comentarii

familie societate


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Poate e purul teribilism al t - de (anonim) la: 05/02/2004 14:14:55
(la: Olimpicii nostri care ne duc faima in lume...)
Poate e purul teribilism al tinereti sau poate o grava lacuna in educatie. Cine are responsabilitatea educatiei lor ? Care mai e rolul scolii , familiei , societatii ?
Caci e clar , nivelul de gandire sau de acces la informatie este net superior majoritatii , deci au probleme privind perceptia legalitatii .
Aceasta perceptie este , din pacate , grav deformata de absolut orice este popularizat in masa : toate ziarele si stirile sunt despre fapte negative , sangeroase, sub acoperirea dreptului la informare.
Uneori te ingrozesti in 20 minute de jurnal . Ai spune ca nimic interesant nu se petrece in lumea asta intreaga si nu au decat stiri din astea. Si culmea , nici o stire despre pedepse ,nici o stire despre reusite , nimic pozitiv. Dar nu numai stirile , toate actiunile si atitudinile oamenilor de rand au acest aspect al lipsei oricarui respect fata de legalitate.
Concluzionez ca acest aspect despre olimpici este "ceea ce am semanat in 14 ani" , roadele educatiei aplicate acestui popor pentru care aplicarea legii e "un risc" care , oricum "nu mi se va intampla chiar mie" si , oricum , la atatea stiri despre procurori si judecatori corupti , "voi gasi eu pe ala care sa ma elibereze" .

Ioan SAVA
recunostinta - de carmentopa la: 05/08/2004 11:54:32
(la: Pana unde merge recunostinta fata de parinti?)
Draga domnisoara, a-ti asculta parintii nu este un act de recunostinta!
Fericirea personala incepe cu educatia primita cu si prin sfaturile parintilor. Asadar a tine cont de ce spun parintii e , pana la urma, o chestie de educatie!
Cu exceptia situatiilor in care parintii isi sfatuiesc copiii sa faca alegeri in interesul propriu, toti cei care au copii nu doresc acestora decat ce e mai bine pentru ei! Cand copiii ajung maturi, parintii isi spun parerea care, de cele mai multe ori, este reala! Felul in care o fac poate genera asa-zisul SRG (Sindrom Romeo si Julieta), care consta in accentuare convingerii ca, daca nimeni nu e de acord cu dragostea noastra noi o sa murim din dragoste! De cele mai multe ori obstructia puternica a parintilor ii face pe tineri sa nu mai observe ce ii desparte ci numai ce ii apropie, lucru care le poate fi fatal!
Daca la mijloc nu este chestie de orgolii si mandrii stupide atunci flerul parintilor este real! O spun din cunostinta de cauza! Parintii ne cunosc cel mai bine, ne stiu sensibilitatile si reactiile, ne cunosc sufletul!
In ce priveste chestiunea amestecului de etnii, as dori supun atentiei mesajul Bibliei. V-ati intrebat de ce Dumnezeu interzice amestecul raselor? E bine sa reflectam "fara ura si patima!" Dragostea nu poate surmonta chiar toate barierele si, chiar daca e asa de speciala si reuseste sa treaca peste primele, ajunge, cu timpul sa nu mai faca fata celor ce urmeaza in anii in care in locul feromonilor, ne iubim cu adevarat cu sufletele! Daca la inceput iubirea ne implica doar pe noi, 2 persoane indragostite, cu timpul integrarea in grup, familie, societate, poate ceea mari probleme. Diferentele de obiceiuri, cultura, religie nu put fi ignorate.
Nici situatia in care exista diferenta de studii nu e de neglijat. In cazul in care femeile sunt cele fara scoalai...lucrurile merg mult mai bine decat in situatia inversa! Barbatii sunt orgoliosi si chiar daca nu recunosc de la inceput...cu vremea...apar probleme si inca unele foarte grave!
As dori sa inchei cu o sugestie: incercati, draga domnisoara, sa analizati la rece opozitia parintilor!
Dupa ce veti trece de fierbinteala asta o sa intelegeti ca nimanui nu ii aduce noroc amaraciunea produsa propriilor parinti.
Sigur, veti face cum doriti caci sunteti adult si libera! Dar...libertatea adesea e o povara caci alegerile, bune sau rele, trebuie sa ti le asumi cu toate consecintele ce decurg de aici.
Va doresc fericire! Pana la urma fiecare gaseste ce cauta si are ce merita
Succes si intelepciune in alegerea ce o veti face!
Porn addiction... - de ampop la: 26/08/2004 08:22:21
(la: La ce-s bune filmele porno?)
Nu cred ca filmele porno ar fi "bune" la ceva. Nu o spun intr-o maniera puritana, dar vizionarea pornografiei respectiv filme, imagini etc. nu aduce decat o alienare a bietului voyeur.Instrainare de familie, societate, cautarea de 'senzatii' tot mai 'tari' ca orice drog. O forma de voyerism si asta...ce la final tinde sa creeze addiction si ...hai sa fim seriosi, cine nu a vizionat porn si nu a vrut sa mai vada, cum ai manca seminte sau alune...chestie de sinceritate fata de sine insusi. Ma refer la persoanele relativ 'normale' si nu la deviantii autentici pedofili, zoofili, SM etc. Chestia cu trestia gigantica...asta este dorinta ascunsa a fiecarui barbat, simbolul falic, ce produce de regula complexe si dezamagiri...Pai n-or fi multi in lume ca Jack Holmes... In concluzie brothers & sisters , lasati dracului (ca doar e de competenta lui) pornografia ca nu face bine la sanatatea mintala :).
Mario
orgoliul masculin - de thebrightside la: 18/01/2006 10:10:24
(la: Mândrie si prejudecata)
In primul rand, cred ca 'masculilor' li se inoculeaza de mici (de catre familie, societate etc) ideea ca trebuie sa fie puternici, curajosi, stapani pe ei, autoritari etc.
In al doilea rand, din cate am observat eu, acest prezumtiv 'orgoliu masculin', se manifesta in special in relatiile cu persoane de acelasi sex. Si mi se pare o chestie normala. Cel mai bun castiga premiul cel mare (treaba lor care e ala)!
Acum, ca sa nu devenim prea seriosi... Orgoliul asta e prost inteles de unii reprezentanti ai genului. Am asistat la o discutie intre doi tipi care se intreceau in 'care si-a rupt oase mai multe' pe parcursul existentei lor...:)) Au fost teribil de penibil-amuzanti!

