comentarii

fara prietenie nici o comnicare intre oameni nu are valoare


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Prieteni, prietenie... - de (anonim) la: 01/12/2004 16:34:25
(la: Prietenia in zilele noastre)
Personal, consider intru totul adevarat faptul ca nu exista prietenie, ci doar momente de prietenie... si totusi, exista oameni (foarte putini) cu care se intampla ca momentul acela sa dureze o viata intreaga...
Sa fie oare mai multe trepte de prietenie? Poti oare sa-i spui unui om "imi esti prieten , dar de gradul 3 doar..." Nu cred.. dar e clar ca asa cum toti oamenii sunt diferiti, era si normal ca afinitatile pe care le avem cu fiecare dintre ei sa aiba diferite intensitati.. sunt prea multe variabile, subiectul are deschideri foarte largi..
Dar ca sa-l citez pe Steinhardt, "cand un prieten te roaga sa-l ajuti nu-i raspunzi 'Te ajut DACA pot', ci 'Te ajut!'"... asta spune ceva, nu?...

Ioana
Oameni buni ! - de vladtepes la: 23/02/2005 10:01:18
(la: IUBIREA MEA ESTI TU DOAR TU......)
Ramin la parerea mea ca imi displace dragostea facuta in public. Si imi string usor sprinceana a scepticism (si) in acest caz....

In acelasi timp insa, simt cum mi se innmoaie inima de numitorul mare de ""te iubesc ""zis pe toate limbile..., si ma gindesc ca poate Samadhi si Little Eagle pur si simplu considera Cafenaua, pe noi toti, o mare familie din care fac parte,ne vad ca prieteni, concetateni etc.
De aceea oameni buni, calcati-va pe inima oleaca si acceptati-i fara rautati de acum incolo.
Daca aveti un sfat bun dati-l cu bunatate si ton frumos ca ala face muzica ce va veni inapoi spre voi...
Eu unul ma uit la Eagle si parca s-a mai imblinzit, concluzia e ca ii face bine , deci hai sa ne bucuram pentru el. E destul de batrin sa stie singur ce (isi) face .Hai sa nu il mai dadacim ca pe un adolescent. Si daca Samadhi e atit de puternica incit sa imblinzeasca asa un rebel ca Eagle , cred ca merita tot respectul nostru, asisderea...
Si unde atita dragoste, de unde atita ura, pacatele mele ?
Te contrazic !!! - de desdemona la: 30/04/2004 04:38:47
(la: Iubirea-cum e ea vazuta?)
'Iubirea' de pe vremea lui Shakespeare si cea de acum ... sunt aceleasi.
Depinde ce sens dai iubirii !!!
Daca e vorba dintre iubirea dintre un barbat si o femeie, sensul e prea limitat si nu justifica toate cantecel si versurile ce i-au fost inchinate. Iubirea e mai mult decat atat. Cea mai pura si neconditionata iubire e cea dintre parinti si copii. Iubirea se manifesta si in familie (intre frati, rude) si intre prieteni, intre colegi, vecini, sau oameni in general.
In esenta ei, iubirea e pura si dezinteresata, si nu poate fi afectata de nimic. Iubesti atunci cand tot ce doresti e sa daruiesti si nu ceri nimic in schimb. Pentru unii e greu sa simta aceasta iubire pentru ca nu au incredere in ei si in altii, si se simt singuri si straini, intr-o lume rece. Insa aceeasi lume poate sa para un ocean de iubire cand ai inima deschisa. Cand simti adierea brizei pe fata si razele soarelui incalzindu-te, cand respiri parfumul unei flori purtat de vant si vezi jocul frunzelor in vant, iti simti inima plina de un fel de lichid care nu cere decat sa se reverse, si cauti din ochi pe cineva caruia sa zambesti. Iubirea are multe forme de manifestare, dar cele mai frumoase sunt cele neposesive, care curg din sine, indiferent ca sunt sau nu impartasite.
Nu mai lungesc discursul, fiindca cineva spunea:
"Sa nu vorbesti despre iubire, ci chiar sa iubesti cu adevarat".
___________
"Fii tu insuti schimbarea ce o doresti in lume".
No!It's not your imagination!Pt. LMC - de Little Eagle la: 22/06/2004 21:04:56
(la: APELEZ LA MINTILE SI INIMILE ROMANE)
Dear sister,

I wish I could write you in english,but...avand poate mai multe de spus,sa scriu un text complet in engleza,as risca sa nu fie publicat de Admin(a.k.a Daniel).
Nu, imaginatia ta nu a luat-o deloc razna.
Nu stiu de ce te-ai mira?Si nu crede ca ar fi o iluzie ca putem sa avem uneori un numitor comun in subiectele din cafenea(cerc,cum il numesc eu).

