imi vedeam viitorul. Nici nu-ti inchipui cat de dureros este cand vezi cum ti se naruie visele, cum vrei sa faci ceva si nu poti. La un moment dat imi pierdusem orice speranta sa te mai intalnesc si simteam ca imi pierd mintile, iar tu acum... Dar imi faceam singur curaj si-mi reveneam
-Nu te supara Mihai dar este important pentru mine sa lamuresc aceasta. Nu inteleg cum ai putut sa nu ai incredere in mine si sa fugi pur si simplu.
-Nu de neincredere era vorba ci mai mult de teama sa nu ti se intample ceva rau. Eu trecusem deja prin multe nenorociri si nu vroiam sa-ti pricinuiesc si tie. Chiar Maria vrei sa stii viata mea? Te avertizez ca nu-i chiar ...
-N-are importanta, eu oricum te iubesc si te voi iubi mereu...
Mihai s-a ridicat, si-a pus un pahar de apa si asezandu-se pe marginea patului, privi lung la Maria si mangaind-o pe par spuse aproape soptit:
-Daca asa vrei tu, atunci fii pregatita sa auzi ceea ce s-ar putea sa nu-ti placa. In seara in care te-am intalnit la Cafenea eram tare necajit, ba chiar disperat. Aflasem in aceiasi zi doua nenoriociri. Stii ca o nenorocire nu vine niciodata singura. Dar sa incep cu inceputul.
Mama mea a murit dupa ce a fost intepata de o viespe cand eu aveam cateva luni. Am fost crescut de bunicii dinspre mama, caci tatal meu nu avea familie. Toate au mers bine pana cand tatalui mei i-au luat comunistii cafeneaua. Da cafeneaua aceia , ca si asta de acum unde eu sunt barman, deocamdata, a fost a bunicilor apoi a tatalui meu. Dupa ce a fost expropiat tatal a plecat in lume si nu s-a mai auzit de el. Bunicii m-au crescut, m-au educat si fiind in anul doi la facultate intr-o sedinta UTM un coleg, care mai tarziu am aflat ca fiind fiu de legionar, ca sa se puna bine cu partidul m-a demascat ca sunt fiu de capitalist si am fost dat afara. Toate incercarile mele de a fi reprimit s-au lovit de un zid. Acasa, cand au aflat bunicii ce am patit au incercat pe toate caile si cu toate mijloacele sa fiu reprimit, numai ca din aceasta alergatura ei au descoperit cine a fost in realitate tatal meu; un cersator care ca sa se razbune ca nu a fost primit intr-o zi in cafenea si-a jurat sa puna mana pe ea. A facut tot posibilul sa intre in gratiile mamei mele, care de ce sa nu recunosc nu era o frumusete si prin casatorie a devenit proprietarul cafenelei. Intr-un moment de desnadejde, bunica si-a pierdut cumpatul si mi-a spus, spre groaza bunicului intreaga grozavie. Pe langa faptul ca eram dat afara din facultate am aflat cu stupoare ca nu sunt nici de vita nobila asa cu aveam convingerea. Iti inchipui ce era in sufletul meu. Atunci ai aparut tu ca o raza de soare, dar aparitia ta a fost dupa ce eu ma hotarasem sa o sterg peste... imi aranjasem deja ploile. In noaptea cand ti-am propus sa ne intalnim peste ani indiferent de ce se intampla cu noi, eram convins ca te-am pierdut, cu toate ca de multe ori imi facusem planul cum sa mi te recapat.
Am ajuns dupa multe peripetii si pericole in Franta. Aranjasem sa fiu asteptat si ajutat sa pornesc pe un nou drum. Dar vezi oamenii nu se tin de cuvant. M-am trezit intr-o lume singur, fara nici un pic de sprijin decat ca vorbeam bine limba. Am incercat toate variantele. Marea mea greseala ca de aici am plecat fara acte si acolo a fost greu sa procur. Am vrut sa continui studiile dar fost aproape imposibil. Intr-o zi am intalnit intr-un bristou un tip care facea recrutari pentru legiunea straina. M-a incantat si cum eram disperat am acceptat. Vai de mine ce viata de caine am dus... dar cel putin m-am ales cu ceva banet.
Dar Maria sa stii ca tot timpul numai la tine m-am gandit. De multe ori mi-a incoltit gandul sinuciderii, dar icoana ta ma urmarea peste tot si imi dadea sperante.
De cum am aflat ca ma pot intoarece, ca dictatura a fost inlaturata, am venit imediat. Am cautat cafeneaua noastra si nici nu-ti inchipui cat de fericit am fost sa o gasesc aproappe ca atunci cand ne-am intalnit aici ultima oara. Am facut tot posibilul sa ma angajez si cu mare greutate am reusit. Acum ma lupt pe toate caile sa mi-o recuperez, mai ales ca te-am reintalnit. Acesta este cuibusorul nostru si acum il doresc si mai mult.
Maria ramase tacuta si ii parea rau ca il provocase pe Mihai sa spuna scurta dar dureroasa istorioara. Acum in fata ei era iubitul pe care de atatea ori il visase alaturi. Il cuprinse in brate si buzele ei se alipi de ale lui intr-o patimasa sarutare. Da, il dorea, asa cum l-a dorit in lunga ei asteptare...
Si maine este o zi... poate mai buna!
#94476 (raspuns la: #94263) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ce este cuvantul ? o vibrati - de Honey in the Sunshine la: 22/12/2005 18:30:29
(la: joc)
ce este cuvantul ?
o vibratie a aerului care incearca sa semene unui gand

intrebare: ce este frica de intuneric ?
______________________________________________________
"Oricum, e intotdeauna perfect adevarat si contrariul" - Longanesi
#96613 (raspuns la: #96572) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Draga Cassandra - de Nanina la: 30/12/2005 15:43:51
(la: Minoritati)
ai pus un mare punct pe I....,,cand minoritatile nu vor sa se amestece cu majoritatea si tin la credinta lor de minoritate, atunci pot sa apara probleme.''
Eu provin din impreunarea a doua nationalitati. Mama, apartinea ,,majoritarilor''(romanca)iar tata, minoritarilor.
Bunica din partea tatalui, s-a recasatorit cu un roman pe cand tata avea doi ani.I-a interzis bunicii sa vorbeasca in lb. materna cu tata si cu copilul care a aparut in urma celei de a doua casatorii.
In familie s-a vorbit numai romaneste,s-au tinut toate sarbatorile crestin-ortodoxe fara sa primim de la minoritari decat cateva retete de mancare.Legatura cu rudele de peste granita s-a mentinut destul de greu intr-o anumita perioada;parintii si fratii bunicii au trecut prin clipe grele in lagarul de la Tg. Jiu pe la 1900 si un pic.
In concluzie cei care au pus piciorul pe pamantul romanesc au avut probleme datorita nationalitatii lor si a obiceiurilor care ieseau din tipar;tata care s-a nascut in Romania a fost sicanat.A trebuit sa renunte la cetatenia pe care o avea din nastere ca sa se poata casatorii cu mama, apoi a fost un om cu ,,probleme''datorita faptului ca era de alta ,,origine''.Eu nu am avut de suferit.Deja numele tatalui se schimbase la obtinerea cetateniei romane,obiceiurile le-am dobandit de la mama.Am iubit si iubesc tara in care m-am nascut si sunt indragostita- lulea de orasul de bastina-Bucurestiul.Tre'sa marturisesc cu mana pe inima, ca mi se urca sangele in teasta cand aud vorbindu-se despre cea de-a doua jumatate, 'a minoritara, in termeni peiorativi,de genul:broscari, macaronari, mafioti sau alte cuvinte de ,,duh''.
Ce am invatat din aceasta combinatie de nationalitati, este sa respect oamenii, indiferent de grupul din care fac parte.
Mai am un pic de lucrat la capitolul- minoritate sexuala.Nu pot sa fiu senina cand vad la tv.carnavalurile tematice si expunerile cam ,,brutale''.Imi spun mereu ca asta se intampla deoarece vor sa fie respectati si perceputi altfel de cum sunt acum.
M-am intrebat cum as fi reactionat daca unul din membrii familiei mele, sau unul dintre prieteni, ar fi avut o astfel de orientare sexuala si nu am putut sa raspund. Am folosit cuvantul-reactionat in sensul de gandit si nu de actionat. Nu pot sa dau un raspuns sincer la intrebarea pe care mi-am pus-o.Nu am o opinie formata si consider ca este bine pentru mine; mai am o sansa.
Draga mea,am si eu defectele mele. Nu toate mintile sunt ,,destupate''complet.
Am uitat sa mentionez ca cea mai mare confruntare dintre partea romana si partea italiana din mine, a avut loc, cand o echipa de fotbal romaneasca a jucat cu o echipa italieneasca. Sa vezi gazon porti si alte goluri in sufletul meu.Pana la urma greutatea mai mare a avut-o partea romana din mine.Sunt romanca!Paaaaaaaaaaaaa1