P.S. Am spus prezumtiv 'orgoliu masculin pentru ca nu cred ca diferentele intre orgoliile celo doua sexe sunt semnificative.
credinta si morala - de donquijote la: 23/06/2006 10:31:14
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
din experienta mea personala, deci statistic, nereligiosii au o comportare mult mai normativa decat religiosii (nu folosesc termenul credincios/necredincios ca are alta interpretare, si sunt multi care cred in mod personal, fara sa se simta ca apartinand unei religii organizate). vorbesc de etica si morala care se refera la ralatiile sociale, si nu la prescriptiile pur religioase cum ar fi respectarea posturilor samd.

chestia cu avortul nu e asa clara precum o sustii tu.

de exemplu:

ce faci cu una care ramane gravida in urma unui viol?

ce faci cand un fat e diagnosticat cu un sindrom/boala genetica care-l face o povara pentu familie societate si pe el (in cazul mai nefericit in care e constient de starea lui)?
(tine cont ca sunt si oameni normali care nu cred in nemurirea sufletului, destin absolut, ispasirea unor pacate comise de stramosii lui si alte bazaconii din astea.)



interesant... - de leilanur la: 27/11/2006 10:01:22
(la: Atat cat sa va puna pe ganduri...)
Odata cucerite virfurile anilor,..avem unelte Doamnelor si Domnilor precum imaginatia,complexitatea cuvintului,dezmierdarea notei muzicale,si logica numerala insa la ce bun cind cu atita usurinta,viciu si virtute,sinele este inca un abis? Unica provocare!

hmmm deci excludem familia, societatea, scoala si atunci ce ramine inafara de BIZAR?

Sa intilnit cu un OZN sau cu un Martian? , sa apucat de droguri si nu scapa dehalucinatii? ca sa intretina ceva anume a omorit sau a furat? crede ca este posibil sa fi primit un mesaj de la Dumnezeu? peste noapte poate auzi voci, vede spirite, cunoaste viitorul? a cunoscut un vampir?

#174670, de munteanu rodica - de om la: 14/02/2007 17:12:01
(la: corect!; dar...depinde)
"Daca sintem sinceri de foarte multe ori corectitudinea depinde de anumite imprejurari asa cum si justitia este uneori oarba." = hmmm, nu stiu daca am inteles bine ce ai spus. Cred ca este o contradictie: justitia este oarba TOCMAI pt ca nu depinde de imprejurari. Daca te-am inteles gresit, mea culpa.