Eu personal nu am nimic impotriva nimanui,pe toti din cerc ii consider fratii si surorile mele,a avea unele discutii contradictorii uneori eu zic ca e bine pt. fiecare,caci invatam mereu cate ceva de la unii la altii.
A critica cu rautate asta nu accept,sa zicem ca-mi spun parerea la o tematica si apoi sunt pus la zid si criticat,accept asta dar sa fie ceva constructiv,nu de dragul de a ma lovi cu cuvinte rele,inseamna lasitate in ochii mei si la fel nesinceritate si m-as simti trist,pt. ca eu te iubesc(generally speaking)si sunt onest cu tine,dar tu ma injuri pe la spate.
Si chiar daca faci asta eu tot te voi iubi.Nu-mi pot ura fratele sau sora.

Asa am fost crescut sa gandesc de fratii mei indieni.
Odata cu zile in urma am scris cum este ritualul indian de discutii,pe stilul traditional vechi.Toti stau in cerc turceste si fiecare vorbeste pe rand tot ce are pe suflet si cu sinceritate si fara rusine chiar discutand anume intimitati sexuale.Este un cleansing al sufletului,o purificare.
Asa am gandit si eu ca trebuie sa fiu si in cafenea si desigur ca ai citit destule ce am scris despre viata mea,inclusiv cea sexuala si nu imi este rusine deloc de trecutul meu.

Uneori,I'm tesing some brothers&sisters and I did it with you too,so please forgive me,dar nu cu intentii rele ci asa cum fratii si surorile au felul lor de a se purta unii cu altii,tu stii bine avand 2 frati.
De ce oare nu am avea unele lucruri in comun?De ce ar fi atat de surrealist?
Eu inca de mic copil am fost prieten cu tot soiul de oameni,si nici mai tarziu nu mi-a cazut nasul,eu consider pe toti ca au ceva bun in ei,chiar si cei considerati rai.
Am fost cu hotii,cu batausii,cu vagabonzii,eu insumi la un moment dat am fost ca ei,dar am fost si cu intelectuali,oameni f. educati,am intrat in cocioabe de o camera in care traiau mama+tata+fiica la un loc...si fost in super vile cu 3-4 etaje
si lift interior.Am condus trabant dar condus si Porsche,uneori am fost f. sarac alteori plin de bani de dadeam in stanga si dreapta si nu-mi pasa.

Am avut sex cu prostituate si call girls de lux dar si cu manechine de mode sau fete obisnuite si modeste dar crede-ma ca niciodata nu am avut femei care sa nu arate f. bine,asa mi-a fost soarta si pe undeva sarmul ce am avut in tinereti.
Am vrut mereu sa cunosc cat mai multe din viata,orice,citind romane de scriitori mari,ori carti de filosofie,dar uneori si citind rahaturi politiste,pt. ca mintea are nevoie de o relaxare,de ceva stupid,altfel inebunesti.

E la fel si cu filmele,nu mereu vei vedea filme de avangarda sofisticate si filosofice,franceze,ori italiene etc.Uneori te uiti si la ceva usor sa te deconectezi sa nu ceara sa-ti folosesti mintea prea mult.
Nu-mi plac acei oameni care se cred sofisticati si ..intelectuali,se mint pe ei insisi.
La fel am facut si cu religia.De ce sa ma ancorez doar intr-una?Sunt atatea credinte in lume de studiat si toate in final spun acelasi adevar unic.Ca unele popoare il vad pe Dumnezeu ca Rama sau Krishna sau Allah sau Abraham sau Jesus sau Zoroaster ori Meher Baba,pt. mine toti sunt acelasi Dumnezeu cu nume diferite.La fel Great Spirit numit de indieni sau Wakan Tanka(in limbajul Lakota).

Mereu am fost avid de cunoastere si am citit destule si uneori chiar participat la unele ceremonii indiene,sa vad cum se fac si cum cred acei oameni(vorbesc de indieni din India),am studiat si Tantra si apoi studiat orice despre Diavol pt. ca trebuia sa cunosc cat mai multe.
Credinta ce am in Dumnezeu e de neclintit,dar nu am fugit sau mi-a fost teama sa studiez black magic si sa cunosc cativa satanisti in shop-urile lor din Manhattan pline de skulls,lumanari negre,pentagrame etc. Chiar am avut sex cu o fata ce lucra la un astfel de shop,mereu imbracata in negru si unghii negre ruj pe buze negru,dar atat de frumoasa ca nu-mi venea sa cred ca statea deasupra mea si picura ceara de la lumanare pe pieptul meu,f f.f. focoasa.

Dar a stiut ca nu-s material pt. secta lor,asa ca n-a durat decat poate 2-3 luni relatia dar sex..in prostie si f. bun!
Am vrut sa stiu cat mai multe,nu am avut sex cu barbati...as fi vrut din curiozitate,am cunoscut si avut multi prieteni gay,mi-a fost teama de aids,deh odata in viata am fost las.

Vezi Magdalena cum am fost demult?Asa mi-a fost scris de soarta.
hai sa-ti zic una interesanta,numele fiind o simpla coincidenta.
Cand aveam 7 ani dormeam in pat noptile cu ...o papusa si o numisem...Magdalena...Alti baieti dormeau cu ursuleti,eu cu...o papusa!!!
Dar zic sa inchei aici deocamdata,vezi insa ca asa sunt eu,spun adevarul si nu-mi e rusine de nimic.
And don't worry,you're not alone.