____________________________________________________________________
Este imposibil sa cunosti oamenii daca nu cunosti forta cuvintelor.
Confucius
#97716 (raspuns la: #97475) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
dj25mai - de maan la: 07/01/2006 16:20:52
(la: Un adolescent)
Mi se schimba foarte usor prioritatile , sau imi scapa din vedere.


cand eram de varsta ta, eu nici macar nu eram constienta de asta.: )))
17 ani e varsta cautarilor (stereotip, dar asta-i adevarul), e normal sa se schimbe prioritatile, e firesc sa experimentezi.

Eu ma pregatesc sa urmez Automatica , si deci la scoala ar trebui sa bag la greu mate si fizica. Dar sunt dezamagit de mine si de felul in care ma pregatesc , am impresia ca sunt prea lenes si ca nu o sa fac fata daca m-as duce la o asemenea facultate.

mereu e loc de mai bine cand e vorba de munca.
te-ai gandit cat de mult iti plac mate si fizica?
stii exact cu ce te vei ocupa dupa ce vei termina Automatica?

daca da, atunci deja ai pierdut timpul cu noi pe net. : )
daca ai cu cine sa te intelegi (ma refer la profa), ridica mana la fizica si spune clar ca nu ai inteles.
determina colegii care nu pricep sa fie si ei sinceri la ore.
e posibil sa nu pricepi pentru ca nu ai invatat lectiile la timp, adica din pricina 'golurilor' - vina profesoarei dar si a ta!
iti trebuie deci meditatii, ca sa recuperezi.

iti sugerez sa-ti faci un program zilnic de la care sa te abati cat mai putin.

Daca as intra la Academia militara ar fi si mai bine
de ce?
cum ar trai un idealist intr-o cazarma?

Insist asupra partilor rele ; sunt o persoana foarte vicioasa , folosesc cuvantul asta fiindca in anumite momente nu-mi pot invinge pornirile

..si eu la fel.

Partea buna este ca sunt un idealist.

...si eu!
dar n-as zice ca asta-i chiar parte buna.:)

Sunt narcisist , superficial , mandru , increzut , egocentrist , malitios...
SI EU!

Am incercat si incerc inca sa le corectez

eu nu mai incerc de multa vreme.
izbuteam sa le tin in frau, dar mi-am dat seama ca-i mai bine sa-mi 'perfectionez' calitatile in loc sa pierd timpul incercand a corecta defecte genetice.

Sunt dezamagit de familia mea , nu ca ar fi o familie groaznica, dar pur si simplu as fi vrut mai mult de la ei.

mda, asta-i nu doar foarte rau, ci si foarte urat.
uneori poate nu stiu s-o arate sau nu o fac asa cum ti-ai dori, dar crede-ma ca nu vei gasi alti oameni carora sa le pese mai mult de tine.

sa nu-ti fie niciodata rusine cu ai tai, fiindca in felul acesta toata viata iti va fi rusine cu tine.
a face parte dintr-o familie unita, e una dintre cele mai frumoase aspecte ale vietii unui om.
asta necesita multa daruire si iubire neconditionata.
asa te iubeste mama ta, asa o iubesti si tu, chiar daca acum nu-ti dai bine seama.
sa nu mai vorbesti asa niciodata.

As fi vrut poate parinti care sa-mi cultive dragostea pentru matematica

daca ar fi facut-o ai fi spus ca te-au obligat sa faci ce nu-ti place.
ii respect enorm pe parintii care le permit copiilor sa-si aleaga drumul in viata si nu le impun sa urmeze un vis pe care ei n-au fost in stare sa-l implineasca.

sa ma incurajeze si sa ma sprijine neconditionat sa ma iubeasca mai mult

tocmai ai spus ca esti dezamagit.
sunt convinsa ca mama ta nu spune nimanui cat de mult ai dezamagit-o tu.
iubirea neconditionata inseamna sa iubesti un om oricat de mult te-ar dezamagi, sa-l iubesti fiindca exista, cu tot cu imperfectiunile lui.
asa esti iubit.

"Cum nu te iubesc? Nu vezi cate fac pentru tine? Ca am dureri de spate dupa cata treaba fac!" Da , dar eu vreau sa ma iubesti si sa ma lauzi , stimulezi mai mult mama!!!

da, mai, omule, ai dreptate, asa ar trebui sa faca.
uneori grija zilei de maine e mai mare, atat de mare incat ca sa-ti asigure o haina buna, mama trebuie sa munceasca si nu le poate face pe toate perfect.
vorbesti atat de frumos, esti atat de coerent la varsta ta incat nu pot sa nu observ ce treaba buna a facut si sa fiu chiar un pic invidioasa.
i-ai luat azi o floare mamei?
ai intrat in bucatarie s-o ajuti, fara sa-ti ceara?
la cate dintre micile bucurii de femeie (nu de mama) o fi renuntat doar sa te vada multumit, te-ai gandit?

Nu poti schimba persoanele din jurul tau , poti schimba ceea ce faci tu , sa am eu o atitudine ireprosabila , sa fiu eu un exemplu pentru mine insumi si sa nu astept sa vina cineva si sa aiba grija de mine , sa faca din mine ceea ce vreau eu sa devin. Dar mi se pare asa greu , am asa putina incredere in mine , vreau intotdeauna cele mai bune rezultate , dar cand vine vorba de munca , dau inapoi , ma plictisesc

intr-o zi vei sti bine ce ai de facut.
va fi ca si cand s-ar ridica ceata.
toti am trecut prin asta si ne gandim cu nostalgie la acele vremuri.
esti deja un om deosebit.
si cred ca esti pe drumul cel bun: nu pot sti ce vrei daca nu te cunosti suficient.

Mama mea este invatatoare. Are impresia ca le stie pe toate

ioi, io-s profesoara si 'a le sti pe toate' e un fel de defect profesional.
dar nu numai.
e un modul de-a te feri de necazuri.
parintilor le e greu sa admita ca au gresit, asa-i de cand lumea.

Mamei i-a fost greu sa ne creasca...Dar s-a descurcat de minune , si nu am dus lipsa de nimic.

ei, vezi???
asta am zis si eu mai sus.

Eu nu stiu daca exista un plan al succesului

1. afla cine esti: ce-ti place, ce nu, ce n-ai face, ce-ti doresti ...etc
2. nu fa niciodata compromisuri pentru care stii ca nu te vei ierta niciodata
3. asculta-ti inima
4. nu-i condamna pe cei care nu te inteleg si nu obliga pe nimeni sa-ti impartaseasca visurile
5. nu impune, castiga
6. nu te minti
7. daca banii-s mai importanti ca sufletul, nu pune niciodata inima pe primul plan
8. incearca sa inveti din greseli: nu-ti pierde timpul condamnandu-te pentru greseli vechi, ci cauta sa le eviti pe urmatoarele.
9. fii convins ca incercarile dureroase ne sunt date la timp, pentru a invata din ele, asfel incat intr-o zi sa putem zice: ce bine, daca nu mi se intampla atunci, azi as fi fost flenduri.

Sa citesti de placere?! Eu nu stiu ce sa zic , nu stiu care carti sunt bune , si in plus nu toate cartile bune imi plac mie.