Ceea ce vroiam eu sa declansez cu aceasta confa nu prea tinea de imprejurari. Totul se raporta la conduita personala (nu o comparam cu a altora ca sa las loc unor eventuale subiectivitati ;))! Conduita personala raportata la propria persoana nu este subiectiva, ea este chiar OPTIMA ;) Nu neg ca in formarea aceastei conduite personale este un "dialog/modulare" dintre persoana-familie-societate, dar odata adoptata o cale de viata...aceasta devine personalizata!
Ma tem sa nu te pierd prin filozofarea mea de psihopupu-infantil, deci pe scurt: ma interesa "flexibilatea" unor alegeri/cai de viata ;))

Abia astept sa vad filmul "300" pt ca este vorba de spartani ;))
----------------------------------------------------------
Ja grizem, zderem, rezim, derem
njusim, stenjem, jedem, serem
ja lajem, zaram, sisam, karam
u licu vosten u dusi posten
#175405 (raspuns la: #174670) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Intruder la: 12/12/2007 12:31:45 Modificat la: 12/12/2007 12:33:16
(la: Cum "citim" viata)
nu exista individualism pur, pentru ca suntem legati sine qua non, de societate.
uneori, individualismul e calea catre afirmare dar pentru afirmare, iarasi e nevoie de societate.
egoismul e varful de lance al individualismului si aseaza individul in centrul universului...de fapt, individul se aseaza singur crezand ca locul i se cuvine de jure si de facto.
individualismul aseaza individul in centrul lumii lui, creata de el pentru el.
colectivismul aseaza indivizii intr-o lume subreda, la distante egale unul de altul. ei, indivizii, se afirma in grup, pentru grup si meritul este tot al grupului (societatii).
prefer individualismul infatisat de Ayn Rand, unui colectivism de colhoz.
"civilizatia este procesul de eliberare a omului de oameni." (A.Rand)
sunt influentat de Adam Smith si de "teoria sentimentelor morale".

mi-e imposibil sa devin un Gregor Samsa din "metamorfoza" lui Kafka si nu cred ca m-as putea ridica la valoarea altruismului sau. (intelegand familia = societate)
#264891 (raspuns la: #264889) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
deci... - de Intruder la: 12/12/2007 12:59:54
(la: individualism de moda noua)
nu exista individualism pur, pentru ca suntem legati sine qua non, de societate.
uneori, individualismul e calea catre afirmare dar pentru afirmare, iarasi e nevoie de societate.
egoismul e varful de lance al individualismului si aseaza individul in centrul universului...de fapt, individul se aseaza singur crezand ca locul i se cuvine de jure si de facto.
individualismul aseaza individul in centrul lumii lui, creata de el pentru el.
colectivismul aseaza indivizii intr-o lume subreda, la distante egale unul de altul. ei, indivizii, se afirma in grup, pentru grup si meritul este tot al grupului (societatii).
prefer individualismul infatisat de Ayn Rand, unui colectivism de colhoz.
"civilizatia este procesul de eliberare a omului de oameni." (A.Rand)
sunt influentat de Adam Smith si de "teoria sentimentelor morale".

mi-e imposibil sa devin un Gregor Samsa din "metamorfoza" lui Kafka si nu cred ca m-as putea ridica la valoarea altruismului sau. (intelegand familia = societate)

(din greseala, am scris initial pe alta confa. am reparat si declar ca sunt dependent de colectiv. precizez ca n-am baut, decat cafea.) :))
#264900 (raspuns la: #264847) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nu trebuie facut nimic - de AnAmIca la: 15/06/2009 12:30:03
(la: intrebare, de beatlemaniacul)
ce atata limitari si batai de cap.
In plus cine spune "trebuie": familia, societatea, mai rar persona care va face actiunea care "trebuie".

Si, da, sunt scortoasa si artagoasa, ba chiar sunt alergica la trebuie pentru ca prea multi ani m-am plecat "copil cuminte" fiind in fata lui.