Te sarut mult de pe cealalta coasta,
Love&peace,
Ozzy(Little Eagle Who Cries)
................................................................
"Love is something you and I must have.We must have it because our spirit feeds upon it.We must have it because without it we become weak and faint.Without love our self-esteem weakens.Without it our courage fails.Without love we can no longer look out confidently at the world.We turn inward and begin to feed upon our own personalities,and little by little we destroy ourselves.
With it we are creative.With it we march tirelessly.With it,and with it alone,we are able to sacrifice for others."

Chief Dan George












































































#16584 (raspuns la: #16548) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Drepturile fotografilor - de niculae la: 25/01/2005 03:53:46
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Recunosc,nu e o idee superdesteapta,ba e chiar simpla si nici macar nu am inventat eu nimic,doar am luat parti de pe la altii si le-am pus la un loc:
***1.Zilele astea (termenul e foarte scurt:o saptamana,doua cel mult) e mare fierbere pe la Ministerul Culturii si prin tot felul de birouri, directii si asociatii legate de revizuirea si completarea Legii Audiovizualului, Cinematografiei si de ce nu si a Drepturilor de Autor.Poate a-ti aflat ca s-a schimbat guvernul (!),noua echipa sustine ca vrea si chiar trebuie sa introduca tot felul de adaptari si apropieri cu legile din Comunitatea Europeana (Un an,doi inca e oarecum facultativ,dar,din 2007 daca nu putem noi si nu suntem in stare sa le facem singuri,le vor face altii). Asociatiile profesionale ale producatorilor de film, de audiograme, fonograme, ORDA (oficiul roman pentru drepturi de autor ) si cate altele,zumzaie de propuneri,idei,etc...Normal ar fi ca si Domnii FOTOGRAFI,daca o fi existand aceasta breasla (breasla nu inseamna existenta unor meseriasi (artisti),multi,sau putini,buni,slabi sau geniali,prietenosi sau ciufuti,individualisti sau prietenosi,ci,un grup de oameni care constientizeaza ca au interese comune,si sunt dispusi sa se mobilizeze putin pentu a si le apara. Nici macar nu e nevoie de o majoritate, sunt suficienti cativa cu putina autoritate in domeniu. Restul, grosul, se va mobiliza mai tarziu pentru a contesta si critica initiativa primilor..."C'asa e'n tenis..."
***2.Deci,un grup,(grupulet) de tovarasi,trebuie sa solicite o audienta la susnumitul minister,sa reaminteasca nerabdatorilor politicieni (nerabdatori sa dovedeasca buna lor intentie,intreaga intelegere si marea diferenta fata de ceilalti politicieni dinainte,care nu...si nu ) ca exista (fotografiii,fotografia,bresla,problemele) ca la celelalte plingeri si cereri,amendamente,articole,etc.ar vrea sa adauge si ei ceva si sa spuna:"CE ANUME"vor sa adauge.De acum nebunia poate sa inceapa si va urma un sir sa speram nesfarsit de zile,ani,decenii,(oare e posibil ?) secole in care se vor tot inbunatati legislatia,protectia si bunastarea fotografilor romani si de pretutindeni.( !!! Si tehnica neaparat,vor fi roboti care fac poze geniale in locul proprietarului ! )
***3.Acum,nefiind de meserie fotograf sau fiind unul mic, incepator, amator, evident ca am si niste idei (foarte bune,clare si precise) despre ce ar trebui sa ceara fotografii,pentru ca situatia lor juridica si ulterior economica sa se inbunatateasca ("C'asa e'n tenis..." cu cat cunosti mai putine reguli cu atat mintea'ti poate zbura,zburda mai libera si mai fericita )
***A.Sa se stipuleze in lege ca orice material tiparit, printat, imprimat,filmat etc,etc,care cuprinde imagini foto chiar si prelucrate,a carei folosinta,utilizare,raspandire;depaseste aria de folosinta privata (de uz personal, in cerc familial,in interiorul locuintei,spune legea) trebuie sa contina undeva mentionata sursa identificabila a imaginii.La prima vedere poate parea putin lucru in calea hotiilor fara margini de la noi (sant uneori la fel si prin alte locuri mult mai putin fomiste decat tara asta in momentul asta),dar, pentru o anumita categorie de utilizatori functioneaza. In momentul in care scrie si trebuie sa se hotarasca ce scrie si simte ca va trebui sa raspunda de ce a scris unii,poate putini, n-o vor mai face.E doar un mic pas inainte.