"bun" e relativ in literatura.
stii vorba aia? "nu-i frumos ce-i frumos, ii frumos ce-mi place mie".:)

referinte nu-ti dau, ca mi-i cam teama.
am sa-l trimit pe Intruder pe conferinta asta, in cazul in care n-a gasit-o inca.
el e baiet, stie mai bine.
in plus, detectez ceva semne ca tare i-o placea de tine.
si nu doar lui...: )))

ps. mamei tale i-ar fi greu sa te tina la facultate, de-aceea Academia ar fi o solutie.
din fericire nu e singura, intrucat azi multi studenti au o slujba si se pot intretine singuri.

iti doresc ce sunt convinsa ca vei obtine: succes!
#98985 (raspuns la: #98876) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
''Timshel" - de Intruder la: 08/01/2006 01:48:15
(la: Un adolescent)
Sunt un adolescent (17 ani). Sunt deseori foarte confuz.

multi inainte...daca n-ai fi confuz, n-ai fi om ci un robot sau o marioneta...

Mi se schimba foarte usor prioritatile , sau imi scapa din vedere.
Prioritati: sa lucrez si sa invat cat mai mult la mate si fizica
la mate e (relativ!) mai usor de invatat fiindca mi-a placut din clasa a 5 a (sunt a 11 a) , dar la fizica e mai greu , fiindca nu stiu ( am lucrat numai inainte de meditatzii , in a 11 a m-am apucat de meditatzii si la orele de clasa , la care am o profesoara care nu stiu sa explice cum se fac problemele si face varza teoria cand ne-o preda)


e normal sa-ti schimbi prioritatile la 17 ani si sa oscilezi...si totusi, esti constient ca trebuie sa pui mana pe carte!
sa-ti spun ceva: cat am fost in scoala gimnaziala si-n liceu i-am invidiat pe cei care stiau bine matematica...mie nu mi-a placut matematica, la liceu am fost intr-o clasa de uman...am impresia ca matematica nu trebuie s-o inveti ci s-o ''simti''...
spui ca profa de fizica nu stie sa explice...nu-i nici o rusine sa recunosti ca n-ai inteles, nu-i nici o rusine sa-ntrebi ci, sa te prefaci c-ai inteles!
daca profa de fizica face meditatii (gratuite, pentru care NU e platita!!!), inseamna ca-si da interesul...habar n-ai ce satisfactie are un profesor cand un elev il intreaba si cere lamuriri!

Eu ma pregatesc sa urmez Automatica , si deci la scoala ar trebui sa bag la greu mate si fizica. Dar sunt dezamagit de mine si de felul in care ma pregatesc , am impresia ca sunt prea lenes si ca nu o sa fac fata daca m-as duce la o asemenea facultate. Daca as intra la Academia militara ar fi si mai bine , dar nu cred ca ma suficient de hotarat pentru asa ceva , ar trebui sa ma pregatesc mai mult si sa fiu mai constiincios cu invatatul.

eu zic sa consulti site-urile unor facultati, sa gandesti singur si fara sa te influenteze cineva...nimeni, nici familia, nici prietenii nu stiu mai bine ce poti si ce vrei tu...cum ti-a scris si maan, cred c-ai sa te descurci; poti munci cu o jumatate de norma undeva, poti munci la ''negru'', nu conteaza!...am avut colegi si colege de facultate care spalau vase si prajeau cartofi pe la Mc Donald's, lucrau in vreun service-auto sau pentru vreo firma...eu n-am fost un copil de bani gata, numai ca locuiam in Bucuresti (locuiesc si-acum) si facultatea am facut-o tot in Bucuresti...crede-ma, cateodata eram invidios pe colegii care locuiau la camin si povesteau de-ale lor...ne-mprumutam bani unii altora, imparteam o pizza in doua, in trei sau in patru si dintr-o sticla de bere beam si cate 6-7 insi...cateodata ne scotoceam prin buzunare pan' la ultimul maruntis sa cumparam o carte sau un buchet de flori la o fata...sunt amintiri frumoase chiar daca-mpuscam leul...tu invata si intra!
daca n-ai sa intri, nu-i bai, lucrezi un an undeva si dai iarasi examen!!!

Cred ca am si parti bune si parti rele. Insist asupra partilor rele ; sunt o persoana foarte vicioasa , folosesc cuvantul asta fiindca in anumite momente nu-mi pot invinge pornirile si ajung sa ma cert cu mama sau s-o dau in bara in anumite situatii diverse.
Partea buna este ca sunt un idealist


''foarte vicioasa''...am impresia ca esti prea nemilos cu tine!
cine crezi ca-si poate infrange pornirile la 17 ani?!...trebuie sa ai rabdare cu tine si cu ceilalti din anturajul tau...pune-te macar un minut in locul ''celuilalt'', gandeste putin si de cealalta parte a baricadei...apoi, incearca sa te cunosti asa ''rau'' cum zici ca esti!...nu trebuie sa te amagesti si sa te-mbeti cu apa rece, nici sa-ti gasesti ''pacate'' cu lumanarea...invata sa nu-ti fie niciodata rusine de sentimentele tale, de pornirile tale, de gandurile tale cele mai intime, de dorintele tale...la cat de perversa e lumea in care traim, un ''viciu'' trecator e floare la ureche.
idealist sunt si eu, chiar daca m-am lovit cateodata de pragul de sus sau am dat cu capul in usa...;)

Sunt narcisist , superficial , mandru , increzut , egocentrist , malitios , si multe altele. Multa vreme nu am observat aceste defecte ale mele , ma credeam perfect. Dar pana la urma am reusit sa aflu ca aceste caracteristici sau dominante ale personlitatii mele sunt DEFECTE.Am incercat si incerc inca sa le corectez , rezultate , nu stiu... oarecum bune.

cine n-are defecte, sa arunce primul piatra...esti constient de defectele astea?...ok, inseamna ca ai castigat o bila alba de la viata!
ca sa invingi un ''dusman'' trebuie intai sa-l cunosti...

Sunt dezamagit de familia mea , nu ca ar fi o familie groaznica, dar pur si simplu as fi vrut mai mult de la ei. As fi vrut poate parinti care sa-mi cultive dragostea pentru matematica , sa ma incurajeze si sa ma sprijine neconditionat sa ma iubeasca mai mult. Nu sa-mi spuna sau sa se preocupe cel mai mult de cum sa faci un ban sau cum sa ai grija de casa si sa spuna dup-aia "Cum nu te iubesc? Nu vezi cate fac pentru tine? Ca am dureri de spate dupa cata treaba fac!" Da , dar eu vreau sa ma iubesti si sa ma lauzi , stimulezi mai mult mama!!!

aici, da-mi voie sa-ti spun ca esti putin nedrept!
inca nu stii cum se castiga un ban, habar n-ai ce-nseamna sa-l imparti si s-ajunga pentru casa, pentru masa, pentru scoala ta, pentru facturi, pentru transport, pentru cheltuieli neprevazute, pentru meditatiile tale, pentru imbracaminte, pentru incaltaminte, pentru impozite, pentru medicamente, pentru distractie (daca mai ajunge...)!
pai am impresia ca mama ta este o femeie exceptionala!...incearca sa COMUNICI cu ea, sa-i povestesti banalitati, sa-i spui un banc (nu deocheat!), sa-i povestesti un film, sa barfesti un coleg, s.a...fiecare cu firea pe care-o are, nu toti pot spune ''te iubesc'' sau ''bravo'' la comanda...la 17 ani nici nu ti-ar sta bine sa fii asa ''mamos''...:))

Off!!! Poate gresesc... Nu poti schimba persoanele din jurul tau , poti schimba ceea ce faci tu , sa am eu o atitudine ireprosabila , sa fiu eu un exemplu pentru mine insumi si sa nu astept sa vina cineva si sa aiba grija de mine , sa faca din mine ceea ce vreau eu sa devin. Dar mi se pare asa greu , am asa putina incredere in mine , vreau intotdeauna cele mai bune rezultate , dar cand vine vorba de munca , dau inapoi , ma plictisesc.

nu, nu poti schimba pe nimeni si asa-i bine!
nu trebuie sa ai o atitudine ireprosabila, nu esti nici sfant, nici inger, nu te mai crampona de chestia asta...ti-am zis: pune-te uneori in locul ''celuilalt'', incearca sa-i justifici purtarea si acorda-i o sansa, cat de infima!
si eu ma plictisesc de munca, las' ca lenea n-a omorat pe nimeni...axeaza-te pe examenul de bacalaureat si apoi pe intrarea la facultate!