Cred in schimb ca e bine sa faci anumite lucruri inainte de o anumita varsta, ca sa nu se duca copilu-ti la scoala cu bunica de mana (de exemplu). Dar daca asta chiar se intampla asumi si treci mai departe, pentru ca ai vrut sa faci acel copil nu pentru ca Trebuie (din motive sociale, familiale, de sanatate,...)



inca o data si dupaia incetez, promit ;)) - de Honey in the Sunshine la: 01/02/2010 20:12:25
(la: Burqa)
tu iti dai seama ca ce aperi cu atata vehementa e dreptul femeii... de a purta burka?
iti dai seama ca daca intr-o mica parte din cazuri nu e vorba de o alegere personala ci de o constrangere (familie, societate, traditie etc.) femeile alea nu vor avea niciodata acces la educatie, un loc de munca, o viata normala?

iti dai seama ca poti foarte bine sa traiesti ca o buna musulmana si fara sa-ti acoperi complet fata?

intrebari retorice, cred. tu incerci sa ma scoti drept obtuza si rasista. crede-ma, nu e deloc cazul!

#522037 (raspuns la: #522035) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
zaraza sc - de alex andra la: 25/02/2014 12:52:24
(la: nedeslușite-mi sunt...)
Nu cred ca ne deosebim fundamental unii de ceilalti in esenta noastra umana. Diferentele vin din context - inteles acesta din urma in sensul cel mai larg cu putinta (mediu, educatie, familie, societate, tendinte, mentalitati etc., etc.)
Asa ca nu e de mirare ca "am tras cu ochiul":)))
#650906 (raspuns la: #650903) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Catalina,
Mutumesc,
Imi place tonul acestei conversatii "virtuale." Tocmai am citit niste comentarii de pe urma interviului pe care l-am dat la "Evenimentul Zilei," destul de vulgare, referitoare la faptul ca am folosit imagini de la Mineriada din 1990 in filmul meu. Alt motiv de a nu incerca sa port un dialog civilizat cu o societate departe de civilizare. Dar sa raspund la intrebarea ta.

Familia mea a fost destul de ciudata, amestec de tarani si aristocrati. Toate informatiile pe care le am despre ei sint vagi, si multe lucruri pe care astazi cred ca le stiu, au multe pete albe. Parintii mei au murit in 1982 si in 1983, cind nu-mi inchipuiam ca vor muri vreodata, si ca urmare, am aminat intrebarile esentiale pe care orice adolescent ar trebui sa le puna parintilor. Din partea mamei, stiu ca sint ceva legaturi cu Brincovenii (am aici in state, un arbore genealogic care explica, chiar daca destul de vag, legaturile astea). Bunica din partea mamei a fost grecoaica, s-au stabilit la Buzau. Legatura cu Brincovenii vine de la bunicul meu, pe care nu l-am cunoscut.
Fratele mamei mele, ambasador cultural, prieten cu Nicolae Iorga, a infiintat Liga Culturala. I-a promis mamei ca, dupa ce ea ii va absolvi facultatea, ii va deschide o casa de mode la Paris, unde sa-si desavirseasca visul (a studiat moda). Poate ca a simtit ceva, sau poate ca a stiut ceva despre ce se va intimpla in Romania. El s-a insurat si a plecat pe Coasta de Azur in luna de miere. In tara, Iorga si alti demnitari din cercul lui au fost asasinati. Din Franta a venit vestea ca unchiul meu s-a sinucis, destul de aberant daca te gindesti ca nimeni nu s-ar sinucide pe Coasta de Azur, in luna de miere, in loc sa ceara azil politic si sa se stabileasca in aceasta tara magnifica.
Bineinteles ca mama si ideile ei de moda s-au topit in salopetele rusilor si a comunistilor locali, care au considerat ca ea n-a avut "origine" sanatoasa, si ca urmare, desi era absolventa de facultate cu studii in design de moda, a fost nevoita sa fie "re-educata" si sa lucreze in posturi amarite de cusatoreasa, etc. Cred ca moartea fratelui ei a fost prima lovitura majora. Altele au urmat, dar ea nu si-a revenit niciodata. Am crescut in spiritul acela al lumii "vechi," inconjurat de ceea ce a putut sa salveze, un sens de cultura apusa, o umbra veche a ceea ce a fost vreodata, ca o patina de aur de-abia vazuta pe o icoana veche.
Tatal meu...n-a fost usor de trait cu el, desi m-a iubit mult mult. La 12 ani ascultam Europa Libera sub un cort de paturi improvizat intr-unul din dormitoarele apartamentului din Drumul Taberei. Tata credea ca paturile vor fi un fel de buffer (nu-mi aduc aminte cuvintul in romaneste), si ca vecinii nu vor putea auzi ce ascultam. N-a vrut sa se inroleze in partid, si toata viata a incercat sa ne salveze, ca familie, desi lupta pentru o cauza pierduta. A fost un om simplu, nascut intr-o casa de chirpici, fara podele. Cred ca a regretat ca n-a ramas la tara, si s-a mutat la oras pentru o viata mai buna. Cred ca si-a dat seama ca viata mai buna era doar o iluzie. A avut tot timpul nostalgia oalei de pamint si a strachinii. Mama avea seturi de tacimuri de argint masiv (salvate si nedeclarate la militie), dar tata s-a incapatinat sa-si manince ciorba intotdeauna cu o lingura de lemn. A fost un om ciudat, excelent fotograf amator, foarte patimas, care in ultimii ani de viata si-a gasit consolarea in bautura.
#6733 (raspuns la: #6627) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Violenta in familie ... - de ARLEKYN la: 22/12/2003 09:39:52
(la: Buna dimineata intelepciune .....)
Violenta in familie isi scoate ghearele