***B.Reglementare prin lege a unor pedepse, sanctiuni,compensatii,sau despagubiri pentru utilizatorul delicvent si pentru proprietarul imaginii, ca pentru orice alt tip de furt. Poate ca ele exista si acum iar eu nu stiu,dar,nici nu am auzit de procese sustinute si revendicari neabandonate.Iarasi e posibil sa existe,dar,in cazul asta nu s-a facut destul loby,destula galerie ca sa auda cat mai multa lume. Propaganda,daca hotul e un ziar se merge la o televiziune si invers.O stire se fabrica,se construieste foarte usor,mai ales daca ai dreptate.Cred ca se poate vorbi la capitolul asta nopti intregi,asa ca o sa trec mai departe, chiar daca, stiu , nimic nu e chiar asa de simplu cum pare la prima vedere.
***C.Utilizatorul,nu raspunde de provenienta imaginilor folosite (doar)atunci cand este intrebat,acuzat,ci anticipat trebuie sa indice sursa.Nu e nimic original aici,in cazul fonogramelor se face asta de ani de zile.Nu e suficient sa spui ca ai folosit o melodie veche sau populara,trebuie sa indici interpretarea si sa aduci acordul sau contractul celor cu care ai lucrat.
***D.Obligatoriu existenta unui ORGAN DE CONTROL,de tipul celor folosite pentru verificare legalitatii softurilor,Aflat intr-un strans raport de cooperare,coordonare sau poate subordonare, prin lege strict specificat,cu cei considerati Autoritate nationala in domeniu (AFPR !? sau alta). Nu uitati ca se cere societatii civile o tot mai mare implicare.Unii tot flutura (cel putin deocamdata,asa ca profitati, maine nu se stie !?) aceasta chemare la implicare,mai ramane ca ea, draguta si anemica SOCIETATE CIVILA sa mai si vrea,sa mai si poata,(folosesc: etc...etc...cam mult !) Am eu mai bine in cap cum sa se faca,dar,mi-e greu sa explic in scris, (Sunt Prea Inteligent !!)
***E. MACAR CATIVA OAMENI TREBUIE SA CREADA CA ACESTE LUCRURI SUNT POSIBILE SI SA FACA CEVA PENTRU ASTA (e asa de simplu, asa de usor de facut si totusi fara implicare,fara putin altruism,romantism si alte -isme din astea desuete, nimic nu se va misca de la sine )
***As mai avea destule de spus,dar am obosit.Bat incet si scrisul i-mi ia mult timp,e si foarte tarziu;asa ca o sa iau o pauza.Daca s-o gasi cineva interesat sa continuam,mai vedem... Salutari la toata lumea !
#34442 (raspuns la: #34425) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
parerea me :-) - de florica la: 02/02/2005 08:34:57
(la: Prietenia in zilele noastre)
mda...stiu ca multi sunt dezamagiti de viata si de cei din jurul lor si nu mai cred in basme frumoase de genul "prieteniei". mi-as dori, daca as putea cumva, sa le fac o schema, sa le explic ca dezamagirea vine din noi insine, din standardele si asteptarile noastre mult prea inalte pentru oamenii din jurul nostru, pentru oameni in general. de multe ori cand consideran ca avem un prieten bun ajungem la un moment dat sa ne bazam cu totul pe el, sau sa lasam toata povara viteii noastre pe el prin confesiuni totale....apoi se intampla ceva si cel mai bun prieten ne tradeaza......si noi simtim cum ne fuge pamantul de sub piciare, nu vom mai avea niciodata curajul de a ne increde in cineva. problema e ca atunci cand ne-am aruncat cu capul inainte in respectiva relatie, dezbracand orice masca, fiind sinceri, am pornit de la premisa ca putem astepta de la omul din fata noastra tot ceea ce putem astepta si de la noi, si poate chiar un pic mai mult........de multe ori vedem in prietenul nostru un fel de alter ego imbunatatit a carui menire pe lume e sa ne ajute. dar de fapt, premisa corecta de la care trebuie pornit intr-o prietenie e ca omul din fata noastre e OM, diferit de noi, cu viata si problemele si bucuriile lui, cu bun si rau, cu putere si slabiciuni, si niciodata un om nu va face rau asa din senin, fara sa i se fi facut si lui, candva rau, dar, la un moment dat, SIGUR ne va gresi in vreun fel sau altul......si cu toata aceasta situatie nesigura, daca gasim omul fata de care sa simtim ca putem renunta la parvane si minciuni sociale, sa dam dovada de curaj si "sa fim prieteni"! pentru ca "sa fim prieteni" inseamna in primul rand sa-l pretuim pe celalat, sa ne bucure persoana lui/ei, sa-i fi iertat toate greselile viitoare pentru ca faptul ca noi acordam increderea totala cuiva nu inseamana ca acea perosana NU SE POATE SA GRESEASCA, incredera noastra e un dar pentru omul la care tinem nu o moneda de schimb.