Mama mea este invatatoare. Are impresia ca le stie pe toate , nu vreau niciodata sa lase de la ea si spuna ca eu am dreptate.Cateodata ma cert cu ea doar fiindca ma enerveaza faptul asta ca ea vrea sa fie in fata mea fara greseala si eu sa nu-i pun niciodata la indoiala sfaturile.
Cand eram mic deseori mi se spunea : "Comentezi?!" ,"Fa ce ti s-a spus si nu mai comenta!"
Vroiam argumente pentru orice lucru care mi spunea sa-l fac. Si deseori mi se parea ca nu trebuie sa fac ce zice mama , fiindca nu are dreptate. Acum parca sunt mai flexibil.


eh, toate mamele au impresia ca le stiu pe toate...si maica-mea este invatatoare (inca); uneori si-acum ma ia la refec si uita ca nu mai sunt in clasa IV-a...
nu mai cauta argumente, unii parinti au impresia ca nu-i nevoie sa dea explicatii copiilor...ca sa te descarci, cateodata zi ca ea si fa ca tine fara ca ea sa-si dea seama...e doar un compromis mic si nu cred sa se iveasca repercusiuni majore...(vezi, nu-i spune ca te-a invatat Intruder).

Fratele meu este cu 10 ani mai mare decat mine si este un taciturn. Ii place mai mult sa stea plecat de acasa decat cu mine si cu mama , sau sa stea acasa si sa nu comunice deloc. Mie mi-e indiferent , mi se pare ca e o piedica pentru mine si mama mea , desi e angajat. Vorbeste foarte rar si are cam aceleasi defecte ca si mine , doar ca poate este mult mai egoist decat mine.

fratele tau este un om matur, poate are alte probleme si alte preocupari...incearca sa faci tu primul pas, incearca sa te imprietenesti cu el, intreaba-l una si alta...primul prieten din viata mea a fost sora-mea...e-adevarat ca este doar cu 3 ani mai mare ca mine, dar gandeste-te ca in copilarie a fost o fata plina de fitze si cateodata era insuportabila...

Tatal meu a murit cand aveam 12 ani. Mamei i-a fost greu sa ne creasca...Dar s-a descurcat de minune , si nu am dus lipsa de nimic.

de aia am zis ca mama ta este o femeie exceptionala...

Eu nu stiu daca exista un plan al succesului , dar daca e cineva care are asa ceva sa-l spuna , desigur nu vb. de ceva cu rezultate , poate sa vorba de ceva teoretic , dar care poate da rezultate.

nici eu nu stiu daca exista un plan al succesului...nici nu-mi place sa fac planuri, m-arunc in apa, direct...ai mei aveau planurile lor cu mine, tata ma voia la Medicina, mama la Drept si eu m-am bagat la Filologie...:)
nu-ti face planuri pe termen lung, deocamdata sa treci de Bac si-apoi sa intri la facultatea la care vrei...ia-o pas cu pas si nu te ambala...arunca-te-n apa care-ti place dar ai grija la ''valuri''...

Eu fiind axat pe mate nu citesc asa mult , si nici nu mi-a facut o placere nebuna sa citesc.
Sa citesti de placere?! Eu nu stiu ce sa zic , nu stiu care carti sunt bune , si in plus nu toate cartile bune imi plac mie.
E chestia la fel cum e cu filmele. Poti sa stai la televizor o zi intreaga (acum spun ce fac eu) si vezi 20 de filme si emisiuni dar din total doar 10 % meritau atentia. Ei! Eu nu am rabdare sa vad 20 de filme sau sa citesc 20 de carti.
Chiar caut carti din care sa invat ceva sau care sa aiba un subiect aplicabil in viata.Sau sa raspunda la niste intrebari care framanta un adolescent.
As fi mai mult decat bucuros daca ar da careva niste referinte.


nu-mi place sa recomand cuiva ce carti sa citeasca, ce sa manance, ce sa bea, pe cine sa iubeasca sau ce filme sa vada...am facut cateva exceptii, fac si-acum...
iti recomand o singura carte...ai sa gasesti in ea niste adolescenti care-si poarta niste pacate inchipuite ca un balast, ai sa gasesti acolo ''viciul'' redus la uman, ai sa gasesti intelepciunea omului de rand...
nu este o carte plictisitoare, nu-i scrisa pretentios, nici patetic...ai sa-nveti ca si ce-i rau e tot omenesc...dupa ce ai s-o citesti (daca n-ai citit-o deja) ai sa-ntelegi si ''timshel'' din titlul postarii mele...ecranizarea filmului nu e nici pe departe la inaltimea cartii, te asigur...
deci: "La rasarit de eden" de John Steinbeck...:)

nici nu stiu daca am scris vreodata un comentariu asa lung...:)))))

___________________________________
semper idem...
"Sunt dezamagit de familia me - de Simeon Dascalul la: 09/01/2006 19:35:35
(la: Un adolescent)
"Sunt dezamagit de familia mea , nu ca ar fi o familie groaznica, dar pur si simplu as fi vrut mai mult de la ei."

Păi nici eu nu pot spune că m-am ales cu familia ideală, dar mă gândesc că nici eu nu-s perfect şi oricum aici chiar că n-ai de ales.
Dacă te consolează – eu aş fi preferat o familie care să-mi sigure un start mai confortabil şi să mă „încurajeze” mai puţin. Şi în mine s-au băgat la greu meditaţii la mate şi la fizică, întâmplător ai mei îi cunoşteau bine pe amândoi profii şi cel puţin săptămânal sunau să vadă la ce nivel fusesem la ore. De obicei prestaţia mea nu era satisfăcătoare şi urma câte o predică în stilul „tu ce ai de gând să faci cu viaţa ta?”sau „noi nu te ţinem la facultate cu plată, ori înveţi, ori te faci chelner/lucrător pe macara (sau altceva în funcţie de inspiraţie)”. Dacă nu le iei în serios discursurile astea pot fi chiar amuzante, dar după un an te saturi, nu ţi le dori. În fine, strădania şi grija remarcabilă de care am avut parte s-au concretizat în intrarea la calculatoare la buget, totuşi abia deasupra liniei, şi unde-i marele gheşeft? Mă îndoiesc că George Copos, Irinel Columbeanu, Becali, Cristi Chivu sau alţii în acelaşi fel s-au remarcat printr-o surmenare excesivă în liceu eventual facultă.
Oricum, bucură-te cât mai eşti mai eşti în liceu, asta-i viaţă faină. Pe măsură ce înaintezi în facultă, mai ales dacă alegi şi să lucrezi în paralel, o să dai de viaţa reală care-i mult mai naşpa decât orice ţi-ai fi putut închipui într-a unşpea.

"Sa citesti de placere?! Eu nu stiu ce sa zic , nu stiu care carti sunt bune , si in plus nu toate cartile bune imi plac mie.
Chiar caut carti din care sa invat ceva sau care sa aiba un subiect aplicabil in viata.Sau sa raspunda la niste intrebari care framanta un adolescent."