Mediul familial devine pe zi ce trece o modalitate de exprimare a agresivitatii acumulate din afara lui

Conflictele sunt „rezolvate" de multe ori printr-o forma de agresiune verbala sau fizica.
Ne confruntam din ce in ce mai des cu evenimente de violenta familiala in toate formele ei, de la cea fizica si sexuala, pana la violenta psihica. Chiar daca situatiile de violenta domestica nu ne vizeaza direct, cu siguranta putem da exemple concrete de astfel de cazuri.
Studiile sociologice privind mediul in care se manifesta acest fenomen releva o stare de fapt deloc incurajatoare: mediul familial este cel mai violent dintre mediile sociale. Cum numai o parte din actele de violenta sunt descoperite si raportate politiei sau spitalelor, se poate trage concluzia ca fenomenul este mult mai raspandit decat se arata in sondaje.
Pe fondul schimbarilor rapide si spectaculoase care caracterizeaza societatea in ultimii ani, familia devine mediul de exprimare a agresivitatii refulate, de descarcare a stresului acumulat in afara mediului familial. De cele mai multe ori, conflictul "se rezolva" printr-o forma de agresiune verbala sau fizica, mult mai la indemana decat orice incercare de comunicare de bun-simt.



Formele violentei familiale

Sub conceptul de violenta familiala se recunosc manifestari de agresiune verbala, amenintari si atacuri, izolare, pedepsire sau intimidare. Violenta psihica este identificata ca fiind cea mai frecventa forma de violenta domestica, dar si cea mai putin observabila si mai putin marturisita.
Violenta, in oricare forma ar fi ea, nu trebuie acceptata. Dupa principiul adanc inradacinat cultural care spune ca „rufele se spala in familie", persoanele agresate, in majoritate femei, isi accepta rolul de victima si spera in mod nejustificat ca nu va mai exista o situatie similara.
Motivele pentru care femeia agresata isi accepta situatia si tace sunt variate. De multe ori, argumentul invocat este dependenta financiara de partener, existenta copiilor si imposibilitatea de a le asigura un trai decent, fara resursele materiale ale sotului. Un motiv puternic este si dependenta emotionala. Obisnuita sa traiasca pentru si prin partenerul ei, femeia abuzata va lua greu decizia unei despartiri. Saracia relatiilor sociale si familiale si lipsa unui suport moral ii vor alimenta sentimentul de nesiguranta si de neincredere in sine, preferand astfel un compromis in locul unei existente bazate pe independenta.

Copiii sunt cei mai afectati

Copiii supusi mediului violent din familie vor avea cel mai mult de suferit. Riscul depresiilor infantile, al sentimentului de culpabilitate si al anxietatii de abandon este foarte mare. Micutii crescuti intr-un mediu familial violent vor fi nesiguri in stabilirea relatiilor interumane si, astfel, singuratatea lor din copilarie se va prelungi la maturitate. Aceasta situatie genereaza ulterior un comportament agresiv asemanator cu cel din familia de baza.
Principalele posibilitati de depistare a cazurilor de violenta familiala sunt realizate de sistemul medical si politie. Chiar si in aceste circumstante intervin insa dificultati. In sistemul medical, lipsa de timp pentru o cercetare minutioasa, precum si nerecunoasterea de catre femei a faptului de a fi fost abuzate, anuleaza orice posibilitate de depistare a victimei si de rezolvare a situatiei conflictuale.
Una dintre prejudecatile cu care se confrunta societatea romaneasca este ca actele violente se produc numai in familii cu un nivel financiar scazut. Se pleaca de la premisa ca dificultatile materiale prin care trece familia reprezinta cauza principala a violentei din interiorul ei. Totusi, violenta familiala se manifesta in toate mediile socio-culturale, fara exceptie, insa cei cu un statut social ridicat sunt mai putin dispusi sa o recunoasca. Acestia sunt cel mai adesea impiedicati de rusine, de eventualele implicatii negative asupra carierei sau de lipsa de suport social.