asa ca mie prietenia mi se pare cel mai pretios lucru pe lumea asta, dincolo si inainte de dragoste, poate temelia iubirii. nu sper nimic altceva de la viata care se deschide in fata mea decat sa pot pretui oamenii care-mi ies in cale, sa am parte de prietenie si prietenii, sa ma leg de oameni, sa le cunosc gandurile si inimile si sa le arat gandurile-mi si inima-mi si sa nu uit niciodata ca nu am nici un drept de a-l judeca pe celalat, dar am minunatul privilegiu de a ma bucura de persoana sa.
Nu ma supar de fel - de Elena Aimee la: 05/07/2005 23:16:18
(la: V-ati simtit vreodata singuri?)
De ce m-as supara? Doamne fereste! Fiecare este liber sa aiba parerea sa si sa si-o exprime in mod liber. Apreciez ca ai avut o opinie, chiar daca nu a fost una favorabila. E bine ca primesc critici, din greseli invatam.
Poll-ul era in special pentru a vedea cum privesc ceilalti singuratatea, caci, daca ai observat, erau cateva optiuni in care intrebam daca s-au simtit singuri chiar si in mijlocul prietenilor.
Cine stie, poate sunt oameni care nu au experimentat niciodata acest sentiment, caci avandu-l pe Dumnezeu alaturi era suficient.
Oricum multumesc pentru opinie.
#58141 (raspuns la: #58011) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
RSI - de gigi2005 la: 06/07/2005 00:01:50
(la: Incursiune intre devotament si impasul creat de egoism)
Sunt de acord cu tine! Dar eu nu vorbeam de ralatii ci de prieteni sau, ma rog, de oameni pe care la un moment dat i-ai considerat prieteni, ti-au cunoscut casa, familia, i-ai primit la masa ta, au dormit in casa ta, oameni pe care i-ai respectat, ti-au stiut problemele, ti-au cunoscut viata... 12 ani am avut un prieten (nu iubit, retine!) de care nu m-am indoit nici o clipa, nici o secunda macar! A intrat in politica, l-am sustinut cu bani, cu incurajari, cu sfaturi (nu ca ma laud, geniale!), l-am impins de la spate sa candideze la presedintia partidului (nu spui care nici in ce oras) cand nu-i dadea nimeni nici o sansa, si a razbit, i-am facut discursuri, i-am dat teme de atac la adversari, l-am ajutat la conferinte de presa si la emisiuni televizate! Fara nici un interes, retine!
Era dorinta lui sa parvina in felul asta, desi nu era facut pentru asta!
A ajuns director la o maaaare regie de stat si m-am dus sa-l felicit! Si, desi nu era ocupat, a spus secretarei sa ma programeze! pe mine! Pai scuza-ma, ce pustile lui Hector de prieten mi-a fost asta? Ne apuca dimineatza facand strategii, invatzand istorie (ca voia sa si epateze prin eruditzia lui), facand rezumate ale operelor literare, ii scoteam citate din autori celebri, citate in latina... Am invatzat impreuna istoria orasului si a zonei ca sa faca el nu'sh ce propuneri de schimbari de denumiri de strazi! Nu ma interesa, dar l-am ajutat!
sti ce m-a enervat! Si nu i-am cerut nimic!!!!
Taranu' tot tzaran!
#58151 (raspuns la: #58133) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Sunt deja şase ani de cînd - de aleena la: 16/07/2005 09:11:37
(la: "Micul print" online)
"Sunt deja şase ani de cînd micul prinţ a plecat cu oaia lui. Dacă îl descriu aici, este ca să nu îl uităm. E trist să uiţi un prieten. Nu toată lumea a avut un prieten. Aş putea deveni ca oamenii mari care nu se mai interesează decît de numere..."
rembrandt - de Cri Cri la: 28/03/2006 18:37:20
(la: ce inseamna pentru voi un om... bun?)
Un om bun este acela care uneori uita de propriul interes, cautandu-l pe al tau chiar pana la sacrificiu de sine... si asta fara sa te cunoasca, deci nu potzi spune ca ar fi "un prieten bun".
Am intalnit catziva oameni buni, si cred ca mai sunt...
Casandra radu - de zaraza sc la: 17/08/2006 15:27:21
(la: Cum e sa fii "cealalta"?)
In toata chestia asta ma deranjeaza ca se duce in fiecare zi. Cu rare exceptii. Daca am un motiv intemeiat sa il retin acasa, trinteste o minciuna, deci ea il are la mina, intr-un fel...nu i se poate impune cum ar face cu mine, sau asta ca sa scape de discutii...Iar eu nu pot sa ma duc in fiecare zi ca el; ci chiar foarte rar! In cazul nostru plictiseala nu e nici aici cu mine! Dar e plictisitor sa nu pleci la prieteni, si prieteni comuni nu prea avem. Oamenii pot iubi si doua persoane o data. Poate nu oricine...