Mi se pare complet aiurea să insişti să citeşti ce e considerat bun, îţi place, nu-ţi place. Cred că a fost şi aici pe cafenea un subiect „Cărţi care v-au refuzat”. Nu concep să citeşti decât de plăcere – destule chestii eşti obligat să înghiţi pentru şcoală - şi specia de cărţi care să dea răspunsuri n-am întâlnit-o încă. Când eram în liceu îmi plăcea mult Sven Hassel, dar nu l-am mai recitit de nu ştiu când. Lucian Boia, dacă te interesează istoria sau Patapievici dacă ai chef de scrieri „grele”.
cuvantul "ghilimele" nu are f - de Intruder la: 11/01/2006 09:55:33
(la: ":Ati vazut cumva vreo ghilimea?)
cuvantul "ghilimele" nu are forma de singular. stiu ca s-a vrut o gluma dar, totusi...:)
___________________________________
semper idem...
mina anina cuvantul mandrie - de mina anina_106 la: 16/01/2006 11:13:15
(la: Mândrie si prejudecata)
mina anina
cuvantul mandrie se foloseste prea des de catre noi oamenii..mult prea des...e un fel de replica intr-o conversatie...i-si pierde pana si identitatea...are atatea trebuinte..noi oamenii ne catalogam drept mandrii mult prea usor...si uneori in prostia noastra nici macar nu stim real ceea ce este cu adevarat...spunem ca nu suntem mandri..ba spunem ca noi suntem mandrii...e o stare de spirit..dupa toane...nu vi s-a intamplat sa va laudati ca sunteti prea mandru pentru a face ceva sau ca nu sunteti deloc madrii,ca lasati de la voi?depinde de context...de avantaje...se poate spune ca acest fenomen e oare calitate sau defect?esti mandru si nu lasi de la tine daca ai dreptate-de cele mai multe ori nu aduce prea multe avantaje...pierzi.Apoi daca in minunatia ta de om se gasesc anumite principii e clar ca nu vei face anumite lucruri pentru a obtine ceva...cred eu ca legatura mandriei cu principiile e foarte legata...si in Biblie scrie ca mandria e un pacat...apoi ca sa traiesti fara a face prea multe pacate e clar ca trebuie sa ai principii...mandria e prea prost folosita de noi..cred ca sunt anumite reactii omenesti care nu au denumire si capata acelasi sens...mandrie...oare e chiar mandrie?sa te certi si sa nu lasi de la tine,fie ca ai ,fie ca n-ai dreptate,nu prea e mandrie...dupa mine e prostie...sa nu faci primul pas in ceva...nu e mandrie...e regula mentinuta in timp...si nu e mandrie...sunt multe lucruri care nu tin de mandrie si care sunt denumite asa...si daca stai bine sa te gandesti oare care este adevaratul sens al mandriei...?e un cuvant care a aparut si el...asa ca sa avem noi cum sa ne denumim cate-odata...mai rar sau mai des...whatever...si faptul ca faci ceea ce vrei ca om cu personalitate ce esti...in alegerile pe care le faci...parerile sunt impartite...unii atesta ca e mandrie cronica...altii ca nu...oare?
Italienii - de emporio la: 26/01/2006 19:42:32
(la: Romancele - neam de curve ??)
Intr-adevar Italienii au lipici la Romance si reciproca e valabila. Toate bune pana aici, ar spune unii...Ei uite ca lucrurile nu sunt chiar asa de roz.
Italienilor le plac Romancele pt ca sunt frumoase, ingenue, usor de cucerit, si mai ales economice,( "ieftin" e un cuvant prea dur)le fac economie bietilor Italieni ca sa le ajunga banutzii pt achizitionarea terenurilor de pe meleagurile noastre la preturi derizorii si de ras de cele mai multe ori. Partea proasta este ca pt marea majoritate a Italienilor ,fetele noastre sunt un fel de Thailandeze, profesioniste, avantajoase si cu servicii complete. Ma doare sufletul!!! Asta este cuvantul care poate sa exprime starea mea de spirit vis a vis de aceasta situatie...spuneam ca ma doare...ma dor toate: mandria de a fi femeie si mai ales Romanca, durerea ca acest sistem din Romania arunca efectiv fetele noastre in bratele disperarii, in asa fel incat sa devina slugi sexuale ale multor occidentali, si nu femei adorate sau iubite. Nu vreau sa ma gandesc care e pretzul pe care-l platesc ele in umilinta, ma ingrozesc la gandul ca multe sunt fragede si pot ramane schilodite sufleteste pe viata(cu exceptia celor "de meserie" dura)...dar asta este o alta latura si nu vreau sa dezvolt acum, tocmai pt ca este prea complexa si necesita o dezbatere ampla. In concluzie: Nu am nimic impotriva relatiilor mixte, indiferent de religie natzionalitate sau orientare sexuala, dar am un cui impotriva celor care se cred privilegiatii soartei si-si bat joc de Romance (chiar si de Romani) tratandu-le femeile ca pe negresele de pe plantatii, pt ca de cele mai multe ori tot ele cad vinovate avand reputatia si imaginea stricata de multe alte predecesoare aruncate tot de acelasi sistem bonlav, in noroi, in vartejul nemilos al pierderii demnitatii de femeie si respectului de sine. Nu intru in amanunte, ar mai fi multe de spus si referitor la diferentele de varsta pt ca multi dintre aspirantii la favorurile Romancelor, au varsta tatilor sau bunicilor fetelor noastre. Pana una alta cele din familiile defavorizate nu au prea au multe alternative, si pt unele chiar echivaleaza cu o sansa o astfel de gaselnitza adica un mosulica cu o masina de o pereche de ochelari, si cativa euroi in portofel sau pe credit card. Multumesc pt atenzie, atat am avut de spus!
Casa si familie/Buna dimineata intelepciune - de goanga la: 27/01/2006 11:18:58
(la: Buna dimineata intelepciune .....)
Subiectul e cam general - Casa si Famile - sunt chiar doua subiecte dupa parerea mea. Toate bune si cu casa si cu familia. Da parca cine da din casa chiar tot? Are cineva curajul asta?
iti spun din proprie experien - de ana dobranici la: 28/01/2006 19:40:54
(la: Cu ce regim ati reusit sa slabiti?)
iti spun din proprie experienta ...sa incerci sa faci totul treptat..In liceu am slabit vre-o 35 de kg in mai putin de un an...ce-am facut?suna interesant,nu?nu e,chiar deloc!bulimie si anorexie,bolile adolescentelor..ideea e ca de la 85 de kg,cat aveam am ajuns la 50...bine oricum nu aratam..culoare in obraji nu mai aveam,ameteli in continuu,parca traiam pe alta lume...depresii nervoase,ganduri negre...nu mai eram normala...dar eram slaba,atat de slaba incat ajunsesera sa-mi spuna prietenii sa mai pun ceva pe mine ca..ma ad vantul jos.La inceput pornisem cu o dieta normala...fructe,fara paine,fara mancare seara,intr-un cuvant infometare...pana cand nu am rezistat si am inceput sa mananc...si cum mancam mult,fiind infometata...Am reusit sa-mi revin cu ajutorul familiei mele,care m-a sustinut si m-a ajutat sa-mi revin...si Cel de Sus,care nu m-a uitat niciodata,doar eu m-am ratacit o perioada....m-am ingrasat vre-o 10 kg la inceput,apoi am tinut o dieta numai din cruditati.Totul crud,nimic fiert,nimic prajit...se poate manca orice...carne,oua si tot ce-ti vine in minte,atata timp cat nu o lasi la foc tare :D...acum am in jur de 58 de kg...Cand pun cam mult ep mine,am grija sa mananc pana la 18,fara paine si ma spal foarte des pe dinti...mie imi taie pofta de mancare...dar infometarea la maxim nu e o solutie...Cu privire la alimentele care iti fac cu ochiul...fa-le si tu!:d Spor la slabit!
calypso - de ooanna la: 30/01/2006 12:37:24
(la: Romanii din tzara vs. diaspora)
..." RĂDĂCÍN//Ă ~i f. 1) Organ al plantelor superioare, care îndeplineşte funcţia de fixare în sol şi de absorbire a apei şi a substanţelor nutritive. ◊ A prinde ~ (sau ~i) a) a da rădăcină; b) a se stabili într-un loc pe un timp îndelungat; a se statornici. 2) anat. Parte a unui organ animal, prin care acesta este fixat într-un ţesut organic. 3) fig. Temelie a unui lucru. ◊ A curma (sau a stârpi, a tăia) răul din (sau de la) ~ a înlătura un rău în mod radical. 4) mat. Număr care, ridicat la o anumită putere, dă numărul dat; radical. ~ pătrată. 5) lingv. Element al unui cuvânt dotat cu sens lexical şi comun pentru toate cuvintele din aceeaşi familie; radical. 6) fig. Locul unde s-a născut cineva; neamul din care se trage; origine; izvor; obârşie; provenienţă. [G.-D. rădăcinii] /
Trimis de siveco, 21/08/2004. Sursa: NODEX "
#102945 (raspuns la: #102940) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Fler e un cuvant cam saracaci - de rayro la: 10/02/2006 09:28:35
(la: Prietenie sau dragoste?)
Fler e un cuvant cam saracacios ca sa descrie momentul respectiv.
Se combina atat de multe lucruri/imprejurari ca ceva banal sa devina special incat atunci cand apare.... pai creca tre sa fii orb de-a binelea sa nu vezi.
E drept ca se intampla rar. Dar tocmai de-asta e asa minunat.
Iar daca n-ai trait asa ceva nici nu ti-l poti imagina.
#104891 (raspuns la: #104883) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cattalin - de a399 la: 23/02/2006 19:55:40
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
1. Ceea ce am afirmat este faptul ca in antichitate nu exista nici cuvantul homosexual si nici cuvantul gay. Oamenii nu se grupau in categorii pe atunci pe criteriul orientarii sexuale. Daca te exprimi diferit sunt de acord cu tine. Intr-adevar numarul persoanelor orientate exclusiv spre persoane de acelasi sex toata viata era minoritar si atunci ca si acum. In schimb exista institutia pederastiei care era in unele state grecesti impusa de stat prin legi, in altele doar traditie, care era alimentata de trei factori: a) de conceptia educatiei militare de atunci (vezi cauza constituirii batalioanelor grecesti de tipul Batalionului "Sacru" spartan) b) De problema suprapopulatiei (vezi datele despre Creta, unde lucrul era chiar mentionat in legi) si c) de varsta traditionala a casatoriei barbatilor la greci (30 de ani ; pentru femei era de obicei sub 18 ani).