Cauzele violentei familiale

Factorii care genereaza violenta familiala sunt atat de natura economica, cat si culturala. Cea mai des invocata cauza este situatia economica a familiei sau statutul social precar, care aduce frustrari si nemultumiri permanente. Printre motive se mai inscriu si dificultatile sexuale, dar si abuzul de alcool, droguri sau diverse medicamente. Studii recente arata ca aproximativ 75% din femeile cu parteneri alcoolici au fost abuzate.
Este evident faptul ca schimbarea in plan economic atrage dupa sine schimbari profunde de ordin social. De aceea, avand in vedere sacrificiile materiale si insecuritatea sociala implicita, se poate anticipa pentru urmatorii ani, mentinerea, daca nu chiar agravarea unor serii de tulburari de adaptare concretizate in comportamente agresive. Pe fondul perimarii valorilor traditionale, agresivitatea sociala a crescut, iar la aceasta crestere se adauga si faptul ca nu exista o protectie sociala eficienta.
O alta cauza importanta care poate fi adusa in discutie este lipsa unor modele pozitive. Agresivitatea care a invadat si a contaminat toate canalele informationale furnizeaza pseudomodele, ce sunt rapid preluate si adaptate la nivel familial.
Mentalitatea traditionala a contribuit si ea la accentuarea dependentei femeii de barbat si a obligat-o sa asculte de legile societatii patriarhale, in care predomina valorile masculine.
Se cunoaste faptul ca femeia este cel mai adesea victima violentei domestice, dar la fel de bine exista si cazuri de violenta asupra barbatilor din partea partenerelor de viata.
Violenta familiala afecteaza profund comportamentele. Cele mai intalnite manifestari psihopatologice sunt izolarea sociala, neputinta de a comunica, neincrederea accentuata, depresia, atacurile de panica, tentativele de suicid, precum si abuzul de alcool si droguri.

Copiii crescuti intr-un mediu familial violent vor fi nesiguri in stabilirea relatiilor interumane si vor imita la maturitate comportamentul agresiv din familia de baza.
Violenta familiala se manifesta in toate mediile socio-culturale.
Lipsa unor modele pozitive reprezinta una dintre cauzele agresivitatii din interiorul familiei.



Crede si nu cerceta!...
... si glontul il plateste familia - de cbs la: 06/04/2004 09:19:21
(la: Pedeapsa cu moartea: pentru sau impotriva)
Nici kiar asa,(glontul sa il plateasca familia) dar totusi oricat de credinciosi am fi si deci impotriva pedepsei cu moartea(caci nu suntem noi Dumnezeu sa decidem) daca avem legi ... deja suntem Dumnezeu pentru ca noi stabilim ce e bine si ce e rau si deci putem sa ne permitem sa hotaram pedeapsa suprema.
De ce sa pedepsim capital !? Pentru ca societatea are nevoie de indepartarea celor mai "antisociali", daca facem spitale unde sa tratam pe cei mai bolnavi (care sunt pe moarte) si deci nu lasam natura sa faca ea curatenie, trebue noi insine sa indepartam ce e mai rau intre noi.
Nu vreau sa scriu prea filozofic dar vreau sa ma fac inteles. Daca e in staresa comita o crima oribila sau o crima in serie ei bine acela tre indepartat definitiv dintre noi, si nu prin inkiderea intr-un ospiciu, .. nu , pentru ca nu ar ffi de folos, nu stiu daca sistemele de reabilitare ar putea sa-i stearga amintirea din memorie si mai ales din suflet.
societatea civila nu partide politice - de trustman la: 26/08/2004 04:56:08
(la: Tot romanu' stie)
mie nu mi se pare ca ai scris la misto. si iti dau dreptate: noi suntem de vina. pana la urma incurajam sistemul prin lipsa noastre de pozitie.
unii dintre noi, cum sunt si eu, au decis sa plece din tara. e si asta o luare de pozitie si sunt convins ca multi dintre cei care au plecat se vor implica intr-un fel sau altul in schimbarea romaniei. faptul ca au trimis atatia bani in romania in primele sase luni inseamna ceva (stiu ca cei de pe forumul asta au o problema cu banii; e bine sa fim sinceri: banii nu sunt totul dar sunt importanti)