Din cite stiu, prietena ma invidiaza. Familie, sot, adica o situatie clara. Esti a cuiva, cineva care te apara in fata oricui.

Aici sint nisipuri miscatoare si ne misca pina la lacrimi.
#139756 (raspuns la: #139753) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
casandra radu - de Guinevere la: 17/08/2006 19:54:59
(la: Cum e sa fii "cealalta"?)
"Acuma cat e de fericita e partea a doua"

Iarasi tendinta de generalizare. Sie au am o prietena casatorita (de mult!) si a mea e fericita. Si nici nu e inselata, si e si cat se poate de independenta. Ce demonstreaza asta? Nimic, doar ca am o prietena care...

Am observat ca oamenii tind sa creada ca formulele lor de viata sunt cele mai bune nu neaparat fiindca si-au gasit ei echilibrul in ele ci mai degraba fiindca altii nu l-au gasit in ale lor.

Guinevere Aimee d'Albon
#139813 (raspuns la: #139800) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
birdie - de latu la: 07/12/2007 19:44:23 Modificat la: 07/12/2007 19:54:44
(la: pozitia te schimba?)
Dincolo de senzatia ca un anumit shef are ceva direct sau indirect de lucru cu confa asta, iata parerea mea:

Oamenii sunt dotati intelectualiceste si moraliceste cu niste valori, cu care se prezinta in fata lumii. Cu cat valorile sunt mai cimentate cu atat ancorarea de pamant e mai solida. Iar legatura cu pamantul e singura necunoscuta in ecuatia schimbarii.
Exista oameni care pe baza dotarii (Gloria i-a zis "echipament") se prefac adaptandu-se. In concluzie, devin din ce in ce mai "ei" cu cat nevoia de adaptare scade. Ca aceasta scadere e doar aparenta si proverbul care spune ca te intalnesti intotdeauna de doua ori in viata, sunt aspecte care le sunt ori necunoscute, ori demne de ignorat. Fiecare lingau poate fi un exemplu: Cu cat mai multe qururi exista deasupra lui, cu atat e mai accesibil, prietenos si sociabil.

Exista si oameni care nu vor fi niciodata buni shefi, pentru ca nu vor fi niciodata in stare sa "reprezinte" si partea aceea a intereselor economice care sunt indreptate impotriva oamenilor. Ei prefera sa fraternizeze cu cei pe care ar trebui sa-i conduca, in iluzia ca aceasta atitudine ii face pe cei condusi sa-i urmeze din respect si pentru ca s-ar jena sa le infiga cutzitul in spate.

Adevarul e, ca ajuns in cercuri ierarhic superioare, problemele care se pun - asa cum se pun - sunt altele, fiind nevoie de o mare doza de realism pentru a nu scapa din vedere tocmai pamantarea de care pomeneam mai sus, in conditiile in care cerintele sunt nu de putine ori antagoniste intereselor celor "de mai jos". Riscul este acela de a ajunge sa crezi ca superioritatea ti-e innascuta, asta cunoscand multe stadii evolutive, ajungand pana la convingerea ca esti unsul lui Dumnezeu (vezi istoria).

Consecinta ar fi, ca in final as fi putut scrie totul intr-o fraza: Daca ai valorile necesare, poti "vorbi" limba din etajele ierarhic superioare, fara a uita ca locul din care ai pornit ti-e baza fara de care nu poti exista.
Si daca asta pare mai mult o referire la politicieni, este la fel de valabila pentru sheful de echipa.
Chiar daca suna cinic: Nimeni nu ne cere sa-i iubim pe cei pe care-i conducem, dar un elementar bun simt si instinctul de conservare cred ca sunt singurii sfatuitori de nadejde.
Si un aparat de masura pentru realism. Da' la asta inca se lucreaza:-)

Intregire:
Presupunerea din deschiderea mesajului meu am facut-o fara sa fi citit toate comentariile, deci nici explicatia ta n-o citisem. Ma bucur sa constat, ca nu m-am inselat prea mult:-))
Sinceritate si adevar - de apol la: 11/03/2008 20:44:42
(la: Avem nevoie de minciuna?)


Sâmbătă de dimineaţă
Anca fu nehotarata
Sa se duca inspre piata
Sau s-o ia pe alta ruta
Facand coltul de la strada
Nas in nas ea da cu Oana
Imbracata de parada
Insa-n negru ca vadana.
Cu toate ca pe cer sunt nori
Oana poarta ochelari.
Prietenia deseori
Ii face pe oameni tari
Fac un nou itinerariu
Oprind la restaurant
S-ashaza lang-un acvariu
Servind o cafea Instant.
Ochelarii Oana-i lasa
Si-un ochi vanat, cam umflat,
O priveste peste masa
Pe Anca in mod ciudat
-Ce-ai patit tu,fata draga,
De ai ochiu-asa umflat?
Oana nu mai vru s-o dreaga
Si-l para pe-al sau barbat:
-Boul meu mi-a facut asta
Finca i-am spus simplu TU!
Pe-Anca o mira napasta
Cu motiv ambiguu
-Stai sa-ti spun ce s-a-ntamplat:
Aseara stateam la masa
Cand Mirel zice deodat
Cu o fata dragastoasa
Ca noi n-am mai facut sex
De vreo trei luni sau chiar patru
Nestiind ca-i dau in plex
I-am spus sincer:Poate TU!
Iaca-ta sinceritatea
Cum provoaca nedreptatea!







*** - de lafemme la: 07/08/2008 13:06:25
(la: Efectul mortal al alcoolului)
era vorba de botonul meu... pe bune am auzit un clic, care nu venea de nicaiieri aparent, si m-am gandit ca e in mintea mea... si m-am speriat, ca aseara un prieten imi povestea ca noi oamenii simtim sfarsitul, de exemplu batranii de la tara, cand zic ei ca simt ca tre sa plece si spun asta, se auto distrug chipurile, adica opresc botonul de functionare mental... ori il aud cum face poc... si ... io... am zis aoleooo maica daca ala a fost botonu, da cum sa fie ca io-s in floare!!!