Dar si atunci ca si acum marea majoritate a oamenilor se insurau si aveau copii si niciodata nu a existat o societate care sa fie cum zici 100% homosexuala, ca nu ar fi supravietuit. Dar nici societati 100% heterosexuale nu au existat.

Daca citesti chiar dialogurile lui Platon (Phaedros de exemplu) vezi ca nici chiar relatiile pederastice nu erau intotdeauna sexuale; acolo relatiile de afectiune care excludeau sexualitatea erau puse pe primul plan. Daca citesti despre viata multor personalitati din antichitate, ca de exemplu despre Alcibiade, vezi ca la maturitate a fost orientat exclusiv spre femei. Bisexualitatea de atuinci era un concept care nu se suprapune exact cu conceptul folosit astazi.


In privinta repartitiei statistice medii a diverselor orientari sexuale multi cred ca datele raportate de Kinsey sunt cele mai apropiate de situatia reala.

2. Sigur ca multe inclinatii au suport genetic, dar aplicarea mecanica a acestui concept duce la greseli. Chiar si in cazurile de adictii lucrurile nu functioneaza mecanic cum sugerezi. Cunosc persoane ale caror parinti au fost alcoolici, care nici nu se ating de bautura. Exista exemple de persoane geniale care au avut copii handicapati mintal. Uneori influenta genetica e covarsitoare, alteori nu. In multe cazuri insa nu e vorba de un singur factor: fie genetic fie de mediu, ci de o cooperare a lor.

Daca vorbesti despre morala, noi suntem responsabili numai de faptele noastre, nu si de faptele parintilor cum inteleg ca sugerezi.

Dezaprobarea mea a fost legata de folosirea cuvantului viciu cand vorbesti despre orientarea sexuala. Un psiholog a sugerat ca daca o societate stabileste de exemplu o lege aberanta, dupa care nu este permisa conceperea copiilor decat in eprubeta, dupa care alege femeile destinate a fi purtatoare de sarcina prin decrete si condamna relatiile heterosexuale obisnuite, asta nu inseamna automat ca a fi heterosexual e un viciu sau o boala mintala, doar pentru ca asa decide cineva. (metoda folosita de el de impingere a lucrurilor la extrem se cheama reducerea la absurd).

3. Nu sunt "argumentele mele", si de obicei citez sursele. Trebuie sa fim modesti si sa recunoastem ca munca specialistilor calificati in orice domeniu este mult mai impotanta decat argumentele personale.

Dar la acest punct ai dreptate in mai multe privinte: au fost de fapt mai multe scandaluri legate de folosirtea "hipnozei regresive" si Asociatia Psihiatrilor Americani a atras atentia de mai multe ori ca prin aceasta practica se induc memorii false la subiecti. De aceea este important ca metodele folosite de unul sau altul din medicii consultati sa fie recunoscute stiintific, ca altfel se poate ajunge la concluzii aberante si multi au de suferit.

In tara, daca duhovnicul este corect, poate ajuta. Dar stiu cazuri cand unii duhovnici aveau altceva in minte cand aveau de a face cu femei tinere. Uneori este nevoie de ajutor psihologic profesionist, cand nici duhovnicul nu are cultura nececesara sa raspunda corect la unele probleme.

Ai dreptate: casatoriile care dureaza toata viata pot fi mult mai sanatoase decat cele care se desfac cand copiii sunt mici. Numai ca de multe ori vezi familii in care sotul bea pana nu mai poate, isi bate copiii si nevasta - care traieste sub teroare. In aceste cazuri si altele (multe, foarte multe) poate fi preferabil un divortz. Sau multe alte cazuri care fac ca si acolo unde procentul divorturilor e mic, in realitate multe familii nu traiesc o viata normala.

Si eu cred ca trebuie facut tot ce e posibil omeneste ca familia traditionala sa fie sustinuta si intarita, daca este functionala. Dar in acelasi timp cred (cum sugereaza A.P.A.) ca este mult mai important sa punem accentul pe imbunatatirea calitatii relatiilor umane intr-o casatorie sau familie (traditionala sau nu) si decat pe sexul celor care se iubesc.

4. Daca spui ca excesul e un viciu indiferent de orientarea sexuala, atunci sunt de acord cu tine. Insa mi s-a parut ca ai sugerat ca homosexualitatea in sine e un viciu, ceea ce incorect. Cum stii exista multi oameni care nu au avut relatii sexuale niciodata in viata, atat homosexuali cat si heterosexuali (multi din motive religioase). Tot asa exista abuzuri in ambele directii.

De data asta te pot felicita, pentru ca mesajul tau a adus in discutie probleme reale, spinoase, care merita discutate.
#107629 (raspuns la: #107562) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
duca-se! - de proletaru la: 09/03/2006 14:44:54
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
... am plecat! cheia e sub prag!


regretele mele nu sunt legate de regim. daca e sa ma raportez la felul in care traiam consider ca am avut noroc de o barza lenesha care m-a scapat din cioc cu 2000 de Km prea aproape de est. inainte de 89 am trait un coshmar fara nimic bun in el. am facut o scoala de rahat (in fapt) dar care era foarte buna la acea data. pentru mine n-a fost.
n-ar de sa imi para rau dupa ceva in sensul asta.