pe de alta parte, eu cred ca e nevoie de o societate civila puternica nu de partide puternice. e nevoie de simt civic. sa ne ocupam intai sa avem acest simt civic in familia noastra si apoi sa-l impunem vecinilor si tot asa. de regula vrem lucruri mari: un partid, sa schimbam tara. eu cred ca politica pasilor mici e mai buna.
casatoria in societatea norvegiana - de dinisor la: 06/09/2004 17:31:00
(la: Casatorie sau concubinaj?)
hei Sanjuro,

Interesant subiectul tau. am sa iti explic cum functioneaza asta in societatea norvegiana, pentru a-ti largi orizontul in tema propusa de tine.

Casatoria in tara vikingilor este daca vrei considerata de moda veche. Intalnesti des cupluri de tineri (intre 20-25) care se numesc "samboer" ceea ce inseamna "locuiesc impreuna sub acelasi acorperis". Ca samboer, ai drepturi si obligatii asemanatoare ca si in cazul cand ai fi casatorit, cu diferenta insa ca la o eventuala despartire se va intocmi un partaj 50-50 doar daca cei doi au fost samboer pentru min.5 ani. Altfel , pe o perioada de mai putin timp, fiecare pleaca la despartire cu ceea ce a venit la venire, dpdv material.

Tinerii pana in 40 de ani nu prea se casatoresc pe aici, chiar daca intervin copii in viata de cuplu. Se intocmesc casatorii dupa aceasta varsta circa, si cred ca majoritatea cazurilor doar pentru a-si asigura partenerul in cazul unui deces neasteptat. Copiii rezultati dintr-un cuplu ce nu este casatori, de obicei poarta ca nume de familie si pe cel al mamei si pe cel al tatalui. Nu e de mierare deci ca vei intalni copii ce se numesc: Bjorn Tore Johanssen-Stam de ex. (prenume, nume mijlociu, ambele nume de familie). destul de greoi pentru bietii copii. Pe de alta parte, la implinirea majoratului, fiecare cetatean norvegian are voie sa isi insuseasca ce nume doreste. E chestiune doar de un formular depus la primarie. De aceea multi isi scurteaza din numele de familie, in functie de dorinta.

Sunt foarte multe cazuri aici de femei ce hotarasc sa isi creasca odraslele singure. Dar asta mai mult pe hartie, pentru ca au avantaje materiale. In realitate insa, alearga imediat la tatal copilului si i-l trantesc in brate, in cazul in care vor o saptamana doua libere sa plece in concediu. In opinia mea, modul de crestere a copiilor pe aici cam lasa de dorit. Dar nu despre asta discutam acum.

Casatoria ... anacronica intr-o societate moderna? Da, se poate spune si asa. Eu consider mai degraba ca lumea a ales tot mai mult sa fuga de responsabilitate, sa isi protejeze tot mai mult libertatea. Institutia casatorie ii sperie pe multi. E adevarat ca nu o foaie de hartie tine doi oameni alaturi, dar e tot la fel de adevarat ca acea foaie de hartie iti asigura un statut, dupa o varsta anume.


_______________________________________________________
Viata este timpul ce ne-a fost daruit, de la prima pana la ultima clipa!
De la "familie" la "individ" - de Honey in the Sunshine la: 08/05/2005 01:24:47
(la: iubire? acum serios vorbind...)
E totusi interesanta chestiunea asta a celor care aleg sa fie single si sunt chiar convinsi ca e cel mai potrivit lucru pentru ei.

Defapt exista chiar un curent si e si normal sa se intample in epoca asta a "intorsului lucrurilor pe dos".
De mii de ani familia e celula de baza a societatii si iata, ca tot daramand reguli si traditii s-a ajuns si la conceptul de individ single din convingere.

Chiar am vazut intr-o librarie un raion intreg dedicat psihologiei persoanelor care cred ca nu e nevoie sa isi imparta viata cu cineva (sot, copii, etc).Printre cartile respective era si una despre "arta masturbarii" sau ceva de genul asta.Deci pana la urma exista un surogat chiar si pentru sex, parte din principalul mecanism care uneste barbatii si femeile.
Nu stiu daca sunt sau nu de acord cu asta.In fond e mult prea subiectiv ca tot ceea ce tine de sentimentele si alegerile unei persoane.