:D
#332370 (raspuns la: #332364) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de maan la: 27/09/2008 19:30:13
(la: Ultimul Interviu)
http://www.jurnalul.ro/articole/134359/-in-memoriam--salve-pentru-general


Plouă de câteva zile. Plouă zi şi noapte de când ŞTEFAN IORDACHE nu mai este. Oamenii la ţară spun că îi pare rău celui care a plecat.

Nu-mi găsesc locul şi nu prea sunt în stare să fac mare lucru. Mi se învîrtesc în cap, ca într-un carusel, flash-uri din spectacole, ochii lui, mîinile lui de neimaginat de frumoase, zâmbetul cald, când îl dorea aşa. Nu ne-am văzut foarte des, dar fiecare întâlnire era plină de respect. Dacă nu îi plăcea ceva sau cineva, punea distanţă de gheaţă. Dar şi dacă îi plăcea...fidelitatea lui faţă de prieteni a fost o chestiune de onoare. O valoare pe care a cultivat-o până la capăt. Şi pe care a ocrotit-o cu sfinţenie. Aşa cum făcea cu tot tărâmul de vis de la Gruiu. Locul pe care l-a adorat, locul care l-a apărat, care l-a încărcat cu putere, cu energie, cu înţelepciune şi îngăduinţă. Spunea, râzând, "sunt un băiat de cartier!”. Rar se poate vorbi, însă, despre atâta nobleţe, despre poezia rafinată a mâinilor, a corpului, despre tandreţea ochilor, despre o inteligenţă profundă. Vorbea în imagini. Parcă desena cu cuvintele. Ştefan Iordache a fost un tip fascinant. A avut ceva unic, har divin, ceva care exercita seducţie. În orice fel de spectacol, în orice fel de rol. A avut mister. A fost, până la sfârşit, discret, discret, discret. A avut o expresivitate uluitoare pe registre neînchipuit de variate. A avut o filosofie de scenă, remarcabilă, şi o filosofie existenţială impecabilă. A avut un aer princiar. Felul în care mergea, în care privea, în care îşi exprima acordul sau dezacordul, aroganţa sau tandreţea. I-a plăcut viaţa. A iubit-o şi a cinstit-o ca pe un dar. A trăit-o. A iubit, a suferit. A cântat ca un prinţ alb, ca un rus singur, rătăcit pe întinsul Siberiei.

Am stat, cu toţii, în anii optzeci, la cozile interminabile de la Teatrul Mic, care se întindeau până sus, pe Calea Victoriei. Am stat ca să-l vedem în "Maestrul şi Margareta”, ireal, ca un clovn şi ca un Crist, ca un diavol şi ca un înger, în "Să îmbrăcăm pe cei goi”, "Cerul înstelat deasupra noastră”, în "Richard al-III-lea”. Cuplul fantastic cu Valeria Seciu. Sau cu Carmen Galin. Cătălina Buzoianu şi Silviu Purcărete. Doi regizori care l-au simţit şi care l-au provocat. Care l-au iubit nespus. Mi-a spus că aceste roluri îl devorau. Că slăbea până la trei kilograme la fiecare reprezentaţie. Mi-a spus că juca cu Salvarea la poarta teatrului.

E aproape dimineaţă. Nu am închis ochii. Nu pot să plâng. Toată noaptea am recitit interviurile pe care i le-a dat Ludmilei Patlanjoglu pentru cartea "Regele scamator” de la Nemira. Priveghiul meu. Plouă cumplit, cerul se luminează de fulgere spectaculoase, iar pământul se cutremură de tunete. Călătoresc prin fabulosul poveştilor lui Ştefan Iordache. Pe aiuritorul tărîm oltenesc, ambiguu, încărcat de o anume descifrare a vieţii, a gesturilor, a celor spuse sau nespuse, a viselor terifiante, a firescului cotidian. Prin lumea plină de înţelesuri simple, de uitături hître, de hohote de râs, de tăceri lungi cît moartea. Prin legile scrise sau nescrise ale acestei bresle măcinată, vai, de atâta vanitate.

Cândva în 1992, am coborât cu paşi siguri pe peronul gării din Craiova. Vizita la mătuşa mea a fost un ritual pe care l-am continuat şi după ce ea nu a mai fost. Cineva m-a prins de mână. Silviu Purcărete. Foarte emoţionat. Curând am înţeles de ce. Lângă noi a sosit Ştefan Iordache. A doua zi începeau repetiţiile pentru "Titus Andronicus”, la Teatrul Naţional din Craiova. Stânjeneala, din alte pricini pentru fiecare, s-a spulberat când am auzit la megafoane, strident, "m-a făcut mama oltean”. Am râs ca nebunii, iar râsul acela mi s-a părut că se aude pe toată planeta. M-au invitat, cu o generozitate care mă paralizează şi acum, în această noapte a amintirilor, la prima lectură. Nici nu ştiu dacă am auzit, dacă am văzut sau dacă am înţeles ceva acolo, în sala studio. Era atâta emoţie şi parcă toată lumea simţea miza acelui spectacol formidabil.