regretele sunt legate de prieteni, camarazi, anii aia de nebunie cu iz adolescentin. am avut un grup de prieteni extraordinari. acum suntem imprastiati in toate colturile lumii. apucam sa ne vedem o data la 2 ani si sa ascultam aceleasi benzi cu muzica buna. cineva mai pastreaza inca un magnetofon pentru asta. regret ca aveam niste ani cu care nu ma voi mai intalni. ce n-am facut pana acum e din pacate pierdut.
ii inteleg pe cei care regreta acei ani. au fost personaje care au aderat cu trup si suflet acelui regim. nu-i pot invinovatii. asa au crezut ei. din cauza lor unii au muri, si-au pierdut averile, au fost deportati, schingiuiti, familiilor distruse. au murit nevinovati, suflete inocente. imaginati-va puterea pe care o avea un primsecretar de judetz! acum se mira lumea ca au murit de inima in pushcarii. asa e ... au murit de inima. erau un fel de zei cu putere de viata si moarte si unii (cel putin aia din CPEx) au ajuns colegi cu borfasi in aceeasi celula. saltul e prea mare.
cum sa nu regrete Vasile de la mine din scara vremurile comuniste?
i-a dat partidu' apartament la bloc cu apa calda si curent electric, servici, posibilitatea sa mearga vara la mare in concediu. din tzaran cu 2 clase a facut liceul la seral, s-a calificat in uzina, era cineva. a ajuns la oras, visul parintilor lui, se plimba pe bulevarde largi si nu pe ulitze pe care tre sa mergi pe picioroange cand ploua. era un om implinit, a primit mai mult decat visa, fara sa dea prea multe in schimb. avea un cuvant de spus in organizatia de partid, putea lua atitudine, punea lumea la punct. era un tovarash de nadejde!
dupa 89 lucrurile au revenit incet la normal... nu-ti mai e dator nimeni, nu mai primesti nimic fara transpiratie.
asteptarile lui au continuat insa sa creasca... visa la vila, la masina mai buna, la concedii pe dincolo. tzeapa! n-a facut nimic sa le aiba. a stat sa i le dea statul.
a injurat ca s-a inchis fabrica, a injurat cand a trebuit sa-si puna ceas de apa si nu mai putea sa lase apa sa curga in nestire. a mai injurat cand vecinii si-au schimbat masinile, termopanele, cand a inceput lumea sa iasa in concediile la care el doar visa.
il inteleg pe Vasile. si voi il intelegeti. cu ce e el vinovat ca l-au trezit vremurile la realitate? e un anonim intr-un mic apartament de bloc, cu mobila veche, cu frigiderul aproape gol, nu-l mai vrea nimeni si nici el nu mai vrea pe cineva. e satul de umblat la shomaj. ii e sila sa si viseze. are doar regrete. fiu-su a plecat cu visele. si le-a implinit iar acum e atat de patruns de noile vise incat a uitat de bietul Vasile.
Vasile si-a facut datoria. si-a dat copilul la scoala, l-a facut om. facea si asta parte din vis.
Ultimul cuvant... - de Ciurea I.L. la: 26/03/2006 11:44:07
(la: de ce credeti in dumnezeu?)
din comentariul tau, de el se leaga toata perplexisitatea ce ma cuprinde in momentul in care ma gandesc la religie.
Cuvantul e "Stapanului", scris cu majuscula ca doar trebuie respectat (Nu?).
Cum poate o persoana matura sa se supuna unor reguli trasate de altcineva, fara sa se intrebe despre validitatea si oportunitatea acestor reguli.
Uite sa-ti spun care e imaginea ce se creeaza in mintea mea despre religia crestina:
Dumnezeu creeaza omul(a se citii omenirea) si ca sa fie sigur ca asta micu' nu se sinucide, il pune sa respecte niste reguli. Dupa ceva vreme micutu'(a se citii biserica) mai creeaza si el niste reguli. In tot timpu' asta "Stapanul", creatorul il recompeseaza pe micut cand respecta regulile date de el si il pedepseste in momentul in care le incalca, iar pe acelasi principiu micutu se autoflageleaza de fiecare data cand isi incalca propriile reguli.
"Rationamentul" meu era un pic mai lung, dar m-am plictisit....(ajunge si atat)
Sunt singurul care vede ceva ciudat aici?

P.S.: Tin sa mentionez ca, dupa definitiile mai sus mentionate, sunt ateu, dar ma distreaza uneori sa fac pe agnosticul.(asta se datoreaza multitudinii aproape multicolore de credinciosi ce doresc sa convinga pe toata lumea de existenta lui dumnezeu)