Dar daca tot s-a ivit thread-ul asta, as fi curioasa sa aflu pareri in legatura cu viata ca "single convins".
Nu sunt de acord cu o societa - de Mihai B la: 12/11/2005 10:28:48
(la: Decat sa planga mama, mai bine ma-sa!)
Nu sunt de acord cu o societate care legalizeaza armele de foc. De ce?
Daca un hot iti sparge casa vine pregatit pentru cel mai rau caz. Si el are arma sa omoare pentru ca stie riscul.

Intr-o societate care nu are legal detinerea armelor intruderii cred ca de obicei victimele sunt mai vulnerabile. pericolul de a fii omorit la randul tau este mai redus.

Daca cineva iti calca propietatea si te lupti cu el si ii dai in cap si-l omori, as putea sa traiesc cu constiinta ca am omorit decit daca as avea o arma si l-as impusca. Mi-as aparat familia.
La urma urmei, ce este asa de valoros la mine in casa sa omor pe cineva in afara de viata familiei mele? Nimic.
abc111 - familiile traditionale - de cartouche la: 17/07/2006 13:34:36
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
Vorbind de liberalizare, in Romania nu era recunoscuta relatia 'de facto' si mai ales in anii "epocii de aur"... eram "blagosloviti" cu o legislatura in defavoarea barbatului: orice copil trebuie sa aiba un tata!!!! Si daca o femeie te reclama, nu mai contau rezultatele analizelor, te fericeai cu un urmas la conceperea caruia nu avusesesi nici o contributie... Si tot ce aveai de ales era sa te insori cu 'reclamanta' sau sa platesti pensie alimentara pe viata... Era o lege strimba! Daca vrei poti sa o interpretezi ca pe o discriminarea la care era supus barbatul heterosexual.

In privinta 'disfunctional families', cred ca USA detine primul loc in lume. La voi se mai mentin legi vechi si inutile, iar legile esentiale se schimba in functie de interesele gruparilor care pot pune presiune.

Nu nu cred ca educatia se poate face "cu mina forte", asta s-a facut in trecut si a fost eficienta pentru acel timp. Acum, datele problemei s-au schimbat. Si din nefericire in multe cazuri hipocrizia trece inaintea ratiunii.
~~ - Casatoria -si parteneriatul- implica nu numai obligatii dar si drepturi. Unele se refera la impozitare, altele la mostenire, altele la drepturi de urmas, altele la dreptul de a-ti vizita in spital fiinta de care esti legat, etc. Prin absenta dreptului macar la parteneriat, aceste drepturi nu exista pentru o categorie de oameni, si asta nu e drept. ~~

Hai sa luam unul cite unul drepturile si obligatiile oferite de casatorie parteneriat:
- Impozitare? Poate, daca unul din parteneri este casnic... Dar este asta atit de esential???

- Mostenire? prin testament se poate lasa mostenirea oricui...

- Drepturi de urmas?... care sint alea? pensie sociala? ajutor de somaj?

-altele, la dreptul de a-ti vizita in spital fiinta de care esti legat, - pina acum nu m-a oprit nimeni sa vizitez un prieten bolnav sau sa am grija de el cit se afla in spital...

Deci voi nu luptati pentru un principiu, ci pentru a obtine niste drepturi materiale???!!!

~~ Evident ca schimbarile aduse in viata unor oameni ar fi imense! Si cum vezi nu e vorba de "discriminari pozitive" ci de lucruri de bun-simtz, drepturi pe care astepti sa le aiba toata lumea.~~

Nu contest acest lucru, si nu sint deacord cu nici un fel de discriminare. Singurul lucru la care am rezerve, si este parerea mea personala, familia intotdeauna a fost si va ramine elementul de baza a societatii si roulul ei este sa creeze viitoarele generatii. Aici este inclusa procreare si educatia de baza a viitoarelor generatii.
Din nefericire, in ziua de azi, rolul familiei se dilueaza din ce in ce mai mult. Si nu este bine pentru societate! De aici apar majoritatea problemelor grele pe care societatea se zbate sa le rezolve...
O sa spui: "sint si familii care nu pot procrea.' Deacord!!! Unele nu pot altele nu vor! Dar astea sint o minoritate. Daca vrei, exceptia care intareaste regula.

Ce s-ar intimpla daca toti am fi homosexuali????



#133665 (raspuns la: #133313) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...