#345640 (raspuns la: #342420) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
aniţă, - de ionuţu la: 07/10/2008 17:13:17
(la: Sevraj tardiv. )
Asta spuneam şi eu: de ce cu unii prieteni simt mai aprig nevoia de a aprinde o ţigară? Dacă e să intru în logica propriei dileme se poate ca acei prieteni să fie nişte oameni mai inteligenţi decît mine, iar mie nu-mi mai rămîne atunci decît fumatul şi mimatul inteligenţei? ;) E mult mai bine fără. Cel puţin nu-mi mai tuşesc plămînii dimineaţa.
#348575 (raspuns la: #348485) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de maan la: 10/12/2008 11:27:08
(la: comunicarea si comportamentul asertiv)
A fi asertiv inseamna a fi sincer fara a-l rani pe celalalt.

asta e o utopie!
generalizand la modul absolut, oamenilor nu le place sa auda ce gandesti, daca nu le este prielnic.
si-atunci, in orice mod ai incerca sa fii sincer, careva se va simti lezat.


zilele trecute m-a-ntrebat o colega ce parere am despre fusta ei.
am zis ca nu mi-as cumpara-o, fiindca pe mine-ar sta ca pe gard, da-n schimb ei ii vin foarte bine si croiala si culoarea.
- zi mai bine ca nu-ti place! mi-a replicat, si mi-a-ntors spatele.

se-ntampla chiar mai rau!
simplul fapt ca ai alta opinie decat cea a cuiva caruia i-ai aratat simpatie pana-n acel moment, e uneori suficient ca sa strice orice inceput de prietenie.

exista foarte (foarte!) putini oameni care is capabili sa spuna ce gandesc, fara sa ofenseze.
chiar si ei au nevoie, de cealalta parte, de persoane inteligente care sa poata recepta mesajul oferit la adevarata lui valoare.
#371184 (raspuns la: #370869) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
K2... - de monte_oro la: 08/10/2009 19:12:54
(la: Herta Muller - Nobel 2009 pentru Literatură)
Tu ai o problema clara de nuante... Fireste ca un sistem e facut din oameni..cu oameni...dupa cum si prietenii ei de aici...tot oameni vor fi fost...inclusiv cei din Grupul Banat... Si ca sa vezi de unde ea insasi si-a extras...filonul scriitoricesc...na... http://www.ziare.com/actual/eveniment/10-08-2009/herta-muller-nu-imi-vine-sa-cred-ce-mi-s-a-intamplat-911901 Si cu asta am terminat polemica asta, ca nu ajung nicaieri de tot aduna prune cu mese de biliard.
#488750 (raspuns la: #488747) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de nyx la: 26/04/2011 11:16:32
(la: e sau nu?)

Si de ce trebuie musai sa te asimileze grupul asta?

nu ma gandeam la 'a asimila' ca la 'a digera'.
e vorba de integrare.
si-asta inseamna respectul, recunoasterea celorlalti.
altfel nu vad ce ce ti-ai dori sa ramai.
nu te respecta nimeni, nu te vede nimeni, nu ai valori comune, nu ai sfere de interes comune...

sunt aici utilizatori pe care-i respect, utilizatori pe care nu-i cunosc, oameni care-mi sunt prieteni apropiati, oameni care-mi sunt prieteni intimi.
necazul cu cei noi e ca unii vor sa fie tratati din prima drept 'prieteni' si nu inteleg ca oamenii din categoria asta au ajuns ce sunt in ani de comunicare.

pana si cu ceilalti, pe care-i respect mai putin am ajuns la un anume grad de toleranta.
si daca uneori sarim calul ne permitem sa facem asta tocmai fiindca stim cat sunt de elasticele limitele.

evident ca nu-i pot trata pe toti cu aceeasi masura.
nici nu se cade si nici nu-mi doresc.
atitudinea mea-i cel mai adesea rece si preponderent indiferenta: nu tin sa-mi fac prieteni cum nu caut sa-mi fac dusmani.
stiu insa ca a fi tu insuti e cea mai buna atitudine de triere a oamenilor care se indreata catre tine.

Ma gandesc ca poti sa gasesti aici, ca in orice comunitate, oameni cu care poti sa comunici si iti face placere si oameni cu care nu poti- si asta nu-i nici o tragedie.

nu vorbeam aici despre cei care au o atitudine sanatoasa asupra relatiilor interumane.
ci despre userii noi care considera ca nu-s politicoasa daca nu-i las sa ma traga de sireturi.
care cred ca daca rad cu prietenii pe forum dau dovada de lipsa de respect fata de ei.
pasamite oi fi obligata sa-i atrag cu dibacie in discutie, ca sa nu se simta prost.
ghinion.
nu-s gazda aici si daca toata lumea e bine venita nu e - din pacate pentru unii- nimeni servit.

cat despre aia care scriu literatura si asteapta sa li se spuna cu mangaieri pe crestet ca au gresit, ei bine, aia-s pierduti.
cititorul real se poarta cu mult mai rau dincolo de monitor.
pur si simplu nu te vede.
esti pentru el, incolor, inodor, invizibil.
ca ai un feed back ar trebui sa bucure, chiar daca doare.

referitor la politetea exagerata, iar o sa spun, fara niciun regret: nu o mai practic de mult in viata reala, nu vad de ce-as face-o pe forumuri.
#609895 (raspuns la: #609670) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...