viata nu valoreaza nimic fara dreptul de a intelege si de a fi inteles, toate celelalte drepturi deriva din acesta ( referitoar la comunicare si libertate)
#113469 (raspuns la: #113452) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Guinevere - de Cri Cri la: 31/03/2006 13:31:04
(la: SOMETIMES I JUST FEEL LIKE SHIT)
:) un zambet pentru tine intai, ca zambesc de fiecare data cand te citesc...
Nu stiu ce fel de viatza ai avut tu pana acum... sau nu "pana acum"... ci inainte de a te simtzi astfel.
Problema (imensa) e ca, pana pe la 22-23 de ani am avut... nu o viatza ci un sport extrem. In afara de faptul ca m-am tot mutat din oras in oras si de la o scoala la alta (care, ca un facut, nu era nici una in orasul in care locuiam)... aveam si un stil aparte de comportament... nu stiu cum sa-ti explic... genul care "atrage belelele", ca sa zic asa. In primul rand, inainte de razboi, familia mea fusese "aristocrata", ca sa fiu in tonul cafenelei. Iar femeia n-avea alta treaba decat sa stea "in picioarele" barbatului, sa zambeasca cu gratzie, sa intretzina conversatzii politicoase si interesante, sa dea indicatzii la bucatarie si sa brodeze la fereastra...
Iar eu nu ma potriveam pe "tipar"! Le-am invatzat si pe astea, dar din pura curiozitate. Eram o baietzoaica, preferam sa ma urc in copaci, sa joc fotbal si sa calaresc ori sa ies cu bicicleta... cu baietzii. Intr-un cuvant,mi-am adus familia la disperare. In plus, n-am fost in stare niciodata sa fac pe ingerasul sau pe neajutorata... ori sa invat ipocrizia... In fine, trecand peste oprobriul familiei, nu ma prea potriveam in nici un decor, la scoala sau altundeva, din cauza pasiunii mele de a afla "ce se intampla daca?" si a maniei de a intoarce toate cu susul in jos ca sa vad cum le sta asa :) Pe de alta parte, mi se intamplau o gramada de chestii neobisnuite, iar cand nu se intamplau singure le provocam eu cumva (cel mai des, involuntar). Tot timpul ma simtzeam pe muchie de cutzit si treceam de la furie la fericire, prin disperare si uneori cate-o frica teribila, uneori chiar de mai multe ori in aceeasi zi.
Si imi doream sa se termine odata! Sa am si eu o viatza linistita, sot, copii si catzel... eventual sa stau la fereastra si sa brodez. :)
Stii cum e.. "ai grija ce-ti doresti ca s-ar putea indeplini...". Acum e al naibii de liniste si ma scoate din mintzi! Iar daca sar cu parasuta si ma urc in copaci sau pe case sa montez sindrila, tot mi se pare prea putzin... N-as spune ca sunt nefericita, fiindca nici atunci nu ma simtzeam... fericita. Atunci ma zguduiau toate sentimentele, uneori toate odata si nu pe rand, simtzeam ca sunt vie, ca totul in mine traieste la maximum. Acum nu mai simt aproape nimic... totul e lipsit de intensitate; nici nu mai rad cu atata pofta, nici nu ma mai supara cu adevarat nimic.
Cam asta e.. si poate se impune o continuare la "arata-mi ceva incantator...": "...sau ceva care sa ma sperie, sau ceva care sa ma oripileze, sau ceva ce nu pricep, sau ceva care sa ma ridice la cer, sau..."
#114571 (raspuns la: #114552) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cezarok2 - de karinia la: 10/04/2006 19:46:41
(la: de-ale parintilor...de-ale dascalilor...)
Imi cre scuze ca raspund abia acum, dar am fost plecata din oras.
Sa o iau sistematic.
De obicei, copiii se manifesta diferit la gradinita. Mai exact, se manifesta diferit intr-o colectivitate. Motivul este unul foarte simplu. Regulile si competitia.Regulile nu presupun severitate. Foarte rar copiii au nevoie de asa ceva.
De la generatie la generatie, copiii sunt mai energici si mai "in miscare". Faptul ca pustiul tau e plin de viata si nu are astampar - e ceva normal si firesc, mai ales pentru varsta lui. Anormal ar fi sa stea linistit. Cand un copil de varsta lui va sta pe scaun ascultind docil ceea ce i se spune - prea docil- atunci sa iti pui un semn de intrebare.
Parerea mea e ca ai un pusti simpatic care isi cere, pur si simplu, portia de atentie. Spui ca nu pange decat atunci cand se loveste foarte tare..dar in acelasi timp plange daca nu este sters decat cu manecile tale. Prin urmare - are o mandrie foarte puternica (un pui de orgoliu care nu ii va strica pe mai tarziu, daca este modelat cu grija si indrumat intr-un sens pozitiv).In acelasi timp, insa, ar trebui sa nu uitati ca, desi pot da dovada de foarte multa maturitate, copiii sunt copii si au nevoie de afectiune. De foarte multa afectiune. Au nevoie de "ceva" in care sa creada, care sa le dea siguranta, sa ii aline. Acest "ceva" poate diferi de la copil la copil : o paturica fara de care nu doarme, o papusa, parfumul mamei (cu care se imparfumeaza in fiecare dimineata cand vine la gradi ca sa stie ca mamica este cu el tot timpul), scaunelul lui, caseta video la care se uita cu tati in fiecare sambata sau...manecile mamei care ii sterg ochii atunci cand este necajit. :)
Bunica nu are nici o vina in toata povestea aceasta. Este total gresita ideea conform carei , din cauza rasfatului bunicilor, copiii au un comportament diferit cu parintii. Pustiul tau nu incerca nici pe departe sa continue cu voi linia pe care merge cu bunica. Bunica e bunica.
Cu voi e altceva. Din ceea ce am inteles eu, sunteti intr-o batalie continua cu timpul. Corect? Cat ii alocati concret din timpul vostru piticului? Este ora 19:30 ,ora la care inteleg ca veniti de la serviciu. Mai devreme sau mai tarziu. Ei bine, este oboseala acumulata de voi toti:tu si sotul tau de la serviciu, piticul de la "serviciul "lui. Trebuie facuta mancare, pregatita masa si , in acelasi timp, toata lumea doreste sa se relaxeze. Tu mai ai si niste griji in plus, pentru ca trebuie sa ai totul pregatit si pentru ziua urmatoare : haine curate si calcate, casa lasata in ordine. Si totul contra cronometru. Si peste toate, atentia pe care o solicita pustiul. Toata starea de tensiune si de oboseala, oricat incerci sa o "coafezi" sub un zambet , copil o simte si o preia. Este un lucru stiut si testat. Si atunci, devine fara voie si mai "cu mancarici". Iti spun toate astea pentru ca sunt importante pentru a putea intelege reactiile copilului.
Spui ca pustiul tau este ambitios - temperamentul furtunos, pe fondul a ceea ce am incercat sa iti explic pe scurt mai sus, in fata unui ordin de genul" in 10 min stingem televizorul si ne culcam"...duc foarte firesc la reactia pe care o are.Urlete , vene umflate mai pot fi si tavalituri pe covor sau sa arunce cu jucarii .
sunt mai multe metode pentru a ajunge la o intelegere. Tu iti cunosti cel mai bine copilul si si din ceea ce iti voi enumera in continuare poate vei recunoaste ceva care sa i se potriveasca.
La un temperament de genul pe care il are pustiul tau, in nici un caz nu vor functiona ordinele stricte.La varsta lor, este foarte puternic dezvoltata ceea ce se cheama PSIHOLOGIA INVERSA . Si functioneaza in ambele sensuri. Si pozitiv, si negativ. Poti sa incerci, atunci cand este timpul de culcare,ca jumatatea de ora pe care o consumi incercand sa il faci sa nu mai planga, sa o petreci cu el, in fata televizorului, daca asta ii face placere inainte de somn. Intreaba-l despre personajele de desene animate care le urmareste, ce se intampla in filmulet, comenteaza cu el. Inainte insa spunei ca esti obosita si ca iti face placere sa te uiti impreuna cu el la un film de desene animate, pentru ca o sa dormi mai bine si o sa visezi frumos pentru ca el are grija de tine si te ajuta sa iti petreci timpul cat mai placut inainte de a te culca. Fa-l sa se simta important si protector.Roaga-l sa te magaie pe cap si nu uita sa casti strategic cat timp stai cu el. Daca ar sta si sotul tau cu voi si ati fii toti trei inainte in aceasta jumatate de ora, ar fi si mai bine. I-ar da senzatia ca este si el "barbatul casei" si ca. impreuna cu tatal lui, au grija de tine. TU esti cea care esti obosita si DE TINE trebuie sa aibe amandoi grija. In loc sa stie ca va veni ora la care i se impune sa inchida televizorul, va astepta cu nerabdare jumatatea aceea de ora care este SPECIALA si e a voastra.
Cere-i parerea in programul pentru ziua urmatoare. Faceti consilii de familie in care sa stie ca are sarcina lui importanta nu pt ca i se impune, ci pt ca toti aveti si totul se imparte in mod egal.
Da-i importanta. Cand vii de la munca si te apuci sa faci mancare sau pregatesti masa, ia-l pe langa tine si da-i sarcini- care sa nu te incurce pe tine, dar pe care el sa le simta importante. Sa spele legume, sa amesteca in salata, sa aranjeze masa.Joaca-te si glumeste cu el in tot acest timp.Ca e o un cartof mai stramb...o salata ma infoiata...ce-ti vine. La gradi facem asta si vreau sa iti spun ca metoda are un succes nebun. Copiii se simt importanti si au nevoie sa se simta egali cu adultul .Si de aici si lejeritatea cu care se poate stabili un program de comun acord, care nu este altceva decat un sistem de reguli, care le va intra in reflex, dar pe care nu il vor resimti ca pe o corvoada sau ceva neplacut.
Mai mult decat impunerea de ordine si de comenzi, functioneaza si negocierea. Nu SANTAJUL, atentie !! Negocierea. Sotul tau il poate invata despre aceasta minunata arta a negocierii - este treaba ca "intre barbati". Si va invata ca intr-o negociere ambele parti trebuie sa castige. Este iarasi o metoda ff buna.
Metodele de mai sus au dat mereu rezultate. Nu uita ca , in general, atunci cand spui unui copil "fa asa!", cu siguranta va dori sa faca exact contrariul. Si, mai ales, nu uita ca, de fapt, pustiul tau nu vrea decat sa petreaca timpul cu voi. Dati-i impresia ca are atentia exclusiva, macar pana va intra in reflexul unul program cu "reguli de familie". In loc de manecile mamei pe care sa isi stearga ochii, poate avea povestile de seara cu mami . Si asta nu inseamna povestile pt copii, ci "povestile voastre".
Se poate aborda si ignorarea. Adica, atunci cand are momentele acelea de plans nebun, lasa- sa planga, indiferent de voi, de vecini sau de altceva. Sa stea in camera lui si sa planga. Dar sa il lasi fara sa ii mai adresezi vreun cuvant. Va plange o seara, 2, 3, 5 si , in final, daca va vedea ca nu are nici o sanasa sa te m ai induplece, va renunta. Mai mult de o ora de plans nu are nici un copil. Trebuie doar sa ai taria sa il ignori cu desavarsire, dupa ce ii comunici ca lucrurile stau cum stau pt ca asa trebuie sa fie si ca nu se poate numai cum vrea el sau doar pt ca plange. Dar e o metoda cu dus intors, pt ca , daca nu ai taria sa o aplic pana la capat, nu va face altceva decat sa iti manance nervii - si sufletul.Pt ca esti mama si e normal sa te afecteze ca puiul tau plange.
Sunt mult, mult mai multe de spus. Insa astept mai intai un raspuns de la tine ca sa vorbim pe "pasi concreti".
Sper ca iti pot fi de folos si..ai incredere in piticul tau !! Eu am la gradi 28 de pitici energici si ambitiosi de 4-5 ani si noi (eu si colega mea) mergem in educatia lor pe ideea de a le dezvolta personalitatile asa cum e pornirea lor nativa, fara a le frange aripioarele. Pustii mei imi spun pe nume si au curajul sa imi spuna orice traznaie, si asta fara sa imi fie stirbita autoritatea si fara sa uite de "regulile casei".Totul se modeleaza.
E important sa ti-l aproprii ca prieten. Iti va fi util nu numai acum, ci si in viitor.
Astept vesti
#116431 (raspuns la: #115424) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Hei, cum stai la mate? Testeaza-te online!
Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...